Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Judetul Salaj –intre sperante si certitudini

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PIATA UNICA EUROPEANA
POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE
Analiza integrata economico-financiara
Intrebari frecvente - Ce trebuie sa stii cand iti faci o firma
TRANZACTII PE PIETELE DE MARFURI CU PRODUSE DERIVATE - Functiile pietelor futures
ALEGEREA AMPLASAMENTULUI - Alegerea zonei si localitatii noii afaceri
Deschiderea procedurii la cererea creditorilor
ANALIZA CIFREI DE AFACERI
IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI
Comparatia metodelor de analiza

Judetul Salaj –intre sperante si certitudini

1  Zalau,  trecut, prezent si viitor



            Asezat in partea de nord vest a Romaniei, strans ca intr-o menghina intre Tarile Oasului, Crisanei si Transilvania istorica, Municipiul Zalau s-a aflat intotdeauna in calea trecatorilor inspre si dinspre Transilvania. Aceasta conditie, de spatiu de trecere, va influenta in mod pozitiv dezvoltarea orasului in perioda medievala.

“primul oras pe care l-am intalnit in Transilvania este Zalaul (Zila), la poarta de intrare in Transilvania” (Filipo Piagetta, calator din sec. XV - XVI)

Acum 800 de ani celebrul Anonymus, cronicar al regelui Sefan, amintea de Poarta Meszesina (Meses) si de Zyloc, unul din numele pe care le-a purtat Zalaul de-a lungul istoriei sale. Abia in vremea lui Matei Corvin avea sa se deschida o noua artera comerciala intre Transilvania si Ungaria.

Acordarea repetata a unor privilegii de catre stapanitorii vremii arata existenta in zona a unei intense activitati economice, indeosebi in sfera viticulturii si valorificarii vinului, dar si pomiculturii, livezile de meri, peri si nuci acoperind dealurile localitatii. De altfel, asezarea geografica a orasului, clima si relieful favorizeaza dezvoltarea intensa a ramurilor economice pomenite mai sus. Cultivarea cerealelor si cresterea animalelor (indeosebi miei, porci si vite) au reprezentat de asemenea ocupatii ale locuitorilor  Zalaului.

'Dumnezeu ne-a binecuvantat hotarele, ca de altfel intreaga tara cu cereale, iarba si struguri.” (Cartea galbena a orasului)

Dezvoltarea sectorului mestesugaresc a venit ca urmare fireasca a abundentei de materie prima. Existenta breslelor este confirmata in documentele vremii, cu atat mai mult cu cat si acestea s-au bucurat de acordarea unor privilegii din partea conducatorilor vremii. Dintre breslele existente putem aminti cele ale croitorilor, cojocarilor, darstorilor (prelucrarea lanii), tabacarilor, cizmarilor, macelarilor, rotarilor, brutarilor, palarierilor, olarilor.

Comertul era o alta indeletincire a locuitorilor Zalaului. Pe langa valorificarea propriilor produse, comerciantii din zona vindeau fierul adus de pe teritoriul actualei Slovacii sau din Ungaria.

Momentele mai dificile ale orasului au fost rezolvate cu mijloace la fel de actuale acum, ca si atunci. In 1773, Zalaul a luat un imprumut cu dobanda mare, pe care l-a restituit prin arendarea veniturilor celor trei carciumi.

Procesul de industrializare si-a facut simtita prezenta de la inceputul secolului XX. Atunci incepe exploatarea carierei de piatra rosie de pe Meses, se infiinteaza doua mori care folosesc forta aburului, fabrica de caramida, a carei dezvoltare era facilitata de existenta lutului de buna calitate din apropierea orasului, precum si altele. Tot la inceputul sec. XX are loc introducerea curentului electric in Zalau, uzina electrica producand 650 kwh pe zi. In perioda interbelica uzina a fost modernizata si extinsa, producand in 1940 5520 kwh pe zi.

Continuau insa sa predomine activitatile mestesugaresti, desfasurate in ateliere modernizate, in special in domeniul prelucrarii lemnului, textilelor si industriei alimentare. Mare parte a populatiei lucra in agricultura, produsele obtinute (in special mere si nuci) exportandu-se in Germania, Cehoslovacia si Polonia. Viticultura a ramas o ocupatie de baza pentru locuitorii Zalaului, suprafata ocupata de vii extinzandu-se de la 910 ha (1928) la 7363 ha (1940).

Dupa al doilea razboi mondial, nationalizarea a dus la disparitia proprietatii private, orasul Zalau fiind supus unui proces de industrializare fortata. Aceasta a dus si la cresterea populatiei, care se dubleaza la numai 10 ani de la declararea in 1968 a orasului Zalau ca resedinta a judetului Salaj. La treizeci de ani de la acest moment, populatia municipiului (titlu dobandit in 1979) era de 4 ori si jumatate mai mare. Momentul de varf al dezvoltarii demografice pare sa fi fost atins in 1992 cand rezultatele recensamantului efectuat in acel an dadeau ca cifra cea de 72 000 locuitori.

In deceniul 8 al sec. XX, populatia Zalaului reprezenta o treime din populatia judetului Salaj, situatie care de altfel se mentine si astazi. Marea majoritate a populatiei active era angajata in industrie, aceasta fiind perioada de maxima dezvoltare a platformei industriale a Zalaului. ,,Intreprinderea de prelucrare a lemnului”, “Intreprinderea de Armaturi Industriale de Fonta si Otel”, ,,Intreprinderea de produse ceramice”, ,,Intreprinderea de Conductori Electrici Emailati”, ,,Fabrica de anvelope”, “Intreprinderea de Tevi, ,,Filatura de Bumbac”, sunt cativa din cei mai reprezentativi agenti economici care inghiteau practic 2/3 din masa angajatilor din Zalau.

Dupa 1990, procesul de privatizare si restructurare care a cuprins intrega tara a afectat si Municipiul Zalau. O simpla citire a cifrelor ce arata numarul de angajati de-a lungul ultimilor 13 ani demonstreaza acest lucru. Astfel, in 1990, deci la inceputul procesului de restructurare, existau 42.072 de angajati, din care majoritatea covarsitoare in industrie, pentru ca in 2000 numarul sa fie de doar 25.097, din care mai putin de jumatate in industrie. In ciuda disponibilizarilor masive, nu au existat conflicte sociale majore in Zalau, iar mediul social este unul din cele mai sigure din tara (printre cele mai scazute rate ale infractionalitatii si criminalitatii).

In prezent, marea industrie este privatizata aproape in intregime. Industriile reprezentative pentru municipiu sunt: industria textila si confectii, prelucrarea cauciucului si maselor plastice, industria de masini si echipamente, industria de masini si echipamente electrice, industria metalurgica, industria lemnului si a mobilei, industria de constructii.

Ca si activitati deficitare au fost identificate in cadrul procesului de elaborare a strategiei urmatoarele: industria de prelucrare a carnii, cea a laptelui, zootehnia, pomicultura, reciclarea si recuperarea deseurilor, infrastructura si serviciile din turism.

In ciuda scaderii numarului de locuri de munca din cauza trecerii la o economie de piata, Municipiul Zalau a reusit sa isi privatizeze cu succes industria de anvelope, textila, de panificatie, mobila, tevi si conductori electrici. In plus, cateva dintre acestea sunt in proces de extindere. In aceste conditii, interesul investitorilor straini devine tot mai mare cu fiecare an.

2 Strategia de dezvoltare economica a municipiului Zalau

Directii strategice, obiective generale, masuri, stadiul de realizare ale acestora

DIRECTIA STRATEGICA 1

            ,,Crearea de structuri care sa asigure promovarea dezvoltarii economice si implementarea strategiei cu formarea unui mecanism de implicare a comunitatii in revizuirea continua a planului de actiune si sprijin in implementare.’’

Obiective generale:

  1. crearea unui birou care sa asigure coordonarea si implementarea planului de dezvoltare economica.
  2. definirea rolului biroului si a relatiilor sale cu alte institutii si organizatii.

3.      crearea unei structuri care sa reuneasca reprezentanti ai celor trei sectoare (guvernamental, privat si non-profit), cu rol de consultanta in domeniul dezvoltarii locale si de revizuire a planurilor strategice.

  1. definirea unui buget pentru acest birou, din surse multiple, pentru a asigura flexibilitate si durabilitate activitatii biroului.

Masuri identificate:

  1. Crearea unui Birou de Dezvoltare Economica a municipiului
  2. Crearea unui Consiliu Consultativ

Responsabilitati: Primaria Municipiului Zalau, Grupul de Parteneriat Local Zalau: Prefectura Salaj, Asociatia Centrul de Afaceri Transilvania, Clubul Oamenilor de Afaceri, alaturi de care se afla si Camera de Comert Salaj.

Cele doua structuri enuntate mai sus s-au infiintat prin Programul Phare 2000 Dezvoltarea Societatii Civile, finantat de Uniunea Europeana.

Stadiul de realizare:

Proiectul “Zalau, oras deschis parteneriatului institutional si economic”, finantat de catre Uniunea Europeana in cadrul programului Phare 2000 Dezvoltarea Societatii Civile, componenta Dezvoltare Institutionala. Proiectul este in curs de implementare, avand printre obiective tocmai crearea si punerea in functiune a celor doua structuri.

proiect judetean, intitulat 'Parteneriat pentru dezvoltare locala in judetul Salaj”, inaintat in cadrul programului GRASP al USAID - avand drept obiectiv implementarea directiei strategice nr. 5 privind marketingul orasului.

 

DIRECTIA STRATEGICA 2

,,Crearea de instrumente pentru sprijinirea dezvoltarii agentilor economici si dezvoltarea altora noi’’

Obiective generale:

  1. dezvoltarea unui fond de investitii pentru Zalau si definirea criteriilor si mecanismelor de alocare a acestor fonduri. definirea sau identificarea activitatilor economice prioritare pentru Zalau.
  2. crearea unui mediu prietenos de afaceri - identificarea unor stimulente (non-financiare) pentru afacerile noi si pentru cele existente, aflate in dezvoltare in Zalau.
  3. lobby la nivel national pentru cuprinderea municipiului Zalau si a judetului Salaj in programe de dezvoltare si strategii nationale.

Masuri identificate:

-         Elaborarea unei brosuri de prezentare a fondurilor accesibile IMM-urilor din judetul Salaj/municipiul Zalau si a modalitatilor de accesare a acestor fonduri si distribuit contra cost agentilor economici interesati.

-          Actualizarea trimestriala a acestei brosuri.

Modalitati de distribuire: prin intermediul CCI Salaj, Primarie, Consiliul judetean, CATS, etc.

Responsabil: Biroul de Dezvoltare Economica Zalau

Definitivarea listei de activitati economice prioritare. Stabilirea listei de facilitati fiscale si non-fiscale:

Activitati economice prioritare:

Activitati deficitare:

-         ind. de prelucrare a carnii,

-         ind de prelucrare a laptelui,

-         zootehnie,

-         pomicultura,

-         reciclarea si recuperarea deseurilor,

-          infrastructura

-          servicii in turism

Activitati economice/firme care folosesc tehnologii noi si angajeaza persoane inalt calificate;

Firme care creeaza un numar de peste 50 de noi locuri de munca

Firme care fac investitii de peste 100 000 euro

Firme care investesc in refacerea infrastructurii si utilitatile orasului

Conform legii, exista posibilitatea acordarii urmatoarelor facilitati:

-         scutiri de taxe de teren, dar nu mai mult de 3 ani

-         asigurarea utilitatilor

-         neaplicarea majorarilor de taxe pentru o perioada de timp determinata

-         asigurarea de terenuri pentru pasunat

-         oferirea de terenuri (concesiune/vanzare) la preturi avantajoase

-         oferta de hale, foste spatii si capacitati de productie - libere de activitati- care pot fi reabilitate pentru o noua destinatie.

-         sprijinul si implicarea efectiva a administratiei publice locale si a firmelor locale de consultanta in elaborarea documentatiei si in obtinerea avizelor necesare realizarii si punerii in functiune a investitiei.

-         asigurarea transportului local in comun pentru forta de munca in zonele de interes investitional.

-         asigurarea de ucenici pentru firme (in colaborare cu Inspectoratul Scolar)

-         constituirea de clase cu profil solicitat de firme (in colaborare cu Inspectoratul Scolar).

Infiintarea unui incubator de afaceri pentru sprijinirea IMM-urilor nou infiintate.

Organizarea de consultari largi in domeniul dezvoltarii economice prin organizarea de forumuri.

Raspunde: Biroul de dezvoltare economica, Camera de Comert si Industrie Salaj, Consiliul Consultativ

Preocupate de punerea in practica a Strategiei de Dezvoltare Economica a Municipiului Zalau, un grup de institutii publice si organizatii neguvernamentale, la initiativa Primariei Municipiului Zalau au elaborat si obtinut finantare prin fonduri PHARE ale Uniunii Europene pentru proiectul “Zalau, oras deschis parteneriatului institutional si economic”.

Pentru a se subscrie Viziunii comunitatii, aceea de a deveni o comunitate care isi rezolva problemele, proiectul a fost jalonat, printre altele, pe crearea si punerea in functiune a unor structuri suport pentru implementarea planurilor de actiune strategice. Cele doua structuri nou create, in acord cu cerintele primei directii strategice sunt: Consiliul Consultativ si Biroul de Dezvoltare Economica Zalau.

Directia strategica 1 [detalii..]

 Consiliul Consultativ

 Constituire:

format in iulie 2003 ca organism informal de reprezentare a actorilor locali implicati in Dezvoltarea Economica Locala si de sprijin a implementarii si imbunatatirii Strategiei de Dezvoltare Economica a municipiului Zalau.

compus din 22 de membrii alesi democratic in baza unei proceduri de selectie si a unui set de criterii aprobate prin Hotararea de Consiliu Local 123/206.0 Lista finala a membrilor fost discutata si validata de catre Consiliul Local prin Hotararea de Consiliu Local nr.148/01.07.0

Membrii Consiliului Consultativ [detalii..]

 Reprezentativitate

Comunitatea de afaceri, este reprezentata de managerii unor unitati economice si de Camera de Comert si Industrie;

Administratia publica locala reprezentata de Primaria Municipiului Zalau, Prefectura Judetului Salaj, Consiliului Judetean Salaj, Agentia de Protectia Mediului, Inspectoratul Judetean Scolar, Agentia de Formare si Ocupare Profesionala;

Societatea Civila este reprezentata prin liderii unor ONG-uri locale.

Biroul de Dezvoltare Economica Zalau

Zalau, Piata Iuliu Maniu, nr. 9

tel./fax. 0260-661037 e-mail: bdezalau@zalau.ro

 

Caracteristici:

structura cu rol executiv in implementarea Strategiei

infiintat in luna august a anului 2003, ca obiectiv la proiectului “Zalau, oras deschis parteneriatului institutional si economic'

are trei angajati cu pregatire in domeniul economic, marketing, planuri de afaceri si domeniul financiar, din care unul cu rol de conducere.

isi focalizeaza activitatea pe inventarierea si promovarea oportunitatilor existente la nivelul municipiului

Scopurile Biroului de Dezvoltare Economica [detalii..]

Activitati si rezultate obtinute pana in prezent:

Crearea unei baze de date continand contacte ale unor institutii si organizatii, din tara si strainatate, ce pot sprijini dezvoltarea economica a municipiului, informatii despre caracteristice economice ale municipiului, legislatie in domeniul economic, date istorice, georgafice si sociale.

Elaborarea mesajului promotional pentru municipiul Zalau

Elaborarea machetelor materialelor de promovare a orasului: brosuri, pliante si CD-uri de promovare a oportunitatilor, editate bilingv

Aplicarea de chestionare la 40 de agenti economici din judet pentru crearea profilului economic local

Distribuirea de materiale promotionale

Sprijin in organizarea Forumului Economic, octombrie 200

Obiective de viitor

Imbogatirea planului de actiune si asigurarea conditiilor pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Economica.

Realizarea unui Plan de Marketing al orasului

Mentinerea intr-o conduita activa de manifestare a modelului de parteneriat public – privat, formula afirmata in Municipiul Zalau printr-o practica de succes in cadrul acestui proiect.

Continuarea procesului de promovare a facilitatilor si oportunitatilor locale, proces inceput in Noiembrie 200

Informare orientativa a potentialilor investitori si acordarea de sprijin pentru demararea de investitii

 

REGULAMENTUL privind stimularea atragerii de investitii si sustinerea dezvoltarii economice durabile in municipiul Zalau

proiect

Cap I - Consideratii generale

Art. 1. Stimularea atragerii de investitii in municipiul Zalau are ca si obiective:

sustinerea dezvoltarii durabile a economiei locale,

realizarea de beneficii fiscale la bugetul local pentru perioade indelungate de timp,

cresterea gradului de ocupare al fortei de munca,

sutinerea dezvoltarii sectorului IMM in municipiul Zalau.

Art. 2. Pe termen indelungat, beneficiile fiscale ale bugetului local, ca rezultat al aplicarii prezentului regulament vor consta in:

obtinerea, pe seama realizarii investitiilor, a impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren ca si venituri curente ale bugetului local.

ca si impozit partajat cuvenit bugetului local.

obtinerea, pe seama realizarii investitiilor,a unor cote defalcata din impozitul pe venit ca si impozit partajat cuvenit bugetului local.

pe masura adoptarii unor legi organice noi, care privesc finantele publice locale, se are in vedere obtinerea unor beneficii fiscale viitoare pe seama:

cotelor defalcate din impozitul pe profit

cotelor defalcate din TVA

Art.  La elaborarea prezentului regulament au fost avute in vedere dispozitiile urmatoarealor acte normative:

  • Legea 215/2001 privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile uterioare,
  • Legea 219/1998 privind regimul juridic al concesiunilor,
  • Legea 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare,
  • Legea 332/2001 pivind regimul investitiilor straine directe,
  • OUG 36/2002 privind impozitele si taxele locale,
  • HGR nr. 1278/2002 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG 36/2002.

Art. 4. In sensul prezentului regulament, urmatorii termeni se definesc astfel:

Municipiul Zalau – titular al dreptului de administrare asupra terenurilor care fac obiectul prezentului regulament si sunt vandute prin politicile de vanzare cu pret redus, in conformitate cu normele juridice adoptate conform prezentului regulament.

Consiliul Local Zalau – titular al dreptului de administrare asupra terenurilor care fac obiectul prezentului regulament si sunt vandute prin politicile de vanzare cu pret redus in conformitate cu normele juridice adoptate conform prezentului regulament.

Terenuri – bunuri aflate in proprietatea municipiului municipiului Zalau, libere de oirce sarcini, care sunt vandute prin licitatie publica, organizata conform prezentului regulament pentru atragerea de investitii in municipiul Zalau.

Politici de vanzare cu preturi reduse – strategii de vanzare a terenurilor la preturi fixe situate sub nivelul pretului de circulatie exprimat in Euro/mp.

Facilitati fiscale – ansamblul de masuri prin care se stabilesc facilitati fiscale pentru contribuabili la impozitul de cladiri si impozitul pe teren.

Investitie - eforturi financiare ale cumparatorilor de terenuri care au ca si finalitate obtinerea unur bunuri de folosinta indelungata inclusiv aferenta.

Art. 5. Fac obiectul prezentului regulament ca si modalitatile de stimulare a investitiilor si sustinerea cresterii economice durabile:

Terenurile, proprietatea privata a municipiului Zalau, libere de orice saricini, cuprinse in strategia de dezvoltarea economica a orasului, pentru care au fost intocmite documentatiile de urbanism in conditile legii.



Terenurile, propietatea privata a investitorilor, care accepta incheierea unor conventii pentru realizarea de investitii in conditiile prezentului regulament.

Capitolul II – Politica de vanzare

Art. 6. Pentru terenurile care fac obiectul prezentului regulament se practica politica de vanzare cu preturi reduse care consta in:

Stabilirea preturilor de circulatie a terenurile exprimate in Euro/mp.

Stabilirea preturilor fixe de vanzare care vor fi suportate de cumparatori

Art. 7 (1) In municipiul Zalau se stabilesc 5 zone pentru care preturilor de circulatie a terenurile in Euro/mp, valabile pentru anul 2003, sunt dupa urmeaza:

Zona* (pag finala)

 Pret de circulatie (euro) Ultracentrala 60

 

Centrala 50

 

Mediana 45

 

periferica 20

 

In afara localitatii 10

 

(2) Incadrarea terenurilor pe zone se va face pe baza unui studiu elaborat si aprobat prin dispozitia primarului municipiului Zalau.

(3) Preturile fixe de vanzare pentru anul 2003, exprimate in Euro/mp se stabilesc dupa cum urmeaza:

Zona

 Pret de circulatie (euro)

 Pret de vanzare – facilitate (euro)

 

Ultracentrala 60 2

 

Centrala 50 2

 

Mediana 45 1

 

periferica 20 0,65

 

In afara localitatii 10 0,5

(4) Anual preturile mentionate la alin. (1) si (3) pot fi revizuite si aprobate prin hotarari ale Consiliului Local al municipiului Zalau, in functie de politica anuala a Consiliului Local in domeniul stimularii investitiilor municipale si sustinerii cresterii economice durabile.

Art. 8. Diferenta de pret intre pretul de circulatie al terenului exprimat in Euro/mp, stabilit conform art 7, alin (1) si preturile aprobate conform transferului dreptului de proprietate asupra terenului, in conditiile prezentului Regulament.

Art. 9. Pentru a beneficia de facilitatea mentionata la art. 8, cumparatorul trebuie sa realizeze un volum minim de investitii pe terenul achizitionat, in functie de profilul afacerii astfel:

activitate de productei – volum minim

 500 000 euro sau 250 000 euro

 activitate de prestari servicii – volum minim

 350 000 euro sau 200 000

 - activitate de comert

 500 000 sau 300 000

 

Art. 10.

Valoarea investitiei se stabilestte pe baza documentatiei tehnico-economice, intocmita de cumparator, la data depunerii ofertei de cumparare a terenului utilizand devizul general de investitie, a carui conditii de intocmire se stabilesc prin documentatia de licitatie intocmita si aprobata de Comisia de licitatie pentru fiecare procedura de vanzare in parte.

Modelul devizului general de investitie este aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1179/2002 pentru aprobarea structurii devizului general si a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiectivele de investitii si lucratori de interventii.

Cursul de schimb, utilizat pentru transformarea din lei in Euro a valorii investitiei, este cel utilizat la data depunerii ofertei.

 Cap. III – Facilitati fiscale

Art. 11.

Pentru terenurile care fac obiectul prezentului Regulament, dar si pentru cladirile rezultate in urma investitiilor realizate, se stabileasc facilitati fiscale la:

Impozitul pe cladiri

Impozitul pe teren

Art. 12

Facilitatile fiscale la impozitul pe cladire se stabilesc pentru o perioada de 5 ani, incepand cu data de intai a lunii urmatoare intocmirii procesului-verbal de receptie la finalizare cladire, in functie de valoarea investitiilor realizate si profilului activitatii astfel:

Pentru profil de activitate productie:

Valoarea investitiei realizate

 Cota de impunere

 

Pana la 500 000  1,5%

 

500 000 – 800 000 1, 25%

 

800 000 – 1 200 000   1,00%

 

1 200 000 – 1 600 000   0,75%

 

Peste 1 600 000    0,5%

 

Pentru profil de activitate prestari servicii

Valoarea investitiei realizate

 Cota de impunere

 

Pana la 350 000 1,5%

 

350 000 – 500 000  1, 25%

 

500 000 – 1 000 000  1,00%

 

1 000 000 – 1 500 000  0,75%

 

Peste 1 500 000  0,5%

 

Pentru profil de activitate comert – centre comerciale:

Valoare investitiei realizate

 Cota de impunere

 

Pana la 500 000  1,5%

 

500 000 – 800 000  1, 25%

 

800 000 – 1 200 000   1,00%

 

1 200 000 – 1 600 000  0,75%

 

Peste 1 600 000   0,5%

 

S-a propus ca indicator suplimentar de acordare facilitati valoarea productiei marfa realizata. – ramane de examinat in executiv

  Art. 13

Incadrarea pe profil de activitate a activitatii desfasurate de

cumparator - persoana juridica - se face cu respectarea cod CAEN si a legislatiei actuale in vigoare.

Valorile investitiilor pentru care se acorda facilitatile fiscale, precum si cotele de impunere la impozitul pe cladiri, prevazute la art. 12 din prezentul regulament, pot fi modificate anual prin hotararea consiliului local.

Art. 14.

Facilitatile fiscale la impozitul pe teren se stabilesc pentru o perioada de 3 ani de la data de intai a lunii urmatoare transferului dreptului de proprietate asupra terenului catre cumparator persoana juridica, in conditiile executarii investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, in functie de valoarea investitiilor realizate si profilul activitatii astfel:

Pentru profil de activitate productie:

Valoarea investitiei realizate

 Cota de reducere

procent din val. impozitului pe teren stabilit in conditii normale de impunere

 

Intre 500 000 – 1 000 000  50%

 

1 000 000 – 1 500 000  75%

 

Peste 1 500 000  100%

 

Pentru profil de activitate prestari servicii:

Valoarea investitiei realizate

 Cota de reducere

procent din val. impozitului pe teren stabilit in conditiile normale de impunere

 

Intre 350 000 – 500 000  50%

 

500 000 – 1 000 000  75%

 

Peste 1 000 000  100%

 

Pentru profil de activitate productie:

Valoarea investitiei realizate

 Cota de reducere

procent din val. impozitului pe teren stabilit in conditiile normale de impunere

 

Intre 500 000 –800 000  50%

 

800 000 – 1 200 000  75%

 

Peste 1 200 000  100%

 

Art 15

Incadrarea pe profile de activitate a activitatii de desfasurate de cumparator persoana juridica se face cu respectarea cod CAEN si a legislatiei actuale in vigoare.

 Valorile investitilor pentru care se acorda facilitatile fiscale, precum si a cotelor de impunere la impozitul pe teren, prevazute la art. 14 din prezentul regulamentul, pot fi modificate anual prin hotararea consiliului local.

Art. 16

Valoarea investitiei realizate pentru a beneficia de facilitatile fiscale mentionate in cadrul prezentului capitol, se stabileste pe baza procesului verbal de receptie intocmit la finalizarea lucrarilor, sau in lipsa acestuia, pe baza oricarui act justificativ utilizat conform reglementarilor legale in vigoare pentru inregistrarea in evidenta contabila.

CAPITOLUL IV

Procedura de vanzare a terenurilor. Sistemul de stabilire a ofertelor castigatoare.

Art. 17. Procedura de vanzare a terenurilor este licitatia publica deschisa organizata in conditiile prezentului contract.

Art. 18. In situatia in care la procedura de vanzare organizata conform art. 17 se prezinta doar un singur ofertant se procedeaza la repetarea procedurii de licitatie publica conform prevederilor prezentului regulament.

Art. 19. Daca la repetarea procedurii de licitatie publica se prezinta din nou un singur ofertant, se trece la etapa urmatoare, la procedura de negociere directa, avand ca si obiectiv incheierea contractului de vanzare – cumparare, sens in care se vor stabili:

valoarea investitiilor care urmeaza a se realiza de catre cumparatror

durata de realizare a investitiilor

facilitati fiscale de care va beneficia cumparatorul persoana juridica

pretul de vanzare fix, in euro/mp care se va achita conform art. 7, alin. 3 din prezentul regulament

sanctiunile care se stabilesc pentru nerealizarea clauzelor contractuale

alte clauze de natura sa conduca la realizarea investitiilor si la exploatarea terenului in bune conditii, inclusiv realizarea infrastructurii necesare.

Art. 20. Sunt eligibile ofertele depuse in cadrul procedurilor organizate conform art. 17, art. 18 si art. 19 din prezentul regulament care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

au o forma de organizare permisa de legislatia in vigoare pentru societatile comerciale

au achitate la zi obligatiile fata de buget

prezinta certificator constatator emis de ORC din care rezulta ca nu sunt in stare de faliment, reorganizare judiciara, alte situatii de lichidare a activitatii prevazute de lege;

creeaza noi locuri de munca; acestea se vor pastra cel putin pe perioada acordarii facilitatilor fiscale

sunt insotite de un studiu de prefezabilitate sau fezabilitate cuprinzand in mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea functionalitatii si capacitatii constructiei, gradului de ocupare a terenului (POT – procentul de ocupare a terenului si CUT – coeficientul de utilizare a terenului), precum si a celorlalte elemente cuprinse in certificatul de urbanism (Legea nr. 50 din 1991, republicata, art. 13); nu vor fi acceptate decat ofertele care corespund prevederilor documentatiilor de urbanism aprobate conform legii.

in caietul de sarcini se trece destinatia investitiei

 realizeaza un volum minim de investitii pe profile de activitate, astfel:

Profil de activitate

 Volum minim de investitii (2 propuneri)

 

Productie 

500 000 euro sau 250 000 euro

Prestari servicii

350 000 euro sau 200 000 euro

Comert – centre comerciale

500 000 euro sau 300 000 euro

 

Art. 21. (1) Pentru stabilirea ofertelor castigatoare se stabileste sistemul de punctaj acordat fiecarei oferte dupa cum urmeaza:

- pentru oferirea pretului de piata redus

 - 10 puncte

 

- pentru realizarea volumului de investitii inclusiv in infrastructura

 - 65 puncte

 

- pentru angajarea unui anumit numar de salariati

 - 25 puncte

 

TOTAL punctaj

 100 puncte

 




(2) Ofertele cu cel mai mare volum de investitii primesc punctajul maxim 65 de puncte, iar ofertele cu cel mai mare numar de angajati primesc un punctaj maxim de 25 de puncte.

(3) Fiecare alta oferta primeste un punctaj corespunzator cu ponderea pe care o detine valoarea investitiilor ofertate in valoare maxima a investitiei ofertate si respectiv un punctaj corespunzator cu ponderea pe care o detine numarul de angajati declarat in numarul maxim de angajati declarati.

(4) Oferta cu numarul de puncte cel mai mare este declarata castigatoare.

(5) Totalul punctajului se corecteaza cu maxim 30 de puncte pentru suprafata terenului solicitat. Oferta cu suprafata de teren cea mai mica solicitata se corecteaza cu 30 de puncte, urmand ca celelalte oferte in raport cu suprafata terenului sa fie corectata comparativ.

Art. 22. Ofertantii vor depune pana la data stabilita pentru organizarea licitatiei, in plic inchis sigilat, la sediul organizatorului, pe baza documentatiei de licitatie, urmatoarele documente:

declaratia de participare

fisa ofertantului

documentele de calificare a ofertantilor

documentatia tehnico-economica a investitiei

Art. 2 Modelul declaratiei de participare, fisa ofertantului, documentele de calificare ale ofertantilor, documentatie tehnico-economica a investitiei se stabilesc de Comisia de licitatie numita prin dispozitie a primarului municipiului Zalau, pentru fiecare procedura de vanzare a terenurilor in parte.

Art. 24. Organizatorul licitatiei nu poate primi plicuri cu documente de calificare dupa data limita mentionata pentru organizarea procedurii.

Art. 25. (1) Oferta nu va fi luata in considerare daca nu va fi insotita de garantia de participare la licitatie.

(2) Cuantumul garantiei de participare la licitatie se stabileste in procent de 5 – 10% de catre comisia de licitatie asupra valorii stabilite ca produs intre preturile de vanzare fixe si suprafeta de teren care face obiectul procedurii de vanzare.

Art. 26. Garantia de participare la licitatie se pierde in intregime, in cazul in care ofertantul:

revoca ofertele dupa adjudecarea acestora

fiind declarat adjudecat nu incheie contractul de vanzare – cumparare in termenul impus de vanzator prin documentatia de licitatie.

Art. 27. Garantia de participare la licitatie se restituie in termen de 5 zile bancare de la data incheierii contractului de vanzare – cumparare, in conditiile impuse prin documentatia de licitatie.

Art. 28. Comisia de licitatie numita in conditiile art. 23 din prezentul regulament indeplineste urmatoarele atributii:

aproba documentatia de licitatie;

stabileste, pe baza documentatiei tehnice de urbanism, destinatia terenului si termenul de realizare a investitiei;

stabileste orice alte masuri pentru derularea in bune conditii a procedurilor de vanzare conform dispozitiilor prezentului regulament;

intocmeste contractul de vanzare – cumparare;

stabileste si aproba conditiile de adjudecare a ofertelor depuse.

Art. 29. Comisia de licitatie va avea obligatoriu in componenta:

2 reprezentanti ai Consiliului Local Zalau

comisia de licitatatie va fi numita prn dispozitia primarului

CAP. V Sanctiuni

Art. 30. Vor fi aplicate de primarul municipiului Zalau sau de un imputernicit al acestuia.

Art. 31. Nerealizarea valorii investitiilor astfel cum acestea au fost stabilite la date depunerii ofertei, atrage dupa sine:

Achitarea retroactiva a diferentei de pret stabilite intre pretul de circulatie al terenului determinat conform art. 7. Alin. (1) din prezentul regulament si preturile fixe aprobate conform art. 7, alin. (3) din prezentul regulament, inmultita cu suprafata de teren pentru care s-a incheiat contractul de vanzare – cumparare.

Odata cu achitarea diferentei in conditiile mentionate anterior se vor achita si majorarile si penalitatile in vigoare pentru creantele bugetare de la data incheierii contractului de vanzare – cumparare si pana la data achitarii acestora.

Anularea facilitatilor fiscale la impozitul pe cladiri stabilite conform art. 12 din prezentul regulament si trecerea la cota de impozitare normala, de la data punerii in functiune a investitiei;

Anularea reducerii la impozitul pe teren stabilita conform art. 14 din prezentul regulament si plata retroactiva a impozitului pe teren in conditii normale de impunere cu accesoriile datorate conform legislatiei in vigoare pentru creantele bugetare (majorari si penalitati de intarziere);

Rezilierea contractului de vanzare – cumparare a terenului si trecerea in proprietatea municipiului Zalau a terenului care a facut obiectul vanzarii -cumpararii, fara a se emite pretentii sub forma baneasca sau alta forma din partea cumparatorului.

Preluarea constructiilor ridicate pe terenul in cauza si valorificarea lor de catre Municipiul Zalau in scopul recuperarii datoriilor catre bugetul local; diferentele vor fi restituite poprietarului initial.

CAP. VI. Dispozitii finale

Art. 31. Este strict interzisa instrainarea terenului si a cladirii rezultate din efectuarea investitiei de la data incheierii contractului de vanzare-cumparare si pe intreaga perioada pana la care se acorda facilitatile fiscale, sub sanctiunea rezilierii contractului de vanzare-cumparare si trecerea terenului in proprietatea municipiului Zalau.

Art. 32. In valoarea investitiilor se include si valoarea infrastructurii realizate pe cheltuiala cumparatorului, care intra in calcul pentru stabilirea punctajului final in vederea adjudecarii ofertelor.

Art. 3 In cartea funciara se vor inscrie sarcini odata cu transferul dreptului de proprietate referitoare la:

interdictia instrainarii terenului si cladirilor rezultate din investitie;

obligativitatea realizarii investitiei conform documentatiei tehnice realizate.

Art. 34. Pretul de vanzare redus se achita de catre cumparator, integral, in termen de 15 (cincisprezece) zile de la data incheierii contractului de vanzare-cumparare, sub sanctiunea rezilierii contractului, la cursul de schimb din ziua efectuarii platii.

Art. 35. In contractul de vanzare-cumparare se vor stabili obligatoriu ca si cauze minimale:

durata de realizare a investitiei

destinatia terenului, conform documentatiei de urbanism aprobate

termenul pentru depunerea documentatiei tehnice in vederea obtinerii certificatului de urbanism si autorizatiei de constructie.

pastrarea, cel putin pe durata acordarii facilitatilor fiscale, a numarului de angajati declarati in investitie.

Activitatea economica de baza a municipiului Zalau este mica si marea industrie.

Industria alimentara: S.C. PRODPAN S.A., DALL-ZEA INDUSTRIES, AGRAL PROD S.A., UNICARN S.A.;

Industria cauciucului: S.C. SILVANIA S.A.;

Industria metalurgica: S.C. SILCOTUB S.A., SC SALIMET SA, SC EUROVALVE & TEHNOLOGIE SRL;

Industria de masini si echipamente S.C. IAIFO SA, ALLIED DEALS ELCOND SA;

Industria lemnului si a mobilei: SC STEJARUL SA, SC SALIMOB SA, SC SALICO SA, SC OVI PROD SRL, SC MULTIPROD SA, SC MOBILA TAPITARIE SRL;

Industrie usoara: SC UNIVERSAL SA, SC FORTRANS SA, SC SILVEX SA, SC SALEXIM SA.

Comert: SC UNIVERSAL SA, SC SARMIS SA, SC ALCOM SA, SC WOLF OIL CORPORATION SRL, SC INSERCO SRL;

Constructii: SC CONSTRUCTII MONTAJ SA, SC CONSINIT SA, SC CONROM SRL, SC DARIMEX SRL, SC MIDAL PROD SA;

Servicii generale: proiectare in constructii, servicii informatice, agentii de leasing, recuperare deseuri reciclabile, transporturi, tipografii, salubritate: SC ART PROIECT SRL, SC ALFA SOFTWARE SRL, ROMTEXTIL SRL, LEASING ROM SRL, REMAT SA, ROM TRANS SERV SRL, SC TIPO COLOR SRL, DIRECTA DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC, SC ROMENTRANS SRL.

Servicii bancare: BANCA COMERCIALA ROMANA, BANC POST, BANCA TRANSILVANIA, BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE, BANCA AGRICOLA, CEC, COOPERATIVE DE CREDIT.

          Numarul total de intreprinderi private care isi desfasoara activitatea in municipiu este de 2787, din totalul de 5 132 inregistrate la nivelul judetului.

 

Art. 36. Pe data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga orice alte dispozitii contrare.

* Se propune refacerea zonarii teritoriului municipiului astfel incat aceasta sa vina in sprijinul municipalitatii de a oferi un program de facilitati coerent si atractiv. Astfel, se propune ca piata si parcarea din spatele primariei sa fie considerate zona ultracentrala, zona centrala sa includa strazile principale (str. C. Coposu in intregime, str. Kossuth, str. 21 Decembrie pana la intersectia cu Cerbului, Bld. M. Viteazul pana la Petrom, str. S. Barnutiu pana la spital), zona mediana sa includa bulevardul intre Petrom si triaj.

AGRICULTURA

      Datorita configuratiei terenului agricol al municipiului, pomicultura si viticultura sunt sectoare care s-au dezvoltat din vechi timpuri si au traditie in zona. Plantatiile pomicole si viticole sunt organizate in ferme specializate ale Statiunii de Cercetare si Productie Pomicola Zalau si ale SC Complex Agricol SA. La Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Zalau se intreprind pe langa cercetari privind soiurile de pomi fructiferi cele mai adaptabile zonei si asigurarea de material de plantat pentru judetul Salaj si alte judete. Tehnologiile care se folosesc determina ca fructele din zona sa aiba calitati gustative foarte apreciate de consumatori. Industria alimentara este reprezentata in mod prestigios de SC PRODPAN SA Zalau, care produce atat faina cat si un larg sortiment de produse de panificatie de inalta calitate, realizate prin tehnologii moderne. Produse de panificatie se realizeaza si in brutarii private din cadrul: SC DAIA SRL, SC CONSTANT COM SRL, SC ZALTEG SRL, SC COMPAR SA, SC CIREA IMPORT EXPORT SRL, SC CIUPE GRUP SRL. Abatorizarea animalelor si preparate din carne se realizeaza in societati private: SC ARDENI PROD SRL, SC ERNI PROD COM SRL, SC TRIFAN SRL, SC NUFARUL SRL, SC LUCULUS SRL, societati care au si magazine proprii de desfacere. Prelucrarea industriala a fructelor se realizeaza la SC COMER SA ZALAU, unitate care produce suc concentrat si arome de mere si la SC VINALCOOL SA Zalau, cu activitate axata pe realizarea unui larg sortiment de

distilate si de bauturi alcoolice de calitate.

ASISTENTA SOCIALA

          O atentie speciala se acorda asistentei sociale prin functionarea unei cantine sociale pentru persoanele cu venituri reduse, cu o capacitate de 100 de locuri, administrata prin grija Primariei municipiului Zalau.

          Alte unitati de asistenta sociala se adreseaza copiilor cu deficiente mentale, celor proveniti din familii dezorganizate si copiilor abandonati:

Scoala speciala 'Speranta', Centrul de Plasament nr.1 ce dispune de 100 de locuri, Centrul de Plasament nr. 13 cu 215 asistati, Scoala cu regim special nr. 13 pentru tineri, Centrul de Pregatire si Sprijin a Reintegrarii si Integrarii Copilului in Familie, Centrul de Consiliere si Sprijin pentru Parinti, Serviciul de Asistenta si Sprijin pentru Copil in Exprimarea Libera a Opiniei Sale.

       Sub aspectul implicarii comunitatii locale, exista initiative in randul organizatiilor neguvernamentale care asista grupuri de tineri cu disabilitati neuromotorii in cadrul unui Centru de Integrare prin Terapie Ocupationala unde se formeaza la tineri abilitati care sa le permita includerea lor in unitati socio-economice protejate. Acesta este rezultatul parteneriatului dintre Societatea Handicapatilor Zalau si Tionaal Overlegorgaan Sociale Werkvoorziening din Haga si al finantarii Comunitatii Europene.

        Un alt proiect este construirea unei clinici pentru asistarea persoanelor in varsta si a copiilor cu handicap. Acest proiect este realizat de Fundatia Romano-Olandeza 'Acasa'.

Suprafata agricola este de 4 907 ha, din care 1 855 ha teren arabil, 773 ha livezi, 135 ha vii, 1680 pasuni si 464 ha fanete.

Baza materiala existenta este de sase unitati de cazare, din care trei hoteluri, un motel si doua tabere scolare. Numarul total de locuri in unitatile de cazare este de 708, din care 325 de locuri in tabere scolare. Unitatile de administratie publica ce ofera si spatii de cazare sunt: S.C. HOTEL MESES S.A., S.C. POPASUL ROMANILOR S.A., S.C. HOTEL POROLISSUM S.A., Cabana Meses pentru vacantele scolare, pensiunea 'SHALOM', etc.

ASISTENTA MEDICALA

In municipiul Zalau functioneaza trei spitale in sectorul public cu 1 025 paturi, un altul in sistem privat; trei dispensare policlinice din care unul in sistem privat, un dispensar policlinic stomatologic, 33 cabinete medicale in sistem privat, 21 cabinete stomatologice in sistem privat, doua laboratoare medicale private, opt laboratoare stomatologice, 15 farmacii si doua crese. Numarul de medici care deservesc aceste unitati sanitare este de peste 160, numarul farmacistilor este de 38, iar numarul cadrelor medii sanitare din sectorul public se ridica la 684.

 

             Invatamanatul se desfasoara in unitati scolare preuniversitare si universitare cu o baza materiala adecvata inscrisa intr-un parcurs accelerat de modernizare. Astfel putem mentiona:

16 gradinite

10 scoli generale

6 licee

6 scoli profesionale 

3 scoli post liceale

3 colegii: Colegiul National 'Silvania', Universitate Babes Bolyai Cluj-Napoca - Colegiul Universitar Zalau.

1 universitate comunitara privata, 'Universitatea de Vest Vasile Goldis' - filiala Salaj.

Luand in considerare toate nivelurile de invatamant, numarul de elevi si studenti din ciclul preuniversitar, vocational si post liceal se ridica la peste 21 000, numarul de studenti care studiaza in Zalau la aproximativ 800, iar numarul cadrelor didactice la aproximativ 1 280.

 

Activitatile culturale se desfasoara in: Casa de Cultura a Sindicatelor si Casa de Cultura Municipala, Biblioteca Judeteana 'Ionita Scipione Badescu' ce detine peste 160 000 de volume, Muzeul Judetean de Istorie si Arta, Galeria de Arta 'Ioan Sima', precum si un cinematograf. Municipiul Zalau se poate mandri cu Biblioteca Documentara, creata in cadrul Colegiului Reformat incepand cu anul 1646. Astazi, biblioteca are peste 40 000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rara sau unicat.

        Dintre autori putem mentiona pe cei antici: Homer, Platon, Aristotel, Plutarh, Dionysus din Halicarnas, Ptolemeu si Plinius Secundus, iar din randul celor moderni se remarca: Erasmus din Rotterdam, Calvin, Descartes, precum si alti umanisti ai vremii. Cercetari de ultima ora au scos la iveala sapte unicate olandeze, lucrari apartinand secolelor XVII si XVIII.

      Spatiul cultural al municipiului este reprezentat prestigios de Corurile Cameratta Acadaemica Porolissensis, Gloria Dei, Tara Silvaniei - ansamblul folcloric al Casei de Cultura a Sindicatelor -, ansamblul folcloric profesionist 'Porolissum', ansamblul folcloric de tineret 'Columna' si cel al copiilor 'Mugur-Mugurel'. Aflate sub patronajul generos si atent al Primariei Municipiului Zalau, ansamblurile folclorice profesioniste 'Porolissum' si cel al copiilor 'Columna' au reusit sa ridice folclorul romanesc si cel salajean la cotele inaltei performante artistice, devenind prezente de recunoscuta notorietate la nivel national si international. Presa este reprezentata prin cotidianele: 'Graiul Salajului', 'Salaj Orizont', 'Transilvania Jurnal', 'Magazin Salajean', 'Szilagysag' - publicatie de limba maghiara -, revista lunara de cultura 'Limes. Mai amintim 'Astral' cablu TV, patru posturi de radio: 'Transilvania LBM', 'Unison', 'Radio Vest' si 'Radio 1'.

         Structura populatiei pe religii, rezultata din declaratiile la recensamantul din anul 1992, era urmatoarea: 72% din populatie s-a declarat de religie ortodoxa, 17,3% de religie reformata, 2,7% greco-catolici, 2,1% romano-catolici si 4,5% alte culte religioase, pondere mai mare inregistrand baptistii si penticoslalii. Biserici ortodoxe in municipiul Zalau si localitatile subordonate administrativ, Ortelec si Stana, sunt in numar de 6, amintim Catedrala Ortodoxa 'Adormirea Maicii Domnului', Biserica Ortodoxa 'Sfanta Treime', Biserica Ortodoxa 'Sfanta Vineri', si Biserica Ortodoxa 'Sfantul Stefan'. Celelalte culte surori sunt reprezentate de doua biserici greco-catolice, dintre care amintim Biserica Romana Unita cu Roma 'Sfanta Familia', doua biserici reformate, o biserica romano-catolica, trei biserici baptiste, doua penticostale si una adventista.

 

         In luna iulie 2000 populatia permananata a municipiului Zalau era de 70 015 locuitori.

         Componenta etnica a populatiei, la recensamantul din 1992, a fost dupa cum urmeaza: romani 78,9%, maghiari 19,93%, germani 0,13%, romi 0,92%, slovaci 0,05%, alte nationalitati 0,07%.

 

Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in 'Gesta Hungarorum', numita si Cronica lui Anonimus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare aparuta in cea de-a doua jumatate a secolului al IX-lea. Din relatarile cronicarului, rezulta existenta unei populatii romanesti numeroase in aceasta zona. Se poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima atestare documentara apare doar la 1200.

La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara pentru prima data Zalaul oras-targ, 'Oppidum Zilah', privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului, erau singurele criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului. 

         Din porunca domnului rege, Noi Matia, regele Ungariei, Boemiei, dam de stire si facem cunoscut prin cuprinsul (scrisorii) de fata tuturor ca noi atat de smerita rugaminte staruitoare a credinciosului nostru parinte in Hristors, domnul Gabriel, episcopul Bisericii Albei Transilvane, prezentata de el majestatii noastre, tocmai de aceea, cat si pentru inlesnirea si folosul targului numit Zalau, asezat in comitatul Solnocul de Mijloc si al locuitorilor acestuia, am hotarat sa incuviiintam cu milostivire si sa harazim prin puterea (scrisorii) de fata si am incuviintat si harazit sa se tina targuri libere sau targuri anuale de fiecare sarbatoare…indestulatoare in fiecare an cu toate acele libertati si prerogative cu care tin targurile anuale orasele noastre libere sau satele noastre, totusi fara prejudiciul targurilor sau targurilor anuale libere ale altora.

De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: 'Ziloc' in 1220, 'Oppidum Zilah' in 1473, 'Zila' in 1601, iar in secolul XIX 'Zilahu' si 'Zalahu', ori a cunoscut si forme de toponimie germana: 'Waltenberg' si 'Zillenmarkt'. Interese politice si economice au determinat trecerea orasului cand sub jurisdictia regilor Ungariei, cand a principilor Transilvaniei. La sfarsitul secolului al XVI-lea orasul apartinea Transilvaniei si avea o conducere administrativa autonoma, alcatuita din 33 de senatori alesi, dintre care unul era primar. In acea perioada, in anul 1601, dupa victoria de la Guruslau a lui Mihai Viteazul, orasul Zalau era pe drumul emanciparii economice, bucurandu-se de propriile reguli administrative, legislative, fiscale si militare, precum si de o autonomie reala care oferea libertati cetatenilor. Cu toate acestea, abia la inceputul secolului al XVII-lea avem consemnate ocupatiile locuitorilor orasului: curelari, olari, rotari, pantofari, macelari, croitori, fierari, dulgheri, palariei si nu in ultimul rand armurieri.

De-a lungul Evului Mediu, Zalau a avut statutul de resedinte de comitat, iar in epoca moderna s-a inscris in randul oraselor transilvane care s-au remarcat printr-o prestatie economica manufacturiera si prin una culturala de substanta. Din 1968 a devenit resedinta judetului Salaj, iar in 1979 dobandeste rangul de municipiu.

 

Suprafata agricola este de 4 907 ha, din care 1 855 ha teren arabil, 773 ha livezi, 135 ha vii, 1680 pasuni si 464 ha fanete.

ASISTENTA MEDICALA

In municipiul Zalau functioneaza trei spitale in sectorul public cu 1 025 paturi, un altul in sistem privat; trei dispensare policlinice din care unul in sistem privat, un dispensar policlinic stomatologic, 33 cabinete medicale in sistem privat, 21 cabinete stomatologice in sistem privat, doua laboratoare medicale private, opt laboratoare stomatologice, 15 farmacii si doua crese. Numarul de medici care deservesc aceste unitati sanitare este de peste 160, numarul farmacistilor este de 38, iar numarul cadrelor medii sanitare din sectorul public se ridica la 684.

 

             Invatamanatul se desfasoara in unitati scolare preuniversitare si universitare cu o baza materiala adecvata inscrisa intr-un parcurs accelerat de modernizare. Astfel putem mentiona:

16 gradinite

10 scoli generale

6 licee

6 scoli profesionale 

3 scoli post liceale

3 colegii: Colegiul National 'Silvania', Universitate Babes Bolyai Cluj-Napoca - Colegiul Universitar Zalau.

1 universitate comunitara privata, 'Universitatea de Vest Vasile Goldis' - filiala Salaj.

Luand in considerare toate nivelurile de invatamant, numarul de elevi si studenti din ciclul preuniversitar, vocational si post liceal se ridica la peste 21 000, numarul de studenti care studiaza in Zalau la aproximativ 800, iar numarul cadrelor didactice la aproximativ 1 280.

 

Activitatile culturale se desfasoara in: Casa de Cultura a Sindicatelor si Casa de Cultura Municipala, Biblioteca Judeteana 'Ionita Scipione Badescu' ce detine peste 160 000 de volume, Muzeul Judetean de Istorie si Arta, Galeria de Arta 'Ioan Sima', precum si un cinematograf. Municipiul Zalau se poate mandri cu Biblioteca Documentara, creata in cadrul Colegiului Reformat incepand cu anul 1646. Astazi, biblioteca are peste 40 000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rara sau unicat.

        Dintre autori putem mentiona pe cei antici: Homer, Platon, Aristotel, Plutarh, Dionysus din Halicarnas, Ptolemeu si Plinius Secundus, iar din randul celor moderni se remarca: Erasmus din Rotterdam, Calvin, Descartes, precum si alti umanisti ai vremii. Cercetari de ultima ora au scos la iveala sapte unicate olandeze, lucrari apartinand secolelor XVII si XVIII.

      Spatiul cultural al municipiului este reprezentat prestigios de Corurile Cameratta Acadaemica Porolissensis, Gloria Dei, Tara Silvaniei - ansamblul folcloric al Casei de Cultura a Sindicatelor -, ansamblul folcloric profesionist 'Porolissum', ansamblul folcloric de tineret 'Columna' si cel al copiilor 'Mugur-Mugurel'. Aflate sub patronajul generos si atent al Primariei Municipiului Zalau, ansamblurile folclorice profesioniste 'Porolissum' si cel al copiilor 'Columna' au reusit sa ridice folclorul romanesc si cel salajean la cotele inaltei performante artistice, devenind prezente de recunoscuta notorietate la nivel national si international. Presa este reprezentata prin cotidianele: 'Graiul Salajului', 'Salaj Orizont', 'Transilvania Jurnal', 'Magazin Salajean', 'Szilagysag' - publicatie de limba maghiara -, revista lunara de cultura 'Limes. Mai amintim 'Astral' cablu TV, patru posturi de radio: 'Transilvania LBM', 'Unison', 'Radio Vest' si 'Radio 1'.

         Structura populatiei pe religii, rezultata din declaratiile la recensamantul din anul 1992, era urmatoarea: 72% din populatie s-a declarat de religie ortodoxa, 17,3% de religie reformata, 2,7% greco-catolici, 2,1% romano-catolici si 4,5% alte culte religioase, pondere mai mare inregistrand baptistii si penticoslalii. Biserici ortodoxe in municipiul Zalau si localitatile subordonate administrativ, Ortelec si Stana, sunt in numar de 6, amintim Catedrala Ortodoxa 'Adormirea Maicii Domnului', Biserica Ortodoxa 'Sfanta Treime', Biserica Ortodoxa 'Sfanta Vineri', si Biserica Ortodoxa 'Sfantul Stefan'. Celelalte culte surori sunt reprezentate de doua biserici greco-catolice, dintre care amintim Biserica Romana Unita cu Roma 'Sfanta Familia', doua biserici reformate, o biserica romano-catolica, trei biserici baptiste, doua penticostale si una adventista.

 

         In luna iulie 2000 populatia permananata a municipiului Zalau era de 70 015 locuitori.

         Componenta etnica a populatiei, la recensamantul din 1992, a fost dupa cum urmeaza: romani 78,9%, maghiari 19,93%, germani 0,13%, romi 0,92%, slovaci 0,05%, alte nationalitati 0,07%.

 

Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in 'Gesta Hungarorum', numita si Cronica lui Anonimus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare aparuta in cea de-a doua jumatate a secolului al IX-lea. Din relatarile cronicarului, rezulta existenta unei populatii romanesti numeroase in aceasta zona. Se poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima atestare documentara apare doar la 1200.

La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara pentru prima data Zalaul oras-targ, 'Oppidum Zilah', privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului, erau singurele criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului. 

         Din porunca domnului rege, Noi Matia, regele Ungariei, Boemiei, dam de stire si facem cunoscut prin cuprinsul (scrisorii) de fata tuturor ca noi atat de smerita rugaminte staruitoare a credinciosului nostru parinte in Hristors, domnul Gabriel, episcopul Bisericii Albei Transilvane, prezentata de el majestatii noastre, tocmai de aceea, cat si pentru inlesnirea si folosul targului numit Zalau, asezat in comitatul Solnocul de Mijloc si al locuitorilor acestuia, am hotarat sa incuviiintam cu milostivire si sa harazim prin puterea (scrisorii) de fata si am incuviintat si harazit sa se tina targuri libere sau targuri anuale de fiecare sarbatoare…indestulatoare in fiecare an cu toate acele libertati si prerogative cu care tin targurile anuale orasele noastre libere sau satele noastre, totusi fara prejudiciul targurilor sau targurilor anuale libere ale altora.



De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: 'Ziloc' in 1220, 'Oppidum Zilah' in 1473, 'Zila' in 1601, iar in secolul XIX 'Zilahu' si 'Zalahu', ori a cunoscut si forme de toponimie germana: 'Waltenberg' si 'Zillenmarkt'. Interese politice si economice au determinat trecerea orasului cand sub jurisdictia regilor Ungariei, cand a principilor Transilvaniei. La sfarsitul secolului al XVI-lea orasul apartinea Transilvaniei si avea o conducere administrativa autonoma, alcatuita din 33 de senatori alesi, dintre care unul era primar. In acea perioada, in anul 1601, dupa victoria de la Guruslau a lui Mihai Viteazul, orasul Zalau era pe drumul emanciparii economice, bucurandu-se de propriile reguli administrative, legislative, fiscale si militare, precum si de o autonomie reala care oferea libertati cetatenilor. Cu toate acestea, abia la inceputul secolului al XVII-lea avem consemnate ocupatiile locuitorilor orasului: curelari, olari, rotari, pantofari, macelari, croitori, fierari, dulgheri, palariei si nu in ultimul rand armurieri.

De-a lungul Evului Mediu, Zalau a avut statutul de resedinte de comitat, iar in epoca moderna s-a inscris in randul oraselor transilvane care s-au remarcat printr-o prestatie economica manufacturiera si prin una culturala de substanta. Din 1968 a devenit resedinta judetului Salaj, iar in 1979 dobandeste rangul de municipiu.

 

Dezvoltarea unei afaceri in Romania

Proceduri

In general, nu este necesara nici o autorizatie legala speciala pentru infiintarea unei afaceri in Romania. Totusi, pentru anumite activitati industriale specifice, uneori este solicitata o autorizare prealabila, eliberata de autoritatile de profil din domeniul respectiv. Procedura generala de infiintare presupune indeplinirea anumitor formalitati legale: obtinerea unei decizii judecatoresti, inregistrare la Registrul Comertului si la Autoritatile Fiscale.

Tipuri de societati comerciale in Romania

O persoana fizica sau juridica poate face investitii in Romania sub o varietate de forme legale (Ordonanta de urgenta 92/1997 modificata).

In concordanta cu practica si legislatia internationala, legea romana a societatilor comerciale a adoptat sediul societatii drept criteriu pentru determinarea nationalitatii societatii comerciale. Potrivit acestui criteriu societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane.

Dupa modul de organizare al structurii interne societatile comerciale, se clasifica astfel:

A.Societati comerciale romanesti:

A1. Societati cu raspundere limitata (SRL)

O societate cu raspundere limitata poate avea intre 1 si 50 asociati si trebuie sa aiba un capital social de minimum 2.000.000 lei (valoarea minima a unei parti este de 100.000 lei)

A2. Societati pe Actiuni (SA)

O societate pe actiuni este o intreprindere cu raspundere limitata, care presupune un minim de 5 actionari. Nu exista limita maxima pentru numarul de actionari. Capitalul social minim admisibil este de 25.000.000 lei. Capitalul varsat trebuie sa fie de cel putin 30% din capitalul subscris (100% pentru contributii in natura). Capitalul social este impartit in actiuni liber transferabile si compania poate emite obligatiuni pentru o suma ce nu poate depasi trei patrimi din capitalul varsat si existent.

A Parteneriate

Parteneriatul este o forma de asociere folosita adesea in Romania. Exista trei forme de parteneriat:

-         Societatea in nume colectiv

-         Societatea in comandita simpla

-         Societatea in comandita pe actiuni

Asociatii din societatea in nume colectiv raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile societatii. In cazul societatilor in comandita simpla sau pe actiuni asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar, iar asociatii comanditari numai in limita aportului lor.

Capitalul social minim admisibil in cazul societatii in comandita pe actiuni este de 25,000,000 lei.

B. Societatile comerciale straine

Societatile comerciale straine pot infiinta in Romania, cu respectarea legii romane, filiale, precum si sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare.

B1. Filiale - sunt societati comerciale cu personalitate juridica, constituite de societatea mama care detine majoritatea capitalului lor. Filialele se constituie intr-una din formele de societate reglementate de lege si au regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit.

B2. Sucursale - sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale unei societatii comerciale. Aceasta subunitate dispune de o anumita autonomie, in limitele stabilite de societatea mama.

Regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui (agentie, reprezentanta etc.), caruia societatea care il infiinteaza ii atribuie statut de sucursala.

Dupa provenienta capitalului lor social, societatile comerciale pot fi:

1. societati comerciale cu capital privat;

-         societati comerciale cu capital integral romanesc;

-         societati comerciale cu capital romanesc si strain;

-         societati comerciale cu capital integral strain;

2. societati comerciale cu capital de stat;

 societati comerciale cu capital mixt, privat si de stat.

Concluzii

Romania, campioana sperantelor la investitii straine

 

Calculele arata ca potentialul de investitii straine al tarii noastre este, de departe, cel mai putin exploatat de companiile multinationale care opereaza in zona central-est-europeana

Cu un stoc de investitii straine de numai 9 miliarde dolari, Romania si-a materializat doar o treime din potentialul actual. In 2010, ea ar putea avea un volum triplu de investitii straine. In 1990, companiile straine erau, practic, ca si inexistente in Europa Centrala si de Est (ECE). De la 3,5 miliarde dolari, in acel moment, stocul investitiilor straine directe (ISD) in zona celor zece tari care se pregatesc sa intre in UE (fie in 2004, fie in 2007, deci inclusiv Romania) a crescut la 135 miliarde dolari, la finele anului trecut. Ca pondere in PIB, de unde reprezentau doar 2% in 1990, ISD au ajuns azi la 32%, pe ansamblul zonei, ceea ce ilustreaza o crestere exploziva, peste performantele celor mai dinamice economii emergente din lume. In aceeasi privinta si pe acelasi interval, ISD au crescut de la 11% la 36% in Asia de Sud-Est (inclusiv China), de la 13% la 31% pe ansamblul tarilor in curs de dezvoltare si de la 4% la 11%, in economia globala. Ca efect direct, comertul exterior al tarilor din ECE s-a multiplicat (de circa zece ori, de pilda, pe relatia cu UE, in aceeasi perioada). In structura schimburilor economice, o dinamica accentuata au inregistrat patru domenii: echipamente, automobile, electronica si aparatura electrica. Deloc intamplator, multinationalele au o reprezentare covarsitoare in exporturile acestor sectoare: 90% pentru automobile si 60% pentru aparatura electrica, in cazul Cehiei, Ungariei si Poloniei. Proiectiile arata cresteri ale acestor cifre si pentru anii care vin. Distributia geografica a ISD este insa vadit neuniforma, in avantajul categoric al tarilor din Europa Centrala:  Polonia (care a atras, ea singura 30% din ISD ale zonei), Cehia, Slovacia, Ungaria. Acelasi raport al ISD fata de PIB, calculat de data aceasta pe locuitor, evidentiaza o densitate inalta a investitiilor straine in Letonia (38%), Ungaria (42%), Estonia si Slovacia (cate 43%) si Cehia (57%). In economiile aflate insa foarte aproape de pragul saturatiei cu ISD, multinationalele pot spera, pentru urmatorii ani, sa-si majoreze vanzarile mai curand ca rezultat al cresterii economice decat ca urmare a noi influxuri de capital.

Dr. Florin Bonciu

 

Recomandari ale Consiliului Investitorilor Straini pentru atragerea de investitii

La 30 septembrie anul trecut (2004), Consiliul Investitorilor Straini din Romania (Foreign Investemnent Council - CSI) propunea un set de masuri pentru cresterea investitiilor straine in Romania.

. Un mediu de afaceri echitabil si aplicarea legii

¨      Colectarea fara diferentieri a impozitelor atat pentru companiile private, cat si pentru cele de stat

¨       Guvernul sa isi continue politica de transparenta lansata in 2003 prin publicarea pe Internet si actualizarea regulata a listei companiilor cu datorii semnificative catre bugetul de stat

¨       Guvernul sa elaboreze si sa publice un plan detaliat si agresic pentru reducerea in mod semnificativ a arieratelor la buget

¨       Sa fie lichidata orice companie cu arierate neachitate catre buget mai vechi de 36 de luni

¨       Transparenta in aplicarea regulilor cu privire la scutirea de impozite si supraveghere consecventa facute de catre Consiliul Concurentei

¨       Deciziile de acordare de ajutoare de stat sa fie facute publice pe Internet

¨       Legile actuale cu privire la faliment sa fie aplicate

Alte recomandari FIC:

¨      Propunerile legilsative sa fie afisate pe Internet si publicate intr-o noua sectiune a Monitorului Oficial.

¨      Sa creasca independenta Consiliului Concurentei fata de presiunile politice. Sursa: FIC

Cine este FIC

FIC are 85 de membri,ale caror investitii cumulate depasesc 5,9 miliarde Euro, doua treimi din totalul investitiilor straine din Romania. Obiectivul principal al FIC este promovarea dialogului dintre factorii de decizie si investitori, in vederea imbunatatirii mediului de afaceri si a sprijinirii procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

1. Flexibilitatea fortei de munca

Noul Cod al muncii este un act normativ cuprinzator cu un impact semnificativ asupra tuturor companiilor din Romania. Totusi, anumite clauze din Codul muncii sunt restrictive si nu sunt adecvate companiilor care functioneaza dupa principiile economiei de piata.

Din cele 300 de articole ale Codului Muncii, FIC considera ca sase probleme ar trebui rezolvate cu prioritate:

¨      eliminarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, prevazut pentru cazurile cand societatea intra in faliment

¨      saptamana de lucru de 48 de ore: limitarea saptamanii de lucru la 48 de ore nu este practica in multe domenii de activitate, considera FIC. Recomandarea FIC, in concordanta cu prevederile Directivei UE nr. 93/104/CE este ca angajatilor sa li se permita sa munceasca maximum 48 de ore pe saptamana ca medie calculata pe durata unui an calendaristic.

Angajarea si concedierea salariatilor

¨      FIC recomanda ca procedurile referitoare la concedierea salariatilor incompetenti sa fie reduse si simplificate, conform cu practicile europene.

Conflictul de interese la nivelul angajatilor: Cerinta de a plati o prima salariatilor care nu sunt de acord cu 'clauza de non-concurenta' nu se regaseste in economiile de piata. FIC recomanda ca cerinta referitoare la faptul ca un angajator sa plateasca salarii suplimentare pentru loialitatea unui salariat sa fie eliminata.

¨      Rolul sindicatelor si normele de munca: FIC recomanda ca cerinta de a stabili norme de munca sa fie liminata

¨      Formarea profesionala: Instruirea nu ar trebui sa sa aiba loc ca urmare a unei obligatii legale, ci pentru a imbunatati abilitatile angajatilor in vederea dezvoltarii companiei. FIC recomanda ca fiecare companie cu mai mult de 100 de angajati sa intocmeasca un raport anual referitor la formarea profesionala oferita personalului propriu

Rezumat

Combinand doua metode de evaluare a potentialului investitional - cea care ia drept baza datele macroeconomice si cea care porneste de la cifrele de afaceri ale multinationalelor - Camera de Comert ai Industrie din Paris a identificat trei categorii de tari in zona central-est-europeana :

-                          Duetul central-european, reprezentat de Cehia si Ungaria, care au absorbit un volum mai mare de ISD decat capacitatea nominala a economiilor lor, ca urmare a ritmului foarte rapid al reformelor.

-                           Polonia, aflata intr-o situatie similara, multinationalele care opereaza acolo, cu exceptia celor americane, avand deja investitii peste limitele teoretice ale economiei locale.

-                           Slovacia, Romania si Bulgaria, care sunt creditate cu o crestere semnificativa in totalul investitiilor straine ce vor fi atrase in zona.

Intr-o proiectie in care argumentele macroeconomice prevaleaza, Romania tinde sa devina chiar mai atractiva decat Ungaria sau Cehia. Nu la fel de optimista este insa evaluarea potentialului investitional al Romaniei pe baza variabilelor care exprima interesul multinationalelor. Acestea par sa fie descurajate de ritmul foarte lent in care tara noastra, ca si Bulgaria, parcurge distanta care o separa de UE. Daca in privinta volumului investitiile straine atrase Romania nu sta in acest moment prea stralucit, previziunile optimiste isi gasesc o prima confirmare in numarul proiectelor care isi afla materializare in tara noastra. Din totalul celor 1.895 de proiecte de investitii, cate au fost inventariate in Europa in cursul anului trecut, Romaniei ii revine o cota de circa 3%, adica tot atatea cate au atras Polonia sau Irlanda. Bulgaria, la randu-i, a acumulat ceva mai putin de 2% din aceste proiecte, ceea ce o situeaza imediat dupa Austria, Turcia si Portugalia. Potrivit analistilor europeni, aceste tendinte se vor mentine in anii urmatori, inclusiv prin angajamente mai consistente ale investitorilor straini in Romania si Bulgaria. In cazul nostru, dovada stau planurile unor producatori importanti de componente auto din Germania, Italia, SUA, Japonia si Franta, precum si ale lanturilor comerciale Metro, Carrefour, Auchan si Marionnaud.

Folosind datele OECD privind cifrele de afaceri ale multinationalelor din 24 de tari care opereaza in economiile europene (vestice si estice), Camera de Comert si Industrie din Paris a calculat potentialul de afaceri pentru acestea din urma, la nivelul anului 2000. Rezultatele releva ca, pentru firmele americane, Romania si Ungaria sunt locatii la fel de avantajoase ca si Irlanda ori Olanda.

De asemenea, pentru companiile europene, zona central-estica este, prin dimensiunea pietelor, mai atractiva decat Japonia (dezavantajata de distanta) si decat tarile scandinave (date fiind costurile salariale). In ce priveste Romania, situata pe locurile 7-8 in ierarhia tarilor-gazda europene, ea ar trebui sa fie, cu foarte putine exceptii, locatia preferata de multinationale in zona noastra:

-                          multinationalele din SUA care opereaza in Romania ar fi putut totaliza in 2000 o cifra de afaceri de circa 22 miliarde dolari (cu mult peste nivelul tuturor celorlalte tari din zona);

-                           Cele germane, peste 5 miliarde dolari (jumatate din volumul realizat in Polonia, dar tot atat cat se ruleaza in Olanda si Cehia);

-                          cele franceze, aproape 2,5 miliarde dolari (asemenea Olandei si doar cu putin sub cifra Poloniei);

-                          cele italiene, aproape un miliard de dolari (de peste doua ori mai putin decat realizeaza in Polonia si Marea Britanie, dar mai mult decat dublu fata de Cehia, Ungaria etc.).

Un studiu OECD indica una dintre caile transformarii potentialului local de afaceri in realitate: ridicarea tuturor obstacolelor care stau in fata investitiilor straine creeaza un potential dublu de absorbtie. Cel mai amplu efect il are renuntarea la restrictiile aplicate actionariatului strain, ceea ce genereaza o crestere cu 78% a stocului de investitii.

Topul investitilor straine/cap locuitor

Sursa: BERD, Raportul privind tarile in tranzitie, citat de FIC

Republica Ceha

$ 468

Croatia

$ 297

Republica Slovaca

$ 270

Estonia

$ 252

Macedonia

$ 223

Ungaria

$ 207

Slovenia

$ 171

Polonia

$ 168

Lituania

$ 126

Bulgaria

$ 79

Letonia

$ 72

Albania

$ 66

Romania

$ 52

Bosnia si Hertegovina

$ 30

Serbia si Muntenegru (Iugoslavia )

$ 19

 








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 982
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site