Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Tipologia criteriilor de luare a deciziei in domeniul investitiilor straine directe

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Notiune si trasaturile societatii cu raspundere limitata - Cadrul juridic general
CONCEPTUL DE STRATEGIE
PROIECT E mai pracTIC sa folosesti noile tehnologii
CAIET DE PRACTICA - ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
Contributia ISD la dezvoltarea economiei mondiale
COMUNICAREA IN AFACERI
Comportamentul IntreprinzatoruluI in afaceri
Bancile de afaceri
NECESITATEA CALCULELOR DE EFICIENTA A INVESTITIILOR
LACTOSIL - INSTALATIA DE PRODUCERE

Tipologia criteriilor de luare a deciziei in domeniul investitiilor straine directe

1. Tipuri de investitori straini

1) d.p.d.v. al motivatiei de a investi:



- investitori care cauta resurse (resource seeking) – cauta sa utilizeze avantajele comparative pe care le prezinta o tara si sunt tipul de investitori cel mai adesea intalniti in tarile in curs de dezvoltare;

- investitori care cauta piete (market seeking) – vizeaza atingerea pietelor locale sau regionale;

- investitori care cauta eficienta (efficiency seeking) – au planuri pe termen lung sau nelimitat iar accesul pe pietele regionale, bine dezvoltate, este liber;

- investitori interesati in cumpararea unor active strategice (strategic asset seeking) – achizitionarea unor active sau incheierea unor aliante in vederea promovarii intereselor lor strategice pe termen lung.

2) d.p.d.v. al orizontului de timp:

- investitori strategici – sunt motivati de dorinta de a dobandi acces la piete locale sau regionale, precum si la factori de productie ieftini;;

- investitori de portofoliu – sunt motivati de ideea realizarii unor profituri pe termen lung;

- investitori speculativi – se orienteaza catre investitii pe termen scurt in depozite bancare si titluri de valoare pe termen scurt.

D.p.d.v. al duratei prezentei capitalului strain in tara de destinatie, investitiile straine pot lua forma unor:

- investitii de capital pe termen lung (investitori stategici si de portofoliu);

- investitii de capital pe termen scurt (investitori speculativi).

2. Criterii economice in luarea deciziei de a investi

Factorii care influenteaza decizia de a investi in strainatate sunt:

- existenta resurselor naturale;

- pozitia geografica a locatiei;

- costul fortei de munca;

- existenta unor furnizori;

- nivelul impozitului pe profit;

- nivelul de dezvoltare al infrastructurii si al telecomunicatiilor;

- cadrul institutional si legislativ;

- aspecte legate de protectia mediului.

Trei aspecte definitorii pentru atragerea ISD (cf. studiu efectuat de Price WaterhouseCoopers, 1997):

- existenta unor strategii economice foarte clare pe termen lung in tara receptoare;

- intelegerea concurentei existente pe plan mondial in atragerea de ISD;

- adoptarea unei atitudini orientate spre client.

2.1. Criterii de luare a deciziilor specifice societatilor transnationale

Trei categorii principale de factori care determina decizia de a investi a STN (cf. UNCTAD, 1998):

- politicile economice ale tarilor receptoare;

- masurile proactive pe care le adopta tarile in vederea promovarii si facilitarii investitiilor straine;

- evolutia economiilor tarilor receptoare.

Factori privind politicile economice:

- stabilitatea economica, politica si sociala;

- regulile privind accesul si operarea pe piata;

- tratamentul aplicat filialelor societatilor transnationale;

- politicile privind functionarea si structurarea pietelor;

- apartenenta la acorduri internationale privind ISD;

- politicile de privatizare;

- politicile comerciale (aspecte tarifare si netarifare);

- politica impozitelor.

Factori de facilitare a afacerilor:

- promovarea investitiilor;

- stimulentele pentru investitori;

- costurile legate de birocratie;

- facilitati sociale;

- serviciile post-investitie.

Categoria determinantilor economici cuprinde:

- aspecte legate de piata;

- aspecte legate de resurse si active economice;

- aspecte legate de eficienta.

2.2. Stimulentele pentru investitii – factor decisiv pentru firmele transnationale

Negocierea stimulentelor cu autoritatile locale presupune clarificarea prealabila a 2 aspecte:

1) care este valoarea economica a investitiei pentru tara sau comunitatea respectiva;

2) care sunt stimulentele oferite.

Pe baza practicii, firmele transnationale se asteapta ca aceste stimulente sa reprezinte echivalentul a 10 – 20 % din costurile initiale si intre 5 – 10 % din costurile de operare pe o perioada de 10 ani.

Stimulente - surse de informare

- agenti imobiliari locali, firme de avocati si de consultanta;

- experti locali pe probleme de impozitare;

- experti pe impozite ai firmei;

- analize de presa si internet;

- angajarea unei firme de consultanta;

- discutii cu oamenii de afaceri locali.

2.3.1. Indexul Avutiei Natiunilor

Indexul Avutiei Natiunilor (The Wealth of Nation Index - WNI) a fost creat in 1995 si si-a propus sa masoare capacitatea tarilor de a se dezvolta echilibrat d.p.d.v. economic si social, asigurand un mediu stabil si productiv pentru investitori.



Spre deosebire de alti indicatori de acest tip, care masoara doar evolutia trecuta a economiilor, Indexul Avutiei Natiunilor masoara si o serie de elemente esentiale pentru evolutia viitoare a unei economii, avand prin aceasta si o functie predictiva.

Principalii beneficiari / utilizatori ai Indexului Avutiei Natiunilor sunt:

- investitorii straini;

- administratorii investitilor de portofoliu;

- creditorii diferitelor tari care imprumuta pe plan international;

- oamenii de afaceri;

- guvernele;

- opinia publica.

3.2. Indexul Libertatii Economice

Incepand cu 1995 The Heritage Foundation publica anual un Index al Libertatii Economice (Index of Economic Freedom) care masoara factorii ce contribuie in cea mai mare masura la libertatea economica si prosperitate.

Domeniile analizate anual de Indexul Libertaii Economice:

- coruptia in domeniul justitiei, serviciilor vamale, guvernului;

- existenta barierelor netarifare;

- povara fiscala care cuprinde nivelul impozitelor personale si de firma, ponderea cheltuielilor guvernului in PIB;

- domnia legii, impartialitatea, eficienta si increderea in justitie;

- existenta restrictiilor impuse bancilor privind serviciile financiare;

- reglementari privind piata muncii;

- activitatile pietei negre.

Aspecte metodologice privind masurarea libertatii economice

Libertarea economica este definita ca absenta a coercitiei sau constrangerii guvernului asupra productiei, distributiei sau consumului de bunuri si servicii dincolo de nivelul necesar al cetatenilor pentru a proteja si mentine libertatea insasi.

Pentru a masura liberatea economica autorii Indexului studiaza 50 de variabile economice independente care se incadreaza in 10 categorii sau factori ai libertatii economice:

- politica comerciala;

- povara fiscala a guvernarii;

- interventia guvernului in economie;

- politica monetara;

- fluxurile de capital si investitiile straine;

- domeniul financiar-bancar;

- salariile si preturile;

- drepturile de proprietate;

- reglementarile;

- activitatea pietei negre.

2.3.3. Opacitatea climatului de afaceri si investitorii strini

Opacitatea a fost definita drept lipsa unor practici clare, precise, formale, usor de inteles si larg acceptate.

Opacitatea poate exista in 5 domenii distincte:

- in administratie poate exista coruptie ceea ce conduce la proceduri bazate pe mita si favoritism;

- reglementarile legale care guverneaza contractele sau drepturile de proprietate pot fi neclare, conflictuale sau incomplete;

- politicile economice pot fi vagi sau se pot schimba in mod imprevizibil;

- reglementarile contabile, precum si guvernanta corporatista si accesul la informatii de piata pot fi slabe, inconsecvente sau aplicate neuniform, ceea ce conduce la lipsa unor date financiare corecte;

- reglementarile privind afacerile pot fi neclare, inconsecvente sau aplicate aleator.

Denumirile acestor 5 domenii formeaza CLEAR  (Corruption, Legal, Economic, Accounting, Regulatory)

Ipoteza de lucru este aceea ca, prezenta opacitatii in domeniile mentionate conduce la cresterea costurilor de operare pe piata, precum si la diminuarea accesului la capital, fie sub forma de investitii straine directe, fie sub forma de investitii de portofoliu.

Oi = 1/5 * [Ci + Li + Ei + Ai + Ri]     unde:   O = scorul final, respectiv factorul compozit O (opacitatea);

             C = impactul practicilor de coruptie;

             L = efectul opacitatii legale sau judiciare;

             E = opacitatea economica / politica;

             A = opacitatea referitoare la practicile contabile si cele privind guvernanta corporatista;

             R = impactul opacitatii reglementarilor si al incertitudinii / arbitrariului;

             i = identificatorul de tara.

Studiul mentionat a condus la determinarea a 3 seturi de date, si anume:

- nivelul de opactitate, asa-numitul Factor-O. Valoarea acestuia poate varia teoretic intre 0 (maxima transparenta) si 150 (opacitate totala);

- volumul de investitii straine directe pierdut de o tara datorita opacitatii;

- dobanzile suplimentare (risk premium) pe care o tara le plateste atunci cand se imprumuta pe pietele internationale prin emisiunea de obligatiuni datorita perceptiei pe care o au investitorii asupra opactitatii mediului de afaceri din tara respectiva.

Studiul a permis, de asemenea, si calcularea efectului opacitatii ca impozit suplimentar pe care il plateste investitorul, nu catre fisc, ci datorita practicilor arbitrare si obscure cauzate de lipsa de transparenta a mediului de afaceri.

Explicatii metodologice privind opacitatea

Factorul-O  reprezinta scorul inregistrat de o tara pe baza raspunsurilor la chestionar. Numerele mai mari indica un grad mai mare de opacitate, iar numerele mai mici un grad mai redus de opacitate.




ISD pierdute  reprezinta o estimare a procentului de investitii straine directe pierdute datorita opacitatii mediului de afaceri.

Impozitul echivalent  indica efectul opacitatii exprimat sub forma unui impozit ascuns. De exemplu, numarul 30 arata faptul ca in tara respectiva opacitatea este echivalenta cu existenta unui impozit pe profit suplimentar de 30 %.

Dobanzi suplimentare datorate opacitatii (Risk Premium)  reflecta costul suplimentar al imprumutului suportat de o tara datorita opacitatii, exprimat in puncte de baza (100 puncte de baza = 1 punct procentual). Ca principiu, tarile cu o opacitate mai ridicata vor trebui sa plateasca dobanzi mai ridicate pentru imprumuturile pe care le obtin.

Notarea cu zero (0)  a unei tari in tabel, in anumite coloane, indica faptul ca acea tara a fost folosita, la respectivul indicator, ca nivel de referinta in efectuarea calculelor.

4. Clasificarea politicilor de atragere a investitiilor straine directe

Investitiile straine sunt un mijloc pentru realizarea unui scop, care este politica (strategia) economica/industriala a statului respectiv.

Politica economica a unui stat, la un moment dat, stabileste prioritati:

- pe ramuri (in ce domenii se doreste efectuarea de investitii);

- pe regiuni (unde se doreste efectuarea de investitii);

- pe probleme (ce probleme trebuie sa rezolve investitia straina).

Politica privind investitiile straine este un ansamblu de principii, strategii si mijloace prin care investitiile straine directe – ca factor economic – sunt puse in slujba atingerii unui scop (dezvoltarea si cresterea economica).

Politica privind investitiile straine directe cuprinde un set de 3 elemente:

1) strategia sau programul de atragere a investitiilor straine directe – partea conceptuala;

2) cadrul legislativ si institutional privind investitiile straine directe;

3) parghiile economice de influentare a investitiilor straine directe.

Clasificarea politicilor privind investitiile straine directe:

- politici minimale care prevad doar posibilitatea unui investitor strain de a desfasura activitati economice intr-o tara;

- politici de promovare a investitiilor straine directe care pun accentul pe marketingul unei tari ca destinatie a proiectelor de investitie;

- politici de atragere a investitiilor strainde directe (prevad si o componenta de negociere activa, cu acordare de stimulente);

- politici de mentinere a investitorilor straini deja prezenti in economie;

- politici mixte care includ in diferite proportii variantele de mai sus.

O clasificare similara are in vedere 3 generatii de politici de promovare a investitiilor:

· prima generatie – guvernele adopta politici “prietenoase”fata de investitorii straini;

· a doua generatie – guvernele cauta sa atraga in mod activ investitii prin programe de marketing adecvate;

· a treia generatie – imbunatatirea si promovarea unor locatii specifice catre potentiali investitori.

 Efecte ale acordarii tratamentului national pentru investitorii straini

Acordarea tratamentului national are un dublu avantaj:

1) d.p.d.v. al investitorului local:

- se asigura un tratament nediscriminatoriu, ceea ce evita cazurile de xenofobie induse de discriminarea pozitiva;

- se simplifica procedurile administrative;

- se evita distorsiunile cauzate de tentatia evaziunii prin folosirea discriminarii pozitive.

2) d.p.d.v. al investitorului strain:

            - da o siguranta cu privire la stabilitatea cadrului legislativ si institutional;

            - asigura o mai usoara colaborare si integrare cu partenerii locali;

            - simplifica administrarea afacerii.

3. Tipologia stimulentelor utilizate in atragerea ISD

Cel mai important stimulent pentru un investitor strain este reprezentat de un mediu de afaceri stabil, transparent si clar, precum si de o economie in crestere, in care investitorii locali prospera.

Analiza schemei de stimulente trebuie facuta in raport cu gradul de atractivitate al fiecrei tari si in raport cu nevoia de ISD.

4. Criterii de clasificare a stimulentelor pentru investii

Aceste criterii permit clasificarea stimulentelor in functie de:

1) tipul de companii si activitatile care vor beneficia de ele;

2) perioada de timp in care stimulentele respective au un impact asupra veniturilor statului;

3) dificultatea administrarii si posibilitatea de evaziune fiscala determinata de acordarea de stimulente.

· dupa modul de acordare :

a) stimulente acordate pe baza unor directive, reglementari, etc.



Dupa modul de transpunere in practica, acest tip de stimulente pot fi:

         - automate, determinate de simpla infiintare a firmei;

         - automate, acordate in functie de criterii specifice.

b) stimulente acordate caz cu caz

De regula acestea sunt stimulente suplimentare, acordate pentru proiecte distincte, in baza unor negocieri.

· d.p.d.v. al scopului urmarit

a) stimulente universale, respectiv stimulente care au in vedere impulsionarea activitatii economice in general, fara a se referi la anumite activitati sau proiecte.

b) stimulente dedicate unor scopuri explicite:

- dezvoltare regionala, in special in cazul zonelor afectate economic;

- crearea de locuri de munca;

- transfer de tehnologie;

- promovarea exporturilor;

- zone libere sau zone de prelucrare pentru export;

- atragerea explicita a investitorilor straini.

 Principii in alegerea stimulentelor pentru atragerea ISD

Factorii de influenta in atragerea ISD:

· factori nefiscali

- marimea pietei;

- siguranta pe piata;

- cadrul legislativ, institutional si de reglementare a afacerilor;

- stabilitatea macroeconomica (nivelul preturilor, rata de schimb, etc);

- accesul la resurse primare (forta de munca, materii prime, etc).

· factori fiscali

- nivelul impozitelor;

- transparenta sistemului fiscal;

- regimul amortizarii;

- regimul tratarii cheltuielilor;

- nivelul taxelor nelegate de profit sau de venit;

- administratia fiscala.

 Stimulente fiscale

Stimulentele acordate investitorilor straini

Exista 2 pareri diametral opuse fata de acordarea de stimulente.

Pe de o parte organizatiile financiare internationale (in special FMI) se opun acordarii de stimulente, motivand ca ele diminueaza resursele statului care le acorda; pe de alta parte, majoritatea statelor acorda asemenea stimulente, iar investitorii le solicita.

Clasificarea stimulentelor

a) stimulente fiscale    – presupun acordarea unor reduceri, scutiri sau amanari de la plata unor taxe si impozite, pe o durata limitata de timp si numai pentru firmele nou infiintate;

b) stimulente financiare – presupun fie acordarea unor sume de bani, pentru scopuri bine definite, sau furnizarea de servicii necesare investitiei in mod gratuit.

Stimulentele fiscale sunt acordate, de obicei, de tarile mai putin dezvoltate, in timp ce stimulentele financiare sunt acordate de tarile dezvoltate.

Deosebirea fundamentala intre cele 2 stimulente este ca stimulentele fiscale nu ofera nimic la inceput, dar presupun obligatii ulterioare mai reduse din partea investitorului, pe cand stimulentele financiare ofera ceva de la inceput, dar ulterior obligatiile investitorului sunt similare cu ale celorlalti investitori.

D.p.d.v. al investitiilor stimulentele sunt luate in calcul in 2 momente:

- in faza initiala; cand stabileste o lista de destinatii posibile

- in faza finala; cand stabileste ultimile detalii ale investitiei

Tipuri de stimulente fiscale

- scutirea temporara de la plata impozitului pe profit;

- creditul fiscal – reprezinta o amanare a platii pe un anumit termen;

- amortizarea accelerata – permite investitorului sa recupereze mai rapid valoarea activelor;

- stabilirea unui nivel scazut al taxelor si impozitelor – este un stimulent fiscal general ce stimuleaza toate afacerile si atrage investitori straini;

- eficienta stimulentelor fiscale.

Tipuri de stimulente financiare

- acordarea gratuita de terenuri sau cladiri;

- acoperirea cheltuielilor, pe o perioada de timp, legate de forta de munca, sub forma unor sume fixe pe loc de munca creat;

- acoperirea cheltuielilor legate de formarea profesionala;

- acordarea de sume cu titlu gratuit.

Scutirile de impozit pe profit ridica probeleme deoarece:

- exista pericolul stimularii unor activitati nevizate de politica economica;

- exista pericolul manipularii (crearea unor firme cu participare straina fictive in vederea beneficierii de facilitati).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1243
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site