Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

ASPECTE LEGALE SI MORALE ALE PRACTICII DE LOBBY

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Planul de afaceri - model orientativ
SATISFACTIILE SI INSATISFACTIILE ACTIVITATII ANTREPRENORIALE
GENERAL MOTORS: Misiune, Viziune, Obiective
INTERNATIONALIZAREA AFACERILOR – PREZENTARE CONCEPTUALA SI A TENDINTELOR EVOLUTIVE
FRANCIZA IN ROMANIA
Subiectii procedurii insolventei
Consecintele deschiderii procedurii insolventei, in general
Marks & Spenser
Conceptele de externalizare si internalizare
Etapele realizarii unei afaceri electronice

ASPECTE LEGALE SI MORALE ALE PRACTICII DE LOBBY

Trebuie permis lobby-ul?



            Periodic, exista dezbateri in legislativele diverselor tari, in cadrul carora se discuta interzicerea partiala sau totala a lobby-ului. Concluzia a fost intotdeauna ca o asemenea interzicere ar fi nefunctionala si imposibil de justificat. Legiuitorii sunt acolo unde sunt tocmai pentru a fi abordati, iar lobby-ul este o componenta legitima si importanta a procesului democratic.

            Lobby-stii furnizeaza fapte, argumente si proiecte de legi gata pregatite, ceea ce este util mai ales pentru partidele din opozitie si parlamentarii independenti, care au de infruntat pe colegii lor de la putere. De asemenea, ei asigura existenta unui flux de personal intre sectorul public, cel privat si puterea politica. Dat fiind ca, in general, exista persoane care fac lobby de ambele parti ale unei probleme, parlamentarii si ministrii sfarsesc prin a avea o perspectiva mai echilibrata decat in alte conditii. Pe de alta parte, evident ca intr-o democratie este dreptul oricarui individ de a face lobby pe linga reprezentantul sau din parlament. Ca si la tribunal, majoritatea oamenilor sunt de asemenea convinsi ca este dreptul oricarii organizatii de a fi reprezentanta de un sustinator profesionist, pentru ca problema sa fie prezentanta in maniera cea mai clara si mai viguroasa cu putinta. Din aceste motive, lobby-ul nu numai ca trebuie permis, ci si incurajat.

Exista masuri guvernamentale care nu au nici o urmare pozitiva pentru economie, viata sociala, sanatate etc., insa paradoxal, dupa dezbatere in forurile decizionale, sunt adoptate. Ne referim, de pilda, la scaderea TVA pentru unele categorii de comercianti, la ieftinirea motorinei in dauna benzinei cu efecte nefaste asupra mediului, la subventiile oferite nejustificat producatorilor de cereale etc. La intrebarea: “Pentru ce atatea favoruri?”, raspunsul duce cu gandul la grupurile de lobby. Prin presiuni asupra alesilor, relatii inalte in ministere si cumpararea catorva jurnalisti, ele ajung sa impuna adoptarea unei hotarari cu valoare normativa conforma numai cu interesele lor.

In Franta se deruleaza permanent mii de actiuni de presiune initiate de diferite categorii profesionale. Nu toate aceste actiuni sunt insa ilegitime. Unele dau ocazia minoritatilor sa-si exprime interesele, altele furnizeaza parlamentarilor sau functionarilor informatii utile, mai ales cand in dezbatere se afla un subiect tehnic.

Exista si lobby-uri calificate drept „defensive”, care urmaresc punerea in aplicare a unor drepturi deja obtinute. Acestea apar ca urmare a actiunii diferitelor categorii profesionale:

constructori de drumuri, editori, notari, taximetristi. Aceste meserii, pana de curand protejate, sunt acum in primejdie, membrii breslei fiind nevoiti sa fie foarte activi sub presiunea amenintarii Comisiei de la Bruxelles, decisa sa zdruncine conservatorismul francez.




Profesionistii influentei reamintesc ca expresia „lobbya fost inventata de Ulysses Grant, in 1870, in contextul in care presedintele american locuia la un hotel dupa ce Casa Alba fusese distrusa intr-un incendiu. Grupuri de solicitanti (cultivatori de bumbac, reprezentanti ai industriasilor) impanzeau holul (“lobby, in engleza”) pentru a supune sefului statului cererile si sugestiile lor. Exasperat, acesta ii numea “lobbisti”.

De atunci, SUA au ramas paradisul actiunilor de lobby. La Washington, mai mult de 20.000 de specialisti activeaza in jurul Congresului. Au cartela de acces in Senat si Camera Reprezentantilor si au dreptul de a utiliza logistica institutiei. In contrapartida, ei trebuie sa informeze administratia de toate contactele avute cu reprezentanti ai Congresului. In Marea Britanie, de asemenea. Agentii de influenta sunt luati intr-o evidenta stricta, iar alesii trebuie sa declare chiar si cel mai mic voiaj de studii sau cadou primit. Transparenta totala.

In Franta, profesionistii din domeniu au incercat sa se inspire din experienta britanica si americana. Pentru inceput s-a cautat un cuvant autohton pentru a defini conceptul. Comisia de Limba Franceza a propus “influensage” sau “corridorage” insa proiectele au fost abandonate. De altfel, in acest rastimp, americanii gasisera deja alt nume: “public affairs”.

Apoi, profesionistii lobby-ului au dorit o recunoastere oficiala a activitatii lor si acces la logistica institutiilor pe langa care activau. Demersul insa nu s-a soldat cu nici un rezultat, activitatea lor ramanand cvasiclandestina, la limita legalitatii. Constitutia din 1958 interzicea deputatilor sa accepte orice „mandat imperativ” pentru a sustine un interes privat. Rezultat – „lobby-ul ramane in culise, fara un cod de reguli precise”, dupa cum explica Michael Clamen, in volumul Lobby-ul si secretele sale”. Subiectul este abordat in mainera franceza, a retelelor, a caror optima ilustrare o constituie frontul alcatuit de marile corporatii. Aceste retele sunt prezente in directoratele din ministere si pe langa conducerile marilor institutii publice si private.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 647
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site