Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE PRIMAVARA

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Inregistrarea unui produs ca fiind traditional
CULTURA CORNULUI
CULTURA SOCULUI
AGRICULTURA ROMANIEI
ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A PRODUCTIEI AGRICOLE
AXE PRIORITARE PENTRU FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA (F.E.A.D.R.)
NAUTUL
TEHNOLOGIA ULEIURILOR VEGETALE COMESTIBILE
HRISCA
Micotoxinele - Ce sunt micotoxinele? tipuri de micotoxine

TERMENI importanti pentru acest document

: spargerea cuibului albine : stimularea familiilor de albine primavara : stimularea de primavara la albine : unificarea familiilor de albine :

INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE PRIMAVARA

 

La inceputul primaverii, imediat dupa iesirea din iarna, fa­milia slabeste mereu ca putere, albinele care au iernat mor treptat, numarul celor care eclozioneaza fiind mai mic decat a celor care pier. Astfel, primavara se gasesc cantitati crescute de puiet, dar cantitati mici de albine, in urmatorul interval de timp albi­nele tinere devin tot mai numeroase, incat dupa cinci—sase sap­tamani de la iesirea din iarna toate albinele de iernare sunt in­locuite cu albine „nascute' in cursul primaverii.

LUCRARI CE SE EFECTUEAZA IN TIMPUL

ZBORULUI DE DEFECATIE

Cunoscand faptul ca la inceputul primaverii puterea familiei continua sa scada, lucrarile care se efectueaza in aceasta peri­oada in stupina vizeaza crearea de conditii optime pentru stimu­larea dezvoltarii acestora, in scopul valorificarii la maximum a culesurilor timpurii.

Supravegherea zborului de curatire. Cand temperatura la soare ajunge la 10—12°C, albinele ies din stup si efectueaza zboruri de curatire, adica isi golesc intestinul gros de excrementele acumu­late in timpul iernii.Daca in fata stupilor mai exista zapada sau pamantul este umed, se asterne un strat subtire de paie, unde albinele slabite si obosite se pot odihni putin inainte de a intra in stup.Familiile sanatoase si bine dezvoltate efectueaza zboruri ener­gice, la care participa majoritatea indivizilor, fapt ce permite un consum mai mare de hrana si ulterior o intensificare a ritmului de dezvoltare. Familiile slabe, efectueaza zboruri reduse ca in­tensitate, nu se vor dezvolta corespunzator, neputand astfel va­lorifica integral culesurile timpurii. Familiile orfane au albinele agitate, zboara dezorientat si cauta matca pe peretele din fata al stupului. Familiile care nu efectueaza zboruri si cele depistate cu stari anormale, se controleaza pentru a se stabili cauzele si a se remedia neajunsurile.   Stimularea zborului de curatire la unele familii mai putin ex­puse la soare sau care efectueaza un zbor slab se face prin ridi­carea capacelor si a pernelor de protectie de pe podisoarele stu­pilor si deschiderea completa a urdinisurilor, permitand .astfel ra­zelor solare sa incalzeasca mai rapid albinele din ghemul de ier­nare. O stimulare puternica a zborului de curatire se obtine prin administrarea unui litru sirop de zahar 2:1, in care se introduc 5 ml sulfatiazol 20% pentru distrugerea agentilor patogeni din tractusul digestiv.

Dupa terminarea zborului de curatire, urdinisurile se reduc din nou la 2—5 cm, in functie de puterea familiei.

Curatirea stupilor de albine moarte. Aceasta lucrare se executa imediat dupa zborul de curatire, urmarind pe langa degajarea urdinisurilor de resturile de iernare si scutirea albinelor de a evacua cadavrele, favorizandu-se astfel activitatea acestora.

La stupii orizontali, operatiunea de indepartare a albinelor moarte se face cu ajutorul unui carlig metalic introdus prin ur­dinis. La stupii verticali cu funduri mobile, operatiunea se efec­tueaza prin ridicarea corpurilor pe un capac, dupa care acesta se curata prin razuire, maturare si inlocuirea lui cu unul curat de rezerva, acolo unde este cazul.

Pe baza resturilor gasite pe fundul stupului se poate aprecia modul cum a decurs iernarea precum si starea familiei in acel moment, astfel putine albine moarte pe cateva randuri si mult rumegus de ceara, inseamna o familie puternica si bine asigurata cu rezerve;

— putine albine moarte, insirate pe mal multe randuri, cu ru­megus putin, denota o familie puternica cu hrana insuficienta pe ramele centrale, motiv pentru care, albinele au fost nevoite sa-si schimbe pozitia ghemului. Familia va fi ajutata cu cateva rame de miere, incalzite in prealabil;

— multe albine moarte, pe randuri putine si mult rumegus de ceara, ne arata ca familia are suficiente rezerve, iar albinele in cea mai mare parte sunt batrane, ca urmare a faptului ca matca fiind batrana, in toamna, nu a depus un numar suficient de oua. In aceasta situatie se schimba matca;

— multe albine moarte pe randuri dese si rumegus de ceara putin, denota rezerve putine. Albinele moarte de foame se re­cunosc si dupa aceea ca au trompele scoase in afara si intinse. Aceste familii se ajuta cu 2—3 faguri cu miere;

— cand in grupul de albine moarte se identifica cristale de miere si albine cu trompa intinsa, este semn ca mierea a cristalizat, iar albinele au murit in lipsa de apa necesara pentru consumarea  mierii   cristalizate,  in  asemenea  cazuri,   familia  respec­tiva va primi faguri cu miere necristalizata;

— cand printre albinele moarte se gaseste si puiet mort in­seamna ca matca este foarte buna si si-a extins mult ouatul in partile laterale ale cuibului unde moartea puietului a survenit din cauza gerului, sau daca stupul este usor, este un indiciu ca albinele nu au rezerve, in primul caz, cuibul se restrange corespunzator, iar in al doilea, se administreaza hrana;

— cand in grupul de albine moarte se identifica si tesaturi albe, asemenea firelor de paianjen, inseamna ca in familia de albine s-au dezvoltat gaselnitele, in aceasta situatie stupul se cu­rata, iar fagurii atacati se inlatura;

— cand albinele moarte sunt stropite cu pete cenusii inseam­na ca familia are diaree, in acest caz se identifica si inlatura cau­zele care au produs-o, iar- albinelor li se va inlesni posibilitatea de a efectua un zbor de curatire fie afara, fie intr-o camera in­calzita;

— atunci cand pe fundul stupului sunt albine cu capul sau toracele lipsa si bucati de fagure, denota ca in familie au patruns soareci, in acest caz se iau masuri imediate de indepartare a acestora si se instaleaza gratii la urdinis;    

— daca grupul de albine moarte este mucegait, este semn ca albinele au iernat rau din cauza ventilatiei necorespunzatoare, sau a unei infiltrari de apa. In aceasta situatie, ramele mucegaite se vor indeparta si se vor introduce altele, cu hrana de rezerva. Stupul se curata si se dezinfecteaza;

— cand printre albinele moarte se gasesc trantori este un indiciu ca albinele doresc sa-si schimbe matca, sau ca aceasta lipseste. Aceste familii vor fi dotate cu matei tinere;

— daca printre albinele moarte se afla si matca, inseamna ca ea a murit in timpul iernii, in acest caz se va da familiei o noua matca.

Instalarea adapatorului se face in ziua in care are loc zborul de curatire, intarzierea instalarii acestuia, atrage dupa sine obisnuirea albinelor sa transporte apa din balti sau de la platformele de balegar. Pentru atragerea albinelor la adapator, in primele zile pe scandura acestuia se picura miere incalzita. Adapatorul se ali­menteaza cu apa calda si se spala zilnic. Se recomanda ca pe langa adapatorul obisnuit sa se instaleze si unul cu apa sarata, l—5 grame sare/litru de apa.

Amenajarea oglinzii stupului se face prin curatirea de iarba,greblarea si presararea cu nisip si sare a unei suprafete de teren egala cu a stupului. In fiecare seara, oglinda stupului se cerceteaza si se inlatura albinele moarte prin maturare. Prin cercetarea acesteiase pot identifica unele stari ale familiei de albine cum ar fi :

-     existenta furtului prin numarul exagerat de albine moarte;

-prezenta unei boli, intoxicatii etc. materializata printr-un numar mare de albine moarte;

-     prezenta puietului racit, care este scos de catre albine

-     lipsa matcii din familie in cazul cand o gasim moarta printre cadavrele de albine .

Instalarea   plansetelor  de  aterizare  in pozitie oblica ,  rezemate de scindura de zbor servesc ca suport de aterizare pentru albinele ce se intorc incarcate de la cules. Ele se confectioneaza din cherestea sau P.F.L.  si se vopsesc in  diferite culori  pentru a  servi albinelor si la orientare.

Instalarea cantarului de control se face sub un adapost special,in lipsa,  se  acopera  cu  folie   de material  plastic ,pentru ca precipitatiile sa nu influenteze valorile reale. Pe cantar se asaza o familie de  putere  mijlocie  care  sa  reprezinte media familiilor de albine din stupina, sau familia cea mai puternica in cazul cind dorim sa studiem potentialul bazei melifere.

CONTROLUL SUMAR DE PRIMAVARA

Controlul sumar de primavara   se   executa  cand  temperatura aerului la umbra atinge valori de +13 +14°C si se executa cat mai rapid pentru a nu provoca furtul si a raci prea tare cuibul. Cu ocazia acestei revizii   se  stabileste  starea  familiei   de   albine, se remediaza situatiile anormale si se face reducerea  cuiburilor .

Starea familiei  de albine se stabileste dupa existenta matcii si prezenta rezervelor de hrana.

Existenta matcii se   stabileste  indirect ,dupa prezenta oualor sau a larvelor din celule. Daca puietul lipseste si albinele reactioneaza printr-un zumzet  intens,   plangator  si  printr-o agitatie  si raspindire haotica ca  pe faguri,  denota   ca  familia   este  orfana.  In cazul in care albinele nu reactioneaza in acest mod, familia nu se considera orfana ci se  verifica  din  nou, dupa aproximativ doua saptamani,   cu  ocazia controlului general de primavara, deoarece exista matci care  care incep ouatul ceva mai tarziu.

Familiilor         orfane, precum si celor cu matci necorespunzatoare se dau matci de rezerva, sau se unifica cu familii  slabe .

Pentru a efectua operatiunea de unificare a familiilor de albine este necesara omogenizarea mirosului celor doua familii,lucru ce se  realizeaza  fie prin afumare,  fie prin  stropirea albinelor si a fagurilor cu apa in care s-au fiert in prealabil plante aromatice . Cel mai indicat procedeu este ca inainte de unificare cu o ora,sa se introduca pe urdinisul celor doua familii o bucata de material textil,  pe  care se aplica  o  picatura  de esenta de menta sau melisa.

Dupa luarea acestor masuri familiile se pot uni, avand grija ca toti fagurii cu puiet sa fie asezati central, iar cei cu miere lateral Din  motive de  siguranta,  matca  familiei   cu  care se unifica ,se introduce  in  colivie  pentru  24  ore,  iar ceaalalta  se pastreaza matca de rezerva.

Este  important  de  retinut faptul ca  operatiunea de unificare a familiilor de albine se executa numai pe timp frumos si de preferinta seara, dupa ce albinele si-au terminat zborul.

O alta metoda pentru unificarea familiilor de albine aplicabila in cazul stupilor verticali, se realizeaza prin suprapunerea corpului de stup fara fund deasupra familiei cu care dorim sa o unificam. Intre aceste corpuri se interpune un ziar perforat, pe unde se realizeaza omogenizarea mirosului ambelor familii. Albinele rod treptat hartia si se unifica.

Prezenta hranei se urmareste numai in cazul neasigurarii acesteia in sezonul de toamna, dupa existenta fagurilor cu miere inpartea laterala a cuibului si a „coroanelor' de miere pe fagurii centrali.  Daca se constata familii fara hrana, dependent de temperatura aerului,  li se  vor administra faguri care se incalzesc in prealabil,  serbet  de zahar sau  sirop in proportie de 2:1.

Modul de iernare se apreciaza dupa cantitatea albine moarte ,de umiditate,  mucegaiuri  si petele de  diaree.  O mortalitate redusa(50—100 g albine), precum si lipsa umiditatii, a mucegaiului si a petelor de diaree indica o buna iernare a familiei.Prezenta umiditatii  si a mucegaiului se datoreste iernarii pe un numar prea mare de rame si a unei ventilatii insuficiente.  Se sterg peretii stupului, fagurii mucegaiti se elimina, iar materialul de protectie se inlocuieste. Aparitia petelor de diaree este cauzata de iernare cu miere necorespunzatoare sau datorita nosemozei. In aceasta situatie, ramele cu miere in care nu exista puiet se inlocuiesc cu rame goale, iar familiei i se administreaza sirop sau serbet de zahar medicamentos.

Reducerea cuiburilor este necesara deoarece in prima parte a primaverii mortalitatea este superioara albinelor care eclozioneaza, iar fagurii pe care au iernat sunt insuficient acoperiti de albine. In vederea asigurarii unui regim termic optim, cuibul se restrange la un numar de faguri bine acoperiti de albine, inlaturandu-se fagurii necorespunzatori, cei goi si, la nevoie, chiar fagurii cu cantitati mai mici de miere.

Un cuib bine restrans prezinta pe partile laterale cate o rama
cu rezerve de hrana (miere si pastura), iar central, rame cu puiet si celule goale, dar cu „coroane' de miere. Pentru a crea o tem­peratura optima cresterii puietului, cuibul se va organiza in partea insorita a stupului.           

Reducerea cuibului se executa la toate tipurile de stup cu exceptia celui multietajat, la care crearea conditiilor optime dez­voltarii puietului se realizeaza prin inversarea celor doua corpuri in care albinele au iernat, ridicand corpul inferior cu celule goale in partea superioara, unde aerul este mai cald si unde se creaza conditii favorabile pentru cresterea puietului.

. Cand familiile au multe albine varstnice sau pierderi masive de albine datorita conditiilor meteorologice nefavorabile, se impune ca operatiunea de reducere a cuiburilor sa se execute de doua sau chiar de trei ori.

CONTROLUL GENERAL DE PRIMAVARA

Controlul general de primavara se executa cand temperatura
aerului la umbra ajunge la minimum 4- 15 + 16°C si albinele
zboara in mod obisnuit. Cu aceasta ocazie se apreciaza marimea
populatiei, cantitatea de hrana, calitatea matcii si se curata
fundurile la stupii orizontali.                                                              

 Marimea populatiei se apreciaza ca familii puternice, familiile care ocupa 8—10 intervale, ca familii mijlocii cele cu 5—7 intervale si ca familii slabe cele cu mai putin de 5 intervale.

Cantitatea de hrana se apreciaza cunoscand ca o. rama STAS cu miere capacita pe ambele fete contine 3,600 kg, una de multietajat 2.300 kg si ca un dm2 de fagure capacit pe ambele fete are cca 350 g miere sau 175g pastura. Pentru o buna dezvoltare in aceasta perioada o familie de albine are nevoie de 8—12 kg miere si l—1.5 kg pastura.Calitatea matcii se apreciaza dupa numarul ramelor ocupate cu puiet, dupa extinderea acestuia pe rame si dupa uniformitatea lui. Puietul matcilor tinere si a celor de calitate superioara ocupa suprafete mari si compacte, pe un numar mare de rame, in timp ce, puietul matcilor varstnice si de slaba calitate este heterogen si dispus in suprafete mici pe un numar redus de rame. In aprecierea calitatii matcilor dupa puietul depus, se va avea in vedere si calitatea fagurilor, intrucat in fagurii cu multe celule deformate, de trantori sau rupti, chiar si materie prolifice nu pot realiza ponte normale.

Curatirea fundurilor stupilor orizontali se executa la controlul general de primavara datorita faptului ca acestea sunt fixe si ca la sfarsitul iernii temperaturile sunt inca scazute, in acest scap se indeparteaza pernele de protectie din partea laterala a cuibului, pentru crearea unui spatiu unde se trec ramele cu albine. Por­tiunea fundului astfel eliberata se curata, iar apoi, ramele se muta la loc si stupul se impacheteaza si se inchide.

Tot in aceasta perioada se remediaza unele aspecte negative. Astfel:

a. Ajutorarea familiilor slabe se poate face prin introducerea de rame cu puiet capacit impreuna cu albinele, luate de la alte familii puternice, carora in prealabil li s-a dat acelasi miros; in­versarea locurilor familiilor slabe cu altele puternice, in care caz acestea se intaresc pe seama culegatoarelor care se intorc la vechile locuri si populeaza astfel familiile slabe. Pentru siguranta se re­comanda inchiderea matcilor in colivie pentru 24 de ore, dupa care se elibereaza. Tot in acest, scop se poate face unificarea fa­miliilor slabe cu alte familii de aceeasi putere, dar cu o matca mai buna;

b. Indreptarea familiilor cu matci epuizate sau orfane. Matcile batrane si cele care au puiet foarte redus si neomogen, sau trantori in celule de lucratoare, se vor inlocui pe masura posibilitatilor cu matci de la rezerva, urmand ca restul matcilor necorespunzatoare sa fie schimbate in sezonul activ. Puietul de trantori in celule de lucratoare se recunoaste dupa aspectul bombat al capacelelor. Fa­miliile orfane vor primi matci de la rezerva;

c. Indreptarea familiilor bezmetice (cu albine ouatoare). Fa­miliile bezmetice, slabe, se desfiinteaza scuturand albinele in stupina si desfiintand stupul in care s-au adapostit. Pentru ca albi­nele sa fie primite de alte familii va trebui ca acestea sa aiba gusa incarcata cu miere, in care scop inainte de efectuarea acestei operatiuni, familia se deranjeaza cu zgomot si fum, batandu-se in peretele stupului. Familiile mijlocii si puternice se redreseaza in­troducand in familia cu albine ouatoare doi faguri cu puiet capa­cit, gata de eclozionare intre care se fixeaza o colivie cu matca. Fagurii cu puiet de trantor se indeparteaza din familia bezmetica, dupa care se face un schimb de locuri cu familia de unde s-a luat puietul. In felul acesta, facandu-se un schimb de albine culega­toare, familia bezmetica se intareste mult si in scurt timp isi re­vine. Familiei puternice, pe care am orfanizat-o, seara i se da o matca fecunda, in colivie.

STIMULAREA DEZVOLTARII FAMILIILOR DE ALBINE

Stimularea dezvoltarii familiilor de albine se realizeaza prin practicarea alimentatiei stimulente si prin operatiunea de largire a cuibului.

Alimentatia stimulenta se face in perioadele lipsite de cules de intretinere, cand stupul de control nu inregistreaza sporuri zilnice de minimum 50 — 100 g. Alimentatia se face atunci cand temperatura permite accesul albinelor . la alimentator, folosindu-.se fie miere diluata, fie sirop de zahar.

Daca  familiile de albine nu  au  substantele proteice necesare cresterii puietului, se practica in aceasta perioada hranirea lor cu polen conservat din sezonul precedent,  cules de al nut de apicultor prin scuturarea paniculelor de pori

Polenul se administreaza inglobat in turtite dezahar sau miere ce se asaza deasupra fagurilor cu puiet din mijlocul cuibului. Polenul de porumb se poate administra in zilele calduroase in aer liber, expunandu-1 in tavite, de unde albinele il culeg si-l inmagazineaza in fagurii din stup.

Transportul familiilor de albine, primavara devreme in localitati in care exista culesuri de intretinere de nectar si polen determina reducerea hranirilor stimulente si constituie masura cea mai eficace pentru dezvoltarea acestora. Astfel, este indicat sa se  foloseasca flora din paduri, plantatiile de salcie, rapita si oricare alta sursa nectaro-polenifera existenta in zona stupinii.

Largirea cuibului se executa progresiv atunci cind toti fagurii din cuib, exceptand cei marginasi, sunt complet ocupati cu puiet si astfel matca nu mai are unde sa depuna oua, sau cind albinele tinere, neavand faguri suficienti, se aglomereaza pe fata interna a diafragmei, avand tendinta de a trece pe sub diafragma externa a acesteia.

Largirea cuibului se face prin introducerea unui fagure cu celule de lucratoare bune pentru ouat, dupa ultima inaintea ramei de margine, dupa ce in prealabil a fost stropit cu sirop diluat sau numai cu apa calda la 35—40°C.

Fagurii stropiti sunt curatati si pregatiti mai repede de catre albine pentru ca matca sa-i insamanteze imediat, pe cita vreme pregatirea celor uscati dureaza cateva zile, iar cantitatea  este mai redusa.

Rama folosita pentru  largirea  cuibului  nu se introduce intre ramele cu puiet ; pentru  a nu stimula  dezvoltarea familiei peste capacitatea albinelor de a acoperi puietul, prevenind astfel racirea   lui .  In   caz  contrar,  la  scaderea  temperaturi exterioare,  albinele  se aduna  in ghem,  parasesc o parte din puietul situat lateral cuibului, acesta raceste, moare, constuind totdata si un focar de infectie.

In momentul aparitiei unui cules abundent de polen, oferit in special de papadie, pomi fructiferi etc., rama pentru largire nu se introduce in marginea cuibului, deoarece, in acest caz, albinele depoziteaza in ea polen, impiedecand astfel matca sa depuna oua. In aceasta situatie se face „spargerea cuibului', fagurele destinat largirii introducandu-se intre ramele cu puiet, fara pericol de ra­cire, deoarece in aceasta perioada familia este dezvoltata, iar tem­peratura exterioara inregistreaza valori termice ridicate .

Cand natura ofera un cules bogat, in timpul infloritului pomilor fructiferi, cand se inregistreaza la cantarul de control sporuri zilnice de 100—200 g, largirea cuibului se face cu faguri artificiali care se introduc in mijlocul cuibului, intre fagurii cu puiet necapacit. A doua zi de la introducerea fagurilor artificiali, acestia se verifica daca au inceput sa fie claditi de albinele lucratoare, in caz contrar se retrag din cuib pentru a nu fi rosi de albine, iar largirea cuibului se face cu faguri claditi. La largirea imediat ur­matoare, se incearca din nou cu faguri artificiali pana ce prindem momentul cand albinele incep sa cladeasca noi faguri. . Cand albinele au cladit celule pana la jumatate din inaltimea peretilor, pentru a stimula matca sa inceapa ouatul in fagure, acesta se introduce spre centrul cuibului.

Daca  fagurii   artificiali  nu   se  cladesc  in  perioada  optima   si se introduc in familii in       perioada pregatiri acestora pentru roire, albinele vor roade tiparul celulelor lucratoare si, vor construi ce­lule de trantor, putand utiliza pentru cladirea de noi faguri artificiali numai familii la care nu a aparut instinctul de roire.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1540
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved