Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Formele investitiilor in Romania

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Comertul electronic si afacerile - Internetul ca instrument de afaceri
Programul ACCA - Ce este ACCA?
Business Plan - agentie de turism
7 sfaturi pentru a va maximiza profitul din afaceri la cheie
CRESTEREA VANZARILOR – MIJLOC DE CRESTERE A PROFITABILITATII FIRMEI
Elaborarea conceptiei de franciza
EVALUAREA FACTORILOR DE MEDIU SI ANTREPRENORIATUL
Masina de ambalat in vid MULTIVAC A200/15E (cod 813)
RESURSELE NECESARE DERULARII UNEI AFACERI
Ghid de crearea unei intreprinderi

Formele investitiilor in Romania

Legea romana prevede doua tipuri de investitii in Romania: investitii directe si investitii de portofoliu.

1. Investitii directe - acestea sunt:



  • participarea la constituirea sau extinderea unei societati, in oricare dintre formele legale prevazute de lege;
  • dobandirea de actiuni sau de parti sociale ale unei societati comerciale, cu exceptia investitiilor de portofoliu;
  • infiintarea sau extinderea in Romania a unei sucursale de catre o societate comerciala straina.

ISD (investitia straina directa) – se refera la achizitionarea unor organizatii din strainatatea si la finantarea si managementul unor organizatii noi in strainatate . Expansiunea organizatiei pe piata globala prin achizitionarea altei organizatii si prin investitia intr-o organizatie noua reprezinta cel mai inalt grad de angajament si necesita o investitie de resurse mai mare decat in cazul oricaruia din celelalte moduri de intrare pe piata globala.

 ISD sunt acea categorie de investitii caracterizate prin participarea la conducerea si controlul efectiv al organizatiilor in care se investeste.

1.1 Avantajele investitiilor straine directe

             Pentru a actiona cu succes pe piata globala, organizatia trebuie sa detina anumite avantaje competitive superioare organizatiilor locale. Organizatiile se angajeaza in investitii in strainatate, atat pe verticala cat si pe orizontala.

            Obiectivul investitiilor pe orizontala este de a produce  in locatii din strainatate aceleasi produse, care sunt fabricate in locatii din tara de origine si comercializate pe piata acesteia.

            Investitiile pe verticala sunt orientate spre aprovizionare si au ca scop producerea in strainatate de materii prime sau alte materiale pentru productie, care apoi sunt livrate amplasamentului organizational in tara de origine sau altor filiale. Organizatia straina poate avea acces privilegiat la materii prime si materiale, datorita unor avantaje competitive proprii, precum : sistemul sau de marketing, capacitatea manageriala, puterea de control asupra capitalului, accesul la capital. Intr-o tot mai mare masura ceea ce impulsioneaza organizatiile sa actioneze in strainatate este valoarea contractelor realizabile cu furnizorii si clientii mari localizati in strainatate, reflectand capacitatea organizatiei de a administra logistica aprovizionarii continue si adaptarea la nevoile clientului.

            Uneori, organizatiile se globalizeaza prin investitii in strainatate, pentru a crea o noua piata in tara de origine (piata interna), pe care  tranzactiile pot fi derulate la un cost mai mic, in cadrul organizatiei . Crearea unei noi piete interne permite organizatiei sa transforme activul intangibil al cercetarii sau cunoasterii pietei intr-un bun de valoare specific organizatiei in cauza, care poate exploata acest avantaj propriu pe toate pietele disponibile, pastrand activul intangibil in cadrul organizatiei si recuperandu-si cheltuielile initiale cu cercetarea si obtinerea informatiilor.

Cumparatori :

·          Consumatori individuali

·          Organizatii private

·          Organizatii publice

·          Administratia locala

·          Alte organizatii

·          Utilizatori finali

 
            Decizia unei anumite organizatii de a face productie in strainatate depinde si de atractivitatea capacitatilor sale din tara de origine, comparativ cu ceea ce ofera competitorii, inclusiv stimulente financiare si de alta natura oferite de tara gazda. Diferentierile  dintre tari, din punct de vedere al raportului oferta-cerere de resurse, genereaza presiuni economice fundamentale pentru circulatia internationala a resurselor si creeaza oportunitati de globalizare pentru organizatiile multinationale. 

      PIATA INTERNA                  PIATA  GLOBALA

 

Organizatia producatoare

Licentiator

Francizor

Comerciant

 

Organizatie locala producatoare sau de distributie

 

Retea de distributie a partenerilor

 


                               Licentiere

Organizatie locala producatoare sau de distributie

 

Retea de distributie a partenerilor

 


                                               Franciza

Organizatie locala producatoare sau de distributie

 

Retea de distributie a partenerilor

 


                                           Contract de

                                           Management

Organizatie locala producatoare sau de distributie

 

Retea de distributie a partenerilor

 


                                         

        Subfurnizare



Partener local

 

Retea de distributie a partenerilor

 


                                           Piggy-back

Organizatie locala producatoare sau de distributie

 

Sistem de distributie loca (angrosisti, detailisti)

 


                                           Societati

                                             Mixte

Parteneri locali in retea

 

Retea de distributie a locala

 


                                           Retele

       Dinamice

Schema canalelor de intrare bazate pe strategii de asociere Sursa : (Danciu, 2001, p.254)

1.2.1.2              Caracteristicile ISD

            Investitiile pe piete straine pot avea urmatoarele doua forme de baza :

  • Investitia de portofoliu, prin care investitorul cumpara actiuni le unor organizatii, in scopul de a obtine profit din fondurile investite; aceasta forma nu asigura nu asigura investitorului nici un drept de conducere sau de control in organizatia in care a investit;
  • Investitia straina directa (ISD) presupune, in primul rand , participarea in managementul si controlul efectiv al organizatiei in care s-a investit .

 ISD presupune urmatoarele caracteristici:

    1. implica un angajament financiar puternic, concomitent cu transfer de : know-how, tehnologie, competente manageriale, procese de productie, de prelucrare si de marketing, precum si de alte resurse;
    2. organizatia investitoare trebuie sa dispuna de o calitate sau de un avantaj competitiv, unice; acestea pot fi : o potentiala investitie sau un produs diferentiat, cerut pe piata tinta; pentru detinerea unui avantaj competitiv, care sa incurajeze organizatia spre o investitie in strainatate, trebuie satisfacute doua conditii:

a.       avantajul trebuie sa fie un activ intangibil al organizatiei, cum ar fi de exemplu, cunostintele fundamentale privind realizarea unui produs profitabil;

      1. rentabilitatea ce poate fi atinsa sa depinda, cel putin partial, de contributia locala (productia locala, distributie etc.)
    1. cu cat organizatiile sunt mai mari si productia mai diversificata, cu atat opteaza pentru achizitii si nu opteaza pentru investitii noi;
    2. cu cat filiala depinde mai mult de organizatia – mama, cu atat mai mare este tendinta spre investitii detinute 100%;
    3. in industriile cu concurenta mare sunt incurajate investitiile directe externe, deoarece organizatiile nu-si pot permite erori datorate partenerilor locali:
    4. diferentele culturale mari determina preferinta pentru societati mixte sau investitii noi si mai putin pentru achizitii si fuziuni.

1.3 Motive pentru investitia straina directa

            Motivele cele mai reprezentative sunt:

  1. Sinergia – este principala motivatie a ISD, bazata pe principiul ca valoarea unei combinatii este mai mare decat suma valorilor componentelor sale. Dupa natura sa, sinergia poate fi :

- Sinergia operationala – generata prin economiile de scara obtinute din :

-         impartirea unor functii generale ale organizatiilor : management, cercetare dezvoltare, marketing, financiar contabila etc.

-         atingerea unei pozitii mai bune pe piata, prin internationalizarea unor activitati aflate in amonte sau in aval fata de organizatia investitoare si marimea cotei de piata;

-         combinarea resurselor complementare ale organizatiilor;

-         cresterea eficientei manageriale;

-  Sinergia financiara, generata de influenta urmatorilor factori :

                    -    complementaritatea fluxurilor internationale de fonduri;

-         utilizarea mai eficienta a efectului de parghie financiara;

-         marirea capacitatii de finantare a organizatiei;

-         avantaje de natura fiscala;

  1. Motivele de piata : se refera la faptul ca piata straina este atragatoare sau favorabila expansiunii activitatilor organizatiei, aceste motive se bazeaza pe accesul la materii prime, tehnologie, bunuri intermediare si produse finale. In lucrarea ,,Dunning’’, pag.45-66, 1998 s-au identificat urmatoarele patru  ratiuni majore, aferente pietei, pentru ISD :

b.1 Cautare de resurse in scopul imbunatatirii calitatii resurselor, prin identificarea unor parteneri locali disponibili sa  promoveze in comun utilizarea cunostintelor si/sau resurselor cu consum mare de capital ;

b.2 Cautarea unei piete, generata de nevoia sporita de  a fi mai aproape de utilizatori, in sectoarele cu consum mare de cunostinte si de importanta crescanda a activitatilor promotionale desfasurate de agentiile de dezvoltare regionala si locala;

b.3 Dezideratul eficientei, posibil de satisfacut prin:

                                                               i.      rolul sporit al guvernelor in indepartarea obstacolelor ce stau in calea restructurarii activitatii economice si facilitarea modernizarii resurselor umane:

                                                             ii.      existenta unor concentrari industriale specializate (parcuri industriale)

                                                            iii.      un mediu favorabil initiativei private si un grad accentuat de competitivitate si cooperare intre organizatii;

               -      cautarea unor active strategice, precum :

                                                           iv.      ocazii favorabile oferite in schimbul cunostintelor mutual-    localizate al ideilor si al invatarii interactive ;

                                                             v.      acces la culturi, institutii si sisteme diferite;

                                                           vi.      cereri si preferinte diferite ale consumatorilor/ utilizatorilor.

Aceste ratiuni sunt utile in abordarea unor piete extrem de diferite intre ele si reflecta, in mare masura, argumentele bazate pe factorul de cost in problematica schimburilor comerciale internationale, in sensul ca pietele cu un nivel mai redus de dezvoltare sunt susceptibile sa atraga, in baza ofertelor, un nivel mai ridicat de ISD, decat cele din tarile mai dezvoltate.

            Practica ISD, din perspectivele pietei, evidentiaza ca organizatiile recurg la ISD pentru :

o       extinderea activitatii de noi piete;

o       asigurarea unei extinderi pe pietele existente;

o       asigurarea si controlul activitatii de marketing pe pietele globale;

o       crearea unor baze pentru exportul produselor organizatiei investitoare;

o       asigurarea unor baze de aprovizionare pentru organizatiei investitoare;

o       devenirea de furnizori ai altor organizatii pe piata gazda;

o       exploatarea salariilor reduse;

o       evitarea barierelor comerciale;

o       obtinerea unor rate ridicate de recuperare a investitiilor.

  1. Ratiuni manageriale pentru ISD

Multe organizatii capabile pe piete straine detin o serie de avantaje fata de organizatiile locale. Aceste avantaje se refera la competentele manageriale de marketing, accesul la tehnologia avansata, economiile de scara care le permit sa concureze intr-o maniera agresiva si sa obtina cote din pietele straine, pentru a realiza ,,masa critica’’ necesara concurarii cu succes pe piata globala. Avantajele competitive, specifice unor organizatii constau in mod frecvent, in competentele lor excelente de management, reteaua lor de distributie si bunele relatii stabilite cu clientii.




  1. Ratiuni specifice pentru ISD

Ratiunile specifice ale deciziei unei organizatii de a intreprinde investitii directe in strainatate sunt : eficienta de exploatare, reducerea riscului, dezvoltarea pietei si politica guvernamentala din tara gazda; aceste ratiuni si variabilele lor sunt ilustrate in figura 1 si analizate succint in continuare:

Cresterea eficientei de exploatare – frecvent, exista posibilitatea de a produce mai eficient in exteriorul pietei interne. Organizatia poate obtine sporuri de eficienta in exploatare in urmatoarele variante:

-         daca realizeaza un transplant acolo unde factorii de productie sunt cei mai ieftini (exemplu : costurile resurselor materiale si a fortei de munca);

-         daca unitatile de exploatare produc in proximitatea pietei de desfacere; acest aspect explica amplasarea multor organizatii din SUA in Europa si acelor japoneze in SUA si Europa

Uneori, organizatiile investitoare obisnuiesc sa-si organizeze in tandem unitatile de exploatare; de exemplu, o unitate cu consum mare de capital dintr-o anumita tara opereaza in tandem cu o alta, amplasata in alta tara, care are consum mare de manopera; exista organizatii, mai ales in domeniul serviciilor, care se internationalizeaza prin achizitionarea  unei alte organizatii, in special pentru a-si proteja piata externa si a-si pastra clientii de acolo; de asemenea, o situatie de deficit sau restrictionare a pietei valutare poate incuraja organizatia sa se amplaseze in strainatate, pentru a-si proteja vanzarile si profiturile.

Figura 1 Ratiuni specifice pentru ISD Sursa : (Bradley, 2001, p.357)

           

Costul factorilor de productie

 

Acces la materii prime

 

Economii de scara

 

Cresterea eficientei de exploatare

 

Reducerea riscului

 

Diversificarea prin intrarea pe piete diferite

 

Dezvoltarea pietei

 

Diferentierea produsului

 

Cresterea pietei

 

Concurenta

 
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   

Bariere vamale si contingentari

 

Pachete stimulative

 


Un alt factor ce caracterizeaza eficienta exploatarii il reprezinta economiile la scara. Acestea apar in mai multe domenii de activitate ale organizatiei, cel mai adesea asociate cu productia, asa cum se intampla in industria automobilelor din Europa, unde diversele elemente componente se fabrica in tari diferite. Retelele europene, si chiar globale, au o eficienta a costurilor mai mare decat cea asigurata prin concentrarea procesului de productie intr-un singur loc. Economiile de scara se pot obtine si in operatiunile de finantare si marketing. Economiile de scara financiara pot fi obtinute de organizatia care deruleaza operatiuni internationale, atunci cand aceasta dobandeste acces pe mai multe piete de capital.

Reducerea riscului- in unele cazuri, organizatiile se internationalizeaza prin ISD, pentru a-si reduce riscurile. Reducerea riscurilor este si mai accentuata si prin diversificare, deoarece este improbabil ca toate investitiile organizatiei sa se plaseze la acelasi nivel de profitabilitate. Deoarece, in tari diferite, fenomenele de expansiune si restrangerile nu se petrec in acelasi timp, organizatia ar trebui sa aiba capacitatea de a-si stabiliza castigurile prin deschiderea unor unitati proprii in mai multe tari straine.

     Dezvoltarea pietei – unele organizatii poseda anumite avantaje in domeniul proiectarii si dezvoltarii produselor si/sau serviciilor Diferentierea produsului reprezinta un motiv puternic pentru ISD. Pe aceasta cale se poate internationaliza avantajul diferentierii produsului, acolo unde este profitabil. Deoarece avantajele iau nastere din cunostinte de specialitate, tehnologie si brevete, toate protejate, competitorii din strainatate nu au, de obicei, posibilitatea sa concureze pe piata, de unde si ratiunea ISD, in cazul unor astfel de organizatii.

            In unele situatii, pietele straine cresc mai repede decat cele interne, sau se pot obtine preturi mai bune, fiindca este mai putina concurenta. Pietele straine se pot deschide concurentilor straini si datorita cresterii veniturilor sau a populatiei, ori datorita micsorarii barierelor in privinta drepturilor de proprietate.

     Politica guvernamentala – de multe ori, guvernele impun taxe vamale si contingente de import, care tin organizatiile in spatele barierei. Intr-o astfel de situatie, ISD poate deveni singura cale de acces pe piata. Alteori, guvernele ofera pachete atractive de stimulente organizatiilor ce iau in calcul ISD ca o modalitate de intrarea pe pietele respectivei tari. Data fiind activitatea OMC, este din ce in ce mai greu sa se apeleze la taxe vamale si contingente, dar barierele netarifare continua sa reprezinte o problema.

1.4 Modalitati ale ISD

            ISD se pot realiza in urmatoarele modalitati : achizitii, fuziuni si investitii pe loc gol. Aceste modalitati difera, in primul rand, prin viteza de intrare pe piata vizata. Achizitiile presupun o intrare foarte rapida, intru-cat este preluata o afacere rentabila, deja existenta. In timp ce fuziunile maresc capacitatea competitiva asigura accesul la piete noi. Investitiile pe loc gol necesita o perioada mai mare de timp, pentru construirea obiectivelor si dezvoltarea unor afaceri profitabile

  ACHIZITIILE – principalul mod, prin care se realizeaza achizitiile, este preluarea de organizatii. In cazul preluarii de organizatii implicate – cea care preia si cea preluata – raman separate din punct de vedere juridic, tranzactia avand ca obiectiv cumpararea unui numar de actiuni suficient pentru a detine controlul asupra deciziilor luate de Adunarea Generala a Actionarilor. In acest fel, se formeaza holdinguri care pot fi holdinguri pure, cand organizatiile se limiteaza doar la detinerea pachetului majoritar de actiuni si holdinguri operationale, in cadrul carora organizatia achizitoare participa si la managementul organizatiei preluate, acestea fiind cel mai des   intalnite.

  FUZIUNILE   - fuziunile presupun contopirea patrimoniului a doua organizatii. Acestea se pot face prin absorbtie sau prin consolidare.

-         Absorbtiile - presupun incetarea existentei organizatiei cumparate si se face prin fuziune statutara , cand are loc preschimbarea actiunile organizatiei cumparate cu actiuni ale organizatiei achizitoare sau prin achizitionarea de active, care se face prin cumpararea contra bani a activelor organizatiei cumparate, aceasta fiind lichidata prin achitarea datoriilor si repartizarea sumelor ramase la actionari.

-         Consolidarile – presupun contopirea a doua organizatii si formarea uneia noi.

 Fuziunile semnificative pe plan mondial, realizate intre 1998-1999, sunt redate in tabelul de mai jos :

Domeniu

Organizatii implicate

Valoarea tranzactiei (miliarde USD)

Industria farmaceutica

Beecham Group (M.Britanie) si Smithkline Beckman (SUA) in 1989

Rhone Poulenc (Franta) si Merck (SUA) in 1989

7,9

1,4

Multimedia

Sony (Japonia) si Columbia Pictures (SUA) in 1989

4,8

Industria chimica

Hoechest (Germania) si Marion (SUA)



7,3

Piata financiara

Merril Lynch (SUA) si Mercury Asset Management Group (Marea Britanie) in 1997

5,3

Industria constructoare de automobile

Daimler Benz (Germania) si Chrysler (SUA) in 1998

39,5

Produse petroliere

British Petrolium (Marea Britanie) si Amoco (SUA) in 1998

110

Telecomunicatii

Deutsche Telekom (Germania) si Telecom (Italia)

88

 

            Analizand datele din tabel, care nu reflecta decat o parte a fenomenului fuziunilor de data recenta, rezulta ca are loc o accelerare si o crestere fara precedent a numarului de fuziuni, in general intre organizatii puternice, pana mai ieri concurenti indarjiti pentru suprematia pe pietele internationale. In plus, valorile fuziunilor sunt tot mai mari. Explicatiile fenomenului sunt multiple, dar cea mai plauzibila este nevoia de a face fata noilor probleme cu care se confrunta competitorii internationali, in conditiile globalizarii pietei. Fuziunile devin astfel consecinta logica si inevitabila a competitiei si a nevoii de acces la noi piete intr-o economie mondiala fara frontiere si din ce in ce mai integrata

INVESTITIILE PE LOC GOL (engl. greenfield investiments) reprezinta unitati detinute in proportie de 100% de o organizatie straina . Ele imbraca forma filialelor proprii – generic numite filiale sau sucursale – in productie, comercializate, prestari servicii. Desi acest tip de ISD implica costuri si riscuri mari, iar controlul 100% poate fi obtinut mult mai usor prin achizitii, pe masura ce organizatiile  devin mai experimentate si dispun de resursele necesare, apeleaza mai mult la filiale din strainatate ca strategie de intrare pe noi piete. In perioada actuala se constata o extindere a investitiilor pe loc gol ca strategie de intrare, mai ales datorita oportunitatile oferite de tarile din Europa Centrala si de Est. Fenomenul este dinamic, acest  gen de investitii neputand fi apreciat in toata amploarea in zona mentionata.             

1.5  Avantaje si dezavantaje ale ISD

Efectuarea de ISD este justificata si de avantajele pe care acestea le aduc organizatiilor implicate, in special celor investitoare. Insa, anumite dezavantaje joaca un rol moderator al ISD. Principalele avantaje si dezavantaje ale filialelor in strainatate, rezultate prin ISD sunt redate in tabelul de mai jos:

Tipul filialei

Avantaje

Dezavantaje

Filiala pentru service

  • Apropierea de clienti prin contactul direct cu utilizatorul;
  • Indeplinirea mai buna sau mai rapida a necesitatilor de service;
  • Construirea unei imagini orientate spre calitate si clienti;
  • Posibilitati limitate de abordare a pietei;
  • Necesitati de resurse in functie de marimea capacitatilor de service;

Filiala comerciala

  • Control complet al operatiunii;
  • Realizarea de contacte directe cu piata;
  • Obtinerea de cunostinte despre piete, in mod direct;
  • Avantajul imaginii unei organizatii cvasiautonome;
  • Influenta directa asupra strategiei de piata;
  • Solicita investitii ridicate;
  • Investitiile pot fi expuse riscurilor politice si economice;
  • Asumarea tuturor riscurilor de piata;
  • Dependenta de restrictiile la export si import in tara de origine si in tara  gazda ;
  • Gasirea si pregatirea colaboratorilor pot fi complicate;
  • Necesita si costuri ridicate pentru coordonare si conducere;
  • Dificultati in elaborarea strategiilor proprii;

Unitate de montaj

  • Utilizarea avantajelor referitoare la costul fortei de munca si energiei;
  • Dependenta de calitatea ti pregatirea colaboratorilor din propria tara;
  • Dependenta de cresterea costurilor energiei si fortei de munca;
  • Nici un contact direct cu piata de aprovizionare sau de vanzare;

Unitatea de productie

  • Evidentierea avantajelor costurilor comparative in domeniul aprovizionarii si prelucrarii;
  • Asigurarea materiilor prime si a materialelor  importante de pe piata locala;
  • Utilizarea avantajelor referitoare la costul energiei si fortei de munca;
  • Folosirea subventiilor de stat;
  • Mediul administrativ si legal bun;
  • Dependenta de calitatea si cantitatea prestatiilor colaboratorilor de pe fiecare piata;
  • Nici un contact cu piata de vanzare;
  • Dependenta de nivelul tehnologic si infrastructura tarii gazda;

Filiale care participa la toate fazele crearii valorii

  • Evidentierea avantajelor comparative referitoare la costuri;
  • Apropierea pietei si a clientilor;
  • Observare si prelucrare intensive ale pietei;
  • Disparitia costurilor de transport si a taxelor vamale;
  •  Eliminarea unor riscuri;
  • evitarea restrictiilor si a dispozitiilor la export si import in tara de origine si in tara gazda;
  • folosirea avantajelor existente in anumite tari (sistemul legal, masuri de sprijinire, infrastructura etc.)
  • avantajul unei organizatii cvasiautonome;
  • volume ridicate ale investitiilor;
  • riscurile raman ridicate;
  • dependenta de evolutia politica si economica a tarii gazda;
  • necesitati ridicate pentru coordonarea si conducerea intregii organizatii;
  • dificultati in elaborarea strategiilor proprii;

Sursa: (Danciu, 2001, p.260)

 Investitiile de portofoliu - sunt acele investitii efectuate prin dobandirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate si reglementate, care nu permit participarea nemijlocita la administrarea unei societati comerciale.

3  Persoanele care pot investi in Romania

Potrivit reglementarilor legale, poate fi investitor o persoana fizica sau juridica, rezidenta sau nerezidenta, cu domiciliul sau sediul permanent in Romania sau in strainatate, care investeste in Romania in oricare dintre modalitatile prevazute de lege.

Procedura de inregistrare a investitiilor

Inregistrarea unei investitii se face conform procedurii de drept comun aplicabila infiintarii si inregistrarii unei persoane juridice romane, nefiind necesar autorizarea administrativa prealabila.

Astfel, investitorul trebuie sa completeze un formular disponibil la Registrul Comertului, anexand la acesta urmatoarele documente:

-         contractul de societate sau actul constitutiv;

-         dovada bancara de varsare a capitalului social al societatii;

-         raport de evaluare pentru aportul in natura la capitalul social al societatii;

-         pasaportul si cazierul investitorului persoana fizica;

-         decizia Adunarii Generale pentru investitorul persoana juridica;

-         dovada bancara de bonitate a investitorului;

-         pasaportul si cazierul persoanei (persoanelor) desemnate sa reprezinte societatea;

-         dovada sediului social pe teritoriul Romaniei








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 821
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site