CULTURA
Murului de gradina
1.Importanta culturii
si aria de raspandire
Murul se cultiva pentru fructele sale mult apreciate
atat in stare proaspata cat si prelucrata in diferite
produse: sirop, gem, dulceata etc., sau utilizarea in industria
dulciurilor. Murele au mai putin zahar decat zmeura (3,5-6%), sunt
usor mai acide si mai bogate in vitamina C (28,6-40,7 mg%).
Murul fiind destul de rustic se poate cultiva si cu
rol antierozional sau pentru valorificarea unor terenuri improprii altor
culturi agricole.
Murul creste spontan in Europa si America de
Nord, avand un areal mai mic decat zmeurul. In Europa o buna parte din
productia anuala este obtinuta din flora
salbatica si numai o mica parte din cea cultivata. Pe
suprafete mai mari este cultivat in vestul Americii de Nord, unde se
cultiva pe suprafete mari.
La noi in tara, murul de gradina este
putin cultivat, fiind mai sensibil la iernare comparativ cu zmeurul.
Productia anuala nu depaseste 5000 tone, din care o
buna parte este obtinuta din flora spontana.
2.Particularitati
biologice
Murul este un semiarbust care creste sub forma de
liana, formand tulpini de pana la 6 m lungime, cu rudimente de spini
ierbacei. Lateral formeaza o serie de cresteri anticipate ce pot
ajunge la lungimea de 2-3 m. Avand tesuturile mecanice slab dezvoltate nu
se autosustine si se cultiva numai pe spalier.
In sol formeaza un rizom destul de puternic din care
se formeaza anual noi cresteri, aspectul plantei fiind sub forma
de tufa mai grupata decat la zmeur. Diferentiaza muguri de
rod din primul an de viata, cu exceptia mugurilor bazali (primii
40-50 cm de tulpina), ceilalti sunt micsti. Din acesti muguri
se formeaza lastari care poarta terminal inflorescente mari,
tip corimb. Soiurile existente in cultura sunt diploide si
autofertile. Inflorirea are loc simultan cu a zmeurului sau mai tarziu cu
cateva zile in functie de soi. Fructele sunt polidrupe, mari de 5-8 g in
functie de soi, formate din mai multe drupeole strans unite pe
receptaculul floral care este parte componenta a fructului. Culoarea este
neagra-violacee stralucitoare. Maturarea fructelor este foarte
esalonata, la unele soiuri se poate intinde pe o perioada de
peste 2 luni (Thornfree), de la sfarsit de iulie pana la inceput de
octombrie. Recoltarea fructelor se face impreuna cu receptaculul floral.
Productia de fructe se ridica la 5-12 t/ha, iar longevitatea
plantatiilor este de 12-15 ani.
3.Specii
si soiuri
Speciile cu importanta in formarea soiurilor
cultivate sunt:
Rubus caesius L - murul de campie, creste spontan pe pajisti si
miristi, tarator sau agatator, este foarte productiv,
rezistent la ger si formeaza fructe mici negre-vinetii.
Rubus fruticosus L. - murul de padure (rugul), creste spontan in zona
dealurilor si la munte, in luminisurile din padure, pe liziere,
la marginea drumurilor, formeaza tulpini taratoare, ramificate si
fructe mari negre.
Rubus proderus Mull., creste spontan in zona dealurilor, la marginea
padurilor, formeaza tulpini poliedrice, are frunze sempervirescente
si fructe negre.
Soiuri de mur de
gradina:
Thornfree - are vigoare mare, o buna capacitate de productie, dar o
esalonare a maturarii lunga, fructe mari, negre
stralucitoare, de forma oblonga.
Black Satin - soi potrivit de viguros, rustic, are fructe mari, dar de
consistenta slaba, forma conic-alungita, cu
esalonarea maturarii pe doua luni.
Smoothstem - soi viguros si productiv, fructe conice, mari, de calitate
buna.
Loganberry - soi de vigoare mijlocie, sensibil la factorii de mediu, are fructe
mari, cilindro-conice, rosii-negricioase cu gust de zmeura.
4.Cerintele murului
fata de factorii de mediu
Fiind o specie originara din zonele mai calde, este
mai pretentioasa la caldura si lumina decat
zmeurul. Nu rezista la temperaturi sub -17°C si nu trebuie cultivat
in astfel de zone deoarece poate degera partea aeriana. Soiurile ce provin
din murul salbatic sunt mai rezistente la ger.
Fata de umiditatea solului este mai putin
pretentios decat zmeurul, are sistemul radicular mai profund si poate
rezista la perioade scurte de
seceta. Pentru rezultate bune cultura se iriga.
Murul valorifica destul de bine o gama larga
de soluri. Se preteaza a fi plantat pe terenuri erodate sau in panta,
subtiri sau cu mult schelet. Pentru productii mari si de
calitate are nevoie de soluri profunde, nisipo-argiloase, potrivit de umede.
5.Particularitati
tehnologice
Producerea
materialului saditor se face preponderent prin
marcotaj de varf sau prin drajoni. Pentru marcotare, se ingroapa varful
lastarilor in timpul verii, iar toamna se scot si se pot valorifica.
Infiintarea
plantatiilor se face la fel ca la zmeur,
respectand aceeasi tehnologie de pregatire a terenului si
aceleasi distante de plantare. Pentru mur, deoarece este mai viguros,
spalierul trebuie sa aiba inaltimea de 2 m.
Taierea murului consta in urmatoarele:
- suprimarea tulpinilor de doi ani care au fructificat;
- suprimarea tulpinilor slabe, debile;
- scurtarea tulpinii principale la 2,2 m si a
anticipatilor la 20-30 cm;
- normarea tulpinilor in cadrul tufei la 2-4 in
functie de vigoarea acestora. Dupa taiere, obligatoriu tulpinile
lasate se leaga de sarmele spalierului si se conduc sub
forma de evantai.
Intretinerea solului se face de obicei sub forma
de ogor lucrat, pentru a evita extinderea spre interval a drajonilor. Irigarea
si fertilizarea se fac in functie de precipitatiile care cad
si de fertilitatea solului.
Protectia fitosanitara este similara cu cea
a zmeurului, cele doua specii avand aceiasi agenti patogeni.
