Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Bolile castravetilor, pepenilor verzi,

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Reactia acida a solurilor
TEHNOLOGIA ZAHARULUI
Politica agricola linii generale
CULTURA TRANDAFIRULUI DE DULCEATA
Compozitia chimica - miere
Reactia alcalina a solurilor
Notiuni generale despre ingrasaminte
DEZVOLTAREA DURABILA
CULTIVAREA CAPSUNILOR
Strategii Non-Poluante de combatere a patogenilor si daunatorilor din cultura de mazare

TERMENI importanti pentru acest document

: bolile castravetilor : bolile castravetilor in solarii : bolile pepenilor verzi : boli la pepeni verzi :

Bolile castravetilor, pepenilor verzi,

pepenilor galbeni si dovleceilor

Viroze

1. Mozaicul castravetilor - Cucumber mosaic virus

Text Box:

Text Box:  





Fig. 111.  Mozaicul castrave]ilor:  atac pe frunz [i fructe 
(W. Kotte, 1952).
Boala are o mare raspandire, fiind cunoscuta la o multime de bostanoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum si la alte

Fig. 13. 8 Mozaicul castravetilor, pepenilor si dovleceilor

specii de plante ierboase sau lemnoase.

Simptome. Pe frunzele tinere de la castrave]i apar pete galbene-verzui, circulare sau col]uroase, delimitate de nervurile secundare . Simptomul clasic de mozaic se observa la frunzele batrane, unde alterneaza petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezinta gofrari, incretiri evidente. Cozile frunzelor, ca si internodurile vrejilor sunt scurtate si cu simptome clare de arsuri. In perioadele calde ale anului, se observa o ofilire rapida a frunzisului si chiar pe fructe apar zone de ingalbenire, ce se extind de la locul de prindere a fructului spre varful lui, ramanand in final doar cateva zone verzi pe fructul ingalbenit.

Simptome evidente de mozaicare si vestejire a frunzisului sunt observate si la dovlecel sau la pepenele galben. La pepenele verde, infectia produce simptome mai putin evidente, este mai inceata sau apare brusc o uscare a frunzelor (fig.13.9).

Cercul de plante gazda este foarte larg cuprinzand plante ca: dovleceii, castraveti, pepeni, tomate, ardei, cartof, spanac, salata, sparanghel, cicoare, varza, ceapa, morcov, patrunjel, pastarnac, marar, telina, revent, fasole, mazare, lucerna, sfecla, tutun, lufa, porumb, canepa, menta, sofranel, coriandru si numeroase alte specii de plante floricole, arbusti ornamentali, arbusti fructiferi, pomi fructiferi si plante din flora spontana.

Text Box:  
Fig.13.9 Mozaicul ardeiului la pepene (C.M. Messiaen et col., 1991).
Transmitere-raspandire. Virusul se transmite de la planta la planta prin

intermediul speciilor de Cuscuta si prin afide. Acestea raspandesc virusul timp de cel mult doua ore apoi acesta dispare din corpul lor.

Transmiterea prin samanta a virusului este pusa in evidenta doar la pepeni si plante spontane, insa el rezista in plantele perene, in special in cele de Stellaria media (rocoina).

Prevenire si combatere. Culturile de camp trebuie amplasate corect, respectand o izolare spatiala fata de speciile ornamentale perene, seminceri de legume (spanac), sau leguminoase perene. In cultura se va distruge rocoina.

Se va folosi numai samanta ce provine din culturi sanatoase sau samanta tratata termic.

In culturile din sera ca si in cele de camp, se vor face stropiri periodice cu insecticide contra afidelor. Rasadnitele vor fi protejate cu plasa fina contra afidelor iar rasadurile vor fi stropite prin acoperire cu insecticide.

Se cunosc hibrizi rezistenti sau toleranti la aceasta viroza, cum ar fi: Hokus, Amour, Burpee, Biretta, Libelle sau hibrizii mai noi, Alibi, Asterix, Amigo, Pedoroso, Rita si Matilde.

2. Mozaicul verde al castravetilor -

Cucumber green mottle mosaic virus

Boala a fost descrisa de C. Ainsworth `n 1935 in Anglia dar s-a raspandit in toate tarile cultivatoare de castraveti si din 1985 a fost descrisa si din serele Romaniei de I. Pop si A. Jilaveanu.

Simptome. Plantele virotice prezinta o decolorare a nervurilor, simptome de mozaic foliar, gofrarea frunzelor si fructe putine dar, fara simptome. Infectarea timpurie a plantelor produce o slaba dezvoltare a lastarilor fructiferi, aparitia de flori si fructe aglomerate in rozete si o ingalbenire generala a plantei. Uneori apar pete decolorate,stelate si chiar fructele pot fi patate si deformate (fig.13.10).

Text Box:  
Fig.13.10 Mozaicul verde al castrave]ilor
(I. Pop, 1986).
Transmitere-raspandire. Transmiterea virusului de la un an la altul se poate face prin sol sau prin samanta. Transmiterea de la planta la planta are loc prin contactul direct intre plante.

Prevenire si combatere. Se vor infiinta culturi numai cu samanta sanatoasa sau tratata prin scufundare timp de 60 minute in solutie de fosfat trisodic 15 %, urmata de o clatire cu apa curata.

Solul, ca si toate uneltele din sere si solarii, vor fi dezinfectate prin tratamente termice (la sol) sau chimice - formalina 1 % sau fosfat trisodic 15 %.

In spatiile protejate se recomanda eliminarea cu grija a plantelor virotice si distrugerea lor prin ardere.

Bacterioze

3. Patarea unghiulara a castravetilor -

Pseudomonas syringae pv. lachrymans

Boala este de origine americana unde a fost semnalata in 1913, insa bacteria a fost studiata de E.F. Smith si M.K. Bryan in 1915. In Romania boala a fost semnalata de Tr. Savulescu si col., in 1940.

Bacteria produce pagube insemnate atat la culturile de camp cat, mai ales, celor din solarii si sere, scazand cantitativ si calitativ productia.

Simptome. Inca de la inceputul vegetatiei, pe primele 2 frunzulite apar pete mici, circulare sau colturoase, verzi-inchis, cu aspect umed; acestea se brunifica si se usuca. Pe frunze apar pete colturoase, situate intre nervurile secundare, de culoare verde-inchis, umede, care in final capata o coloratie gri-bej, se usuca si se desprind din frunza (fig. 13.11). In conditii favorabile (vreme umeda) petele ce la inceput au 2-7 mm, se pot uni si sunt distruse suprafete mari din frunza. Pe fata inferioara a frunzei, dupa irigarea culturii, dupa ploi sau pe timp cetos, se constata prezenta unui exudat (lichid) bacterian mucilaginos, sub forma de picaturi. Pe vreme secetoasa, insorita, exudatul bacterian se usuca si da nastere Text Box:  
Fig. 13.11 Patarea unghiulara a castravetilor
 (C.M. Messiaen et col., 1991).

unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele raman perforate si se pot deforma. Pot fi observate simptome asemanatoare pe cozile frunzelor si tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite in functie de umiditatea atmosferica.

Fructele atacate prezinta pete de 1-3 mm, verzi-inchis, circulare, cu aspect umed si cu o zona centrala albicioasa. In dreptul acestor pete, fructul poate crapa pe vreme secetoasa sau, se acopera cu lichid bacterian, pe vreme umeda.

Transmitere-raspadire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semintele contaminate sau infectate, iar in camp raspandirea este asigurata de ploile repezi insotite de vant si de irigarea prin aspersiune. Infectia se face foarte repede in conditii de umiditate relativa in jur de 95 % si temperatura cuprinsa intre 24-28oC.

Prevenire si combatere. Se recomanda infiintarea culturilor cu samanta sanatoasa, tratata cu sublimat corosiv 1 % timp de 10 minute sau tratament termohidric cu apa la 50-52oC timp de 30 minute. Semintele mai pot fi tratate cu aer cald la 85oC timp de 60 minute.

In cursul vegetatiei se recomanda tratamete cu: Bouille bordelaise-0,75 % (7,5 kg/ha); BB (ZB) Liebor-1 %; Funguran OH 50 WP-0,3-0,4 % (3,2 kg/ha); Champion 50 WP-0,3 %; Super Champ Fl-3 l/ha (0,3 %); Novozir MN 80-0,2 % (2 kg/ha); Kasumin 2 L-0,15 % (1,5 l/ha). In camp, se recomanda o rotatie a culturilor legumicole in care cucurbitaceele (castraveti, pepene galben, pepene verde, dovleac, dovlecelul), sa nu revina pe aceeasi sola decat dupa 3 ani, iar in sera, culturile se vor infiinta numai pe solul ce a fost dezinfectat termic sau cu formalina 0,4 % (4-5 l/m2).

Unii hibrizi mai noi sunt rezistenti sau toleranti la infectii: Regal, Moresti, Asterix.

4. Ofilirea bacteriana a cucurbitaceelor - Erwinia tracheiphila

Boala, cunoscuta inca din secolul trecut in America si semnalata apoi in toate tarile cultivatoare din Asia, Japonia, America si Africa, a fost descrisa la noi abia in 1953 de Tr. Savulescu.

Text Box:  
Fig. 13.12 Ofilirea bacteriana a cucurbitaceelor: Erwinia tracheiphila 
(E.F. Smith din O. Appel, 1956).
Simptome. Plantele infectate prezinta initial doar cateva frunze bazale vestejite, sub forma de umbrele, frunza vestejita si cazuta in jurul cozii (fig. 13.12). Acest simptom se observa spre pranz, cand este cald si dispare noaptea pe racoare. Dupa un timp, toate frunzele se ofilesc, se incretesc, tulpinile se inmoaie si planta se usuca. Ultimele zone care se usuca sunt tulpinile, cozile si radacinile care, daca sunt sectionate, elibereaza din vasele conducatoare un lichid bacterian, vascos, alb-cenusiu. Aceste colonii bacteriene astupa vasele si produc simptomul de ofilire.

Transmitere-raspadire. Bacteria are un cerc larg de plante gazda ce apartin genurilor Cucumis si Cucurbita, cu exceptia pepenilor verzi.

Bacteria nu rezista in resturile vegetale uscate decat cateva saptamani, dar este transmisa de gandacul dungat (Acalymma vittata) si gandacul patat (Diabrotica undecimpunctata), caci in intestinele lor bacteria supravietuieste. In ranile produse de acesti gandaci, bacteria se inmulteste apoi patrunde in vasele conducatoare pe care le astupa. Extinderea bolii se datoreste numarului gandacilor, stadiului de dezvoltare sensibil al plantelor si prezentei unei umiditati atmosferice mari, ce asigura reusita infectiilor primare.

Prevenire si combatere. Masurile de prevenire recomandate se refera doar la combaterea insectelor, cat mai timpurie, pentru a evita instalarea bolii.

Boli produse de ciuperci

5. Putregaiul plantutelor si fructelor de cucurbitacee -

Pythium de Baryanum, P. ultimum, P. aphanidermatum

Boala este cunoscuta in toate tarile cultivatoare, unde sunt indeplinite conditiile de temperatura si umiditate necesare infectiilor, in primele stadii de vegetatie.

Simptome. Imediat dupa rasarirea plantulelor, pe baza tulpinii apar pete mici, de culoare verde-inchis a caror suprafete se extind repede. Zona atacata se brunifica, tulpinita se subtiaza si dupa cateva zile plantele se ofilesc, cad pe sol si putrezesc. Chiar si radacinile se brunifica si dispar. Daca solul este foarte umed, la baza tulpinii, zona brunificata se acopera cu un mucegai fin, alb.

Pe fructe, atacul apare mai tarziu, sub forma de putregai umed. Petele moi de pe fructe, au coaja crapata si prin crapaturi apare un puf albicios.

Atacul a fost sesizat numai pe terenuri acide si numai in conditii de umiditate atmosferica ridicata de peste 80-90 %.

Transmitere-raspadire. Speciile genului Pythium sunt niste ciuperci de sol care, pot deveni parazite in conditii de umiditate si temperatura ridicata si pot compromite inca din primele faze o cultura. Transmiterea de la un an la altul se face prin samanta sau prin sporii de rezistenta ce raman in sol iar, de la o planta la alta, transmiterea se face foarte rapid prin sporii dusi de apa de irigatie.

Prevenire si combatere. Castravetii sau alte cucurbitacee se vor cultiva in sera doar dupa dezinfectarea solului, termic sau chimic. Semintele vor fi tratate cu: Tiradin 70 PUS-8 kg/t; Royall Flo 42 S-3,5 l/t; Vitavax 200 PU-3 kg/t; Tiramet 60 PTS-4 kg/t; Super Homai 70 PM-5 g/kg sau Tachigaren 70 WP- 6 kg/t.

In sera in timpul vegetatiei se vor aplica tratamente cu: Merpan 80 WDG-0,15 % (1-5 l/sol/m2); Proplant 72,2 SL 0,15-0,25 % (3-5 l/sol/m2); Captan 50 WP 0,2-0,5 %; Captadin 50 PU 0,2-0,5 % sau Previcur 607 SL-0,2 %.

In camp, se va asigura o rotatie a culturilor, introducand in asolamentul legumicol, o sola cu cereale sau cu graminee furajere.

6. Mana cucurbitaceelor - Pseudoperonospora cubensis

Boala a fost descoperita la mijlocul secolului trecut in Cuba, dar acum este cunoscuta ca frecventa pe castraveti, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovleci, dovlecei, fiind deosebit de pagubitoare la culturile din spatii protejate. In Europa s-a extins la inceputul acestui secol, iar in Romania a fost semnalata in 1928 in sudul tarii. In Moldova ea a aparut abia dupa anul 1970.

Text Box:  
Fig. 13.13. Mana cucurbitaceelor: a-frunza atacata;
b-miceli si spori (Olga  Svulescu, 1967).
Simptome. Mana ataca numai frunzele, sub forma unor pete verzi-deschis pe fata superioara, pete de forma colturoasa, bine delimitate de nervurile frunzelor.

Culoarea petelor se schimba in galben, apoi in brun, iar pe fata inferioara, apare un puf cenusiu-violaceu sau bej (fig. 13.13-a). In conditii favorabile, petele se pot uni si este distrusa o mare parte din frunza, iar plantele vor ramane repede fara frunzis.

Infectiile se produc pe vreme umeda, la temperaturi cuprinse intre 5-30oC (la optim 23oC) cand, apar sporii ce vor germina si vor da filamente de infectie care, patrund prin stomatele (deschideri naturale) frunzelor ce au cel putin jumatate din suprafata normala.

Viabilitatea sporilor depinde de temperatura, de intensitatea luminoasa si de umiditatea atmosferica. Pe timp secetos si la temperaturi de peste 32oC sporii mor. In tesuturile uscate, se formeaza spori de rezistenta sferici, galbeni-bruni.

Transmitere-raspandire. Ciuperca este raspandita de apa de ploaie sau apa de irigatie. Irigarea prin aspersiune aplicata dimineata pana la ora 10, cand raspandirea sporangilor este maxima, da un atac puternic de mana.

Transmiterea ciupercii, de la un an la altul, este asigurata de sporii de rezistenta prezenti in resturile vegetale, insa infectiile din anii urmatori pot proveni si de la sporii adusi de vanturi din zonele cu ierni blande, unde acestia raman viabili pe vrejii uscati.

Prevenire si combatere. Ca o prima masura de prevenire, se impune arderea resturilor de plante atacate sau ingroparea lor in profunzime. In asolamentul legumicol, bostanoasele vor reveni dupa cel putin 4 ani pe aceeasi sola.

In camp, irigarea se va face numai prin brazde pentru a nu raspandi sporii. In spatii protejate, se va asigura o buna aerisire a culturii, iar in cazul declansarii atacului se va reduce umiditatea.

Combaterea chimica trebuie sa se faca folosind pulverizarea pneumatica, foarte fina, tinand cont ca partea inferioara a limbului frunzei trebuie bine protejata.

In spatiile protejate, din cauza stropirilor repetate cu aceleasi produse, s-a ajuns la crearea de rase rezistente la anumite substante. Gama de produse avizate este foarte larga si trebuie utilizata atent, cu respectarea timpului de pauza si avand grija sa nu se execute doua tratamente succesive cu acelasi tip de produs. Se pot face tratamente directe la planta cu produsele : Bouille bordelaise -0,75 % (7,5 kg/ha); BB (ZB) Liebor -1 %; Funguran OH 50 WP -0,3-0,4 % (3,2 kg/ha); Oxicig 50 PU 0,4-0,5 %; Antracol 70 WP-0,2 % (t.p. 28 z.); Novozir MN 80-0,2 % (2 kg/ha); Polyram combi-0.2 % (t.p. 21 z.); Previcur 607 SL-0,15 %, etc.

7. Fainarea cucurbitaceelor - Erysiphe cichoracearum si

Sphaerotheca fuliginea

Text Box:  
Fig. 13.14 Fainarea cucurbitaceelor:
 (C.M. Messiaen et col., 1991).
Boala este raspandita in toate tarile cultivatoare si produce pagube mari, datorita uscarii rapide a frunzelor. Desi este cunoscuta de foarte multa vreme (1800) in tara noastra a fost semnalata de M. Fuss (1853), C. Oescu si E. Radulescu (1933) dar, studiata amanuntit de C. Sandu Ville abia in 1967.

Simptome. Organele aeriene (tulpini, frunze si chiar fructe sunt atacate in toate stadiile de dezvoltare (fig. 13.14). Pe suprafata acestor organe apare un miceliu alb, fainos, sub forma unor pasle mai mult sau mai putin extinse. Pe limbul frunzelor, petele se pot uni si acopera suprafete mari de limb care, in scurt timp se vor usca. Sub acest miceliu tesuturile se ingalbenesc si se brunifica.

In conditii de seceta atmosferica, atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini si chiar pe fructe. Condi]iile optime de instalare si evolutie a ciupercilor difera. Pentru Erysiphe temperatura optima este de 15-26oC si nu necesita o umiditate ridicata, in timp ce pentru Sphaerotheca, temperatura optima este de 15-21oC dar, necesita o umiditate ridicata.

Transmitere-raspandire. Ciupercile se raspandesc in timpul vegetatiei prin sporii dusi de vant, apa sau insecte. Cele mai frecvent infectate sunt frunzele mature, in timp ce cele abia formate sunt rezistente. Fructificatiile de rezistenta au aspectul unor puncte mici, negre, sunt formate pe frunze si asigura transmiterea ciupercilor pana in anul urmator.

Prevenire si combatere. Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente, respectarea asolamentului si distrugerea plantelor gazda din flora spontana pentru diminuarea presiunii de infectie.

La aparitia atacului se recomanda stropiri cu produsele: Fluidosoufre 20-25 kg/ha (t.p. 4 z.); Kumulus DF 0,4 % (t.p. 4 z.); Microthiol special -0,4 % (t.p. 4 z.); Thiovit 0,3-0,4 %; Bravo 500 SC- 0,75 %; Karathane FN 57-0,1 % (t.p. 7 z.); Karathan LC-0.05 (t.p. 28 z.); Saprol 100 EC-0,1 % (t.p. 21 z); Afugan EC-0,05 % (t.p.7 z.); Rubigan 12 CE- 0,02 % (t.p. 7 z. in sera) ;

Tratamentele se vor efectua cu respectarea timpului de pauza indicat si alternand produsele in functie de grupa lor, cu recomandarea ca, din momentul inceperii fructificarii si a recoltarii sa se aplice numai fungicide de contact (Gr.A).

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1240
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved