Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Bolile la mazare

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Cobaltul in sol
FILIERELE PRODUSELOR APICOLE
Cerealele si produsele de morarit si panificatie - aerarea cerealelor
INFLUENTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRA INSUSIRILOR FIZICE
COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR LA SFECLA DE ZAHAR - LUCRARE PRACTICA TEHNICIAN IN AGRICULTURA
Compostul
SISTEME DE PRODUCTIE AGRICOLA
CULTURA CATINEI ALBE
Buruieni de primavara cu germinatie tarzie (sau de vara)
METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR

TERMENI importanti pentru acest document

: boli la mazare : bolile la mazare : bolile mazarii : boli mazare :

Bolile la mazare

Viroze

1. Mozaicul nervurian al mazarii - Pea enation mosaic virus.

Boala a fost semnalata initial in America pe bob, insa acum este generalizata pe mai multe specii de plante cultivate in Europa, producand reduceri ale productiei de samanta de pana la 83 %. In Romania boala a fost semnalata pe mazarea furajera in 1974, la soiul Artona, cu o frecventa de 10 %.

Simptome. Pe frunzele tinere infectate se observa o decolorare si o ingrosare a nervurilor iar pe frunzele mature apar dungi de culoare verde-deschis sau pete neregulate ca forma, de nuante verzi-deschis, situate intre nervuri si uneori ingrosari vizibile pe partea inferioara a frunzelor, langa nervuri. Plantele infectate au inaltimea redusa, o ramificatie mai bogata, frunze mai mici, incretite si uneori ofilite (fig.9.6).

                                        

Fig.9.6. Mozaicul nervurian al mazarii

(I. Pop, 1975).

Din cercul de plante gazda a virusului fac parte:

- bobul, la care plantele virotice au talia mica si frunze cu pete de decolorare situate in lungul nervurilor, ofilite si cu pastai mici, cu un numr redus de boabe;

-         lintea, la care plantele au varfurile turtite, inaltime redusa, nu formeaza pastai si au frunze cu marginile rasucite spre partea superioara;

-         nautul, la care plantele sufera de piticire si decolorare;

- lupin, mazare si latir, a caror plante atacate sunt mici, cu frunze incretite, decolorate si fara pastai. Virusul a mai fost semnalat la soia, lucerna si trifoi.

Prevenire si combatere. Prevenirea atacului  la culturile de mazare se poate realiza prin izolari spatiale, fata de celelalte specii de plante din cercul de gazde ale virusului. Se recomanda tratamente cu insecticide `n vederea distrugerii afidelor, ce duc virusul de la o planta la alta si cultivarea de soiuri rezistente dar.

Bacterioze

2. Arsura bacteriana a mazarii - Pseudomonas syringae pv. pisi

Boala a fost semnalata in 1915 in SUA, apoi in mai multe state europene iar in 1957 E. Docea si Olga Vulpe au depistat-o in culturile de mazare din jurul capitalei.

Simptome. Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale unde se constata prezenta unor pete mici, de 1-6 mm in diametru, cu aspect umed, colturoase, galbene-cafenii la inceput, apoi brune. Petele de pe tulpini, care sunt alungite, verzi-maslinii, pot sa se uneasca si sa dea nastere la dungi brune de pana la 1,5 mm lungime, situate la locul de prindere a codi]ei frunzei. Infectiile primare, timpurii, pot produce uscarea florilor si uscarea primelor pastai mici. Infectiile secundare, tarzii, se manifesta pe pastai sub forma de pete circulare sau neregulate ca forma, de 3-8 mm in diametru, cu aspect umed, de culoare galbena-brunie, iar ca urmare pastaile raman seci. Pe toate organele atacate, din tesuturile distruse apar picaturi cu  bacterii, de culoare alb-cenusie, ce se usuca se brunifics si formeaza  pe zonele uscate, pelucule lucioase (fig.9.7).

                                  

                                       Fig.9.7.Arsura bacteriana a mazarii-

( H. Kleinhempel si col., 1989).

Transmitere-raspandire. Raspandirea bacteriei in cultura se face prin curentii de aer ce antreneaza fragmente de colonii (pelicule) bacteriene sau picaturile apei de irigatie (prin aspersiune) sau a apei de ploaie. Bacteria se transmite de la un an la altul, prin samanta infectata si in masura mai redusa prin resturile vegetale infectate.

Evolutia bolii este favorizata de umiditatea atmosferica mare si de temperaturile ridicate cuprinse intre 28-30oC.

Prevenire si combatere. La semanat se va folosi samanta provenita din loturi semincere, unde nu s-a manifestat atacul si preventiv va fi tratata cu: Mancoben 60 PTS-4 kg/t sam.

Boli produse de ciuperci

3. Mana - Peronospora pisi

Boala este intalnita frecvent in culturile de mazare in perioadele umede ale anului, mai ales pe plantele tinere, inregistrandu-se pierderi de recolta de 10-20 %.

Simptome. Mana este prezenta pe toate organele plantelor, frunze, stipele, tulpini si pastai. Simptomele caracteristice sunt cele de pe frunze si stipele, pe care apar pete galbene-undelemnii (faracontur precis), in dreptul carora pe fata inferioara se formeaza un puf cenusiu-violaceu. Zonele patate se necrozeaza si se usuca, iar pe pastai se constata patrunderea agentului in boabe.

Prevenire si combatere. Masurile preventive ca: asolament de 4 ani, folosirea la semanat de samanta sanatoasa, ingroparea resturilor atacate si semanarea de soiuri rezistente, sunt suficiente pentru a avea o cultura sanatoasa.

Pentru a avea mai multa siguranta, se recomanda tratarea semintelor cu: Apron 35  SD-0,2 kg/t sam.

  

 4. Antracnoza-Mycosphaerella     pinodes

  Boala se mai numeste si ascochitoza mazarii si este cunoscuta in toate tarile cultivatoare de mazare, in zonele cu climat umed si in perioadele cu precipitatii bogate. In tara noastra cea mai mare frecventa a atacului (40 %) s-a inregistrat in judetul Hunedoara (Tatiana Sesan, 1980).

Simptome. Frunzele, tulpinile si pastaile infectate prezinta pete mici de 1-2 mm, la inceput decolorate, apoi brune cu margini mai putin delimitate sau precis delimitate (fig.9.8).

                      

Fig. 9.8.  Antracnoza mazarii: 1,2-atac pe pastaie si frunze; 3-sectiune prin fructificatie cu spori; 4-spori

Zonele centrale uscate ale petelor cu timpul devin cenusii si prezinta mici puncte negre. Atacul pe tulpini este foarte pagubitor, deoarece in dreptul petelor lungi de 1 cm, tesuturile sunt denivelate, tulpina se stranguleaza si partea superioara a plantei se usuca. Pastaile atacate au pete circulare, brune sau cafenii-cenusii, adancite, cu puncte mici negre. Cu cat atacul pe pastai se instaleaza mai devreme, cu atat pagubele sunt mai mari si chiar daca se formeaza boabe, acestea au tegumentul zbarcit, cu pete galbene sau cafenii si prezinta o germinatie scazuta.

Plantele aparute din boabele infectate pier in scurt timp dupa rasarire sau raman debile.

Antracnoza este favorizata de umiditatea ridicata (peste 90 %), de temperaturile cuprinse intre 25-30oC si se manifesta puternic pe plantele cultivate in terenuri ingrasate prea puternic cu azot.

Soiurile omologate in tara noastra manifesta o rezistenta medie la antracnoza cu exceptia soiului Victoria care s-a dovedit a fi rezistent.

Prevenire si combatere. Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente, folosirea de samanta sanatoasa si ingrasarea echilibrata a solului. Inainte de semanat se va aplica un tratament seminal cu amestec de Metoben 2 kg/t+ T.M.T.D. 2 kg/t. In timpul vegetatiei, la avertizare se pot aplica 3 tratamente: la inceputul ramificarii tulpinilor, inainte de inflorit si al treilea dupa inflorit cu: Turdacupral-0,5 %; Dithane M 45-0,2 %; Zineb-0,3 % sau zeama bordoleza  0,5-0,75 %.

 

5.  Rugina mazarii -Uromyces pisi

Boala este cunoscuta in toate zonele cultivatoare de mazare din Europa si America dar nu se inregistreaza pagube deosebite decat in anii cu precipitatii abundente.

Simptome. Boala se manifesta prin aparitia pe frunze si tulpini de pete de decolorare, in centrul carora apar puncte mici, prafoase, de culoare bruna-deschis. Mai tarziu apar pete pe care se deschid grupuri de spori negri, mai numeroase pe partea inferioara a frunzelor (fig.9.9). Plantele puternic atacate se usuca prematur si prezinta boabe sistave in pastai.

                          

Fig. 9.9. Rugina mazarii

Boala este prezenta si pe plantele de laptele cainelui care au frunzele latite, ingrosate, aproape circulare cu puncte mici, negre (fructificatii cu spori mici), pe fata superioara si cupe mici (fructificatii cu spori turtiti), portocalii, vizibile pe fata inferioara.

Ciuperca paraziteaza si diferite specii de latir.

In cursul perioadei de vegetatie sporii sunt raspanditi de vant si picaturile de ploaie, iar transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin intermediul sporilor de rezistenta si prin miceliul de infectie din radacinile plantelor de laptele cainelui, care odata infectate, cativa ani la rand, pana pier, formeaza tulpini scurte, pe care se gasesc frunze cu spori .

Prevenire si combatere. Masurile de igiena culturala, araturile adanci, amplasarea corecta a culturii si distrugerea plantelor gazda, asigura prevenirea imbolnavirii plantelor de mazare. In cazul in care avem in cultura soiuri sensibile si atacul este foarte puternic, se poate interveni cu un tratament cu Plantvax WP- 0,2 %.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 726
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved