CULTURA
Vitei de vie
Academia de Studii Economice
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului
Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie
2- Ianuarie, februarie
5-martie
11-aprilie
13-mai
14-iunie
16-iulie
17-august
18-septembrie
19-octombrie
20-noiembrie, decembrie
22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie,
date privind evolutia productiei de vita de vie
Bibliografie
1-internet, google (imagini)
2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001
3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie
Cultura vitei de vie si
prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi
timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt
cele mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania
ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata
viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin.
Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas
d’oré, Muscat Hamburg,
Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte
soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74%
reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii.
Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca
alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa
romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru
vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon,
Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.
Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al
Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania
a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si
Vinului, adoptat la Paris
la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.
In
acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat
si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare,
punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge
la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea
plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic,
pe toata perioada anului, luna de luna.
I a n u a r i e
1. In aceasta luna temperaturile sunt relativ scazute
de aceea in vii, practic, lucrari nu se executa. Timpul trebuie folosit util
la:
· prepararea lazilor pentru soiurile de struguri
pentru masa;
· prepararea cosurilor din mlaja pentru recoltarea
strugurilor pentru vin;
· pregatirea inventarului, utilajului, masinilor
agricole, tractoarelor si
autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.
2. In ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, in afara
de aratul de toamna, fisurarea adinca a solului, amenajarea de constructii
antierozionale, in scopul acumularii umiditatii in sol
se petrec si lucrari de mentinere a zapezii in plantatia viticola prin tasarea
ei, ce duce la topirea mai lenta a ei si infiltrarea apei in sol.
3.Viticultorii permanent trebuie sa-si perfectioneze
nivelul cunostintelor in domeniul cultivarii vitei de vie, deoarece fiecare an
se deosebeste prin unele particularitati climatice (inclusiv ingheturi tirzii
de primavara, grindina, seceta, temperaturi prea scazute in timpul iernii etc.), se propun soiuri si elemente tehnologice
noi, preparate chimice pentru protectie si ingrasaminte noi etc.
F e b r u a r i e
1. Continua lucrarile incepute in luna ianuarie.
2. In decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei,
timpul se mai incalzeste, dispare riscul inregistrarii temperaturilor mai mici
de 8-10C si de aceea se incep lucrarile de pregatire catre taiatul (curatitul)
vitei de vie:
* se intocmeste un plan - grafic al efectuarii
taiatului (care trebuie sa includa succesivitatea taierii pe soiuri, numarul de
butuci, necesitatea in angajati sezonieri etc.) incit aceasta lucrare sa fie
finalizata in termenii care ar permite sa efectuam restul lucrarilor, inclusiv
legatul in uscat, pina la dezmuguritul vitei de vie;
* se determina cum au iernat butucii. Daca temperatura
aerului in timpul iernii a coborit mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual;
dar daca temperatura aerului a fost cuprinsa intre - 17 - 25C - pot fi afectati
numai ochii de iarna (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarna si constau
dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarna
depinde de mai multi factori, printre care soiul, incarcatura butucilor in anul
precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive
etc.
Pentru a determina gradul afectarii
ochilor de iarna - din vie se ia o proba medie de 25-30 coarde de pe sectorul
dat. Coardele se taie de la baza, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc intr-o incapere
unde se analizeaza fiecare ochi de iarna, sectionindu-se longitudinal cu o
lama.
Rezultatele observatiilor
se inscriu intr-un tabel, in care se fixeaza (tabelul 1) la toate coardele si
pe toata lungimea ochii sanatosi (mugurele principal si cei secundari sunt
vii), vatamati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si
pieriti (toti mugurii sunt pieriti). In baza acestor date se determina
procentul celor trei categorii de ochi de iarna dupa viabilitatea lor.
Atentie! Daca procentul
ochilor vatamati este pina la 30% la soiurile pentru vinuri pina la 40% la
soiurile de struguri pentru masa, atunci incarcatura butucului se lasa la
nivelul anului precedent. Iar daca procentul ochilor vatamati este mai mare,
dar nu au depadit 80% atunci incarcatura butucului se majoreaza cu 40-50%. Daca
procentul ochilor vatamati depaseste 80% se utilizeaza taieri speciale in functie
de gradul afectarii butucilor.
Nota: 2 ochi de iarna vatamati echivaleaza cu 1 ochi
de iarna sanatos si cu 1 ochi de iarna pierit.
Inainte de taierea vitei de
vie este foarte important de a determina incarcatura butucului. Cea mai buna
incarcatura a butucului se considera aceea care asigura obtinerea unei recolte
inalte si de calitate superioara a strugurilor, fara a diminua puterea de crestere
si fructificare a butucilor in anul viitor. Daca pe butuc majoritatea
lastarilor sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu
la baza - 6-12 mm), atunci inseamna ca incarcatura butucului in anul trecut a
fost normala; daca majoritatea lastarilor sunt slab dezvoltati - incarcatura
butucului a fost mare, iar daca majoritatea
lastarilor sunt puternic dezvoltati - incarcatura
butucului a fost mica.
Sunt mai multe metode de
determinare a incarcaturii butucilor. Se propune o metoda practica si simpla.
Metoda consta in faptul ca incarcatura butucului se considera normala daca la
soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteasca alba, Traminer roz,
Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel,
Silvaner, Aligoté etc.) pe o coarda de rod de anul trecut sau dezvoltat in
medie 2 lastari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii
(Muscat
iantarnii, Chasselas doré, Merlot, Riesling, Rkatiteli etc.)
- 2,5 lastari, iar la soirile cu strugurii mari
(Caraburnu, Regina viilor, Coarna neagra, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca,
Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovii, Frumoasa alba,
Ialovenschii ustoicivii etc.)
- 3 lastari. In general marimea strugurilor se
determina dupa lungimea medie a cca 50 struguri: pina la 13 cm . mici; 13-18 cm
. medii; mai mult de 18 cm . mari.
In baza metodei propuse sta
determinarea incarcaturii in coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) in
functie de numarul de lastari normal dezvoltati pe aceasta.
Determinarea incarcaturii
butucului pe fiecare punte de rod
Tine-ti minte! In timpul taiatului, de obicei, se
formeaza veriga de rod
clasica sau fortificata.
Printre altele, incarcatura
butucului se determina pe parcursul primei jumatati a anului , utilizindu-se
urmatoarele procedee:
a. plinsul . incarcatura se
determina orientativ si se regleaza prin taierea in uscat.
b. cresterea lastarilor si
inflorescentelor. Incarcatura butucului se determina mai ral in functie de gradul
de emitere a lastarilor si inflorescentelor si se regleaza prin 2-3 pliviri a
lastarilor verzi (la inceput se inlatura toti lastarii care sunt amplasati nu
in corespundere cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati
sau cu inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili),
c. cresterea boabelor. Incarcatura
butucului se determina definitiv in functie de conditiile pedoclimatice ale
anului, care se inregistreaza si in functie de rezultatele fecundarii florilor si
se regleaza prin inlaturarea unor parti ale strugurilor sau a strugurilor
intregi.
3. Spre finele lunii februarie se incepe taiatul vitei
de vie.
Atentie! Vita de vie se
taie cind temperatura aerului nu este mai mica de -5C.
Mai intii se taie plantatiile
pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea taierii pe soiuri este urmatoarea:
hibrizii producatori directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie noua,
soiurile europene de struguri pentru vin si in sfirsit soiurile de struguri
pentru masa. Taiatul soiurilor europene incepe cu Riesling de Rhin, Sauvignon,
Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteasca alba, Aligoté, Rkatiteli etc.
Vita de vie se taie dupa
principiul .veriga de rod. adica anual pe cepul de inlocuire de anul trecut se
formeaza o noua veriga de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti
lastarii anuali dezvoltati pe ea se inlatura.
La
determinarea lungimii corzilor de rod, in
afara de gradul de vatamare a ochilor de iarna, mai influenteaza particularitatile
biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si
caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.
Tine-ti minte! De obicei,
la determinarea lungimii corzilor de rod .
pentru 1mm grosime la baza lastarului maturat se lasa
un ochi de iarna.
Locul prin care s-a
efectuat sectiunea de scurtare a lastarului anual maturat destinat pentru
coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sa fie viu.
Pentru a determina lungimea
corzilor de rod in functie de depunerea inflorescentelor embrionare in ochii de
iarna, acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.
In general toate soiurile
omologate in functie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate in 3 grupe:
1. Muscat Ottonel, Muscat Perla de Csaba, Irsai
Oliver, Muscat iantarnii, Chasselas doré, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg,
Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;
2. Muscat
alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligoté, Merlot, Riesling,
Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9
ochi;
3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkatiteli, Feteasca
alba, Coarna
neagra, Rara neagra etc. - 6-10 ochi.
M a r t i e
1. Continua taiatul vitei de vie.
2. Butucii care au fost ingropati toamna se dezgroapa,
se determina starea iernarii si se taie dupa principiul descris mai sus.
3. Reparatia spalierului - se schimba toti stilpii
deteriorati; se adauga sirma care s-a rupt in anul precedent; toti stilpii
inclinati se restabilesc in pozitia strict verticala, apoi se intind toate
firele de sirma.
4. Copcitul - este agroprocedeul de inlaturare a
lastarilor subterani si a
radacinilor superficiale. Scopul copcitului:
preintimpinarea trecerii
butucilor de soiuri europene pe radacini proprii (pot
fi atacati de filoxera) sau pe radacinile superficiale (pot fi afectati de
seceta sau temperaturile scazute din timpul iernii).
Tine-ti minte! Copcitul
(cotoritul) se face in mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent,
daca au fost plantate cu vite altoite sau pe
radacini proprii. Copcitul se face in felul urmator:
cu hirletul sau cu sapa se face o groapa in
jurul tulpinii subterane a butucului la adincimea de
15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se inlatura lastarii subterani si
radacinile superficiale. Dupa aceasta groapa se acopera din nou cu sol.
5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca
golurile din vie sa fie
completate in primii ani de viata, dar e posibil de
completat golurile cu
vite (de o calitate foarte buna) si la anii 5-10 dupa
plantare. Pentru o
reusita buna este foarte important ca sa se faca
urmatoarele lucrari:
· Solul sa se lucreze intre rinduri, cit si in rinduri
foarte calitativ;
· Butucii vecini cu golul trebuie sa fie condusi
astfel incit ei sa ocupe
numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati
spre butucul lipsa;
· Vitele altoite sau pe radacini proprii (materialul
saditor) trebuie sa
fie de soiul care se completeaza si de o calitate
impecabila: cel
putin 3 radacini cu grosimea de cel putin 2mm
(amplasate uniform
pe calciiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm;
punctul de altoire
trebuie sa aiba o concrestere circulara si dura;
partea maturata a
lastarului altoiului sa fie cu lungimea de cel putin
15cm, iar grosimea
intre nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin
5mm; vitele
trebuie procurate de la pepinierele viticole ce poseda
licenta;
· Inainte de plantare vitele se pregatesc timp de 2-3
zile in felul urmator: se fasoneaza, radacinile se scurteaza la10-12cm, iar
lastarul
altoiului se lasa numai unul si se scurteaza la 2-3
ochi; se umecseaza
. se tin sub apa timp de 1-2 zile; se parafineaza .
1/3 a partii
superioare a vitei, la temperatura de 10-15sC cu un
amestec din
94% parafina tehnica +3% saciz +3% smoala; se mocirlesc . in
ziua plantarii vitele se pun cu 1/3 a partii
inferioare in mocirla
(consistenta smintinii; baligar fermentat + sol de
padure .1:1).
· Plantarea . in gropi facute cu hirletul in ziua
plantarii; groapa se face
la distanta de 5 cm de pichet, fara a fi clintit din
loc, pentru a asigura
amplasarea stricta a vitei in directia rindului; latimea
gropii nu se
reglementeaza ( cu cit mai lata cu atit mai bine), iar
adincimea gropii
trebuie sa fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei
este de 33-35
cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre
vita) pentru a
amplasa normal radacinile si unde se pune sol negru
(de deasupra),
baligar fermentat 5-7 kg si cite 10-20g de ingrasaminte
minerale de
NPK; totul se amesteca, astfel incit adincimea gropii
sa ramina de
32-34 cm (des. 4); dupa ce groapa este gata se
amplaseaza vita (cu
punctul de altoire la nivelul solului) linga peretele
cu pichet (a), se
umple o jumatate de groapa cu sol negru, se taseaza cu
picioarele
(b), se toarna 15-30 l apa si dupa ce aceasta se
infiltreaza in sol, se
umple groapa cu sol; se mai taseaza o data usor si se
face un musuroi
(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra
lastarului altoiului).
· In cazul in care, pe sectorul dat lipsesc putini
butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote:
- aeriene . in plantatiile cu soiuri europene;
- prin sol (prin arcuire sau cu calcii) - in plantatiile
cu soiuri rezistente la filoxera (hibrizii producatori directi Seibel, Baco 1
etc, unii hibrizi de selectie noua . Moldova, Negru de Ialoveni etc.).
Marcote aeriene. Pina la
locul lipsa se conduce unlastar verde, pe care, pe parcursul a 2-3 ani se
formeaza puntile de rod si verigile de rod; este important ca acestea sa fie
formate din lastari normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine in spatiu;
majoritatea operatiilor de formare se fac in timpul vegetatiei in scopul
reducerii efectuarii ranilor.
Marcota prin arcuire. Pe
parcursul vegetatiei se
educa special un lastar verde, care va fi utilizat
primavara
urmatoare pentru marcotaj. Acest lastar trebuie sa fie
de o
dezvoltare normala fara copili si indreptat spre locul
lipsa.
Primavara acest lastar se
amplaseaza intr-un sant (cu adincimea
de 38-40 cm, latimea - un hirlet, iar in locul lipsa
latimea . 40
cm) dupa ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia
ultimilor 2-3, care vor fi amplasati la nivelul solului in locul lipsa si vor
fi acoperiti cu un musuroi de sol maruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeaza toate
organele aeriene ale butucului, iar lastarul utilizat ca marcota se detaseaza
de planta-mama.
Marcota cu calcii.Se fac aceleasi lucrari ca in cazul
precedent, numai ca lastarul destinat marcotajului se conduce pina la locul
lipsa pe la suprafata solului, iar la locul golului se face o groapa (adincimea
- 38-40 cm, latimea . 40 cm), prin care se trece acest lastar, apoi partea
superioara cu 2-3 ochi se scoate la suprafata solului si se acopera cu un musuroi.
Vitele plantate in scopul
completarii golurilor precum si
marcotele, trebuie ingrijite in mod special primii 1- 4
ani (irigatul,
cotoritul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si
daunatorilor,
operatiile in verde etc.).
Pe parcursul primilor 4
ani, vitele plantate in locul golurilor precum si marcotele, trebuie formate in
conformitate cu forma butucului care este utilizata pe sectorul dat.
Pentru a grabi formarea
butucilor, cu organele verzi ale acestora se lucreaza foarte intensiv. In acest
caz, butucii fara tulpina pot fi formati pe parcursul a 3 ani, iar butucii cu
tulpina pe parcursul a 4 ani.
Pe parcursul acestor ani se
lucreaza exemplar solul, butucii se trateaza contra bolilor si daunatorilor si
sunt supusi lucrarilor indicate mai jos:
-1 an de la plantare: lucrari
de formare a butucului nu se aplica; se instaleaza spalierul;
-anul 2: primavara se
repeta taiatul scurt la 2-3 ochi; cind lastarii verzi ating lungimea de 10-15cm
se plivesc ce-i de prisos, lasindu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1
lastar de rezerva; lastarii lasati se leaga de tutor sau prima sirma; daca apar
lastari de prisos se inlatura inca de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei; cind
lastarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeaza
dezvoltarea abundenta a cópililor; cind cópilii ating lungimea de 3-5cm se
inlatura toti in afara de cei 2-3 de pe partea superioara a fiecarui brat sau
tulpini; la formele cu tulpina in scopul majorarii erectitatii (trainiciei verticale)
acestora se propune de a forma 2 tulpini care se impletesc reciproc.
Atentie! Tulpinile si bratele
se fac din lastari de o singura virsta.
-anul 3: la formele fara
tulpina se formeaza verigile de rod pe partea superioara a fiecarui brat; la
formele cu tulpina se taie lastarii destinati pentru brate la lungimea
acestora; daca pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvolta
lastari de prisos se plivesc lasindu-se cite 3 pe fiecare brat viitoarele punti
de rod: cind lastarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de
asupra nodului 4; aceasta favorizeaza dezvoltarea cópililor, care se copilesc
lasindu-se numai cite doi mai bine dezvoltati;
-anul 4: la toate formele
se taie dupa principiul “veriga de rod” se aplica operatiuni in verde in scopul
mentinerii formei butucilor.
A se tine minte unele reguli care trebuie respectate
in timpul taiatului si
formarii butucilor:
· In calitate de cep de inlocuire si coarda de rod se
aleg numai
lastarii normal dezvoltati;
· De pe elementele verigii de rod se inlatura
uscaturile, circeii,
ramasitele de struguri, cópilii etc.;
· Taieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale
maturate -
1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se
lasa un
ciot de 5-6 mm;
· Butucul suporta mai usor operatiile in verde
utilizate in scopul formarii butucilor decit taiatul de primavara;
· Utilizarea operatiilor in verde (plivitul lastarilo
verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul, legatul lastarilor verzi) permite
urgentarea (cu 1-2 ani) formarii butucilor;
· In scopul pastrarii posibilitatii de a restabili
butucii cu tulpina, afectati de ingheturile de iarna, in fiecare an la baza
tulpinii se conduce cite 1-2 lastari
(amplasati pe cepul de rezerva), care toamna dupa caderea frunzelor se acopera
cu sol.
6. Constructiile antierozionale se practica in plantatiile
amplasate pe panta. In rindurile de vie se fac constructii simple (baraje) - se
utilizeaza piloni din lemn, stilpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe
drumurile centrale si magistrale, pe linga fisiile de protectie, barajele pot
fi facute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel incit sa nu
impiedice la deplasarea tehnicii prin plantatiile viticole.
A p r i l i e
1. Legatul in uscat . trebuie de terminat pina la
dezmuguritul vitei de vie, deoarece legatul in timpul dezmuguritului duce la
pierderea a 20-50% din potentialii
lastari si corespunzator a strugurilor. Termenul optimal al legatului este cind
via “plinge”, atunci corzile sunt mai mladioase si nu se rup la arcuire. In
timpul legatului mai intii se leaga tulpinile, bratele si, in ultimul rind,
coardele de rod. Coardele de rod se leaga cite 1-2 la un loc. Daca lungimea
corzilor de rod permite, e mai bine ca acestea sa fie legate in forma de arc,
deoarece in acest caz emiterea de lastari si corespunzator de struguri este cu
mult mai mare.
2. Scoaterea coardelor detasate in timpul taiatului
dintre rinduri se face
imediat dupa legat si pina la dezmugurit (mai ales in
cazul indeplinirii
mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 +
LNV.1,5B).
Coardele strinse pot fi
utilizate in diferite scopuri (la incalzirea caselor, industria de mobila,
producerea stilpilor de spalier din ecoplast etc.)
Lucrarea se face cind solul
este maturat fizic.
3. La finele lunii, dupa ce in vie au fost terminate
toate lucrarile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului
intre rinduri, iar fisia de sol ocupata de rindul de vie este sapata manual la
adincimea de 12-15 cm cu maruntirea solului in scopul de a preintimpina
evaporarea excesiva a apei din sol. In cazul in care sunt sectoare imburuenite
cu pir se recomanda de a le acoperi cu pelicula de polietilena neagra, astfel,
pe parcursul unui an, practic, se poate distruge aceasta buruiana. Daca aceasta
ocupa suprafete mai mari, atunci se recomanda tratari chimice (in ultimii ani
se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate cit
mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2,4) atit si cu stropitoarea de spate (manual). Se
administreaza inainte de dezmuguritul viei sau dupa
recoltare cu discuirea imediata a solului. Erbicidele utilizate contra pirului,
pirului gros (sad sau iarba ciinelui) sunt administrate in perioada de vegetatie.
Atentie! Pe sectorul care
se administreaza erbicide nu trebuie sa fie butuci mai tineri de 4 ani.
Se recomanda urmatoarele erbicide:
· Impotriva buruienilor anuale si multianuale,
monocotilidonate si
bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4
l/ha, cidocor .2-4 l/ha,
uragan .3-4 l/ha etc.
· Impotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha,
fosulen
. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.
M a i
1. Plivitul lastarilor verzi:
· Cind au lungimea de 3-5 cm . se inlatura toti acei
care impiedica
mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe
tulpina si
brate intre puntile de rod; acest plivit se mai repeta
de 1-2 ori;
· Cind lastarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeaza
la butucii care
se afla in perioada de formare, adica la butucii care
au fost plantati
in locurile lipsa sau la butucii afectati de
temperaturi joase in timpul
iernii si care se restabilesc - se lasa numai lastarii
care sunt necesari
pentru formarea organelor corespunzatoare ale
butucilor.
2. Inainte de inflorit (ramificarea completa a
inflorescentelor) butucii se
trateaza pentru prima data contra bolilor (in deosebi,
mana vitei de vie si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeaza zeama
bordoleza de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se
face pe timp linistit si racoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se
face manual (cu stropitoarea portativa de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).
Soiurile de vita de vie
europene trebuie tratate contra
bolilor in mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe
parcursul vegetatiei,
indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si
a treia data . cu
preparate de contact (zeama bordoleza, sulf etc.) iar
a doua oara . cu
preparate sistemice (mical, baileton etc.)
Atentie! La prepararea
zemii bordoleze solutia de piatra vinata
se toarna printr-o suvita subtire in solutia de var si
se amesteca permanent. Vasele sa nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie
sa fie neutra. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateaza sa cada pe
partea inferioara a frunzelor si pe inflorescente. Cu cit picaturile solutiei
sunt mai mici cu atit efectul protector este mai mare.
Printre daunatori pagube
mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. In cazul
prezentei acestora se trateaza corespunzator cu insecticide si acaricide.
In scopul sporirii radei si
ameliorarii calitatii strugurilor se propune, ca concomitent (cu prima si a
doua tratare) cu tratarea contra bolilor sa se administreze ingrasaminte
(extraradicular). Pentru aceasta se recomanda utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% -
salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat simplu, 0,7-1,0% - clorura de potasiu,
0,03-0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.
In ultimul timp industria
chimica produce multe preparate, inainte de utilizare trebuie atent de citit
instructia de utilizare si e necesar
de a o respecta strict.
3. Legatul lastarilor verzi . Acestia se leaga cind
intrec cu 20-30 cm
inaltimea etajului corespunzator de sirme - in cazul
in care se utilizeaza spalier cu sirme.
I u n i e
1. Se face al 2-lea plivit al lastarilor verzi de
prisos, inlaturindu-se toti acei care sunt amplasati nu in conformitate cu
forma butucului si care pot majora incarcatura butucilor in lastari. Lastarii
care trebuie inlaturati in timpul plivitului al 2-lea se observa usor. Ei sunt
slab dezvoltati.
2. La soiurile pentru struguri de masa (si in deosebi
la soiurile cu floarea functional femenina Coarna neagra, Ceaus etc.) In timpul
infloritului se recomanda de facut polenizarea artificiala.
Sunt mai multe variante:
· daca pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la
distanta nu mai mare de 5-6 rinduri), atunci polenizarea artificiala este
executata de vint; daca nu este vint puternic in timpul infloritului, atunci manual,
se scutura (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate;
· daca pe sector este numai soiul Coarna neagra,
atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de
hibrizi producatori directi (care infloresc mai inainte); pentru aceasta se colecteaza
inflorescentele, se usuca la umbra, intr-un loc uscat, timp de 1-2 zile;
inflorescentele uscate se cern printr-o sita cu ochiul mic; polenul pina la
inflorirea soiului Coarna neagra se pastreaza (2-7 zile) in pachete de hirtie
intr-un loc uscat si umbrit; in timpul infloritului in masa (s-au deschis cca
75% din flori) se face polenizarea artificiala, transferind, cu un pamatuf din
blanita, polenul pastrat pe inflorescentele butucului, destinat polenizarii.
Polenizarea artificiala la
soiurile de masa (in deosebi la Coarna neagra, Ceaus) majoreaza roada la butuc,
strugurii au un aspect
mai frumos, in boabe se acumuleaza mai mult zahar.
3. Se face al 2-lea legat al lastarilor verzi in
partea a 2-a a lunii.
4. Toti lastarii (dupa legat), care ies deasupra
stilpilor de spalier (si au
lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se cirnesc
(ciuntesc) manual sau
cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest
agroprocedeu
asigura maturarea mai buna a strugurilor si coardelor,
amelioreaza microclimatul in habitusul butucului, amelioreaza aspectul strugurilor
etc.
5. In scopul pregatirii bune catre recoltare, dupa
terminarea infloritului,
cind boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina
aproape
exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru
aceasta la 20-30 de
butuci se numara cantitatea totala de struguri si se
determina numarul
mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determina numarul total
de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a
unui strugure (m)
in kg (se va lua din orice sursa de informatie, in
care se descriu soiurile de vita de vie) se va determina recolta (R) pentru
sectorul dat in kg:
R=Nb x Ns x m
Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnii
(chihlimbariu). Numarul mediu de struguri la 1 butuc
este de 24 struguri. Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.
R=86but. x 24str./but
x 0,195kg/strg=402,48kg
6. In scopul capatarii anuale a unor roade inalte si
calitative de struguri, dupa inflorit (cind boabele au in diametru . 1,5-2,5
mm) se corecteaza, pentru ultima data, incarcatura butucului prin inlaturarea
strugurilor. Determinarea definitiva a incarcaturii butucilor prin inlaturarea
strugurilor sau a partii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru
responsabil si poate fi facut efectuind observatii pe sectorul dat pe parcursul
a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente
nutritive, depunerea inflorescentelor, starea iernarii, nivelul agrotehnicii
etc. Insa, odata determinata incarcatura butucilor in struguri si repetind in
fiecare an aceleasi agroprocedee, va permite anual de capatat roade inalte de
struguri si calitativi.
Ca baza a calitatii inalte
a strugurilor serveste continutul zaharului in boabe de cel putin a 170 g/l,
iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahar. Cu cit mai mult, cu atit
mai bine.
Pentru inceput se pot face
urmatoarele recomandari (mai apoi va
trebui de facut observatii pentru fiecare sector
aparte si in functie de
calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a
dezvoltarii lastarilor anuali se va majora numarul de struguri la butuc sau se
va diminua; in toate cazurile lastarii verzi, care sunt amplasati nu in
conformitate cu forma butucului, se inlatura):
· se va lasa pina la un strugure in mediu la un lastar
fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- in toate plantatiile
viticole tinere (primii 4 ani);
· se va lasa pina la 1,0-1,5 struguri in mediu la un
lastar fertile normal dezvoltat in plantatiile viticole productive cu soiuri de
selectie noua de struguri pentru masa;
· se va lasa pina la 1,5-2,0 struguri in mediu la un
lastar fertil normal dezvoltat in plantatiile viticole productive cu soiuri europene
de struguri pentru masa si soiuri de selectie noua de struguri pentru vin;
· se va lasa pina la 2,0 struguri in mediu la un
lastar fertil normal dezvoltat . in plantatiile viticole productive cu soiuri
europene pentru vin;
7. Dupa ce s-a terminat infloritul si au trecut 12-14
zile dupa prima tratare contra bolilor si daunatorilor se face tratarea a 2-a.
De preferat pentru aceasta tratare preparate cu actiune sistemica, care in
ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.
Atentie! Preparatele
chimice se procura numai de la persoanele juridice ce poseda licenta in
domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat.
8. Spre finele lunii se lucreaza solul intre rinduri
(mecanizat) si in rind (manual) in scopul combaterii buruienilor si minimalizarii
pierderii apei din sol.
I u l i e
1. In aceasta luna pot aparea (vlastari) lastari
subterani ai portaltoiului
(pot aparea si in mai-iunie, daca nu s-a facut
copcitul calitativ) de aceea ei trebuie inlaturati, pentru ce se fac aceleasi
operatiuni ca si la cotorit.
2. Se face legatul al 3-lea al lastarilor verzi.
3. In legatura cu faptul, ca pe lastarii care au fost
ciuntiti in luna precedenta pornesc in crestere cópilii, precum si ca unii din
lastari nu au fost ciuntiti luna precedenta din motivul ca au fost mai slab dezvoltati
- acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea ca se ciuntesc toti
lastarii, care depasesc inaltimea spalierului (adica au lungimea mai mare de 1,3-1,4
m) si cópilii care iese din habitusul butucului. Lucrul acesta se face
mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeaza agregatul
T-70V+CVL-1.
4. In decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a
contra bolilor (in special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de
contact (zeama bordoleza si sulf) si contra daunatorilor (in special molia
strugurilor) cu insecticide.
5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului
intre rinduri si in rind.
Lucrarea solului intre
rinduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adincimea de 10-12 cm.
Rezultate foarte bune se capata la lucrarea solului cu boroana cu discuri .
BDV-2,4.
6. Pregatirea catre recoltare:
· Se face un plan al recoltarii - in care se prevede
succesivitatea
recoltarii pe soiuri, cantitatea necesara de
recipiente (vase pentru cules, eventual, pentru prelucrare) numarul de
culegatori, transport
etc.
· Se pregatesc recipientele pentru recoltarea
strugurilor si primirea
strugurilor pentru prelucrare;
· Se pregatesc unitatile de transport necesare pentru transportarea
culegatorilor si a strugurilor;
· Se verifica lucrul frigiderelor destinate pentru
pastrarea strugurilor;
· Se niveleaza drumurile.
Atentie! Ultima tratare
chimica in vie se face la sfirsitul lunii iulie . cu 21-24 zile inainte de
inceputul recoltarii strugurilor.
A u g u s t
1. In prima decada a lunii se face al 3-lea (daca este
necesar) ciuntit
mecanizat sau manual, incit fiecare rind de vie sa
prezinte un gard
(perete) viu cu inaltimea stilpilor de spalier, iar
grosimea de cca 45-50
cm (pentru spalierul simplu).
2. In scopul ameliorarii microclimatului si conditiilor
fitosanitare in zona
strugurilor, la soiurile pentru struguri de masa, se
recomanda de inlaturat frunzele din aceasta zona (primele 1-4 noduri). Acest
lucru se face cu 15-20 zile inainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea
considerabila a calitatii si aspectului strugurilor.
3. Incepind cu decada a 2-3 a lunii o data in 3-4 zile
se determina
zaharitatea in boabe, cu scopul de a determina
dinamica acumularii
zaharului. Acest lucru se face cu refractometrul
portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi in
conditii de laborator se preseaza sucul si cu ajutorul ariometrului se
determina continutul de zahar. Determinarea dinamicii acumularii zaharului se
face in scopul determinarii timpului recoltarii strugurilor si directiei
utilizarii acestora.
4. In decada a 2-3 a lunii se recolteaza unele soiuri
de struguri pentru
masa. De obicei, soiurile de masa se recolteaza in 2-3
reprize, adica
selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se
comercializeaza. Strugurii se recolteaza atent, se tin de peduncul (pentru a nu
distruge stratul de pruina), se aseaza intr-un strat (cu peduncul in jos) in
lazile nr.5 (cu picioruse). Daca sunt struguri cu boabe afectate, acestea se
inlatura cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin in locuri umbrite
si racoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile
in functie de gradul de transportare si pastrare a soiurilor)
S e p t e m b i e
1. Continua recoltarea si comercializarea soiurilor de
struguri pentru masa.
2. Se pregatesc depozitele pentru pastrarea temporara
(1-3 saptamini) a strugurilor. Trebuie sa fie niste cladiri capitale, curate,
fara curenti de
aer, in care temperatura sa nu varieze si sa se mentina
relativ joasa
(intre +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o
solutie de va (in care se adauga 100g piatra vinata la 10 litre solutie), se
dezinfecteaza
prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). In
acelasi mod se
pregatesc pentru pastrare si frigiderele. Fumegarea
dureaza 30-36 ore, dupa aceasta incaperile se aerisesc bine (pina la disparitia
mirosului).
3. Se incepe recoltarea soiurilor de struguri pentru
vin.
Un vin bun se capata daca
continutul de zahar in boabe este de cel putin 170g/l. La fermentarea alcoolica
a 10g/l de zahar se capata 0,6 grade alcool.
O c t o m b r i e
1. Se termina recoltarea soiurilor pentru vin.
2. Se termina recoltarea soiurilor tardive pentru
masa. O parte din acestea se pun la pastrare:
· Pe termen scurt (1-3 saptamini) - in depozite
· Pe termen lung (3-6 luni) - in frigidere.
Strugurii destinati pentru
pastrare trebuie sa fie bine maturati (continutul de zahar - cel putin 170g/l),
cu toate boabele sanatoase. Se culeg atent, fara a deteriora stratul de pruina
de pe boabe, se amplaseaza in lazi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se
culeg cind nu mai au roua pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile in urma.
In ziua cind camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere
a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repeta peste fiecare
5-6 zile. In cazul in care pe parcursul pastrarii se inregistreaza un inceput
de putrezire a strugurilor, acestia se comercializeaza urgent. In frigider
regimul de pastrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativa a aerului
.92 .94%.
3. In scopul completarii golurilor (primavara), acum
se face o inventariere a viilor si se cauta material saditor de soiul dat. Daca
nu e posibil de procurat, atunci trebuie de dat comanda (in luna august) pentru
a fi plantati peste un an.
4. Dupa terminarea recoltarii se executa aratul (cu
PRV-3) intre rinduri la adincimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci.
O data in 3-6 ani se face reinnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu
administrarea ingrasamintelor (60kg substante active de azot, fosfor si
potasiu). Reinnoirea desfundatului consta in executarea a 3 fisure (una la
mijlocul rindului, iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la
adincimea de 50-55 cm.
5. Spre finele lunii, dupa caderea frunzelor butucii
care sunt condusi fara tulpina, precum si lastarii de pe cepii de rezerva se
ingroapa in sol
pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si
bratele de pe
araci sau sirma, se lipesc de pamint si cu hirletul
sau sapa se acopera cu un strat de sol de 20-30 cm. La fel se procedeaza si cu
lastarii care se dezvolta pe cepul de rezerva de la baza formelor cu tulpina.
N o i e m b r i e
1. Continua aratul solului intre rinduri.
2. Continua ingropatul butucilor pentru iernare.
Atentie! Unele soiuri
omologate de struguri pentru masa trebuie ingropate pentru iernare in mod
obligatoriu (Cardinal, Regina
viilor, Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).
3. Se termina comercializarea strugurilor care au fost
destinati pentru
pastrarea temporara.
4. Se verifica cum decurge pastrarea strugurilor din
frigidere. Se face
fumegarea conform recomandarilor. Lazile in care se
incep a strica (putrezi) boabele se comercializeaza urgent, fara a sorta suplimentar
strugurii inainte de comercializarea lor.
5. Se verifica starea constructiilor antierozionale si
care sunt deteriorate se repara; in locurile riscante pentru eroziunea de apa
se fac constructii antierozionale noi.
D e c e m b i e
1. Se verifica cum decurge pastrarea strugurilor in
frigidere - o data in 3-4 zile.
2. Se pregateste tehnica necesara pentru efectuarea
lucrarilor de retinere a zapezii, in special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.
3. In legatura cu faptul, ca se termina anul,
viticultorii trebuie sa-si adune toate mijloacele financiare, sa calculeze cite
mijloace banesti le trebuie pentru ingrijirea plantatiei viticole in anul
viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din
urmatoarele normative:
Ingrasaminte minerale:
· Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha
· Selitra amoniacala . cca 200 kg /ha
· Clorura de potasiu - cca 120-130 kg /ha
Preparate chimice contra
bolilor si daunatorilor:
· Piatra vinata . cca 40 kg /ha
· Var nestins . cca 30 kg /ha
· Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha
· Insecticide . cantitatea va varia in functie de
dozele indicate in instructiuni.
In locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza
alte preparate dozele carora sunt indicate in instructiunile care se elibereaza
o data cu preparatele procurate. Se procura material de legat in uscat si verde
in functie de greutatea acestuia si randamentul util (ramasite ale industriei
de textile - cca 20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.)
Se procura si inventarul mic, reiesind din numarul
angajatilor: foarfece de vie, ferestree, sape, hirlete etc.
Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.
Zona foarte favorabila
- Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei
- Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei
- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei
Zona favorabila
- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei
- Regiunea viticola a Banatului
- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri
Favorabile din Sudul Tarii
- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului
- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii
DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI
|
Specificare
|
UM
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
|
Suprafata vii pe rod
|
mii ha
|
248,8
|
251,8
|
255,0
|
253,9
|
251,1
|
247,5
|
244,4
|
242,9
|
238,3
|
191,8
|
|
Propductie medie
|
Kg/ha
|
5281
|
5685
|
4623
|
3443
|
4449
|
5234
|
4590
|
4433
|
4626
|
5529
|
|
Productia de struguri totala
|
mii tone
|
1313,9
|
1431,4
|
1179,0
|
874,3
|
1117,2
|
1295,3
|
1121,7
|
1076,7
|
1102,4
|
1060,5
|
a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul
vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha
|
Denumirea exploatatiei
|
Suprafata ha
|
Forma de proprietate
|
Adresa
|
Tel_fax
|
|
S.C.Jidvei srl
|
907
|
P
|
Jidvei str. Unirii nr. 9
|
tel.881881
|
|
SCPVV Blaj
|
427
|
S
|
Blaj str. Gh. Baritiu nr.2
|
tel 711623
|
|
S.C.Papadia srl
|
90
|
P
|
Aiud
|
tel.861283
|
|
S.C.Viticola srl
|
75
|
P
|
Aiud,Ciumbrud
|
tel.865216
|
|
Asociatia Caritas
|
51
|
P
|
Blaj,str.Republicii nr.8
|
|
|
S.C.Vitis srl
|
50
|
P
|
Sebes,Rahau
|
0744527314
|
|
SCVV MINIS
|
140
|
|
GHIOROC –str6 Martie nr 6
|
|
|
S.C. AFOR S.R.L.
|
157
|
P
|
Com. Vultureni
|
|
|
S.C. VINALCOOL S.A.
|
465 n
|
P
|
BRAILA, Aleea Mecaniz.
|
39684700
|
|
S.C. COMAGRIM S.A.
|
341
|
M
|
COM. DUDESTI
|
39663528
|
|
S.C. DROPIA S.A.
|
241
|
P
|
ORAS INSURATEI
|
39660540
|
|
S.C.Rovinsah S.A.Merei
|
621
|
S
|
com.Merei
|
0755155070
|
|
S.C.Rovinsah S.A.Merei
|
621
|
S
|
com.Merei
|
0755155070
|
|
S.C.P.V.V.Pietroasa
|
401
|
P
|
com.Pietroasele
|
|
|
S.C.Romagribuz Vl.Rimnic.
|
263
|
S
|
com.Vl.Rimnicului
|
|
|
S.C.Romagribuz Rm.Sarat
|
83
|
S
|
Sos.Brailei Km 3
|
|
|
S.A.Cerchez Iz.Dulce
|
70
|
P
|
com.Merei
|
|
|
Burtea Delia
|
105
|
P
|
Bucuresti
|
242520324
|
|
SA Vitisem
|
50
|
P
|
Manastirea
|
722729043
|
|
SC Fruct prod SA Ramna
|
64
|
P
|
Ramna
|
0255/528063
|
|
SC FRUVIMED MEDGIDIA
|
1321
|
P
|
Medgidia
|
820791
|
|
SCPVV MURFATLAR
|
688
|
S
|
Basarabi
|
234105
|
|
SC ERGOVENT SRL
|
644
|
S
|
Constanta,A.Vlaicu 125
|
0740231358
|
|
SC FRUVISAT SA
|
597
|
S
|
Satu Nou - Mircea Voda
|
852605
|
|
SC AGROSTRAL SA
|
425
|
P
|
Aliman
|
856273
|
|
SA VIA
|
409
|
P
|
M.Viteazu
|
257991
|
|
SC VITICOLA SA
|
364
|
P
|
Cogealac
|
769078
|
|
SC RKATITELI SA
|
333
|
P
|
Chirnogeni
|
854374
|
|
SC VITICOM SRL
|
219
|
P
|
Cernavoda,M.Sadoveanu
|
238876
|
|
SC STEPOLIS SRL
|
100
|
P
|
Mangalia
|
755715
|
|
SC GRAMED SRL
|
100
|
P
|
Cernavoda,Cochirleni 1
|
237222
|
|
SC FAMILIA AGRO SRL
|
81
|
P
|
Mangalia
|
0722344081
|
|
SC SALPREST SP SRL
|
51
|
P
|
Constanta
|
|
|
SC NAZARCEA SA
|
50
|
M
|
Nazarcea
|
255161
|
|
STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE
|
178
|
M
|
C-va; Cl. Bucuresti
nr. 264
|
|
|
SC Romnef
|
925
|
P
|
str.Pacii nr. 5 Galati
jud. Galati
|
036/495759
|
|
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura
si Vinificatie Valea Calugareasca
|
400
|
S
|
Valea Mantei nr.1
Valea Calugareasca jud Prahova
|
0244/236690
|
|
Statiunea de Cercetari
Viti-Vinicole Bujoru
|
459
|
S
|
str. Er. Grigorescu
nr. 65
|
036/344640
|
|
S.C. Nicorvin Tecuci
|
283
|
S
|
str. Tecuci Marasesti km.5 Tecuci
jud. Galati
|
036/820404
|
|
SA Dealul Covurlui
|
211
|
P
|
com. Baleni, jud.Galati
|
036/330408
|
|
S.C. Horincea S.A.
|
180
|
S
|
str.Muncii nr.33,os.Beresti
jud. Galati
|
036/342314
|
|
SC Pimland
|
165
|
P
|
str. Afinului jud. Galati
|
036/496682
|
|
SA 1 Martie
|
162
|
P
|
com. Cudalbi,jud
Galati
|
036/862372
|
|
S.A. Viitorul
|
115
|
P
|
com.Nicoresti, Galati
|
036/867491
|
|
S.C. Agrimat
|
93
|
P
|
com. Matca, jud. Galati
|
036/860421
|
|
SC Pontenegro
|
91
|
P
|
com.Ivesti jud.Galati
|
|
|
SC Prodvinalco
|
75
|
p
|
Galati, B-dul Cosbuc
nr.256
|
036/331805
|
|
SC Prowine
|
73
|
P
|
com. Cudalbi,jud
Galati
|
862024
|
|
Tanase Ion
|
55
|
P
|
com. Sl.Conachi
Galati
|
036/823737
|
|
SA Zori Noi
|
52
|
P
|
com. Vladesti
jud.Galati
|
|
|
Statiunea de Cercetare si Dezvoltare
Horticola
|
94
|
S
|
Calea Severinului, nr. 71, Tg.-Jiu
|
|
|
S.C VITIPOMICOLA FETESTI
|
390
|
S
|
STR. CALARASI NR.44
|
369175
|
|
S.C. AGROINDUSTRIALA URZICENI
|
111
|
P
|
Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau
|
0243/251277
|
|
SC Cotnari SA
|
778
|
P
|
com. Cotnari
|
0232/730396
|
|
SC Agroindustrial Bucium SA
|
612
|
M
|
Str.Fundac Plopii fara
sot 18-22 Iasi
|
0744/632945
|
|
SC Vinia SA
|
567
|
P
|
Iasi, B-dul Metalurgiei,7
|
0232/132700
|
|
SCPVV Iasi
|
311
|
S
|
Al. M. Sadoveanu, nr. 48, Iasi
|
0232/219500
|
|
SC Podgoria Copou
|
308
|
S
|
Iasi - Al. Mihail Sadoveanu, nr. 39
|
0745/663841
|
|
SC Agromixt Iasi
|
201
|
P
|
Iasi, sat Valea Lupului, com Rediu
|
0722/549583
|
|
SC Vinifruct Copou SA
|
72
|
P
|
Iasi, Al M. Sadoveanu nr. 39
|
0744/889716
|
|
SA Ceres Boureni
|
59
|
P
|
com. Tg.Frumos
|
0232/710460
|
|
Statiunea Agricola Pd.Iloaiei
|
55 r
|
S
|
Sos. Nationala, nr. 87, com Pd. Iloaiei,
Iasi
|
0232/740234
|
|
SC VINARTE SRL
|
161.46
|
P
|
Comuna Rogova
|
052352206
|
|
SC Agrozooviticola Seuca
|
280
|
S
|
Ganesti,Principala 265
|
|
|
SC Agrocomplex Cuci
|
205
|
M
|
Bozieni
|
|
|
STAT.DE CERC.SI PROD.POMICOLA
|
127
|
S
|
STREJESTI
|
49472036
|
|
SC TOHANI SA
|
1314
|
P
|
Gura Vadului
|
251231
|
|
SC VIDELMAR SA
|
1020
|
P
|
Urlati, str. Independenta
|
271581
|
|
SC ROVIT SA
|
951
|
P
|
Valea Calugareasca
|
235286
|
|
SC DIONYSOS SA
|
504
|
S
|
Ceptura
|
445201
|
|
SC Ela Servcom
SRL
|
77
|
P
|
Iacobeni nr. 34
|
0745/096234
|
|
SC Hoser SRL
|
60
|
P
|
Sibiu, str. Salajului nr. 2
|
534244/25
|
|
S.C.Vintners Transilvanian
|
668
|
P
|
Recas,str.Principala
nr.322
|
0256/330296
|
|
SC POSTA Aegyssus
|
943
|
S
|
Tulcea
|
511948
|
|
SCA NICULITEL
|
853
|
S
|
NICULITEL
|
540092
|
|
SC SILEX IMPEX
|
530
|
S
|
OSTROV
|
0744354167
|
|
SC INTER-REG
|
300
|
S
|
Tulcea
|
533010
|
|
SC SOFAX
|
229
|
P
|
Valea Teilor
|
52
|
|
SC VITIS Babadag
|
180
|
P
|
Babadag, Str
Cabanei nr.3
|
561946
|
|
SCPC TULCEA
|
110
|
S
|
Tulcea
|
515540
|
|
SC NUFARU
|
106
|
S
|
Tulcea
|
511902
|
|
SCV SARICA NICULITEL
|
85
|
P
|
Niculitel
|
540092
|
|
EXP.AGR.PAROHIA STEFANESTI
|
505
|
P
|
com. Stefanesti
|
|
|
S.C.VITICOLA DRAGASANI
|
228
|
S
|
mun Dragasani
|
250810340
|
|
S.C.PVV
|
192
|
P
|
mun. Dragasani
|
250810640
|
|
S.A. MIXTAPODGORIA DRAGASANI
|
89
|
P
|
mun, Dragasani
|
250810571
|
|
SC Vidisamp SA
|
778
|
P
|
Calea Basarabiei nr.1-3 Husi
|
235471059
|
|
SC Vinicola Averesti 2000
|
570
|
P
|
Com. Bunesti Averesti
|
235471194
|
|
SC Fructera SA Barlad
|
407
|
P
|
Str. 1 Decembrie nr.91, Barlad
|
0744964831
|
|
Sc Vitipomicola
SA Dumbrava
|
316
|
M
|
str. Stefan cel Mare 276 Vaslui
|
235315211
|
|
SC Viticola Sa Rasesti
|
170
|
P
|
Com. Dranceni
|
235482527
|
|
SC Podgoria SA Husi
|
144
|
P
|
Com.Stanilesti
|
235471006
|
|
Asoc.fam.Vitis Suletea
Ghenghea Eugen
|
143
|
P
|
Com Suletea
|
235426921
|
|
SA Agroind Berezeni
|
110
|
P
|
com.Berezeni
|
235450138
|
|
Soc. Agricola Munteni
|
100
|
P
|
Com. Munteni de Jos
|
235361569
|
|
SC Vascovin SA
|
91
|
P
|
str.Stefan cel Mare 275 Vaslui
|
235361784
|
|
SC Veritas SA Panciu
|
1440
|
P
|
Panciu str. M. Kogalniceanu
nr.24
|
0237/635511;
0237/635713
|
|
SC Rovinco SA Cotesti
|
956
|
P
|
Com.Cotesti jud.Vrancea
|
0237/252018
|
|
Statiunea de cerc.si
prod. Viti-vinicola
|
453
|
P
|
Odobesti str.Stefan
cel Mare nr.61
|
0237/676623
|
|
SC Romvitis SA Odobesti
|
406
|
P
|
Odobesti str.Maresal
Antonescu nr.125
|
0237/675354;
0237/675217
|
|
SC Vincon SA Vrancea
|
350
|
P
|
Focsani str.Avintului
nr.12
|
0237/222100
|
|
SC Agroindustriala SA Marasesti
|
285
|
P
|
Marasesti Sos.Nationala
nr.22
|
0237/630363;
0237/630775
|
|
SC Est Vitis Cirligele
|
127
|
P
|
Com.Cirligele jud.Vrancea
|
0237/25 3141
|
|
SC Aispa Stars
95 SA
|
112
|
P
|
Focsani Str.Brailei
nr.121 bis
|
0237/231938
|
|
SC Dionysos SA Cotesti
|
91
|
P
|
Com.Cotesti jud.Vrancea
|
0237/252020
|
|
SA Viticola Cotesti
|
83
|
P
|
Com.Cotesti jud.Vrancea
|
0237/252102
|
|
Axente Dan
|
68
|
P
|
Odobesti jud.Vrancea
|
|
|
A.F.Tataru Constantin
|
55
|
P
|
Focsani Str.Anul
1948 nr.4
|
0237/229112
|
|
SC MTR END PROD SRL
|
52
|
P
|
Focsani Str.Mitopolit
Varlam nr.17
|
0723377320
|
|
|
34.703.46
|
|
|
|
