IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI
Obiectivele capitolului
Pentru a reusi in afaceri este necesara
identificarea unei idei viabile, la momentul oportun si pentru o
piata adecvata. In acest capitol sunt prezentate principalele
surse de idei de afaceri pe care le are la dispozitie potentialul
intreprinzator.
Dupa parcurgerea acestui capitol veti afla:
-
sursele macroeconomice
de idei de afaceri;
-
sursele microeconomice
de idei de afaceri;
-
sursele proprii de idei
de afaceri pe care le puteti avea in vedere la inceperea unei afaceri.
Exista o mare varietate de surse de idei de afaceri.
Intreprinzatorul va trebui sa determine care dintre aceste idei are
un potential comercial suficient pentru a deveni nucleul noii afaceri.
Exista doua mari categorii de surse de idei noi
de afaceri: tendintele macroeconomice de evolutie si conjunctura
microeconomica.
1. Tendintele
macroeconomice de evolutie. Numeroase idei de afaceri se pot desprinde
din evaluarea tendintele macroeconomice de evolutie. Cele mai
importante tendinte sunt cele
demografice, sociale, tehnologice
si de afaceri.
a. Tendintele
demografice. Demografia studiaza caracteristicile populatiei. Din
punct de vedere al oportunitatilor de afaceri, un interes deosebit il
reprezinta studiul segmentelor populatiei, adica al diferitelor
categorii de populatie, dupa varsta, sex, educatie etc. Cel mai
semnificativ criteriu de segmentare in initierea afacerilor il
reprezinta varsta. Doua
categorii de varsta sunt mai semnificative in Romania: tinerii intre 20-30
de ani, foarte numerosi, care isi schimba preferintele in
mod frecvent, creand mereu oportunitati de afaceri si
batranii, a caror numar a crescut si el impresionant.
b. Tendintele
sociale. Dintre tendintele sociale din care pot rezulta
oportunitati de afaceri mai importante sunt modificarea structurii
familiei, modificarea preferintelor religioase, schimbarea modelelor de
coabitare datorita SIDA, cresterea interesului pentru mediul
inconjurator. In ultimul timp se pune un accent deosebit pe respectarea,
reluarea si preluarea unor traditii si obiceiuri, cum ar fi
Pastele, Craciunul, Anul Nou, Martisor, Ziua
Indragostitilor, Halloween, Sambra Oilor, Targul de Fete, Sanzienele etc., evenimente
sociale care pot furniza suficiente idei de afaceri producatorilor,
comerciantilor si prestatorilor de servicii.
c. Tendintele
tehnologice. Cele mai notabile tendinte tehnologice se refera la
folosirea calculatoarelor si in special la miniaturizarea acestora.
Faxurile, scanerele, posta electronica nu erau cunoscute foarte bine cu cativa ani in urma.
Cuptoarele cu microunde tind sa schimbe modul de a gati.
Modalitatile de inregistrare a muzicii s-au schimbat de doua ori
in ultimii 20 de ani. Compact discurile au o tendinta de crestere, in
raport cu casetele. Videocasetele au schimbat mult industria cinematografiei.
Telefonia mobila a devenit o adevarata moda. Automatele de
cafea, capucino, ceai, ciocolata fierbinte, tigari etc. devin o
necesitate reala.
d. Tendintele
in afaceri. Una dintre tendintele mai recente in
afaceri este colaborarea marilor firme cu intreprinderile mici si mijlocii
pentru realizarea unor produse sau prestarea de servicii.
O alta tendinta o constituie
cresterea importantei sectorului serviciilor. Desfiintarea
gradinitelor de stat a deschis calea gradinitelor
particulare si a firmelor de baby-sitter. Firmele de intermediere pot
oferi servicii adiacente, cum ar fi repararea si decorarea imobilelor,
intocmirea documentelor cadastrale, realizarea de expertize tehnice etc. Criza
transportului in comun si a celui interurban ofera prilejul
intreprinzatorilor de a infiinta curse particulare de transport urban
si interurban. Cresterea ponderii firmelor mici si mijlocii
creeaza posibilitatea infiintarii de firme de
consultanta specializate in domeniul liberei initiative.
2. Conjuctura
microeconomica. Numeroase surse de idei de afaceri apar si la
nivel microeconomic. Activitatea anterioara a intreprinzatorului
potential, precum si alte aspecte legate de micromediu sunt surse
viabile de idei de afaceri. Iata cateva dintre acestea.
a. Experienta
precedenta in munca.
Cele mai multe idei de afaceri provin din experienta dobandita
anterior de intreprinzatori. Cercetarile arata ca in
tehnologia de varf 85% din produsele noilor firme sunt similare cu ale firmelor
in care au lucrat intreprinzatorii. Experienta anterioara este
considerata un adevarat “blockstarter” pentru intreprinzator,
deoarece ea reprezinta punctul de plecare in afaceri al
intreprinzatorului. Experienta anterioara este cea mai
obisnuita sursa de idei de noi afaceri pentru ca
intreprinzatorul s-a format in acel domeniu, a devenit competent pentru a
concura cu alte firme. Concurenta l-a facut sa cunoasca mai
bine produsul sau serviciul si neajunsurile acestuia. El cunoaste
deja furnizorii, clientii si modul de operare a afacerii.
Experienta anterioara poate constitui nu numai
un mediu care incurajeaza infiintarea unei afaceri, dar care face
si posibil acest lucru, prin finantarea noii firme. In alte
situatii firma precedenta nu este interesata de noul produs al intreprinzatorului sau nu
cunoaste intentiile acestuia, care isi mentine locul de
munca pana cand noua afacere poate fi lansata. O situatie
extrema este aceea in care prin disponibilizare intreprinzatorul
foloseste experienta anterioara pentru a intra in afaceri pe
cont propriu.
b. Hobiuri si
vocatii. Transformarea unei pasiuni intr-o afacere este o
alternativa de afaceri demna de luat in considerare. In acest caz, cu siguranta,
intreprinzatorul va face un lucru cu pasiune si pe care il cunoaste
foarte bine. Se considera insa ca asemenea afaceri nu au intotdeauna
succes. Ele se limiteaza la produse
care pot fi usor finantate si realizate de o singura
persoana. Cele mai multe dintre aceste produse sunt realizate cu
migala, pentru scopul personal al inventatorului, care se gandeste
ulterior ca si altii vor avea aceleasi preferinte ca
si el si va putea incepe astfel o afacere. Aceasta gandire
egocentrista poate duce insa la esec. De aceea, este indicat ca
intreprinzatorul sa studieze mai intai piata si apoi
sa transforme hobiul in afacere. Eventual, poate realiza cateva
prototipuri pe care sa le verifice prin teste de piata limitate,
pentru a nu fi prea costisitoare. Oricum, intreprinzatorul nu va avea de
pierdut. Daca produsul nu va fi cerut de piata, el va fi
realizat in continuare pentru propria placere a celui ce l-a inventat.
Producerea dulceturilor, peltelelor, siropurilor, compoturilor,
marmeladei, conservarea legumelor si zarzavaturilor prin murare,
saramurare sau otet, producerea unor alimente marinate, afumate sau
bauturi speciale sunt exemple de
oportunitati din aceasta categorie.
c. Contacte
sociale. Relatiile sociale joaca, de regula, un rol deosebit
de important in infiintarea de noi firme. Uneori ele au chiar functia de generarea a unor noi idei de
afaceri. De cele mai multe ori contactele sociale se dezvolta din
relatiile de serviciu. Astfel, clientii pot furniza idei foarte
valoroase privind introducerea unui nou produs sau serviciu. Distribuitorii pot
oferi informatii utile privind calitatile si defectele produselor
si imbunatatirile ce pot fi aduse. Prin analizarea
atenta a produselor oferite de concurenti se poate ajunge la o idee
de produs mai performanta. Participarea la targuri si expozitii
ofera un excelent prilej de a culege informatii despre clienti,
de a discuta cu distribuitorii, de a vedea tendintele pietei si de
identificare a unor produse potentiale pentru noua afacere. Idei viabile
de afaceri pot fi obtinute si din alte contacte speciale. Prietenii,
rudele, cunostintele au de
multe ori idei valoroase pe care nu doresc sau nu pot sa le materializeze
si le ofera bucurosi celor interesati.
d. Constatari
personale. Uneori observarea directa a unei nevoi de cu zi poate deveni o sursa de inspiratie
pentru un produs sau serviciu de succes. Lui King C. Gillete, de exemplu, i-a
venit ideea aparatului de barbierit cu senzori barbierindu-se.
Desigur, multe alte persoane ar fi putut-o face inainte. In aceasta
actiune insa primul pas il constituie recunoasterea nevoii
si dupa aceea gasirea unei solutii. Tot prin
constatari personale se pot observa si nevoile altor persoane,
indiferent daca sunt sau nu constiente de acest lucru. Afacerile
concurentilor ne pot furniza idei privind viabilitatea
activitatilor pe care acestia le desfasoara.
Stirile zilnice si chiar zvonurile pot sugera unele tendinte in
afaceri. Inspiratia si flerul intreprinzatorului pot juca un rol
important in aceasta privinta.
e. Cercetari
proprii deliberate. Desi in mod normal intreprinzatorul ar trebui
sa caute sistematic idei noi, realitatea arata ca ideile de
afaceri apar mai frecvent cu totul intamplator. Totusi, procesul in
sine de cautare persistenta a ideilor poate duce la aparitia de
idei noi. Studiile de creativitate arata ca descoperirile apar in
cele mai neasteptate momente, insa numai dupa ce persoana
respectiva a depus un efort staruitor, uneori descurajant pentru
gasirea raspunsului la problema.
Cercetarea deliberata presupune studiul cartilor, revistelor de
specialitate, lecturarea ziarelor si a publicatiilor comerciale din
domeniul respectiv de activitate. Revistele Idei
de afaceri si Revista IMM
sunt de un real folos in acest sens. Paginile
aurii ofera informatii utile despre natura afacerilor din
zona.
Idei noi se pot obtine si prin folosirea
metodei brainstormingului. In felul acesta pot fi generate idei dupa idei,
fara a le considera nefezabile. Brainstormingul “deschide mintea”,
fara a face judecati de valoare.
f. Institutii
de cercetare. Numeroase institute de
cercetare si universitati realizeaza cercetari in cele
mai diverse domenii. Intreprinzatorul poate cumpara patentul unei
inventii. De asemenea, el poate sa se familiarizeze mai intai cu
domeniul respectiv, pentru a constata daca apar idei viabile de afaceri
si apoi sa participe in cadrul unei astfel de structuri de cercetare.
g. Internet. Prin Internet se pot obtine alte surse
valoroase de idei de afaceri. Cateva din optiunile posibile pot fi
gasite in situl “Galaxy, Business
and Comerce ”. Alta sursa se gaseste la situl
“Entrepreneurs on the Web”. Pe Yahoo se gaseste situl “Business and
Economy: Small Business Information”, care ofera conexiuni utile privind
ideile de afaceri, precum “Best Business to Start”, “Entrepreneur Guide”,
“Entrepreneur Resource Center” si “WomenBiz”. Se poate, desigur, folosi
si un cuvant cheie sau un domeniu de cercetare pentru a cauta pe Web
informatii privind zona de interes anume.
Intrebari recapitulative:
1.
Care sunt
tendintele macroeconomice cele mai relevante in identificarea ideilor de
afaceri?
2.
Ce tendinte microeconomice trebuie sa aiba in vedere potentialul
intreprinzator?
3.
Care sunt primele trei
surse de idei de afaceri pe care le-ati avea in vedere la initierea
unei afaceri proprii?
Teste:
1. Cel mai semnificativ criteriu de segmentare in
initierea afacerilor este:
a. sexul
b. varsta
c. educatia
d. religia
2. Cele mai numeroase
idei de afaceri provin din:
a.
constatari personale
b.
experienta precedenta in munca
c.
hobby-uri si vocatii
d.
contacte sociale
3. Sunt considerate surse de
idei de afaceri:
a.
contactele sociale
b.
constatarile
personale
c.
institutiile de
cercetare
d.
cercetarile proprii
deliberate
