Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Cultivarea cepei in Romania

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
IMPORTANTA APICULTURIII
POLITICA AGRICOLA COMUNITARA
Ingrasaminte mixte si complexe
METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR
Puterea tampon a solului
Criterii de clasificare a produselor de morarit si panificatie
Metode de calcul a indicatorilor tehnici utili in managementul exploatatiei agricole
TEHNOLOGIA PRODUSELOR ZAHAROASE
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR DE CAMP
Bolile piersicului si migdalului

SINTEZE  BIBLIOGRAFICE

 



1.1.              Incadrarea sistematica si

morfologia externa a Allium cepa L.

Allium L., este o planta erbacee cu bulbi, apartinand familiei Alliaceae, cu ciclu de viata bienal (ceapa de apa, ceapa ceaclama) sau trienal (ceapa de arpagic).

In figura1. sunt prezentate incadrarea sistematica a plantei precum si morfologia sa externa.

Din figura 1, precum si din observatiile din teren rezulta urmatoarele caracteristici morfologice ale plantei Allium cepa L.

In cultura  plantei,se disting 2 faze de vegetatie:

v                Faza vegetetiva (primul sau al doilea an)

-             bulb - de forma si culoare variata.

-             solzi - carnosi,tubulosi (asa numitii solzi deschisi), formand baza frunzelor.

-             frunze - numeroase, glauce, fistuloase, cu teci lung tubuloase, formand o „tulpina falsa”.

-             muguri de reinoire in numar de unul pana la cinci, cu 1-3 profile sau solzi carnosi, lipsiti de lamina (asa numiti solzi inchisi).

-            

v       Faza florifera :

-             frunze - glauce distinse, fistuloase, acute, cu peretii subtiri, mai scurte decat tulpina.

-             tulpina – glauca, inalta de 30-80 cm, dreapta, fistuloasa, sub mijloc umflata, pana la 20-40 mm in diametru,la extremitati atenuata pana la 6-10 mm, imbracata la baza cu tecile frunzelor.

-             inflorescenta – voluminoasa, sferica, pana la 60- 70 mm in diametru, prezinta un spatul cu 2-4 valve membranoase, mai scurte decat inflorescenta. Florile sunt albe sau albicios verzui, rareori liliachii, odorante (in afara mirosului de ceapa), numeroase, extinse in stea in timpul infloririi. Pedicelii florilor sunt subtiri,lungi de 15-35 mm, ingrosati la varf, de 3-5 ori mai lungi decat florile, de obicei bracteolati la baza. Foliole florilor sunt perigoniale la baza scurt concrescute intre ele si cu filamentele staminale, cele externe triunghiulare, suboptuze, lungi de 3,5-4,5 mm si late de 2-2,5 mm, cele interne rotunjit obtuze, mai lungi, de 0,5-1 mm. Filamentele staminale sunt la inceput scurte, in timpul dehiscentei externe, lungi de 6-7 mm; cele externe sunt nedilatate la baza, cele interne sunt dilatate, adesea scurte si obtuz bidintate; anterele sunt galbene sau galben-verzui, proterandre, inainte de dehiscenta lungi de 1,7-2,0 mm si late de 0,7-1,0 mm. Ovarul florii este turtit sau subsferic, obtuz trilobat, de culoare albicioasa, lung de 2-2,5 mm si de  2,5-3,0 mm in diametru, cu baza ingrosata, formand o coloana conica sau o stipita;ovulele sunt in numar de 2 in fiecare loja. Stilul este alb, la inceput scurt conic, de lungimea ovarului, la sfarsit largindu-se pana la 5-6 mm. Capsula este lunga de 4-5 mm si 4-5 mm in diametru, trilobata, cu lobi obtuzi.

-       Semintele au forma triedrica, lungi de circa 3 mm si late de 1,8-2 mm, cu integumentul zbarcit,de culoare neagra.



1.3 Areale de raspandire si cultivare a cepei in Romania

Ceapa solicita soluri cu textura nisipo-lutoasa, o fertilitate mijlocie si o reactie usor acida pana la usor bazic (pH 6,5-7,8).

In tara nostra, ceapa se cultiva pe langa asezari omenesti.

In zonele cu conditiile naturale cele mai favorabile, ceapa s-a cultivat pe suprafete mari, creandu-se o traditie si chiar o specializare a unor bazine legumicole - aici au fost create chiar si unele soiuri autohtone. Se pot mentiona: bazinul legumicol al capitalei cu soiul De Darasti, bazinul legumicol Craiova cu soiul De Filiasi, bazinul legumicol Timisoara cu soiul De Vinga, bazinul legumicol Iasi cu soiul de Targul Frumos (De Moldova) si De Tibucani, bazinul legumicol Fagaras cu soiul Rosie de Fagaras, bazinul legumicol Turda cu soiul Rosie de Turda, bazinul legumicol Buzau cu soiul De Buzau si Diamant.

 In prezent, in tara nostra, ceapa se cultiva anual pe o suprafata de peste 35mii ha cu suprafete insemnate in zonele de sud (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Calarasi, Ialomita, Braila), de sud-est, (Galati, Tulcea, Constanta, Buzau), de sud-vest (Arad, Timis).

Dupa metoda de cultivare, exista 'ceapa de vara' si 'ceapa de iarna':

- ceapa de vara este semanata primavara timpuriu si recoltata in luna august si septembrie. Poate fi depozitata pana in luna martie a anului urmator; observatii: la sfarsitul lunii martie se planteaza arpagicul (la 20-25 cm intre randuri si 10-12 cm intre bulbi pe rand); la 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic; dupa recoltare se lasa sa se zvante la soare;

- ceapa de iarna, mai zemoasa si mai putin iute, este semanata in august, devine adulta numai in primavara urmatoare si poate fi recoltata in luna iunie; nu poate fi depozitata pentru o perioada de timp indelungata.

La o suprafata de 1000 mp se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi.

Text Box:

Momentul recoltarii reprezinta un factor important in conservarea ulterioara a cepei. Astfel:

-  recoltarea mai timpurie a cepei presupune acumulari mai mici de 9% substanta uscata in decursul conservarii, ceea ce ar determina deprecierea produselor prin deshidratare, reducerea capacitatii de pastrare si pierderi excesive in greutate, dar mai ales de calitate;

- recoltarea tardiva a bulbilor (chiar daca au acumulat peste 12% substanta uscata), atrage deprecierea  tunicilor invelitoare ale bulbilor, pierderi in greutate prin deshidratare sau chiar reluarea vegetatiei in conditii de umiditate (ploi sau stocare necorespunzatoare).

Identificarea momentului optim de recoltare consta in urmarirea periodica a evolutiei  vegetatiei si maturizarii bulbilor si coincide momentului cand treimea superioara a frunzei s-a ingalbenit si are tendinta de a se apleca spre sol, tulpina falsa se inmoaie, iar tunicile sunt la inceputul colorarii, fara fisuri sau exfolieri, inchizand prin suprapunere zona tulpinii false.

Recoltarea se va efectua ziua, dupa ce nu mai exista roua pe plante, pe timp uscat si cand solul este reavan. Este recomandata recoltarea mecanica. Dupa dislocare, bulbii raman pe camp 6-7 zile, pentru solariza-re (uscarea frunzelor). In perioada de solarizare, productia de ceapa scade cu circa 5% ca urmare a pierderii apei intercelulare. In cazul aplicarii tehnologiei prin semanare direct in camp toamna cu trecere peste iarna, recoltarea productiei se poate imediat, trecand peste faza de solarizare.

1.4 Principii active ale plantei

Allium cepa este o planta bogata in principii active, ceea ce explica multiplele sale utilizari terapeutice.

            Spre exemplu, in ceapa se gasesc compusi organosulfurici, flavonoide, uleiuri eterice, acizi organici, vitamine (C, B1, B2, B6, PP, E, etc), caroteni, fitoncide, minerale (calciu, fier, sulf, iod, siliciu, crom, etc.).

In cele ce urmeaza, se prezinta succint cele mai importante principii active din Allium cepa L..

 

Enzime cu rol in formarea de principii active

·               Allinazasele – sunt o clasa de enzime caracteristica  plantelor din genul Allium (ceapa si usturoiul). Sunt enzime intracelulare. Cand bulbul de Allium este distrus mecanic (prin taiere, maruntire, etc.), celulele sunt lizate, iar alliinasele sunt eliberate din celule si catalizeaza reactiile chimice de scindare a sulfurilor, cu generare de acizi sulfenici (aminoacid sulfoxizi):

 


acesti acizi sulfenici sunt instabili si prin urmare se descompun, rezultand compusi volatili de tipul sulfoxizilor (in cazul particular al cepei, sulfoxidul format este tiopropanal sulfoxid):

Text Box:

Sulfoxizii astfel formati pot da reactii de condensare, rezultand tiosulfinati. Sulfoxizii volatili si tiosulfinatii sunt responsabili de “mirosul caracteristic al cepei”. Observatie: formarea tiopropanal sulfoxidului se realizeaza foarte repede (in circa 5 minute de la eliberarea aliinazei).

.Ajunsi la nivelul ochilor, reactioneaza cu apa, formand o solutie diluata de H2SO4 , care excita terminatiile nervoase de la nivel ocular. Ca urmare, glandele lacrimale produc lacrimile, care dilueaza solutia de  H2SO4 .

Mirosul caracteristic al cepei poate  fi inlaturat cu lamaie sau boabe de cafea.

¨      Allyl propyl disulfide este responsabil de scaderea nivelului de zahar din sange prin marirea cantitati de insulina libera folosita.Allil propyl disulfid face acest lucru pentru a concura cu insulina care este deasemenea un disulfid ocupand situsul de langa ficat unde insulina este inactiva.Acest rezultat mareste  cantitatea de insulina utilizata pentru a folosi glucoza din celule ce cauzeaza scaderea zaharului din sange.

¨       allyl propyl disulfide

allyl propyl disulfide is responsible for this effect and lowers blood sugar levels by increasing the amount of free insulin available. Allyl propyl disulfide does this by competing with insulin, which is also a disulphide, to occupy the sites in the liver where insulin is inactivated. This results in an increase in the amount of insulin available to usher glucose into cells causing a lowering of blood sugar.

 

 

Quercetina

 

Quercetina aste un flavonoid de tipul  flavonolilor

 



Quercetina, este un antioxidant intalnit in Allium cepa, reducand atat marimea cat si numarul leziunilor precanceroase din tractul intestinal uman.

Quercetina si-a demonstrat semnificanta activitatea anti-inflamatorie prin inhibarea directa  a mai multor procese inflamatorii.De exemplu inhiband atat producerea cat si eliberarea histaminelor  si a altor mediatori alergenici.

Un studiu recent sustine ca quercetina poate ajuta eventuali suferinzi de prostata cronica, datorita masei de celule inhibitoare.

Quercetina prezinta efecte pozitive in combaterea si prevenirea cancerului, prostatei, bolilor de inima, cataractei, inflamatilor si  a bolilor respiratori (bronsita si astmul), avand  de asemenea si proprietatii anti-tumorale.

Quercetin, an antioxidant in onions, reduce both the size and number of precancerous lesions in the human intestinal tract,

Quercetin has demonstrated significant anti-inflammatory activity because of direct inhibition of several initial processes of inflammation.[1] For example, it inhibits both the manufacture and release of histamine and other allergic/inflammatory mediators.

Recent studies have supported that quercetin can help men with chronic prostatitis, possibly because of its action as a mast cell inhibitor.[3]

Quercetin may have positive effects in combating or helping to prevent cancer, prostatitis, heart disease, cataracts, allergies/inflammations, and respiratory diseases such as bronchitis and asthma[

Quercetin also shows anti-tumour properties.

¨      GPCS

 A compound newly identified in onions called gamma-L-glutamyl-trans-S-1-propenyl-L-cysteine sulfoxide (GPCS) inhibits the activity of osteoclasts (the cells that break down bone). The more GPCS given in this animal study, the more the bone resorptive (breakdown) action of osteoclasts was inhibited.

Onions may be especially beneficial for women,[citation needed] who are at increased risk for osteoporosis as they go through menopause, by destroying osteoclasts so that they do not break down bone.

¨      GPCS

Un nou component identificat in Allium cepa numit gamma-L-glutamyl-trans-S-1-propenyl-L-cysteine sulfoxide (GPCS) inhiba activitatea osteoclastelor (celule gigantice multinucleate, cu rol in modificarea masei osoase).

 Mai mult GPCS a dat animalelor studiate, capacitatea  de resorbtie  a oaselor, activitatea osteoclastelort  fiind astfel inhibata.

Ceapa  este inspecial benefica femeilor cu risc crescut pentru osteoporoza, aceasta din urma ducand la menopauza, actionand prin inhibarea osteoclastelor.

Fructanu este catalogat ca reprezentand o multitudine de fibre laxative.La fel ca orice  fibra, fructanul este un carbohidrat care nu este digestibil in afara tractului digestiv, si la fel ca alte fibre, fructo-oligozaharide poate ajuta marirea masei de fecale.

Marind masa stimuleaza viteza activitati peristaltice

Ca si alte fibre laxative, fructanul esta constituit din fibre solubile, acestea transformanduse in colon intr-o substanta gelatinoasa, aceasta substanta adauganduse in masa de fecalelor.

Principala actiune a fibrelor solubile din colon este fermentatia bacteriana a acizilor grasi.

Acizi grasi reprezentant laxativi naturali ai  colonului, un tip special de fructan il reprezinta inulina, aceasta este considerata un prebiotic.

Stimulenti selectiovi  promovand cresterea bacteriilor intestinale ce protejeaza colonul de infecti.

  Fructan is add as a Bulk Forming Fiber Laxative  Like other fibers, fructan is a carbohydrate that is not digestible in the upper digestive tract. And, like other fibers, fructo-oligosaccharides can help to increase fecal mass. Increased mass stimulates peristaltic activity speeding the stool transit time through the colon. Unlike other fiber laxatives, however, fructan consists of soluble fiber consists than insoluble fiber. Soluble fiber becomes a gel like substance in the colon. While this gel may add to fecal mass, the principal action of soluble fiber in the colon is the bacterial fermentation of this gel into fatty acids. Fatty acids act like a natural laxative in the colon. Additionally, inulin type fructans are considered prebiotic. They selectively stimulate the growth of certain populations of health promoting intestinal bacteria that help to protect the colon from infection.

 

¨      Vitamine

 

 

Vitamina C -  este singura vitamina hidrosolubila care nu are rol de coenzoma.Are rol insa de transportor neeenzimatic, de protectie, etc.

Este considerata cea mai importanta vitamina hidrosolubila(datorita largii sale implicari in metabolism).Iata cateva din principalele roluri in organismul uman:

Ř      Favorizeaza procesul ,de cicatrizare si mentinere in stare buna a tesutului conjuctiv,  ligamentelor, tendoanelor, cartiilagilor, pielii – deoarece stimuleaza formarea colagenului prin participarea la hidroxilarea prolinei si lizinei din tropocolagen;

Ř      Participa la formarea si mentinerea in buna stare a substantei intracelulare – deoarece stimuleaza biosinteza mucopoliglucidelor (componente de baza ale substantei intracelulare) si controleaza activitatea enzimelor lizozomale hialuronidaza, proteaza, etc (ce distrug substanta intracelulara prin actiunea lor depolimerizata asupra mucopoliglucidelor componente)

Ř      Participa la detoxifierea organismului – deoarece favorizeaza formarea acidului glucuronic ( metabolit implicat in glucuronoconjugarea xenobioticelor, care in forma glucuronoconjugata devin hidrosolubile si sunt excretate mai usor).In plus acidul, acidul acsorbic este componenta a oxidazelor cu functiuni mixte microzomale OFMM (implicate  glucuronoconjugarea  xenobioticelor).

Deci,vitamina C este implicata in prevenirea proceselor canceroase (multe xenobiotice avand efect cancerigen).

Ř      Favorizeaza sinteza hemoglobinei intervine (in reducerea Fe3+ la  Fe2+);

Ř      Intervine in catena respiratorie (datorita proprietatilor sale redox revarsibile),  prin intermediul citocromului b5 sau prin intermediul NADH,H+;

Ř      Controleaza biosinteza sau activitatea unor hormoni

Vitamina E –

Vitamina B1-

Vitamina B3-

Vitamina B6-

Vitamina B9-

 

 

 

¨      Cromul :

 

 Ceapa reprezinta o sursa foarte bogata in oligoelementul crom. Desi se gaseste in cantitati reduse, cromul are importanta terapeutica mare. Spre exemplu, el reprezinta “factorul de toleranta al glucozei”,  ajutand celula sa raspunda convenabil  insulinei,

Un studiu clinic a demonstrat ca aceasta substanta scade  nivelul glucozei din sange, improvizand “glucoza toleranta”, si creste  insulina care va scadea nivelul colesterolului si a trigliceridelor, ducand la scaderea HDL-colesterolului crescut .

 

¨      ……………………………….. a molecule that helps cells respond appropriately to insulin. Clinical studies of diabetics have shown that chromium can decrease fasting blood levels, improve glucose tolerance, lower insulin levels, and decrease total cholesterol and triglyceride levels, while increasing HDL-cholesterol levels.

Glucochinasa- reprezinta o enzima care faciliteaza fosforilarea glucozei in glucoza-6-fosfat.Glucochinasa se gaseste la majoritatea vertebratelor in celulele ficatului, pancreasului si a creierului uman.Fiecare dintre aceste organe jucand ………

Glucokinase (EC 2.7.1.2) is an enzyme that facilitates phosphorylation of glucose to glucose-6-phosphate. Glucokinase occurs in cells in the liver, pancreas, gut, and brain of humans and most other vertebrates. In each of these organs it plays an important role in the regulation of carbohydrate metabolism by acting as a glucose sensor, triggering shifts in metabolism or cell function in response to rising or falling levels of glucose. Glucokinase can only phosphorylate glucose if the concentration of this substrate is high enough; its Km for glucose is 100 times higher than that of hexokinases I, II, and III.

Glucokinase (GK) is a hexokinase isozyme, related homologously and presumably by evolution to at least three other hexokinases. However, it is coded by a separate gene and its distinctive kinetic properties allow it to serve a very different set of functions. All of the hexokinases can mediate phosphorylation of glucose to glucose-6-phosphate (G6P), which is the first step of both glycogen synthesis and glycolysis. However, the lower affinity for glucose of glucokinase compared to the other hexokinases, and the restricted localization of glucokinase to a few cell types leaves the role of the other three hexokinase forms ascribed to being more important initiators of glycolysis and glycogen synthesis for most tissues and organs.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.5 Actiuni farmacodinamice si

utilizari terapeutice ale cepei

Ceapa este o planta cu multiple veleitati terapeutice, datorate actiunilor farmacodinamice ale principiilor active continute.

·         Are proprietati diuretice.

Continutul bogat in fructosan face din ceapa un diuretic puternic. Experientele au demonstrat ca ea poate provoca eliminarea a trei litri de urina pe zi.

Drept urmare, in bolile renale cronice, se recomanda consumul de ceapa verde, zilnic, dimineata si seara.

Actiunea diuretica a cepei este benefica si in cazul edemelor, care se resorb in cateva zile. Totusi, pentru a beneficia de efectele cepei, ficatul nu trebuie sa fie atins de cancer - de o ciroza avansata. De asemenea, ceapa este contraindicata persoanelor care prezinta ascita.

·         Are actiune hipoglicemianta.

Glucochinina (unul din principiile active din ceapa) este raspunzatoare de actiunea hipoglicemianta a cepei. Acest principiu activ stimuleaza functia pancreasului exocrin, marindu-se astfel secretia de insulina. Drept urmare, ceapa poate fi un remediu fitoterapeutic pentru diabetici; ea este indicata pentru cure de lunga durata, avind efecte puternice chiar si in diabetul aflat in faze avansate.

Observatie: unii autori afirma ca actiunea hipoglicemianta a cepei se datoreaza, pe de alta parte, capacitatii sale de stimulare a diurezei.

  • Are actiune  hipocolesterolemianta.

         Scade lipidele din sange (creste colesterolul „bun” – HDL coelsterol) si presiunea sangvina.

        Este bogata in flavonoizi, substante protective ale sistemului cardiovascular.

        De asemnea inhiba agregrarea trombocitelor ajutand la fluidifierea sangelui scazand riscul aparitiei trombozei si a infarctului miocardice, clorofila contribuind la formarea noilor eritrocit

        Aceasta proprietate a fost confirmata de cardiologi englezi.                     Plecand de la aceasta descoperire, unele laboratoare au preparat comprimate pe baza de extract de ceapa asociat cu magneziu.

  • Are actiune  antimicrobiana, antifungic si vermifungica.

Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii, printre acestea se numara  : 

  -Fitoncidele care nimicesc microbii si mucegaiul, stimuleaza procesele de regenerare si curata ranile de puroi.

 Este suficient sa mestecam o bucata de ceapa si gura devine sterila.

- Alicina  reprezentand un antibiotic natural, caracteristic doar pentru speciile din genul Allium (ceapa,usturoiul), antibiotic care nu afecteaza flora microbiana din stomac si intestine, dar este capabil sa distruga germenii patogeni.

 - Esentele sulfurate din ceapa, comparabile cu cele de usturoi, ambele foarte volatile, constituie un bactericid eficient.

Ceapa provoaca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri).




 -Extractul apos din bulbii de Allium cepa inhiba in vitro cresterea si dezvoltarea unor microorganisme precum:

Eschechia coli, Serratia marcescens, Streptococcus species, Lactobacillus odontolyticus, Pseudomonas aeruginosa, si Salmonela typhosa.

     -Uleiurile esentiale  sunt deasemenea active pentru o serie de fungi: Asperigillus  niger,Cladosporium werneckii, Candida albicans, Fusarium oxysporium, Saccharomyces cerevisias, Geotrichum candidum, Brettanomyces anomalus, si Candida lipolytica.

  • Are actiune antiinflamatorie


 Un studiu publicat de dr. Dorsch si echipa sa (in Germania) dovedeste efectul  antiinflamator al cepei; intr-adevar, acesti cercetatori au descoperit prezenta tiosulfinatilor , molecule care inhiba activitatea protein-kinase, fosfolipazei A2, cyclooxigenazei, si a lipoxigenazei, asemenea  histaminelor din leucocite.

  • Are rol in inhibarea trombocitelor

Acest lucru fiind demonstrat experimental atat in vitro cat si in vivo,

  Extractul apos de Allium cepa inhiba adenozin difosfataza,colagenul, epinefrinele si acidul arahidonic care determina acumularea trombocitelor.

-In vitro: masa de trombocite a fost inhibata in cazul animalelor de laborator dupa administrarea  extractiilor de etanol, butanol, cloroform sau uleiuri eterice (10-60 ug/ml).

Atat ceapa cruda cat si uleiurile eterice prescurteaza fibrinolizele,tot in acest experiment sa observat cresterea timpului de cuagulare a sangelui.

-In vivo: administrarea intragastrica folosind suc de ceapa sau extract de etanol( 100mg/kg) inhiba activitatea trombocitelor acestea inducand reactii alergenice la purcelusi de guinea.

Extractul de cloroform din bulbi de allium cepa ( 20-80 mg/kg) inhiba masa de trombocite acest lucru inpiedica formarea bronsitei la purcelusi de guinea si nu histidina  sau acetil colina.

-Tiosulfinatii si cepene reprezentand principali constituenti activi ai plantei.

.

  • Are rol antioxidant.

Datorat prezentei flavonoizilor,   Flavonoizii reprezinta o mare familie de substante fotochimice, fiind identificate pana in prezent cca 4000 de flavonoide diferite, in cepa rosie intalninduse antocianina.

  Prin puterea lor antioxidanta ei au rol de protectie asupra componentelor hidrosolubile (fluidele corporale, sange)..

  Principalul motiv pentru care sunt recomandati la sportivi, este rolul lor puternic antioxidant. In timpul reactiilor care produc energie pe baza de oxigen se formeaza radicali liberi, adica molecule sau atomi care contin unul sau mai multi electroni nepereche. Aceste molecule intra in reactie cu o molecula vecina stabila, careia ii smulg un atom sau un electron, astfel ca si aceasta din urma devine un radical liber si intretine o reactie in lant care se propaga foarte usor si care reprezinta reactia de oxidare. Oxidarea afecteaza membranele celulare, care sint in principal lipidice, astfel ca celulele nu-si mai pot indeplini rolul de protectie si de comunicare intre mediul intra-si extracelular. Radicalii liberi pot afecta si membranele mitocondriale, chiar si nucleul , informatia genetica, si sunt raspunzatori de bolile degenerative, de multe afectiuni inflamatorii si patologii acute.

·         Are rol in tratarea  eczemelor

Aparute pe fondul dereglarilor hormonale, se acorda o mare importanta tratamentului cu trei legume: ceapa verde, marar si telina. Mai ales la tineri, o cura cu ceapa verde curata tenul. Timp de 14 zile, se consuma preponderent cruditati si se maninca fire de ceapa verde, cel mai bine in combinatie cu salata verde si cu telina.

·        Are rol anticancerigen

Flavonoizii antioxidanti din ceapa se numara printre substantele potential protective.

 Continut ridicat de qercetina  care nu este distrusa prin fierbere, poate suprima celulele maligne inainte ca acestea sa devina tumori.

 Si continutul ridicat de vitamina C din ceapa este implicata in prevenirea proceselor canceroase deoarece este componenta a  “oxidazelor cu functi mixte microzomale OFMM (implicate glucuronoconjugarea xenobioticelor), multe xenobiotice avand efect cancerigen.

1.6 Utilizari terapeutice ale plantei

Uz intern:

  • Stimulant general (al sistemului nervos,hepatic,renal) – datorita continutului ridicat in vitamine si minerale fibre vegetale.
  • Diuretic puternic (dizolvant si eliminator al ureii si al clorurilor) – datorita continutului bogat in fructosan.
  • Antireumatismal
  • Antiscorbutic
  • Antiseptic si antiinfectios (antistafilococic;ceapa se comporta in privinta acestui microb ca un antibiotic:L.Binat) – datorita prezenta tiosulfinatilor
  • Secretor expectorant (guturai,bronsita,astm,laringita)
  • Digestiv(ajuta in digestia fainoaselor)
  • Echilibrant glandular (dezechilibrari glandulare) - datorita
  • Antisclerotic si antitrombizic (ateroscleroza, prevenirea trombozelor) -
  • Afrodisiace
  • Hipoglicemiant (diabet) – datorita glucochininei acest principiu activ stimuleaza functia pancreasului exocrin, marindu-se astfel secretia de insulina.
  • Antiscrofulos
  • Vermifug – datorita.. (vezi I.1.3.c)
  • Hypnotic usor (atonie generala) – darorita continutului ridicat in nutrienti (vitamine si minerale).
  • Curative al pieli si al sistemului pilos
  • Antioxidant (reduce riscul aparitiei diferitelor tipuri de cancer) – datorita  prezentei flavonoizilor (antocianinei).

Uz extern:

  • Emolient si rezolutiv (resorbant folosit in degeraturi si crapaturi) - datorita
  • Antiseptic (abcese,panaritii,furuncule,intepaturi de viespie) – datorita esentelor sulfurate si a fitoncidelor (alicina)
  • Antalagic (sedativ,calmant folosit in: migrene, nevralgii dentare,congestiei cerebrale)
  • Indeparteaza tantari- datorita subastantelor sulfurate extrem de  volatile.

Tratamentele cu ceapa   


     Cu ajutorul preparatelor din ceapa se trateaza foarte multe afectiuni. Mai mult, ceapa este un produs ieftin si la indemana oricui.
Cel mai simplu:

·                     Suc proaspat din ceapa - cate o lingurita de 4-6 ori pe zi cu 15 minute inainte de masa. Vindeca boli ca hipertonie, litiaza renala, hemoroizi, constipatii, daca tratamentul este urmat timp de 21 de zile.

·                     O ceapa tocata, peste care se toarna 0,5 litri de apa fierbinte, se inveleste si se infuzeaza 12 ore. Se consuma Ľ de pahar de 3-4 ori pe zi cu 20 minute inainte de masa, in stari febrile, migrene, diaree, viermi intestinali.

·                     Alte afectiuni care se trateaza cu ceapa:

     Tractul urinar

·                     In caz de proteinurie, se iau 300 g de ceapa, 100 g de miere de albine, 1 lingura de rozmarin, 700 ml de vin alb. Se pun la infuzat 20 de zile. Se consuma cate 50 g din aceasta compozitie de 3 ori pe zi.

·                     Un alt secret al medicinei naturiste este reteta urmatoare, care dizolva calculii renali: Se ia arpagic, se adauga un pahar si jumatate de apa fierbinte, se infuzeaza 30 minute si se bea cate jumatate de pahar de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.

·                     Ceapa infuzata cu vin alb ajuta foarte mult la vindecarea microlitiazei renale.

·                     Tusea

·                     Ceapa cu miere de albine infuzata timp de 12 ore vindeca tusea. Se ia cate o lingurita de trei ori pe zi sau se bea sucul astfel preparat.

·                     Coaja de la 10 cepe cu 1 l de apa se fierbe intr-un vas inchis. Inainte de masa, se beau cate 150 g din acesta compozitie de 3 ori pe zi.

·                     10 cepe mari si un catel de usturoi se fierb in lapte proaspat, nepasteurizat. Se adauga miere, se bea o lingurita de trei ori pe zi. Este un foarte bun expectorant.

·                     Iei o sticla si o umpli cu ceapa tocata. O acoperi cu coca si o pui in cuptor pana cand s-a copt bine. Se lasa la racorit. Copiilor pana intr-un an li se administreaza o jumatate de lingurita pe zi. Pentru copiii mai mari, fac miracole doua linguri din aceasta compozitie, de trei ori pe zi.

·                     Ca sa scapi de tusea uscata, iei o ceapa si doua linguri de grasime de gasca. Iti faci un masaj, iar dimineata mananci o lingurita din aceasta compozitie.

·                     Afectiuni dermatologice

·                     Sucul proaspat de ceapa se foloseste pentru a vindeca diferite micoze, alunitele si pistruii.

·                     Bataturi:

o                                           Se ia o coaja de ceapa, se acopera cu otet timp de doua saptamani. Apoi acea coaja se foloseste ca pansament pe locurile cu bataturi, pe timpul noptii.

o                                           Se taie o ceapa in doua, se adauga otet si se pune la loc cald. Apoi se foloseste ca pansament la bataturile picioarelor.

Sucul de ceapa

    Contine vitamine (A, B, C), saruri minerale. Este un bun stimulent al sistemului nervos, hepatic, renal, diuretic puternic, antiseptic, antiinfectios, antisclerotic, antireumatismal.

    Se utilizeaza in astenii, surmenaj intelectual, reumatism, afectiuni respiratorii (guturai, bronsita, astm), gripa, diabet, ateroscleroza, obezitate, impotenta, prostatite, edeme.

    Se poate amesteca cu putin suc de telina sau de morcovi, sau cu citeva picaturi de lamiie; se poate bea de asemenea diluat cu apa (cite 1/2 pahar de 2 ori pe zi).

·                     Sirop de ceapa

·                     Se spal bine o ceapa intreaga,cu tot cu frunze se pune asa la fiert in 500 ml apa si 3 linguri de zahar.se fierbe pana scade apa si devine un sirop maroniu grosut. Se scoate ceapa si se pune tot intr-o sticluta.este valabil 24 ore.ajuta tusea sa rupa,calmeaza durerile si iritatia gatului. se administreaza cald o lingura dimineata si una seara,intre mese,e ideal pt copii si sugari peste 3 luni dar si pt adulti,se observa efectele benefice dupa 3 doze.



·                     Oboseala generala: o ceapa mare (spalata) se fierbe intr-o jumatate de litru de apa. Se fierbe la foc mic, timp de 15 minute. Se lasa sa infuzeze inca 15 minute. Se bea dimineata, timp de trei saptamani.

·                     Gripa: se lasa la macerat patru cepe, timp de 24 de ore, intr-un litru de apa calduta. Se bea o ceasca intre mese si inca una inainte de culcare. Acest preparat, baut cate un castron dimineata, pe stomacul gol, are proprietatea de a ameliorara diabetul.
Solutia alcoolica de ceapa este recomandata pentru resorbtia edemelor de la nivelul membrelor inferioare: se toaca foarte fin 150 g de ceapa. Se adauga o cantitate egala de alcool de 90°. Se lasa la macerat zece zile, agitand zilnic vasul. Se strecoara, storcand foarte bine. Se iau trei - patru lingurite pe zi, eventual dizolvate in putina apa. Se face o cura de o luna, care poate fi reluata de doua sau de trei ori pe an.

·                     Reumatism: o alta reteta foarte simpla, cunoscuta de oamenii de la tara: se taie doua cepe (necuratate), se pun la fiert intr-o jumatate de litru de apa. Se fierb zece minute. Se bea un pahar dimineata, pe stomacul gol, un altul la culcare, timp de trei saptamani. Se reia cura de doua sau de trei ori pe an.
Am vazut mai inainte ca ceapa este mai putin activa daca este fiarta. In schimb, cura sub forma de lichid se poate repeta mult mai usor in fiecare zi. Datorita acestui consum echilibrat si constant, rezultatele nu intarzie sa apara.

·                     Uz extern

·                     Panaritiu, abcese, furuncule: se pune o ceapa tocata marunt intr-o farfurie si se acopera, pentru a impiedica uscarea. Se da la cuptor 30 de minute, la foc mic, apoi se lasa sa se raceasca putin. Se aplica pe locul inflamat. Se acopera cu un bandaj si se lasa sa actioneze timp de o ora. Operatia se repeta de trei ori pe zi.

·                     Negi: se scobeste o ceapa mare si se umple scobitura cu sare fina; se lasa la macerat toata noaptea. Dimineata si seara se aplica pe negi sucul de ceapa care s-a format in scobitura. Se fixeaza cu un tifon. Se urmeaza tratamentul pana la disparitia negilor.

·                     Taieturi usoare: se aplica o foita de ceapa si se fixeaza cu un bandaj.
Dificultate de urinare (disurie): se taie rondele doua sau trei cepe crude si se aplica pe talpi. Se incalta cu grija o pereche de sosete si se tin toata noaptea. Aceasta metoda ciudata se pare ca duce la urinari abundente dimineata.
In tot cazul, metoda era mult folosita in antichitate.

·                     Bronsita si tuse: se taie felii doua cepe. Se coc usor, fara apa sau grasime. Apoi se zdrobesc usor, se pun intr-un tifon si se aplica pe piept sau pe gat sub forma de cataplasma, se mentin toata noaptea, fixandu-se cu ajutorul unui bandaj ……

·                     Rinita
O ceapa mare si un pahar de ulei fierbinte se infuzeaza 6-8 ore, apoi se unge mucoasa nazala. Daca aveti copii mici si sunt raciti sau au rinite, hraniti-i cu ceapa coapta. In cazul rinitei alergice, este bine sa se respire fumul rezultat la arderea unei cepe, de 2-3 ori pe zi, cate 5-6 minute.

·                     Sinuzita
O ceapa taiata pe jumatate face minuni daca se fac comprese cu ea deasupra sinuzitelor.

·                     Hemoragii nazale
O ceapa taiata in jumatate se pune la ceafa ca pansament.

·                     Hemoroizi

·                     Cate o legatura de suc de ceapa se consuma de trei ori pe zi. Intr-o jumatate de litru de ulei fierbinte se pune o ceapa si se prajeste. Se strecoara si se adauga
100 g de ceara. Se foloseste ca unguent.

·                     Bai de sezut. Intr-un vas de lut se pun 2 litri de lapte cald si patru cepe si se fac bai.

·                     Afectiuni gastro-intestinale

·                     Intr-un vas se pun 500-800 ml de lapte batut si se lasa la foc. Cand laptele incepe sa se branzeasca pe deasupra, se adauga o ceapa si un catel de usturoi. Se fierb 10 minute, apoi se adauga varza, sfecla rosie, ridichi si pastarnac. Se separa branza formata si se mananca supa care ramane. Astfel, scapi de disconfort.

·                     O ceapa mare taiata, peste care se adauga patru linguri de ulei de masline, 150 ml de apa si 40 g de osanza. Se fierb 10 minute. Compozitia se consuma calduta in fiecare seara, cateva zile la rand, cu doua ore inainte de culcare. Apoi se bea un ceai laxativ. Tratamentul se face o singura data pe an.

·                     Boli oncologice

·                     O ceapa cu coaja se caleste in ulei pana capata o culoare aurie. Se adauga o jumatate de litru de apa. Separat, se fierb cojile de la cartofi, morcovi si usturoi si se amesteca toate, apoi se strecoara. Supa ramasa se serveste la profilaxie.

·                     Sucul de la 5 kilograme de ceapa, o jumatate de kilogram de miere, lamele de la nuci si o jumatate de litru de votca se infuzeaza timp de 10 zile. Periodic, se mesteca in compozitie. Se consuma cate o lingura de trei ori pe zi, cu o jumate de ora inainte de fiecare masa.

·                     Cancer la ficat
300 de ml de suc de ceapa ; 200 de ml de suc de praz ; 600 de ml de vin alb. Se infuzeaza timp de cinci zile si apoi se adauga 200 g de miere. Se mai infuzeaza inca trei zile. Se consuma cate o lingura de trei ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.

Hepatita

300 g de ceapa se dau pe razatoare, apoi se adauga doua linguri de frunze de pelin, 100 g de miere si 700 ml de vin alb. Se pun intr-un loc rece, in interior. Periodic, se agita. Se consuma 50 de grame de cinci ori pe zi, inainte de masa.

·                     Reumatism
O ceapa data pe razatoare se foloseste la compresele impotriva durerilor articulare, timp de 20-30 de minute, de 2-3 ori pe zi.

·                     Scleroza
Nu va trebuie decat un pahar de suc de ceapa si un pahar de miere. Se consuma cate o lingura de trei ori pe zi.

·                     Intepaturi de insecte
Suc de ceapa sau ceapa proapata, taiata si pusa pe locul intepaturii.

·                     Muscatura de scorpion
Se mananca ceapa proaspata si se pune pe locul muscaturii.

·                     Epilepsia
Trebuie sa se consume cat mai multa ceapa si suc de ceapa pentru a evita accesele de epilepsie.

·                     Impotenta
Seara : Una sau doua cepe, frunze de mesteacan si ceapa verde uscata. Se iau doua linguri din aceasta compozitie si peste ea se pune o jumatate de litru de apa fierbinte. Se infuzeaza o ora. Se bea o jumatate de pahar de doua ori pe zi, pana la ora 16. In acest timp, se consuma si o lingurita de polen. In Georgia, este folosita ceapa de culoare roz, care se considera ca stimuleaza potenta. Daca o mananci cu un ou, o sa-i trezesti sigur pe cei care au hibernat mult timp…

·                     Secretele frumusetii
Pentru tonifierea si improspatarea pielii : Varza, ceapa, ridichi, marar si usturoi, in proportii egale, se dau pe razatoare si se face o masca de 20-30 de minute, dupa care se clateste bine cu apa rece.

·                     Adio, riduri !
Din miere si ceapa, in proportii egale, se face o compozitie care, folosita seara, previne formarea ridurilor. Aceasta compozitie e utila si impotriva crapaturilor talpilor.

·                    
Ceapa cu apa oxigenta albeste fata si o purifica.
O lingura de suc de ceapa, o lingura de argila, o lingura de ulei de masline si cinci picaturi de apa oxigenata. Se face o masca timp de 20 de minute.

·                     Pentru tonieferea tenului foarte uscat, se poate face o masca hranitoare dintr-o ceapa coapta, peste care se adauga miere.

·                     Pentru tenul gras, sucul de lamaie si sucul de ceapa sunt foarte benefice.

·                     Pentru pistrui

·                     Se taie o ceapa pe jumatate si se freaca fata.

·                     O lingura de suc de ceapa si 100 ml de lapte batut se folosesc pentru a curata fata.

·                     O lingurita de flori de galbenele, peste care se pun 100 ml de apa fiarta. Se strecoara si se adauga o lingura de suc de ceapa, cu care se sterge fata.

·                     Caderea parului

·                     De doua ori pe saptamana, se freaca pielea capului cu suc de ceapa.

·                     Se ia suc de ceapa (4/5) si miere (1/5). Se face o masca pentru par. Se recomanda 10 masti de acest fel pentru a stopa caderea parului.

·                     De asemenea, ceaiul din coji de ceapa intareste radacina parului slabit.

·                     4 parti de suc de ceapa, o parte de ceapa si sase parti de fiertura de brusture. Se maseaza pielea capului si se acopera cu un prosop cald, timp de doua ore.

·                     La revedere, par carunt !
Sucul de ceapa, tinctura de ardei iute, semintele de marar si radacina de brusture restabilizeaza culoarea naturala a parului.

·                     Daca vrei sa te vopsesti, poti face un ceai din coaja de ceapa pentru a da o nuanta aurie parului, in 15-20 de minute.

·                     Matreata
Pentru a scapa de problema matretei, care ne supara pe multi dintre noi, frecam pielea capului cu ceapa.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1708
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site