Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


BOBUL

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MEDIA. INDICATORII CE CARACTERIZEAZA PRODUCTIA MEDIE LA HECTAR.
Faza gazoasa a solului
CULTURA SOCULUI
Bolile tomatelor
Buruieni anuale efemere
Rolul ingrasamintelor chimice in agricultura
Organizarea ameliorativa a unei pajisti degradate din zona silvostepa Vaslui
Stadiul agriculturii ecologice in Romania - Agricultura ecologica
CULTURA DE SALATA
Pastrarea mierii

TERMENI importanti pentru acest document

cultura bobului : : tehnologia cultura bobului : : imagini cu maturizarea unei plante de la samanta la floare :

BOBUL

1. Importanta. Biologie. Ecologie

1.1. Importanta

Apreciate ca si alte leguminoase, prin continutul in proteina, semintele acestei plante sunt folosite sub diferite forme in alimentatia omului (supe, piureuri, surogat de cafea, in amestec in faina de grau etc.) si furajarea animalelor in anumite proportii, in combinatie cu alte nutreturi. Se mai poate folosi planta intreaga ca nutret-siloz sau ca ingrasamant verde.

1. 2. Compozitie chimica

Compozitia medie a boabelor, este urmatoarea: 14,4% apa; 25,2% proteine; 47,6% substante extractive neazotate; 1,6% grasimi; 8,5% celuloza si 2,7% cenusa.

1.3. Raspandire

Pe plan mondial bobul se cultiva pe 2,32 milioane ha („Production yearbook”, 2001), din care 0,99 milioane ha in Asia (0,9 milioane ha in China), in cele doua Americi suprafata este de un sfert de milion ha. in Europa se cultiva pe 162 mii ha, din care in Italia 47 mii ha. La noi in tara bobul a fost introdus de celti si slavi; in prezent, se cultiva pe suprafete reduse, prin gradini in jud. Suceava, iar in cultura de camp pe circa 1.000 - 2.000 ha.

1.4. Sistematica. Origine. Soiuri

Sistematica. Bobul face parte din tribul Vicieae genul Vicia. Specia cultivata, Vicia faba L. (sin. Faba vulgaris Mur.) este impartita in doua subspecii; paucijuga si eu-faba. Ssp. eu-faba se imparte, dupa insusirile morfologice, in special dupa dimensiunile si forma boabelor, in trei varietati: minor Beck (MMB de 400 - 650 g); aequina Pers (MMB de 650 - 800 g) si major (MMB de 800 -i .200 g). Bobul este originar din zona Marii Caspice, iar „bobusorul” (var. minor) din Bazinul Mediteranean.

Soiuri. La noi in tara se cultiva mai multe populatii din var. minor (bob mic sau „bobusor”) si aequina (bob mijlociu), iar prin gradini, din var. major - bob mare. Din anul 1984 este omologat soiul de bob mic Cluj 84, Ia care puritatea biologica este mentinuta de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca.

1.5. Particularitati biologice

Bobul (fig. 4.23, dupa GH. BILTEANU, 1998) cere o temperatura minima de germinatie de 3 - 4°C.

Radacina este de tipul II, avand pivotul principal bine dezvoltat si multe ramificatii. Nodozitatile se formeaza, in proportie de peste 75%, pana la adancimea de 12 cm (SANDA CERNEA, 1974).

Tulpina este cu patru muchii, fistuloasa, inalta de 100 - 150 cm, slab ramificata.

Frunzele sunt paripenate, cu 2 - 3 perechi de foliole mari, eliptice. Stipelele sunt ovoid-lanceolate, mari, adeseori cu secretii nectarifere extraflorale, fiind cautate de afide.

Fig. 4.23. Bobul: A - tipuri de seminte (1  - bob mic; 2 - bob mijlociu; 3 - bob mare); B - samanta (h - hil; r - radicela); C - bob in procesul de germinatie

(c - cotiledon; f - frunze primare; r - radacina primara; e - epicotil);

D - plantula (s - samanta; e – epicotil;  f - frunze primare inferioare);

E - planta inflorita

Florile sunt grupate, gate 3 - 6, in raceme. Pe o planta se formeaza 36 - 43 flori la var. minor si 37 - 49 la var. aequina, dispuse pe primele sapte etaje (peste 70%), in special pe etajele 2-5. Procentul de legare este cuprins intre 11 - 20%, fiind dependent, in special, de conditiile climatice din perioada legarii (SANDA CERNEA, 1974). Polenizarea este autogama dar alogamia este frecventa mai ales in regiunile sudice.

Fructele (pastaile) sunt de 5 - 10 cm lungime, devenind negre la maturitate, datorita oxidarii tirozinei existenta in pericarp. Din pastaile legate, doar 66 - 67% ajung la maturitate; celelalte cad dupa fecundare, in pastaie sunt:3 -5 seminte de forme si marimi diferite.

Din cercetarile efectuate la Cluj-Napoca s-a constatat ca „bobusorul” da productii mai constante decat bobul mijlociu, chiar si in anii mai nefavorabili, datorita mai bunei fructificari a primelor sapte etaje de flori.

Perioada de vegetatie la bobul mijlociu este de circa 130 zile, din care 50 de zile de la semanat la aparitia florilor, apoi inca 20 zile pana la formarea pastailor si circa 60 zile de la formarea pastailor la maturitate, in anii mai secetosi si cu temperaturi mai ridicate, perioada de vegetatie a bobului este mai scurta.

1.6. Cerinte fata de clima si sol

Bobul necesita un climat umed si racoros, suma de grade fiind, dupa unele date, de circa 1.800°C. Din cercetarile de la Cluj-Napoca reiese ca, pentru „bobusor”, suma de grade a fost de 2.140 - 2.616°C, iar pentru bobul mijlociu 2.196 - 2.592°C, fiind variabila de la an la an. Plantula suporta ingheturi pana Ia r5°C, iar pe parcursul perioadei de vegetatie cere temperaturi moderate. La inflorire, temperatura optima este de 15 - 20°C. Cerintele fata de apa sunt ridicate, bobul fiind sensibil la seceta, in special la inflorire (cad florile). Coeficientul de transpiratie este de 400-1.100. In zonele secetoase intervine atacul mai accentuat al afidelor, ducand la scaderea simtitoare a productiei.

Solurile favorabile pentru bob sunt cele luto-argiloase, fertile, cu reactie neutra sau usor alcalina. La pH sub 6 planta si sistemul simbiotic sufera, productiile fiind mai mici. Solurile mai grele, argiloase si mai umede sunt valorificate de bob daca sunt structurate, iar pe solurile nisipoase se poate cultiva numai daca apa freatica este la circa l m, sau intr-un regim de ploi bogat.

1. 7. Zone ecologice

Zonele in care bobul intalneste aceste conditii in tara noastra sunt: Podisul si Depresiunile Transilvaniei si subcarpatii Moldovei.

2. Tehnologia de cultivare a bobului

2.1. Rotatie

Bobul se seamana dupa orice cultura, cu exceptia leguminoaselor, in zona de cultura de la noi se poate semana dupa cereale, in pentru fibre, sfecla sau cartofi. Dupa bob se pot cultiva toate plantele, cu exceptia leguminoaselor.

2.2. Fertilizare

Pentru fiecare chintal de seminte, plus paiele ce revin, bobul consuma: 6 kg N, 1,5 kg P2O5, 4,4 kg K2O, 2,1 kg CaO etc. Tinand cont de zona de cultura si perioada de vegetatie mai lunga, bobul reactioneaza bine si la aplicarea gunoiului de grajd. Gunoiul se aplica in doze moderate (15 - 20 tone/ha), pe soluri foarte sarace, podzolite. Obisnuit, gunoiul de grajd se aplica numai plantei premergatoare, bobul valorificand efectul ingrasamantului organic in anul al doilea de la aplicare.

Bobul reactioneaza favorabil la fertilizarea cu fosfor si potasiu, uneori si la azot, dupa cum rezulta din unele experiente efectuate in Anglia, Cehoslovacia, Germania, Rusia si Romania (V. MLESNITA, 1986).

Prin aplicarea microelementelor (molibden, bor, cupru etc.), ca si la alte leguminoase, se obtin sporuri de productie pe soluri cu carente in aceste elemente.

2.3. Lucrarile solului

Sunt aceleasi ca si cele pentru mazare si alte plante semanate in prima urgenta.

2.4. Samanta si semanatul

Pentru semanat, puritatea semintelor de bob trebuie sa fie peste 97%, iar germinatia peste 85%. Este indicat sa se faca tratamentul semintelor cu Nitragin.

Perioada de semanat este in prima urgenta, cand solul are 4 - 5°C. Astfel, pentru germinatie se foloseste mai bine umiditatea din zapezi; plantele scapa de atacul afidelor si ajung la maturitate mai devreme.

Densitatea la semanat este de 40 - 60 plante pe m2.

Distanta dintre randuri influenteaza mai putin productia, putandu-se semana in randuri apropiate (15 cm) in soluri neimburuienate sau daca se erbicideaza, iar pe terenuri relativ imburuienate se vor adopta randuri simple la 50 - 60 cm sau benzi la 60/15 cm, pentru a se putea prasi. Mai raspandit este semanatul in randuri simple la 50 - 60 cm (uneori 70 cm), pentru a se putea prasi.

Adancimea de semanat este de 6 - 8 cm, in functie de textura si umiditatea solului.

Cantitatea de samanta este de 180 - 220 kg/ha la bobusor si 250 - 300 kg/ha, sau mai mult, la bobul mare.

2.5. Lucrarile de ingrijire

Constau in distrugerea crustei inainte si dupa rasarire, combaterea buruienilor si daunatorilor.

Dupa ce plantele au 10 cm se fac 2-3 prasile mecanice completate cu prasile manuale.

Buruienile din cultura bobului se pot combate prin aplicarea erbicidelor antigramineice: Treflan (3-4 l/ha), Eptam 6E (6 - 8 l/ha) sau Eradicane 6E (6 - 8 l/ha) incorporate in sol o data cu pregatirea terenului. Dupa rasarirea plantelor de bob se poate aplica Dikotex (1,5 - 2 l/ha) + Fusilade (2 l/ha).

Pentru combaterea gargaritei (Bruchus rufimanus) a paduchelui negru (Aphis fabae) si a altor daunatori se fac tratamente in faza de ofilire a primelor inflorescente, rezultate mai bune obtinandu-se cu Melipax 30 kg/ha etc.

2.6. Recoltare

Maturizarea bobului fiind esalonata, uneori in peste 20 de zile, recoltarea se face in doua faze: cand 2/3 din pastai sunt mature (s-au innegrit), se taie plantele cu coase sau cu seceratori, iar dupa 2-4 zile (dupa uscare) se treiera. Recoltatul se poate face si direct cu combina, cand 90% din seminte au ajuns la maturitate. La combina se fac adaptarile necesare recoltarii bobului.

La noi in tara productiile sunt variabile, in functie de conditiile de cultura: in zonele favorabile se obtin productii de peste 20 q/ha. Raportul seminte-paie este de 1:1,5. La pastrare se iau aceleasi masuri ca si la celelalte leguminoase.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 491
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved