Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


METODE SI TEHNICI DE MODELARE SI SIMULARE

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CHECK-LIST - Fabricarea zaharului si a produselor zaharoase
PROGRAMARE LINIARA SI GRAFURI IN AGRICULTURA
Buruieni de primavara cu germinatie tarzie (sau de vara)
INFLUENTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRA INSUSIRILOR FIZICE
Mierea de calitate
CULTURA ZMEURULUI - Particularitati de crestere si fructificare
America de Sud - Principalele activitati agricole - Tipuri de culturi
CULTURA VISINULUI
ANALIZA CALITATII LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE ACIDE
Compozitia chimica - miere

TERMENI importanti pentru acest document

: : coeficienti de transformare a lucrarilor mecanice in Hantri : agregate pentru combaterea bolilor si daunatorilor imagini : calcul necesar de tractoare si masini agricole :


METODE SI TEHNICI DE MODELARE SI SIMULARE

1. ETAPELE PROCESELOR DE MODELARE SI SIMULARE

1.1.Etapele procesului de modelare

Procesul modelarii cuprinde urmatoarele etape:

* cunoasterea detaliata a realitatii sistemului (procesului) ce se modeleaza

* construirea propriu-zisa a modelului economico-matematic

* experimentarea modelului econornico-matematic si evaluarea solutiei

* implementarea modelului economico-matematic si actualizarea solutiei.

MODELE ECONOMICE DESCRIPTIVE Sl NORMATIVE

Modelele economico-matematice utilizate in procesele economice din intreprinderi sunt de doua feluri, si anume:

- modele descriptive care au ca obiectiv reproducerea unor proprietati ale sistemului modelat,

- modele normative care urmeaza a fi utilizate pentru aplicarea unor reguli eficiente de decizie in intreprindere (cu scopul cresterii performantelor)

Modele ce surprind aspecte tehnologice si de productie

M1 Model arborescent pentru descrierea structurii produselor si calculul necesarului de resurse materiale. Modelul ne indica, cu ajutorul unui graf, arborescenta unui anumit produs P. Prin arborescenta se intelege descompunerea produsului finit in componentele sale, cu precizarea normelor de consum conform retetei de fabricatie; descompunerea se realizeaza pe mai multe niveluri si anume pe atatea cate sunt necesare pentru ca pe ultimul nivel sa se poata citi componentele de baza, respectiv resursele materiale.

M2 Model tip Grafice Gantt

Aceste modele cunosc o larga raspandire in multiple domenii unde apare problema succesiunii in timp a unor activitati.Pot fi folosite atat ca modele descriptive cat si ca modele normative, cand este vorba de secvente tehnologice.

M3 Modele de tip MDC (metoda drumului critic)

Grafele MDC reprezinta conditionarile logice si tehnologice dintre activitatile unui proiect si ofera posibilitatea luarii in considerare a necesarului privind resursele materiale, umane si financiare.

Ofera numeroase si utile informatii: termene de incepere si terminare ale activitatilor, rezerve, activitati critice, diagrame privind nivelarea, alocarea resurselor care prezinta interes pentru practicieni.

M4 Modele de ordonantare si lotizare

Problemele de ordonantare constau in stabilirea unei ordini de efectuare a activitatilor unui proces de productie, astfel ca interdependentele dintre ele sa fie respectate in limita resurselor disponibile si cu o durata totala minima de executie.Aceste modele se bazeaza pe tehnici combinatorice si pe procedee cunoscute sub denumirea 'branch-and-bound' ('ramifica si margineste').

M5 Modele pentru determinarea capacitatilor de productie

Capacitatea de productie a unei intreprinderi se stabileste pe baza fondului de timp disponibil al utilajelor. Varietatea acestora precum si posibilitatile numeroase de calcul a capacitatii nominale, practice, economice conduc la conceperea unor modele complexe.In aceste modele se inlocuieste capacitatea valorica agregata cu mai multi indicatori fizici si valorici cum ar fi: fondul tehnic de timp pe grupe de masini, valparea productiei marfa obtinuta anterior, volumul productiei exprimat in unitati fizice, fondul de timp necesar pentru principalele piese de schimb etc. Cu ajutorul acestor indicatori se exprima situatia tehnico-economica existenta in intreprindere la un moment dat (caracter descriptiv). Se poate formula un model de programare liniara cu mai multe functii obiectiv. In felul acesta modelul va include si aspecte normative. Capacitatea de productie se poate optimiza din mai multe puncte de vedere: al reducerii consumului de materii prime sau de energie, al reducerii numarului de personal utilizat, al valorificarii cat mai bune a materiilor prime etc. in conditiile satisfacerii programului sortimental contractat si a unor costuri minime.

M6 Modele pentru determinarea structurii de productie pe o perioada data. Aceste modele pun problema determinarii unei structuri de productie pe o perioada data in functie de cerintele pietei (contracte incheiate) si resurse disponibile, care maximizeaza sau minimizeaza, dupa caz, una sau mai multe functii obiectiv, ca de exemplu: maximizarea profitului, minimizarea costului de productie, maximizarea cifrei de afaceri, etc.

M7 Metodele pentru probleme de amestec. Continutul unei probleme de amestec si dieta poate fi formulat astfel: Un produs final P are in componenta sa produsele Pj(j=1,,n), care trebuie amestecate. Produsul P are caracteristici calitative impuse si exprimate prin m indicatori. Si in cazul modelului de amestec, partea descriptiva a modelului o constituie restrictiile, iar partea normativa, functia obiectiv.

M8 Modele de transport-repartitie. Aceste modele reprezinta cazuri particulare ale programarii liniare, care permit utilizarea unui algoritm expeditiv de rezolvare. Problema de transport, in forma ei generala, consta in gasirea unui plan optim de transport al unui produs omogen in asa fel incat, tinand seama de disponibilitatile furnizorilor si de cerintele consumatorilor, sa se minimizeze cheltuielile de transport sau numarul de t/km parcursi.

M9 Modele de flux in retele de transport. Cu ajutorul acestor modele pot fi rezolvate urmatoarele tipuri de probleme din practica: se poate descrie procesul transportului intern intr-o uzina, distributia unei materii prime fluide sau gazoase (apa, abur, titei etc.) in procesul de productie etc.In general, pentru rezolvare se foloseste algoritmul Ford-Fulkerson.

M10 Modele pentru fenomene de asteptare. In practica economica apar numeroase situatii de 'asteptare' datorate imposibilitatii de a corela temporal diverse activitati care se interconditioneaza. Conceperea unui model de 'asteptare' presupune cunoasterea unor caracteristici ale fenomenului studiat privind numarul mediu de: unitati in sistem, a unitatilor in curs de servire, de unitati in sirul de asteptare, de statii neocupate, de unitati ce sosesc intr-o unitate data de timp, precum si timpul mediu: de servire, de asteptare in sistem si de asteptare in sir. Aceste modele au un caracter complex descriptiv-normativ.

M11 Modele de stocare. Prin prisma modelului economico-matematic de stocare, principalele elemente ale oricaruiproces de stocare sunt: cererea, aprovizionarea, parametrii temporali si costurile specifice (cost de lansare a unei comenzi, cost de stocare si cost de penalizare sau rupere). Gama modelelor de stocare este extrem de diversa (modele deterministe, probabiliste, statice, dinamice, cu cerere continua, cu cerere discontinua etc.). In structura modelelor de stocare sunt cuprinse numeroase elemente descriptive, precum si o parte normativa: procedeul de determinare a politicii optime de reaprovizionare.

M12 Modele ale controlului statistical al calitatii produselor. Aceste modele se bazeaza pe cunostinte de statistica matematica. Ele au atat un caracter descriptiv cat si normativ.

1.2.Etapele procesului de simulare

'Simularea este o tehnica de realizare a experimentelor, care implica utilizarea unor modele matematice si logice si care descriu comportarea unui sistem real de-a lungul unei perioade mari de timp. Realizarea experimentului de simulare presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

a) Formularea problemei;

b) Culegerea si prelucrarea preliminara a datelor reale;

c) Formularea modelului de simular;

d) Estimarea parametrilor caracteristicilor operative prin procedee din statistica matematica pe baza datelor reale culese;

e) Evauarea performantelor modelului si parametrilor in special prin teste de concordanta;

f) Construirea algoritmului simularii fie prin schema logica detaliata fie prin schema bloc in functie de marimea modelului;

g) Validarea sistemului de simuare fie prin testarea programului pentru o solutie particulara cunoscuta;

h) Programarea experimentelor de simuare prin considerarea succesiva a vaorilor parametrilor de intrare;

i) Analiza datelor simulate.

Simularea permite in general:

- determinarea formei functionale de exprimare a legaturilor dintre fenomenele cercetate si estimarea valorilor parametrilor modelului;

- testarea diferitelor cai de actiune care nu pot fi formulate explicit in cadrul modelului;

- structurarea mai buna a problemei investigate;

- demonstrarea solutiilor pentru rezolvarea problemei care face obiectul deciziei.

Variabilele de intrare pot fi deterministe sau stochastice. Ele se determina dupa un anumit procedeu sau se genereaza aleatoriu, in functie de anumiti parametri de intrare. Parametrii de intrare se caracterizeaza prin aceea ca iau valori neschimbate pe tot timpul procesului de simulare.

Variabilele de iesire depind de variabilele si parametrii de intrare putand fi deterministe sau stohastice.

2. METODA FUNCTIILOR DE PRODUCTIE

Functiile de productie utilizate in modelarea proceselor economice

Evolutia acesteia se va diferentia in functie de semnificatia functiei si de decident Se pot identifica urmatoarele situatii :

1. - evolutie liniara,

2. evolutie patratica,

evolutie exponentiala,

4. alte tipuri de functii.

2.1. Resursele si factorii de productie in unitatile agricole

Resursele de productie reprezinta potentialul natural, material, financiar si uman de care poate dispune unitatea agricola la un moment dat si care exprima posibilitatile ei de dezvoltare. Resursele considerate ca atare au un caracter static, rolul lor IncepInd sa se manifeste din momentul In care sunt angrenate in procesele de productie sub actiunea muncii umane, devenind factori de productie. Ca atare, prin factor de productie se Intelege o componenta a ansamblului de elemente ce participa nemijlocit la producerea diverselor produse agricole. In cadrul factorilor de productie se includ mijloacele de munca, obiectele muncii, forta de munca, actiunea lor conjugata ducInd la obtinerea produselor agricole.

Factorii de productie reprezinta resursele de productie consumate In procesele de munca si care sunt purtatorii de costuri pe care le transmit integral sau partial asupra produselor obtinute. Factorii de productie purtatori de costuri constituie factori economici, spre deosebire de factorii naturali, ca precipitatiile, temperatura, umiditatea care, desi participa la desfasurarea proceselor de productie, nu greveaza rezultatele prin costuri.

Caracterul dinamic al factorilor economici In opozitie cu cel static al resurselor, se manifesta prin transformarile pe care le sufera (integral sau partial) in procesele de productie.

Actiunea factorilor de productie se afla sub influenta conditiilor social - economice si naturale existente in unitatile agricole, care pot sa stimuleze obtinerea unor rezultate positive sau, dimpotriva, pot sa duca la unele limitari in valorificarea deplina a potentialului de productie al unitatii.

Caracterul polifactorial al proceselor de productie din unitatile agricole si gama larga a factorilor participanti impune, in vederea valorificarii lor rationale, cunoasterea actiunii lor a legaturilor cauzale dintre factori si productie, precum si dintre ei. Aceasta se poate realiza recurgand la

clasificarea lor dupa diferite caracteristici: esenta factorilor, raportul care se formeaza intre volumul factorilor si volumul productiei obtinute, participarea la una sau mai multe activitati de productie etc. (tabel 1.).

Factorii ficsi si variabili considerati in raport cu unitatea de produs obtinut, apar intr-o postura oarecum diferita decat asa cum au fost priviti in raport de intregul volum al productiei. Astfel, odata cu variatia productiei totale, volumul de factori ficsi pe unitatea de produs devine si el variabil, reducandu-se odata cu cresterea productiei. In ceea ce priveste factorii variabili, ei se mentin relativ constanti pe unitatea de produs sau variaza foarte putin si cresc pe masura ce volumul productiei este mai mare.

Clasificarea factorilor de productie Tabelul 1

-------------------------------------------------------------------------------------------

Criteriul de Tipul factorilor Caracteristici

clasificare

--------------------------------------------------------------------------------------------

A. Esenta Naturali: fertilitatea Nu sunt purtatori de costuri

factorilor naturala a solului, pre- Prin actiunea lor pot favoriza

cipitatii, temperatura, sau defavoriza desfasurarea vant, insolatie etc. proceselor de productie si

economici

Cunoasterea probabilitatii de apa-

ritie si a modului lor de manifes-

tare permite valorificarea cea mai

buna a factorilor economici.

--------------------------------------------------------------------------------------------

Economici: Sunt purtatori de costuri, care se

Materiali: tractoare, transmit asupra produselor

obtinute

masini agricole, instalatii

constructii, amenajari hidrotehnice,

plantatii de vii si pomi, seminte,

animale de productie, ingrasaminte etc.

--------------------------------------------------------------------------------------------

Umani: personalul munci- Reprezinta factorul constient al

tor din unitatile agricole. intregii activitati, elementul

. prin care sunt puse in actiune

mijloacele de productie si aplicate

tehnologiilor Creaza valori mai mari decat propriul sau cost.

--------------------------------------------------------------------------------------------

B. Raportul intre Ficsi: pamantul, trac- Volumul lor nu este influentat In

volumul factori- toarele, masinile a- in cursul anului de variaria pro-

lor si volumul gricole, constructii- ductiei totale. Determina in

productiei tota- le, amenajarile hidro- buna masura capacitatea

le obtinute. tehnice etc. de productie a unitatii agricole

Participa la mai multe cicluri de

productie, transmitandu-si treptat

valoarea asupra productiei.

Incarca costurile de productie prin

cheltuielile cu amortizarea lor.

----------------------------------------------------------------------------------------

Variabili: Ingrasamintele, Volumul lor depinde nemijlocit de

semintele, furajele, apa variatia productiei totale.

pentru irigat, pestici- Se consuma integral intr-un ciclu

dele. de productie, transmitandu-si in

totalitate valoarea asupra

productiei create.

--------------------------------------------------------------------------------------------

C. Participare la Monovalenti: samanta, ma- Utilizarea lor este limitata la o una sau mai multe terialul saditor. singura cultura.

activitati de Polivalenti: Ingrasamin- Sunt utilizati la o gama larga de

productie tele, carburantii, trac- culturi sau categorii de animale.

toarele, plugurile etc.

Factorii ficsi determina cheltuielile fixe care sunt independente de felul, volumul si intensitatea activitatilor de productie desfasurate. Factorii variabili la rindul lor determina cheltuieli variabile, al caror nivel depinde direct de felul, intensitatea si volumul productiei, pastrand pe unitatea de produs - tona de grau, hl lapte etc - un nivel mai mult sau mai putin constant la un nivel scazut al poductiei, dupa care volumul lor pe unitatea de produs creste proportional cu productia suplimentara obtinuta.

Cu cat un factor are un caracter mai stabil in decursul timpului, cum sunt de pilda constructiile, lucrarile de imbunatatiri funciare, plantatiile de pomi si vie etc - cu atat este mai ireversibil, in sensul ca este mai greu susceptibil de modificari In dimensiunea sa.

Deciziile privind asigurarea unitatii agricole cu asemenea factori ficsi trebuie, luate cu mult discernamant, intrucat ulterior nu se mai poate reveni asupra lor, decat prin antrenarea unor costuri foarte mari.

Spre deosebire de factorii ireversibili, factorii reversibili cum sunt de pilda ingrasamintele al caror volum este proportional cu cel al productiei, pot fi modificati cu destula usurinta, existand posibilitatea adoptarii unei noi decizii care sa amelioreze efectele decizilor anterioare. Desfasurarea eficienta a activitatilor in unitatile agricole necesita ca asigurarea cu resurse de productie, combinarea si alocarea lor sa fie astfel facuta incat sa duca la:

-valorificarea integrala a capacitatii de productie a unitatii prin folosirea completa a resurselor;

------ ------------------ ---------------------

-

-

- b a

----------------------- ---------------------

Fig. nr. 1. Aprecierea gradului de folosire a unei resurse.

( a: folosita partial; b: folosita integral).

-obtinerea unor cantitati sporite de produse pe hectar si animal furajat, cu cheltuieli cat mai reduse pe unitatea de produs;

-cresterea continua a randamentului resurselor utilizate, prin aplicarea tehnologiilor moderne si a mijloacelor tehnice perfectionate.

Avand in vedere aceste cerinte, in fata specialistilor din unitatile agricole se ridica o serie de probleme cu caracter tehnic si economic referitoare la optiunile privind resursele de productie si anume:

- precizarea cantitatilor optime de resurse variabile ce trebuie alocate pe unitatea de productie (hectar, animal furajat) pentru a se realiza productii ridicate si rentabile, prin utilizarea eficienta a tuturor resurselor, atat in situatia in care acestea pot fi procurate in cantitati suficiente cat si in

cazul in care exista unele limitari in procurarea lor ;

- stabilirea proportiilor in care trebuie combinate resursele pentru a se asigura fie obtinerea anumitor niveluri de productie cu cheltuieli minime, fie realizarea unui asemenea nivel de productie care sa duca la un beneficiu maxim;

- determinarea celui mai eficient mod de repartizare pe activitati a resurselor polivalente aflate in unitatea agricola in cantitati limitate.

Obtinerea unui beneficiu maxim pe unitatea de suprafata, respectiv pe hectar presupune aflarea valorii maxime pe care o poate lua functia beneficiului (BT1). Maximul acestei functii se poate determina matematic anuland derivata intaia a functiei in raport cu resursa variabila.

Rezulta: dB1/dX1 = f(x1)py - px1 = 0

cum f (X1) py reprezinta productia marginala in expresie valorica (PMgV) si px1 este costul marginal (CM1), se obtine : PMV1 = CM1 sau PMV1 / Px1 = 1

Rezulta ca functia beneficiului are valoare maxima cand se realizeaza egalitatea dintre productia marginala valorica si costul marginal, si care din punct de vedere economic corespunde optimului economic (OE).

Intervalul hasurat in fig. 2. marcheaza beneficiul ce poate fi obtinut ca rezultat al alocarii in diferite doze a resursei variabile.

Productia fizica totala (P.F.T.)

] creste Mteh scade

Productia fizica medie (P.F.Medx1)

] scade

Elasticitatea productiei (Ex1)

] < 1 =0 < 0

Cheltuieli Totale

Cresc cresc

Cheltuieli variale

[ cresc

Cost marginal ( CM )

] relativ constant

Beneficiul Total

[ Prag rent Max scade

[ OpEc

Fig. 2. Optimizarea utilizarii unui factor pentru obtinerea unui produs.

Inaltimea maxima corespunde beneficiului maxim care, dupa cum se poate observa din figura, se realizeaza in momentul in care

productia marginala in expresie valorica este egala cu costul unitar al resursei variabile (PMV = Pxi).

2,2. Combinarea si alocarea rationala a resurselor de productie in untatile agricole

Obtinerea produselor agricole poate avea loc prin intermediul unor combinatii foarte variate de resurse, in raport cu conditiile concrete si posibilitatile unitatii. Resursele de productie in diversele lor combinatii dau rezultate diferite atat sub aspectul productiilor considerate din punct de vedere fizic, cat si al costurilor si beneficiilor. Posibilitatile largi de combinare a resurselor, efectele diferite pe care le genereaza, atrag dupa sine necesitatea cunoasterii modului in care se comporta in diversele lor combinatii. Specialistii pot obtine asemenea informatii din rezultatele cercetarilor de la statiunile zonale de cercetari, precum si pe baza experientelor efectuate in insasi unitatile agricole.

In adoptarea deciziilor privind combinarea resurselor este necesar sa se aiba in vedere faptul ca in procesul de productie intre resurse pot exista raporturi de complementaritate si de substituabilitate.

Alocarea optima a doua resurse, de care dispunem in cantitati suficiente, pentru obtinerea unui produs se face pana cand nivelul productiilor marginale exprimate valoric ale celor doua resurse sunt egale cu costurile marginale ale unitatilor de resurse (px1 si px2),ceea ce arata ca pentru cazul particular, de alocare a doua resurse pentru obtinerea unui produs, optimul economic este atins atunci cand raportul productiilor marginale in expresie fizica este egal cu raportul invers al costurilor lor.

Aceasta constatare confirma totodata metoda grafica, ca optimul economic se afla pe curba care are panta pX1/pX2

Combinarea optima a mai multor resurse variabile (X1,X2Xn), pentru obtinerea unui produs (Y1), in vederea obtinerii beneficiului maxim se realizeaza cand:

PMgl * Pyl/Pxl = PMg2 * Pyl /Px2= Mg3*Pyl/Px.PMgn * Pyl / Pxn=1

ceea ce inseamna ca resursele pot fi alocate pana cand se obtin productii marginale valorice cu costurile unitare ale resurselor respective.

Cand posibilitatile de procurare a resurselor sunt limitate, in sensul ca nu putem aplica resursele in dozele care sa ne asigure maximum de beneficiu, respectiv optimul economic, spunem ca resursele se afla in cantitate insuficienta. In acest caz este necesara repartizarea lor pentru obtinerea de productie valorica maxima, pentru cantitatile limitate din cadrul resurselor.

Resursele aflate in relatii de complementaritate nu pot fi utilizate in procesul de productie decat considerate impreuna (de pilda tractor-carburant, efective de animale - furaje, combina - mecanic agricol). In cazul in care resursele respective se combina in proportii definite (1 tractor- 1 mecanizator) complementaritatea se considera perfecta.

Resursele care in procesul de productie se pot inlocui unele pe altele, in parte sau in totalitate, se afla in relatii de substituabilitate. Resursele substituabile se pot inlocui in proportii constante sau in proportii variabile.

In cazul substituirii in proportie constanta resursele se pot folosi reciproc intr-o proportie care ramane constanta, indiferent de volumul folosit din fiecare. Un exemplu in aceasta privinta il constituie furajele. De pilda 1 Kg de orz din ratie poate fi inlocuit cu o anumita cantitate de porumb boabe, avand in vedere valoarea lor nutritiva si considerand ca nu se schimba calitatea furajelor. Proportia de substiuire intre orz si porumb este constanta, indiferent de ponderea lor in ratie, putandu-se merge pana la substituirea totala a uneia din resurse in functie de posibilitatile de aprovizionare si de costuri, fara ca nivelul productiei sa se modifice. Daca in procesul de productie o resursa se poate inlocui in totalitate prin alta, se considera ca substituabilitatea este perfecta.

In unitatile agricole mai frecventa este situatia substituirii resurselor in proportie variabila, intre cantitatile din resursele ce se pot inlocui reciproc se inregistreaza variatii in raport cu volumul resursei inlocuite si proportia de substituire. De pilda, proportiile de inlocuire intre ingrasamintele cu azot si cele cu fosfor variaza, intre anumite limite, in functie de cantitatile mobile de azot si fosfor din sol, in functie de doza alocata la unitatea de suprafata si de cerintele plantelor.

Substituirea resurselor se face pe baza cunoasterii proportiei (raportului) lor de substituire considerat sub doua aspecte - fizic si valoric.

Raportul fizic de substituire a doua resurse este dat de proportia in care una o inlocuieste pe cealalta pentru realizarea aceluiasi volum de productie. Deci, raportul de substituire indica fie cantitatea din sursa X1 care se economiseste prin utilizarea unei unitati din resursa X2 atrasa in procesul de productie, fie cantitatea din resursa X1 care trebuie folosita pentru o unitate economisita din resursa X2, volumul productiei Y ramInInd acelasi.

Pentru fundamentarea mai temeinica a deciziilor, se pune ca apectul fizic al substituirii sa fie neaparat completat cu aspectul valoric, In sensul luarii in considerare a costului resurselor care se substituie.

Recurgerea la costurile unitare ale resurselor permite aprecierea efortului economic solicitat de diferitele variante de substituire si faciliteaza optiunile conducerii pentru solutiile care sunt mai economice In conditiile concrete date, privind obtinerea aceluiasi volum de productie.

MODELAREA FISEI TEHNOLOGICE

Fisa tehnologica a unui produs, reprezinta ansamblul de lucrari repartizat in timp (zi, decada, luna), de necesar de forta de munca, de necesar de lucrari mecanizate si de necesar de materiale pentru obtinerea unui produs. Cu ajutorul fisei tehnologice care are inscrisa in ea normele de consum de forta de munca, de energie, de materiale se calculeaza:

Ø      necesarul de forta de munca, repartizarea in timp a fortei de munca si salariile corespunzatoare;

Ø      necesarul de energie (mijloace, mecanisme, motoare electrice), repartizarea in timp si cheltuielile aferente;

Ø      necesarul de materiale, repartizarea lor in timp si cheltuielile aferente.

De o importanta deosebita in respectarea tehnologiei o are cunoasterea modului de aplicare a tehnologiei, care consta in modul concret de desfasurare a lucrarilor in timp si a necesarurilor de mijloace tehnice, umane si financiare. in productia agricola tehnologia unui produs, reprezinta de obicei, tehnologia obtinerii unui produs intermediar, din cadrul circuitului economic al produsului.

Astfel daca se considera produsul 'pasta de tomate', circuitul economic al acestui produs poate fi descompus in verigi de productie:


Factori tomate industrializare depozitare comercializare consumatori

Pentru fiecare veriga a circuitului sunt aplicate tehnologii corespunzatoare, dar principiile analizei si proiectarii acestor tehnologii sunt in general aceleasi, chiar daca vizeaza activitati diferite: de productie, de industrializare, de depozitare, de comercializare.

Fiecare veriga, care in cazul nostru constituie o tehnologie de sine statatoare, poate fi la randul sau sa fie subdivizata in procese de munca.

Procesele de munca constituie gruparea lucrarilor din tehnologie in functie de acelasi obiectiv.

Astfel la culturile de productie vegetala procesele de munca pot fi:

Ø          eliberat terenul; fertilizat cu ingrasaminte naturale;

Ø          fertilizat cu ingrasaminte chimice;

Ø          pregatit terenul in vederea semanatului (plantatului);

Ø          semanatul (plantatul);

Ø          intretinerea culturii prin lucrari manuale;

Ø          intretinerea culturii prin lucrari mecanice;

Ø          tratamente de combatere a bolilor si daunatorilor;

Ø          recoltatul.

Pentru a constitui un adevarat instrument de organizare stiintifica a productiei, fisa tehnologica trebuie sa cuprinda o serie de indicatori cu continut tehnic, economic si organizatoric care sa permita fermierilor sa urmareasca si sa aplice, in teren, diferitele masuri tehnologice, sa determine volumul de resurse materiale, umane si financiare necesare, si sa stabileasca costurile directe de productie.

in fisele tehnologice sunt inclusi:

Ø         parametri cantitativi si calitativi de executare a lucrarilor (adancimea araturii, distante intre randuri de semanat, dozele de ingrasaminte, fungicide si erbicide la hectar, normele de seminte la hectar, s.a.);

Ø         perioada calendaristica de executare a lucrarilor considerate pentru un an agricol normal;

Ø         agregatele pe care le utilizam in executarea lucrarilor (tipul tractorului si al masinii agricole, formatia de munca, norma zilnica de lucru, s.a.).

Pe baza acestor elemente primare, avand in vedere normativele in vigoare, se determina necesarul de forta de munca in ore - om sau zile - om, cu indicarea categoriei profesionale, ore tractor sau hectare aratura normala, zile perechi animale, tone sau tone km, necesarul de materiale (samanta, ingrasaminte, fungicide, insecticide, erbicide, apa de irigat, s.a.).

Fisa contine elemente privind costurile directe ca:

Ø          salariile personalului;

Ø          plata lucrarilor efectuate de terti;

Ø          costul materiilor si materialelor s.a.

Totalitatea cheltuielilor cuprinse in fisa reprezinta costul tehnologic al productiei. imbunatatirea tehnologiei, in conditiile intensificarii continue a productiei, poate atrage dupa sine o crestere a cheltuielilor pe unitatea de suprafata, insa sporirea productiei va duce la reducerea costurilor pe unitatea de produs, asigurand astfel sporirea masei de profit. Fisele tehnologice sunt necesare pentru programarea, pregatirea si organizarea productiei servind la determinarea necesarului de mijloace de productie, a fortei de munca, precum si a cheltuielilor directe de productie. Ele constituie elemente de baza in conducerea stiintifica a exploatatiei agricole, intrucat sintetizeaza, pe culturi, limitele consumurilor de munca vie si materializata, rezultatele materiale concretizate in productia principala si secundara, precum si rezultatele economice directe. Pe baza fisei tehnologice se poate calcula pentru fiecare cultura cheltuielile directe, pe elemente si perioade, ceea ce permite urmarirea si controlul sistematic asupra desfasurarii activitatii economice a exploatatiei agricole.

ANALIZA FIsEI TEHNOLOGICE. Dupa modul de abordare a analizei tehnologiei, acesta poate fi: secvential, global si sistemic.

Analiza secventiala a tehnologiei presupune analiza elementelor sale componente. O prima grupare de elemente tehnologice o constituie procesele de munca.

Analizele secventiale se pot efectua la nivel de proces de munca sau pot fi aprofundate in cadrul proceselor de munca pana la nivelul lucrarilor ce compun procesul (manuale sau mecanice) si a consumului de materiale. Astfel, lucrarea de fertilizat poate fi analizata la nivelul timpului cand este efectuata lucrarea, a masinilor folosite, a felurilor de ingrasaminte si a cantitatilor utilizate. Desigur, ca de aceeasi maniera pot fi analizate si celelalte procese de munca.

ELABORAREA FIsEI TEHNOLOGICE CU PRODUSUL-PROGRAM AGR4. Produsul-program AGR4 este intocmit a asigura calcularea diferitelor tehnologii de productie in productia vegetala .

Produsul-program AGR4, pentru calcularea fisei tehnologice este structurat in urmatoarele parti:

a) Baze de date ce contin norme, normative, preturi, masini si tractoare agricole :

Ø      MEC1.DBF: contine normele de lucru mecanice si anume: codul lucrarii, denumire, agregatul, unitatea de masura, norma de lucru, consumul de motorina, coeficientul de transformare in hectare aratura normala, categoria de plata a mecanizatorului si tariful de plata a lucrarii, in cazul cand lucrarea este efectuata de terti.

Ø      MAN1.DBF: contine normele de lucru lucrari manuale si anume: codul lucrarii, denumirea lucrarii, unitatea de masura, norma de lucru, formatia de lucru, categoria de plata;

Ø      MAT1.DBF: contine materiale ce sunt folosite in tehnologii si anume: codul materialului, denumirea materialului, unitatea de masura, pretul de cumparare a materialului, consumul energetic incorporat in material, in Kwh/UM;

ELABORAREA AUTOMATa A FIsEI TEHNOLOGICE

sI A PLANULUI DE PRODUCtIE

NORME INTRODUCERE INTRODUCERE FISE

NORMATIVE ACTUALIZARE ACTUALIZARE TEHNOLOGICE


ACTUALIZARE PARAMETRII

(calcule editari)


CHELTUIELI CU TRACTOARE si MASINI AGRICOLE

 

FISELE

TEHNOLOGICE

 


Recapitulatie

 


Ø      MASINI.DBF: contine lista tractoarelor si masinilor agricole si anume: codul tractorului sau masinii agricole, denumirea, denumirea prescurtata si consumul energetic (Kwh/ora functionare);

Ø      CULT.DBF: contine lista culturilor pentru care se intocmesc fisele tehnologice si anume: codul fisei tehnologice, productia medie principala, productia medie secundara 1,2 sau 3, pretul de livrare al productiei principale, pretul de livrare al productiei medii secundare 1,2 sau 3, tipul productiei (terminata sau neterminata), sistemul de cultura (irigat sau neirigat).

Toate bazele de date au posibilitatea de a fi actualizate si anume:

Ø      introducerea de noi date;

Ø      modificarea datelor existente;

Ø      stergerea unor date;

Ø      listarea datelor (ecran/imprimanta).

b). Baze de date ce contin informatiile aferente tehnologiei unei culturi.

Fiecarei culturi ii corespund doua baze de date (L si M).

In intocmirea fisei tehnologice pentru o cultura, trebuie sa tinem cont de urmatoarele:

Ø      baza de date 'Lcod cultura', care contine: codul lucrarii, luna si decada cand se efectueaza lucrarea, volumul de lucrare la hectar si daca lucrarea este efectuata cu mijloace proprii sau terti, in cazul lucrarilor mecanizate;

Ø      baza de date 'Mcod cultura', care contine: codul lucrarii, luna si decada cand se efectueaza lucrarea, codul materialului folosit si norma de consum ce este prevazuta pentru 1 hectar.

Ø      fisa tehnologica care se intocmeste pentru suprafata de 1 hectar;

Ø      programul AGR4 asigura elaborarea de tehnologii de productie, in mai multe variante, pentru fiecare cultura, tinand seama de nivelul de productie, de gradul de mecanizare, de apartenenta mijloacelor mecanice (proprii sau inchiriate), de costul, respectiv tarifele, lucrarile agricole.

Ø      posibilitatea actualizarii fisei tehnologice: introducerea de lucrari, modificarea lucrarilor, stergerea unor lucrari si listarea lucrarilor introduse (ecran sau imprimanta).

Listarea pe ecran sau la imprimanta, da posibilitatea verificarii datelor ce au fost introduse in fisa tehnologica (Tabelul nr.1).

Lista de verificare a lucrarilor din fiecare tehnologie cuprinde:

      Cultura;

      productia medie;

      preturile de livrare a produselor;

      sistemul de cultura (irigat, neirigat);

      modul de executare a lucrarilor (propriu, terti);

      forma productiei (terminata, neterminata);

      denumirea lucrarilor (manuala, mecanica);

      materialele consumate.

Pentru lucrarile manuale se obtin informatii privind:

      denumirea;

      perioada de executie (luna, decada);

      unitatea de masura;

      norma de lucru;

      formatia de lucru;

      volumul de lucrare pentru 1 hectar;

      nivelul de salarizare (plata);

Pentru lucrarile mecanice se obtin informatii privind:

      denumirea materialului;

      agregatul (tractor, masina);

      perioada de executie;

      unitatea de masura;

      norma de lucru;

      consumul de combustibil;

      transformarea in hantri;

      categoria lucrarii;

      volumul de lucru la 1 hectar;

      tariful de plata pentru lucrari executate de terti;

Pentru materialele consumate se obtin informatii privind:

      denumirea;

      unitatea de masura;

      consumul pe hectar;

      pretul de achizitionare.

c) Modificarea unor parametrii generali pentru productia vegetala sau specifici culturii.

Acesti parametrii pot fi actualizati interactiv pentru fiecare fisa tehnologica, in momentul calcularii indicatorilor tehnico-economici ce caracterizeaza tehnologia unei culturi.

d) Determinarea necesarului de mijloace materiale si a necesarului de forta de munca precum si a mijloacelor financiare pe perioade calendaristice (luni, trimestre, an) (tabelul nr.).

e) Programul AGR4 permite gruparea, cheltuielilor directe pe procese de munca (pregatit teren, fertilizat, semanat, intretinerea culturilor, recoltat, transport, s.a.); pe consumurile tehnologice (seminte, ingrasaminte, insectofungicide, erbicide, s.a.); precum si a salariilor cuvenite pentru mecanizatori si muncitori manuali.

f) Programul AGR4, permite listarea necesarului de materiale folosite care contine: denumirea materialului, codul materialului, unitatea de masura, cantitatea, pretul unitar si valoarea.

g) Programul AGR4 permite calcularea recapitulativa a principalilor indicatori tehnico-economici pe care ii grupeaza in: indicatori tehnici, indicatori de cost, indicatori de rezultate financiare .

Sistemul indicatorilor de apreciere economica a variantelor tehnologice care include: productia (in expresie fizica si valorica), cheltuielile directe de productie, costurile de productie, consumul de munca vie, consumurile materiale, profitul brut si net s.a., sunt determinati pe unitatea de suprafata si unitatea de produs.

Pentru fiecare cultura prin programul AGR4, se calculeaza indicatorii tehnici si economici grupati astfel:

A. Indicatori ai productiei fizice, medii la hectar si totale, si ai preturilor de livrare.

B. Indicatori ai costurilor totale si pe elementele componente.

C. Indicatori ai veniturilor si ai rezultatelor financiare.

D. Indicatorii sintetici de consum, de rezultate si pragul de rentabilitate.

A. Indicatorii productiei fizice

A.1. Productia medie principala (PMP), se exprima in Kg/ha, se determina in functie de:

Ø      fertilitatea naturala a solului;

Ø      potentialul biologic al speciei si soiurilor;

Ø      nivelul tehnologic;

Ø      volumul de factori intensivi (ingrasaminte, erbicide, insectofungicide, apa de irigat s.a.);

Ø      momentul executarii lucrarilor de intretinere si recoltare; s.a.

A.2. Productia totala principala (PTP), se exprima in tone, se determina ca produs intre productia medie principala (PMP in Kg/ha) si suprafata cultivata (S in ha).

PMP(Kg/ha) X S(ha)/1000 = PTP (t)

A. Productia medie secundara (PMS) se exprima in Kg/ha, se determina in functie de aceiasi factori enuntati la PMP.

A.4. Productia totala secundara (PTS), se exprima in tone, se determina ca produs intre productia medie secundara (PMS in Kg/ha) si suprafata cultivata (S in ha)

PMS(Kg/ha) X S(ha)/1000 = PTS (t)

A.5. Pretul de livrare a productiei principale (PLPP) se exprima in lei/Kg, se stabileste prin negociere cu beneficiarii produselor agricole principale.

A.6. Pretul de livrare a productiei secundare (PLPS) se exprima in lei/Kg, se stabileste prin negociere cu beneficiarii produselor agricole secundare.

B. Indicatorii costurilor totale si pe elementele componente in expresie valorica si in structura.

B.1. Salarii pentru lucrari manuale si alte contributii, se exprima in lei, se determina prin insumarea salariilor brute pentru lucrarile manuale cu contributiile pentru asigurarile sociale CAS (B.2) si cu alte contributii din salarii (B3); se calculeaza pe baza fiselor tehnologice pentru intreaga suprafata a culturii.

B.4. Cheltuielile cu materiile si materialele, se exprima in lei, se determina prin insumarea tuturor cheltuielilor efectuate cu materiile si materialele prevazute in fisele tehnologice (tabel nr.5.).

B.5. Cheltuielile de aprovizionare, se exprima in lei, se determina prin insumarea cheltuielilor de procurare, depozitare si transport a materiilor si materialelor prevazute in fisele tehnologice.

Chapr. = (B4.Cota de aprovizionare)/100

B.6. Cheltuieli cu lucrari mecanice efectuate cu mijloace proprii, se exprima in lei, si se determina prin insumarea tuturor cheltuielilor cu efectuarea cu mijloace proprii a lucrarilor mecanice prevazute in fisele tehnologice in care sunt incluse si salariile brute ale mecanizatorilor si alte contributii la salarii (tabelul nr.2).

Se calculeaza la nivelul culturii:

Ch.mec. = Nr. de hectar aratura normala pe cultura * costul hantrului

B.7. Cheltuielile cu lucrarile mecanice efectuate de terti, se exprima in lei si se determina ca produs intre volumul de lucrari efectuate de terti si tarifele de plata ale acestora.

B.8. Cheltuieli cu irigarea culturilor, se exprima in lei, se determina pe baza volumului de apa consumat pentru irigarea culturilor si tarifele de plata ale acesteia la care se adauga, dupa caz, cheltuielile fixe cu irigarea culturilor (tabelul nr.2).

B.9. Cheltuielile cu amortismentul specific, se exprima in lei, se determina pe baza cotei de amortisment specific culturii respective (tabelul nr.2).

B.10. Cheltuieli cu tehnica noua, se exprima in lei, se determina ca procent din valoarea productiei principale (tabelul nr.2).

Chtnoua = valoarea productiei principale x Procent tehnica noua/100

B.11. Asigurarea, se exprima in lei, se determina ca o cota din sumele asigurate la o cultura, in vederea asigurarii productiei impotriva unor calamitati, incendii, pierderi s.a. (tabelul nr.2).

B.12. Dobanzi la credite, constituie element de cheltuiala numai pentru cota parte din credite folosite in procesul de productie la o anumita cultura, se exprima in lei si se determina ca produs intre valoarea creditelor folosite la o anumita cultura si dobanda aferenta acestora (tabelul nr.2).

B.1 Total cheltuieli directe, se exprima in lei, se determina prin insumarea elementelor de cheltuieli directe (B1-B12), si reprezinta expresia valorica a consumurilor materiale, a lucrarilor efectuate, a muncii prestate si altor cheltuieli aferente, prevazute in fisa tehnologica a culturii.

B.14. Cheltuieli comune, se exprima in lei, se determina ca o cota parte din cheltuielile comune ale exploatatiei agricole, cota calculata in functie de totalul cheltuielilor directe ale culturii (tabelul nr.2).

Cgc = ChDxCota Chd/100

B.15. Cheltuieli generale, se exprima in lei, se determina ca o cota parte din cheltuielile generale ale exploatatiei agricole, cota calculata in functie de totalul cheltuielilor directe si consum culturii.

Chg =(ChD + ChC). cota Chg/100

B.16. Productia neterminata la 1 an., se exprima in lei, se determina prin insumarea cheltuielilor directe efectuate in toamna anului precedent, pentru instalarea culturilor de toamna (grau, orz, ogoare s.a.), precum si pentru lucrarile de pregatire a terenului si de fertilizare efectuate in vederea instalarii culturilor de primavara. Pentru aceasta se calculeaza mai intai fisa tehnologica a culturii ca productie neterminata, dupa care suma obtinuta se inscrie pentru fiecare cultura, cand se actualizeaza parametrii (tabelul nr.2).

B.17. Total cheltuieli, se exprima in lei, se determina prin insumarea totalului cheltuielilor directe cu cheltuielile comune, cu cheltuielile generale, cu cheltuielile efectuate pentru productia neterminata la 1 ianuarie (B17=B13+B14+B15+B16).

B.18. Recuperari de cheltuieli, se exprima in lei, se determina prin insumarea subventiilor, acoperirii cheltuielilor de transport la beneficiari pentru anumite produse, acoperirii cheltuielilor cu amendamente, ingrasaminte, seminte s.a.

B.19. Cheltuieli pentru productia principala, se exprima in lei, se determina prin diminuarea cheltuielilor totale cu valoarea productiei secundare si alte recuperari de cheltuieli.

(B.19= B.17-B.18 -C.1.2. - C.1.)

B.20 Cheltuielile la hectar, se exprima in lei/ha, se determina prin impartirea cheltuielilor totale efectuate la suprafata cultivata.

B.21 Costul de productie, se exprima in lei/tona, se determina prin impartirea cheltuielilor totale efectuate pentru productia principala la cantitatea totala de productie principala obtinuta, exprimata in tone.

C. Indicatori ai veniturilor si ai rezultatelor financiare

C.1. Venituri totale, se exprima in lei, se determina prin insumarea veniturilor rezultate din productia principala, secundara si alte venituri.

C.1.1. Valoarea productiei principale, se exprima in lei, se determina prin inmultirea productiei principale totale, exprimata in tone, cu pretul de livrare a productiei principale, exprimat in lei/tona.

C.1.2. C.1.3 Valoarea productiei secundare, se exprima in lei, se determina prin inmultirea productiei secundare totale, exprimate in tone, cu pretul de livrare a productiei secundare, exprimat in lei/tona.

C.1.4. Alte venituri, se exprima in lei, si pot reprezenta dobanzi la mijloace banesti depuse in banca, prime pentru anumite produse, prime de export s.a.

C.2. Beneficii totale, se exprima in lei, si se determina ca diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale pentru productia principala.

(C.2. = C.1. - B.19)

C.2.1. Beneficii la hectar, se exprima in lei/ha, se determina prin impartirea beneficiilor totale la suprafata cultivata.

C.2.2. Beneficii pe tona, se exprima in lei/tona, se determina prin impartirea beneficiilor totale la productia totala principala, exprimata in tone.

D. Indicatorii sintetici ai culturii

D.1. Consum forta de munca la hectar, se exprima prin zile norma la hectar (ZN/ha), se determina prin raportarea consumului total de zile norma pe cultura la suprafata cultivata.

D.1.1. Consum de forta de munca manuala la hectar, se exprima in zile norma efectuate la lucrari manuale la hectar (ZN/ha), se determina prin raportarea consumului total de zile norma manuale pe cultura la suprafata cultivata.

D.1.2. Consum de forta de munca mecanizat la hectar, se exprima in zile norma efectuate la lucrari mecanizate la hectar (ZN/ha), se determina prin raportarea consumului total de zile norma efectuate la lucrari mecanizate pe cultura la suprafata cultivata.

D.1. Consum total de zile norma pe cultura, se exprima in zile norma (ZN), se determina prin insumarea consumului de zile norma efectuate la lucrari manuale, cu cele efectuate la lucrari mecanizate.

D.2. Productivitatea muncii

D.2.1. Productivitatea muncii in expresie valorica, se exprima prin lei venituri pe o zi norma (lei/ZN), se determina prin raportarea veniturilor totale ale culturii la consumul total de zile norma.

D.2.2. Productivitatea muncii in expresie fizica, se exprima in Kg produse ce revin pe o zi norma (Kg/ZN), se determina prin raportarea productiei totale fizice a culturii exprimata in Kg la consumul total de zile norma.

D.2. Productivitatea muncii exprimata prin consum de ore om pe chintal, se exprima in consum de ore om pe chintal (o.m./Q), se determina prin raportarea consumului de ore om (1Zn= 8 ore om) la productia totala fizica a culturii exprimata in chintale (q).

D. Numarul total de hectare aratura normala, se exprima in ha.a.n., se determina prin insumarea consumului de ha.a.n. pentru toate lucrarile efectuate mecanizat pentru cultura respectiva.

D.1. Necesarul de ha.a.n. pe hectar, se exprima prin ha.a.n./ha, se determina prin raportarea numarului total de ha.a.n. pe cultura la suprafata cultivata.

D.4. Consum de motorina total, se exprima in litri, se determina prin insumarea consumului de motorina pentru toate lucrarile efectuate mecanizat la cultura respectiva.

D.4.1. Consum de motorina pe hectar, se exprima in litri pe hectar (litri/ha), se determina prin raportarea consumului total de motorina pentru cultura la suprafata cultivata.

D.4.2. Consum de motorina pe tona de produs, se exprima in litri pe tona de produs (litri/tona), se determina prin raportarea consumului total de motorina pentru cultura la productia totala fizica exprimata in tone.

D.5. Consum de apa total pentru irigat, se exprima in metri cubi (M3), se determina prin Insumarea consumului de apa in efectuarea normelor de udare pentru cultura respectiva in tot timpul anului.

D.5.1. Consum de apa pentru irigat la hectar, se exprima in metri cubi la hectar (M3/ha), se determina prin raportarea consumului total de apa pentru cultura la suprafata cultivata.

D.5.2. Consum apa pentru irigat pe tona, se exprima in metri cubi pe tona (M3/tona), se determina prin raportarea consumului total de apa pentru cultura la productia totala fizica exprimata in tone.

D.6. Prag de rentabilitate, se exprima prin productia medie limita (Kg/ha), de la care incepe rentabilizarea culturii se determina prin urmatoarea formula:

PR (Kg/ha) = Ch (lei/ha)/ Pv (lei/Kg)

In care:

PR - prag de rentabilitate Kg/ha

Ch - cheltuieli productie principala lei/ha

Pv - pret de vanzare lei/Kg

D.7. Cheltuieli la 100000 lei venituri, se exprima in lei, se determina prin raportarea cheltuielilor efectuate pentru productia principala la veniturile realizate din vanzarea productiei principale la cultura respectiva.

D.8. Rata rentabilitatii, se exprima in procente (%), se determina prin raportarea beneficiului total al culturii la cheltuielile totale pentru produsul principal, sau prin raportarea beneficiului pe tona la costul de productie pe tona de inmultit cu 100 dupa formula:

Rr = (B(lei/tona)/ Cost (lei/tona)) x 100

Programul AGR4 permite calcularea tehnologiei pentru o suprafata data. In conditiile asimilarii cuceririlor tehnico-stiintifice, tehnologiile capata un caracter dinamic, fiind supuse perfectionarii, determinata de aparitia unor noi soiuri si hibrizi, a unor noi mijloace tehnice cu caracteristici superioare, s.a., ca atare se impune adaptarea lor continua.

Asigurarea conducerii stiintifice in societatile comerciale agricole si fermele componente, in conditiile economiei de piata, impune ca absolut necesara perfectionarea continua a formelor si metodelor de planificare precum si a analizei permanente a Indeplinirii prevederilor, astfel incat sa se foloseasca cu eficienta ridicata resursele materiale si umane de care se dispune si in realizarea acestora programul de calcul AGR4 asigura informatiile necesare.

4. UTILIZAREA PRODUSULUI PROGRAM AGR4 in ELABORAREA DE PLANURI DE PRODUCtIE

Programul AGR4 permite elaborarea planului de productie si de afaceri la nivelul exploatatiei agricole (ferme vegetale) prin calcularea de variante alternative privind:

Ø      planul de cultura, indicatorii tehnici si economici la nivelul culturilor si al exploatatiei in ansamblu, componenta tehnologiilor pe fiecare cultura, necesarul de mijloace materiale, forta de munca si mijloace financiare anual, pe luni si decade pe fiecare cultura si pe ansamblul exploatatiei agricole;

Ø      necesarul de tractoare si masini agricole pe luni si decade;

Ø      calcularea in hectare aratura normala (hantri) a lucrarilor agricole executate mecanizat s.a.

Programul AGR4 permite actualizarea tuturor indicatorilor lunar sau in orice perioada de timp, ceea ce constituie informatia realista, 'la zi' in actul conducerii operative, marind eficacitatea deciziilor.

Planurile de productie si bugetele de venituri si cheltuieli au mai multe sectiuni si cuprind obiectivele ce trebuiesc realizate intr-un an. Acestea constituie instrumentele principale in activitatea de management in societatile comerciale agricole si fermele componente.

Principalii indicatori calculati cu ajutorul programului AGR4 :

1. Lista culturilor din plan si principalii indicatori.

in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii pe fiecare cultura si ferme vegetale.

2. Lista materialelor necesare.

in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii pe fiecare material, pe fiecare cultura sau la nivel de ferma;

Indicatorii tehnico-economici la nivel de exploatatie agricola, ferma vegetala.

4. Calcularea necesarului de mijloace pe luni calendaristice.

Furnizarea acestor informatii, defalcate din planul anual, este asigurata prin programe AGR4, astfel ca fermierul sau conducerea exploatatiei agricole sa poata lua din timp masuri organizatorice privind executarea lucrarilor agricole, mecanizat sau manual, asigurarea functionarii mijloacelor tehnice, aprovizionarea cu materii, materiale, seminte, combustibili, s.a.

Se prezinta in continuare continutul listelor ce cuprind informatii lunare.

5. Repartizarea necesarurilor de mijloace pe luni calendaristice

5.1 Necesarul de zile norma (Z.N.), lucrari manuale pe luni calendaristice

in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii privind necesarul de zile norma pentru lucrari manuale pe culturi si luni calendaristice, precum si necesarul anual pe culturi.

5.2. Necesarul de salarii, lucrari manuale pe luni calendaristice in cuprinsul acestei liste sunt cuprinse informatii privind fondul de salarii necesar lunar pentru lucrari manuale pe culturi precum si necesarul anual pe culturi si ferma agricola.

5.Necesarul de zile norma (Z.N.), lucrari mecanizate pe luni calendaristice

in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii privind necesarul de zile norma pentru lucrari mecanizate, pe culturi si luni calendaristice precum si necesarul anual pe culturi si ferma agricola.

5.4. Necesarul de salarii, lucrari mecanizate, pe luni calendaristice.

in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii privind fondul de salarii necesar lunar, pentru lucrari mecanizate pe culturi, precum si necesarul anual pe culturi si ferma agricola.

5.5. Necesarul de motorina pe luni calendaristice

in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii privind necesarul lunar de motorina pe culturi si ferme agricole si necesarul anual pe culturi si ferma agricola.

5.6. Necesarul de materii si materiale pe luni calendaristice

in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii privind necesarul de materii si materiale precum si necesarul anual de materii si materiale, la nivelul fermei agricole, in expresie fizica si valorica.

5.7. Necesarul de apa pentru irigat (M3) pe luni calendaristice, in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii privind necesarul lunar de apa pentru irigat pe culturi precum si necesarul anual pe culturi si la nivelul fermei agricole, in expresie fizica.

5.8. Necesarul de hantri (ha.a.n.) pe luni calendaristice

in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii privind necesarul lunar de hantri pe culturi si ferma agricola precum si necesarul anual pe culturi.

5.9. Necesarul de lucrari mecanizate executate de terti (lei) pe luni calendaristice

in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii privind necesarul de fonduri pentru plata lucrarilor mecanizate executate de terti pe culturi precum si necesarul anual la nivelul fermei agricole, in expresie valorica.

5.10. Calculul costului hectarului aratura normala si a necesarului de tractoare si masini agricole.

6. Calcularea necesarului de mijloace mecanice.

in calcularea necesarului de mijloace mecanice se utilizeaza programul HANTRU, care se caracterizeaza prin urmatoarele:

- utilizeaza un plan deja intocmit, si care este selectat interactiv;

- ofera posibilitatea calcularii necesarului de tractoare si masini agricole;

- permite calcularea necesarului de ore de functionare pe cele 3 decade ale lunii;

- calculeaza costul hectarului aratura normala.

7. Necesarul de tractoare si masini agricole.

Lista cuprinde informatii privind necesarul total de tractoare si masini agricole de diferite tipuri precum si nivelul ce revine acestora pe tractor si masina agricola.

8. Necesarul de ore functionare a masinilor agricole pe luni si decade.

Lista cuprinde informatii privind necesarul de ore functionare pe tractoare, masini agricole tolerate si autopropulsate.

9. Costul hectarului aratura normala.

Calculul costului hectarului aratura normala consta in stabilirea numarului total de hectare aratura normala pe ferma agricola si a cheltuielilor totale aferente efectuarii acestor lucrari.

Pe baza datelor cuprinse in fisele de norme de munca mecanice, a datelor specifice fiecarui tip de masina agricola (valoare, durata normata de folosire, intretinerile si reparatiile), a tarifelor de plata a mecanizatorilor si a preturilor materialelor consumate (motorina, piese, etc.), se calculeaza cheltuielile aferente lucrarilor agricole.

ORGANIZAREA DATELOR in CADRUL PRODUSULUI PROGRAM AGR4.

Datele utilizate de produsul program AGR4, sunt organizate in urmatoarele baze de date:

MEC1 - normativul lucrarilor mecanice

MAN1 - normativul lucrarilor manual

MAT1 - nomenclatorul materialelor

MASIN - nomenclatorul masinilor

TRAC1 - nomenclatorul tractoarelor

CULT - evidenta activitatilor din cadrul exploatatiei

Ø      Baza de date : C U L T . DBF

Aceasta baza de date contine informatii referitoare la activitatile de tip vegetal si animal ale unei exploatatii agricole.

Structura fizica a bazei de date CULT.dbf este urmatoarea:

1. CODCULT - codul activitatii

2. TIPA - tipul activitatii: V-vegetala, A- animala

DENCULT - denumire activitate

4. SISCULT - sistem

5. TIPPR - tip productie vegetala

6. PRMEDPR - productia medie principala

7. UMP - unitatea de masura a productiei medii

8. APORTCAL1 - aport calitativ1

9. APORTCAL2 - aport calitativ2

10. APORTCAL3 - aport calitativ3

11. APORTCAL4 - aport calitativ4

12. APORTCAL5 - aport calitativ5

1 APORTCAL6 - aport calitativ6

14. PRMEDSC - productie medie secundara 1

15. UMS1 - unitate de masura a productiei medii secundare 1

16. PRMEDSC2 - productie medie secundara 2

17. UMS2 - unitate de masura a productiei medii secundare 2

18. PRMEDSC3 - productie medie secundara 3

19. UMS3 - unitate de masura a productiei medii secundare 3

20. PRLIVPR - pret livrare productia principala

21. PRETCAL1 - pret calitativ 1

22. PRETCAL2 - pret calitativ 2

2 PRETCAL3 - pret calitativ 3

24. PRETCAL4 - pret calitativ 4

25. PRETCAL5 - pret calitativ 5

26. PRETCAL6 - pret calitativ 6

27. PRLIVSC - pret livrare productie secundara 1

28. PRLIVSC2 - pret livrare productie secundara 2

29. PRLIVSC3 - pret livrare productie secundara 3

30. RTOTMAN - cheltuieli manuale

31. RTOTMEC - cheltuieli mecanice

32. LUCTERTI - cheltuieli terti

3 CHELTOT - cheltuieli totale

34. MARJBRUT - marja bruta

35. MARJSBRUT - marja bruta secundara

36. VENTOT - venit total

37. BENEFICIU - beneficiu

38. COSTTOTAL - cost total

39. COSTDIR - cost direct

40. PRAGRENT - prag rentabilitate

41. CONSENERG - consum energetic

42. SELECTAT - indicator selectie activitate in plan

4 SUPRA - cantitate: suprafata pentru activitatea de tip vegetal, efectiv mediu furajat pentru activitatea de tip animal

44. CHIRI - cheltuieli cu apa

45. AMORTSP - amortisment specific

46. PRODNET1 - productie neterminata la 1 ianuarie

47. ALTERTC - alte recuperari de cheltuieli

48. ALTEREN - alte venituri

49. KWHP - consum energetic principal

50. KWHS - consum energetic secundar 1

51. KWHS2 - consum energetic secundar 2

52. KWHS3 - consum energetic secundar 3

Ø      Baza de date : M A T 1 . DBF

Aceasta baza de date contine nomenclatorul materialelor si furajele utilizate in cresterea animalelor.

Structura fizica a bazei de date este urmatoarea:

1. CODMAT - cod material

2. DENMAT - denumire material

UM - unitate de masura

4. PU - pret unitar

5. KWH - consum energetic (Kwh/UM)

6. SU - substanta uscata (%)

7. PRD - proteina digestibila (gr)

8. CAL - continut calciu (gr)

9. FOS - continut fosfor (gr)

10. CAR - continut caroten (mgr)

11. UNT - unitati nutritive (nr)

12. END - energie digestibila (Kcal)

Obs. Informatiile continute in campurile 6 - 12 se completeaza numai pentru furaje.

Ø      Baza de date : M E C 1 . DBF

Aceasta baza de date contine normativul lucrarilor mecanice.

Structura fizica a bazei de date MEC1.dbf este urmatoarea:

1. CODLUC - cod lucrare mecanica

2. DENLUC - denumire lucrare

CODM1 - cod masina 1

4. CODM2 - cod masina 2

5. CODM3 - cod masina 3

6. CODM4SC - cod masina 4

7. CODM5PR - cod masina 5

8. CODLMAN1 - cod lucrare manuala 1

9. CODLMAN2 - cod lucrare manuala 2

10. CODLMAN3 - cod lucrare manuala 3

11. UM - unitate de masura

12. NLMECAN1 - lucrare mecanica

1 NCMOT - norma consum motorina

14. CFM - coeficient transformare ha

15. CATLUC - categorie lucrare

16. TFT - tarif terti

Ø      Baza de date : M A N 1 . DBF

Aceasta baza de date contine normativul lucrarilor manuale.

Structura fizica a bazei de date MAN1.dbf este urmatoarea:

1. CODLUC - cod lucrare manuala

2. DENLUC - denumire lucrare manuala

UM - unitate de masura

4. FORLUCN1 - formatie de lucru

5. NLMAN - norma de lucru manuala

6. CATLUC - categorie lucrare

Ø      Baza de date : M A S I N . DBF

Aceasta baza de date contine nomenclatorul masinilor agricole.

Structura fizica a acestei baze de date este urmatoarea:

1. COD - cod masina

2. DENMASINA - denumire masina prescurtata

DENMASINA1 - denumire masina in extenso

4. EXISTENT - cod lucrare manuala 1

Ø                  Baza de date : T R A C 1 .DBF

Aceasta baza de date contine nomenclatorul tractoarelor agricole.

Structura fizica a acestei baze de date este urmatoarea:

1.CODTRACT - cod tractor

2.TIP - tip masina

VALUNIT - valoare unitara

4.DNF - durata normala de folosinta

5.CODUM - cod unitate de masura

6.CICREP - ciclul de reparatii

7.INTIP1 - interval IP1

8.P1IP1 - procent din valoarea unitara IP1

9.COSTIP1 - cost reparatii IP1

10.P1IP2 - procent din valoarea unitara IP2

11.COSTIP2 - cost reparatii IP2

12.P1RT - procent din valoarea unitara RT

1COSTRT - cost repararii RT

14.P1RC1 - procent din valoarea unitara RC1

15.COSTRC1 - cost reparatii RC1

16.P1RC2 - procent din valoarea unitara RC2

17.COSTRC2 - cost reparatii RC2

18.P1RK - procent din valoarea unitara RK

19.COSTRK - cost reparatii RK

20.P1ST - procent din valoarea unitara ST

21.COSTST - cost stocaj

22.INTRT - interval RT

2KWH - consum energetic kwh/ora

Toate bazele de date au posibilitatea de a fi actualizate si anume:

     introducerea de noi date;

     modificarea datelor existente;

     stergerea unor date;

     listarea datelor (ecran/imprimanta).

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1063
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved