Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Amenintarile mediului de afaceri din Romania

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONTRACTUL SI CLASIFICAREA CONTRACTELOR
Intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli la o societate comerciala
Perioada de observatie
CUM ALEG FORMA DE ORGANIZARE A AFACERII ?
CORELATIA DINTRE EVALUAREA si SELECTIA PROIECTELOR DE INVESTITII
PREGATIREA TEHNOLOGICA - Tehnologia de productie
Subiectii procedurii insolventei
INVESTITIILE - CONDITIE ESENTIALA A MODERNIZARII ECONOMIEI SI INTRODUCERII PROGRESULUI TEHNIC
Lipitori pentru Germania
Organele societatii cu raspundere limitata - Adunarea asociatilor

Amenintarile mediului de afaceri din Romania



Mediul de afaceri romanesc, desi are un potential enorm de expansiune, este in continuare sabotat de anumite practici specifice unui regim in tranzitie. O mare parte din aceste practici pot fi sintetizate in urmatoarele: instabilitate politica, instabilitate financiara, infrastructura proasta, pozitia geografica, coruptie, birocratie, mentalitati neproductive; unul dintre efectele nefaste ale acestora fiind diminuarea investitiilor straine.

Instabilitatea politica si lipsa unei legislatii in domeniu sunt doar doua dintre motivele care au determinat o scadere cu 13% a investitiilor straine in Romania, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Potrivit datelor furnizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), investitiile straine directe au atins, in ianuarie si februarie, o valoare totala de 870 de milioane euro, fata de un miliard de euro in aceeasi perioada din 2005. In luna ianuarie, investitiile straine directe au totalizat 476 milioane de euro iar restul de 394 milioane euro au fost atrase in februarie. Imprumuturile acordate de companiile-mama structurilor afiliate din Romania au reprezentat in primele doua luni ale acestui an 46% din totalul investitiilor, circa 400 de milioane euro, in timp ce valoarea profitului reinvestit si a participatiilor la capital a reprezentat 54%, mai precizeaza BNR.

Incepand cu 2007, urmare a aderarii la Uniunea Europeana, investitorii straini au contat  pe o legislatie europeana, care ar fi conferit stabilitate. Cu tot optimismul afisat de oficiali, trebuie precizat ca, in acest moment, in Romania nu exista o lege a investitiilor straine. Vechea legislatie a expirat la finele anului 2006, iar adoptarea uneia noi era asteptata abia la jumatatea acestui an. Odata cu restructurarea Guvernului, calendarul adoptarii acestei legi a fost dat peste cap, intalnirile programate pentru discutii fiind amanate.

Birocratia poate fi intalnita peste tot, in cadrul structurilor economico-sociale din Romania. Infiintarea unei societatea comerciale este un prilej de manifestare a birocratiei. Astfel, pentru a infiinta o societate comerciala sunt necesare aproximativ 30 de zile, timp in care trebuie sa ai 'nervi de otel', pentru a completa 'o jumatate de kilogram' de documente.

Acelasi serviciu, in S.U.A dureaza o jumatate de zi iar in Germania - o singura zi. Pentru deschiderea unei societati, in Germania este necesara doar eliberarea de la Camera de Comert a numelui liber pentru viitoarea firma si achitarea a jumatate din capitalul social al acesteia. In Statele Unite ale Americii, exista un serviciu specializat unde este suficient sa te prezinti cu o cerere de infiintare, de restul actiunilor ocupandu-se firma specializata la care te-ai adresat.

Din toate acestea, este firesc sa ne intrebam: de ce, in Romania, pentru infiintarea unei firme trebuie sa completam o multitudine de acte si sa utilizam un timp de treizeci si respectiv de saizeci de ori mai mare, decat Germania si S.U.A? In acest domeniu, ar trebui sa invatam din experienta statelor dezvoltate si sa 'importam' cele mai bune legi din lume.

Aprobarea de noi firme ar trebui sa fie un demers administrativ, fara implicarea vreunui act juridic, asa cum se intampla deja in statele dezvoltate ale Europei. In Romania, este necesara o analiza corecta a cauzelor si consecintelor reale ce definesc birocratia, pentru a gasi procedurile eficiente de combatere a acestui flagel.

Un sondaj Gallup releva ca Romania ocupa locul cinci in lume, cu 90 de puncte, la egalitate cu Maroc, Rusia, Ucraina si Camerun, intr-un clasament al tarilor cu cele mai corupte medii de afaceri si guvernamentale. Coruptia endemica este unul din cele mai mari impedimente ce stau in calea stabilitatii in multe tari sarace, care s-ar putea uita cu mari sperante la tendintele internationale actuale, cum ar fi raspandirea tehnologiei informatiei, globalizarea economiei si iertarea de datoriilor de catre tarile dezvoltate. Incertitudinea aratata de coruptia institutiilor face dificil accesul la aceste tendinte, privand tara de investitiile straine si oportunitati de ajutor mult-necesare.

Agentia de rating 'Standard & Poors' a redus ratingul de tara, ceea ce inseamna ca pentru straini nu mai suntem o tara recomandata investitiilor, ci una foarte riscanta din punct de vedere economic.

Fluctuatia cursului de schimb, instabilitatea legislativa, birocratia si coruptia sunt principalii factori de care investitorii straini se tem ca le-ar putea afecta negativ profitabilitatea activitatilor din Romania, reiese dintr-un studiu realizat de Gallup Organisation.

Potrivit sondajului, 26% dintre investitorii straini intervievati considera ca profitabilitatea activitatilor din Romania ar putea fi afectata negativ de fluctuatia cursului de schimb. Pentru 20% dintre companii, instabilitatea legislativa ar putea determina scaderea profitabilitatii afacerilor, in timp ce pentru 16% si respectiv 14%, coruptia si birocratia ar avea efecte negative asupra rezultatelor financiare. Aceste probleme apar si in topul celor mai importante dificultati mentionate de investitorii straini. Astfel, 10% dintre respondenti au declarat ca principala problema cu care se confrunta firmele pe care le reprezinta este deprecierea monedei nationale, iar acelasi procent de intervievati au indicat birocratia ca obstacol in calea dezvoltarii activitatii lor. Printre alte probleme identificate de barometru se numara scaderea vanzarilor, reflectata printr-un numar redus de clienti - 8%, problemele cu forta de munca - 6%, legislatia si nivelul taxelor - 4%. Puterea scazuta de cumparare a romanilor este reclamata de investitori, deoarece are efect direct asupra vanzarilor. De asemenea, companiile straine acuza faptul ca, din cauza migrarii fortei de munca, gasesc foarte greu oameni calificati.




Majorarea deficitelor externe si continuarea politicilor economice existente ar putea declansa o schimbare a sentimentului pozitiv al investitorilor si iesiri masive de capital strain din Romania, considera reprezentantii Fondului Monetar International (FMI). Concluziile acestora au fost publicate la finalul vizitei recente efectuate la Bucuresti de catre delegatia Fondului.

Expertii FMI sunt de parere ca economia creste prea rapid si da deja semne de supraincalzire, iar politica bugetara aflata in relaxare va crea si mai multe probleme. Cresterea deficitului bugetar, de la 0,8% din PIB in 2005 si 1,7% in 2006 pana la 2,8% din PIB anul acesta va spori cererea interna, stimuland presiunile inflationiste si cresterea deficitului extern.

Romania figureaza pe lista scurta a tuturor investitiilor straine majore care se deruleaza, in momentul de fata, in Europa Centrala si de Est, insa pierde doua treimi din proiectele de investitii, din cauza infrastructurii slab dezvoltate, care atrage costuri logistice foarte mari.

Investitorii ar putea fi atrasi de potentialul resurselor umane din zona rurala, valorificarea acestora fiind unul dintre motoarele cresterii economice a Romaniei, in conditiile in care circa 30% din populatie lucreaza, in prezent, intr-o agricultura profund ineficienta.

Gradul de dezvoltare economica a oraselor Romaniei este deja similar celor din Ungaria, Polonia si Slovacia. Daca reusim sa redirectionam fluxul de migratie de la sate spre orasele din Romania, avem posibilitatea sa oferim 50.000-100.000 de persoane pe an sectoarelor care se dezvolta. Opinia aceasta este intarita de investitorii straini care mizeaza deja pe populatia de la sate.

Avem doua dezavantaje importante: unul geografic, legat de distanta mai mare de Europa de Vest, si unul local, legat de infrastructura. Pentru cei interesati sa produca, este foarte greu sa-si aduca marfa pana la fabrica, din cauza infrastructurii, astfel incat intervin costuri logistice uriase. Pentru investitorii straini care nu sunt decisi unde sa-si plaseze unitatile de productie, avantajele Romaniei tin de costurile fortei de munca si de piata de desfacere, insa pierde intotdeauna la criteriul infrastructura.

Costurile logistice sunt atat de mari pentru investitorii din anumite industrii, incat devine mai ieftin sa produca in Polonia sau Cehia, desi mana de lucru este de doua ori mai scumpa. Asa se explica si concentrarea investitiilor la granita cu Ungaria.

Romania se plaseaza in urma statelor Uniunii Europene in ceea ce priveste infrastructura de transport, ceea ce a determinat deja o serie de corporatii sa investeasca in alte state. Romania ar trebui sa contracteze credite pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, indeplinirea standardelor de mediu internationale, administrarea resurselor de apa, controlarea pericolului de inundatii, imbunatatirea acestor sectoare urmand sa impulsioneze atat activitatea comerciala, cat si nivelul impozitelor incasate la bugetul de stat.

Ipoteza ca piata imobiliara romaneasca nu este afectata de criza globala a creditelor pe care lunile trecute o avansau o parte dintre jucatorii din piata s-a dovedit a fi falsa, reculul pe care piata locala il simte fiind unul puternic. Problemele financiare cu care se confrunta companiile imobiliare din zona de vest a Europei s-au tradus in schimbarea strategiei si in tarile in care sunt extinse. Companiile de consultanta imobiliara prezente la nivel local au anuntat, recent, ca randamentele investitionale (yield-urile) au ajuns la nivelul anului 2004, la circa 8-8,5%. Acest lucru s-a observat prin faptul ca fondurile Immoeast si Charlemagne nu mai fac achizitii din cauza cresterii yield-urilor si se orienteaza spre parteneriate strategice cu diferiti dezvoltatori ale caror proiecte le finanteaza, pentru ca la finalizare sa le intre in propriul portofoliu








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 933
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site