Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CULTURA MURULUI DE GRADINA

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Strategii Non-Poluante de combatere a patogenilor si daunatorilor din cultura de mazare
CULTURA DE USTUROI
CULTURA COACAZULUI - Specii si soiuri
FUZARIOZELE CEREALELOR
PREGATIREA SI PLANTAREA RASADURILOR DE LEGUME IN CAMP
CULTURA DE CEAPA - CULTURA CEPEI CEACLAMA SAU DIN SAMNTA
Cristalizarea sau granularea mierii
CULTURA MURULUI DE GRADINA
CULTURA ZMEURULUI - Particularitati de crestere si fructificare
CULTURA CATINEI ALBE

TERMENI importanti pentru acest document

cultura murului : : : : :

CULTURA Murului de gradina

1.Importanta culturii si aria de raspandire

Murul se cultiva pentru fructele sale mult apreciate atat in stare proaspata cat si prelucrata in diferite produse: sirop, gem, dulceata etc., sau utilizarea in industria dulciurilor. Murele au mai putin zahar decat zmeura (3,5-6%), sunt usor mai acide si mai bogate in vitamina C (28,6-40,7 mg%).

Murul fiind destul de rustic se poate cultiva si cu rol antierozional sau pentru valorificarea unor terenuri improprii altor culturi agricole.

Murul creste spontan in Europa si America de Nord, avand un areal mai mic decat zmeurul. In Europa o buna parte din productia anuala este obtinuta din flora salbatica si numai o mica parte din cea cultivata. Pe suprafete mai mari este cultivat in vestul Americii de Nord, unde se cultiva pe suprafete mari.

La noi in tara, murul de gradina este putin cultivat, fiind mai sensibil la iernare comparativ cu zmeurul. Productia anuala nu depaseste 5000 tone, din care o buna parte este obtinuta din flora spontana.

2.Particularitati biologice

Murul este un semiarbust care creste sub forma de liana, formand tulpini de pana la 6 m lungime, cu rudimente de spini ierbacei. Lateral formeaza o serie de cresteri anticipate ce pot ajunge la lungimea de 2-3 m. Avand tesuturile mecanice slab dezvoltate nu se autosustine si se cultiva numai pe spalier.

In sol formeaza un rizom destul de puternic din care se formeaza anual noi cresteri, aspectul plantei fiind sub forma de tufa mai grupata decat la zmeur. Diferentiaza muguri de rod din primul an de viata, cu exceptia mugurilor bazali (primii 40-50 cm de tulpina), ceilalti sunt micsti. Din acesti muguri se formeaza lastari care poarta terminal inflorescente mari, tip corimb. Soiurile existente in cultura sunt diploide si autofertile. Inflorirea are loc simultan cu a zmeurului sau mai tarziu cu cateva zile in functie de soi. Fructele sunt polidrupe, mari de 5-8 g in functie de soi, formate din mai multe drupeole strans unite pe receptaculul floral care este parte componenta a fructului. Culoarea este neagra-violacee stralucitoare. Maturarea fructelor este foarte esalonata, la unele soiuri se poate intinde pe o perioada de peste 2 luni (Thornfree), de la sfarsit de iulie pana la inceput de octombrie. Recoltarea fructelor se face impreuna cu receptaculul floral. Productia de fructe se ridica la 5-12 t/ha, iar longevitatea plantatiilor este de 12-15 ani.

3.Specii si soiuri

Speciile cu importanta in formarea soiurilor cultivate sunt:

Rubus caesius L - murul de campie, creste spontan pe pajisti si miristi, tarator sau agatator, este foarte productiv, rezistent la ger si formeaza fructe mici negre-vinetii.

Rubus fruticosus L. - murul de padure (rugul), creste spontan in zona dealurilor si la munte, in luminisurile din padure, pe liziere, la marginea drumurilor, formeaza tulpini taratoare, ramificate si fructe mari negre.

Rubus proderus Mull., creste spontan in zona dealurilor, la marginea padurilor, formeaza tulpini poliedrice, are frunze sempervirescente si fructe negre.

Soiuri de mur de gradina:

Thornfree - are vigoare mare, o buna capacitate de productie, dar o esalonare a maturarii lunga, fructe mari, negre stralucitoare, de forma oblonga.

Black Satin - soi potrivit de viguros, rustic, are fructe mari, dar de consistenta slaba, forma conic-alungita, cu esalonarea maturarii pe doua luni.

Smoothstem - soi viguros si productiv, fructe conice, mari, de calitate buna.

Loganberry - soi de vigoare mijlocie, sensibil la factorii de mediu, are fructe mari, cilindro-conice, rosii-negricioase cu gust de zmeura.

4.Cerintele murului fata de factorii de mediu

Fiind o specie originara din zonele mai calde, este mai pretentioasa la caldura si lumina decat zmeurul. Nu rezista la temperaturi sub -17C si nu trebuie cultivat in astfel de zone deoarece poate degera partea aeriana. Soiurile ce provin din murul salbatic sunt mai rezistente la ger.

Fata de umiditatea solului este mai putin pretentios decat zmeurul, are sistemul radicular mai profund si poate rezista la perioade scurte de seceta. Pentru rezultate bune cultura se iriga.

Murul valorifica destul de bine o gama larga de soluri. Se preteaza a fi plantat pe terenuri erodate sau in panta, subtiri sau cu mult schelet. Pentru productii mari si de calitate are nevoie de soluri profunde, nisipo-argiloase, potrivit de umede.

5.Particularitati tehnologice

Producerea materialului saditor se face preponderent prin marcotaj de varf sau prin drajoni. Pentru marcotare, se ingroapa varful lastarilor in timpul verii, iar toamna se scot si se pot valorifica.

Infiintarea plantatiilor se face la fel ca la zmeur, respectand aceeasi tehnologie de pregatire a terenului si aceleasi distante de plantare. Pentru mur, deoarece este mai viguros, spalierul trebuie sa aiba inaltimea de 2 m.

Taierea murului consta in urmatoarele:

- suprimarea tulpinilor de doi ani care au fructificat;

- suprimarea tulpinilor slabe, debile;

- scurtarea tulpinii principale la 2,2 m si a anticipatilor la 20-30 cm;

- normarea tulpinilor in cadrul tufei la 2-4 in functie de vigoarea acestora. Dupa taiere, obligatoriu tulpinile lasate se leaga de sarmele spalierului si se conduc sub forma de evantai.

Intretinerea solului se face de obicei sub forma de ogor lucrat, pentru a evita extinderea spre interval a drajonilor. Irigarea si fertilizarea se fac in functie de precipitatiile care cad si de fertilitatea solului.

Protectia fitosanitara este similara cu cea a zmeurului, cele doua specii avand aceiasi agenti patogeni.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 974
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved