NAUTUL

NAUTUL

1. Importanta. Biologie. Ecologie

1.1. Importanta

Boabele de naut sunt folosite in alimentatie sub diferite forme: fierte, prajite, ca surogat de cafea etc. In hrana animalelor boabele (uruite) au utilizari mai restranse la cabaline si porcine. Produsele secundare (paiele) au o slaba valoare furajera, deoarece se l i gn i fi ca, iar frunzele se scutura. Planta verde nu se foloseste in furajare, datorita continutului in acid oxalic si malic.

1.2. Compozitie chimica

Boabele contin circa: 20 - 25% proteine, 4 - 6% grasimi, 53 - 63% substante extractive neazotate; 4 - 8% celuloza si 3 - 5% cenusa.

1.3. Raspandire

Pe glob nautul se cultiva pe circa 8,58 milioane ha (cu productii medii de 7,0 q/ha) ("Production yearbook", 2001), iar in tara noastra pe circa 10 mii ha (suprafete mai mari sunt in S - E tarii).

1.4. Sistematica. Origine. Soiuri

Sistematica. Nautul face parte din tribul Vicieae, genul Cicer, care cuprinde multe specii anuale si perene spontane. Cultivata este specia Cicer arietinum L., impartita in patru subspecii: orientale, asiaticum, mediterraneum si eurasiaticum. Mai importanta este ssp. eurasiaticum, care cuprinde mai multe ecotipuri (prolesuri) deosebite dupa inaltimea plantei, forma tufei, culoarea florilor (ecotipurile: bohemicum, transcaucasicum si turcicum), iar in cadrul lor se disting diverse varietati.

Originea speciei cultivate, dupa DE CANDOLLE (citat de V. VELICAN, 1972), se pare ca ar fi Caucazul de sud si nordul Persiei, de unde s-a raspandit spre India si spre Europa de sud (Grecia etc.).

Soiuri. La noi in tara au fost cultivate cateva populatii locale (nautul galben de Moldova, nautul galben de Lovrin etc.) si a fost creat la Fundulea soiul "Cicero 1" (var. transcaucazo-lutescens), prin selectie dintr-o populatie de Dobrogea, avand perioada de vegetatie de 91 - 110 zile, boabe galbene si MMB = 230 - 270 g. Soiul este cultivat din 1973 in toate zonele de cultura a nautului, Puritatea biologica a soiului este mentinuta la I.C.C.P.T. Fundulea.

1.5. Particularitati biologice

Nautul (fig. 4.21, dupa GH. BILTEANU, 1998) are rasarirea hipogeica. Radacina este de tipul II, avand putere mare de absorbtie si solubilizare. Tulpina are 30 - 60 cm inaltime, este muchiata, acoperita cu peri si erecta pana la maturitate. Frunzele sunt imparipenat compuse, cu 7 - 17 foliole dintate, acoperite cu perisori ce secreta acid oxalic, acid malic etc. Florile sunt dispuse solitar, avand diferite culori si inflorirea esalonata (2-3 saptamani) de la baza spre varf, iar polenizarea este autogama. Pastaile sunt scurte, ovale, galbene-deschis si acoperite cu perisori, continand l - 3 seminte. Semintele au diferite forme, culori si marimi.

1. 6. Cerinte fata de clima si sol

Nautul are cerinte destul de mari la temperatura, suma de grade fiind de circa 2.000C. Suporta cel mai usor seceta dintre leguminoasele pentru boabe. La germinatie temperatura minima este 3 - 4C. La 6 - 8C rasare in mai putin de 10 zile. Ca plantula rezista la -6C, iar in perioada de vegetatie cere temperaturi pana la 20 - 21C.

Solul cel mai potrivit pentru naut trebuie sa aiba textura mijlocie, sa fie bogat in calciu. Nu reuseste pe soluri grele, excesiv de umede, slab aerate. Valorifica, insa, bine solurile nisipoase si usor salinizate.

1.7. Zona de cultura

Nautul se cultiva in Campia Dunarii, in Dobrogea, in campia de sud a Moldovei si in Campia de Vest.

Fig.4.21.Nautul: A - plantula; B - ramificatie cu frunze; C - planta cu pastai ajunsa la maturitate; D - pastai de diferite marimi (mai mari de 2 cm; mijlocii, 1,8 - 2 cm si mici, sub 1,8 cm lungime)

2. Tehnologia de cultivare a nautului

2.1. Rotatie

La noi in tara amplasarea nautului nu constituie o problema, avand in vedere suprafetele mici cultivate. Se poate cultiva dupa orice planta, insa nu se recomanda sa revina dupa el si alte leguminoase, in zona de cultura de la noi, nautul revine dupa cereale sau floarea-soarelui. El este o buna premergatoare pentru graul de toamna.

2.2. Fertilizare

La o productie de 100 kg boabe, plus paiele ce revin, nautul consuma circa 5,5 kg azot, 1,8 kg fosfor si 4,5 kg potasiu (similar cu mazarea). Prin aplicarea a 300 kg/ha superfosfat s-au obtinut sporuri de 7 - 8 q/ha boabe, fata de cultura neingrasata, in anii secetosi, care inhiba formarea nodozitatilor, s-a constatat efectul favorabil al azotului. Nautul se fertilizeaza cu 200 - 300 kg/ha superfosfat, toamna sub aratura, iar la pregatirea patului germinativ circa 100 kg azotat de amoniu.

2.3. Lucrarile solului

Sunt cele prezentate la mazare, dar diferentiate in functie de planta premergatoare.

2.4. Samanta si semanatul

Pentru semanat semintele trebuie sa aiba puritatea peste 96%, iar germinatia peste 90%, Tratamentul cu nitragin are eficacitate buna in anii cu regim hidric favorabil. Prin scarificarea semintelor de naut s-a redus procentul de seminte tari de la 54% la 1%, iara a vatama samanta, imbunatatind mult germinatia.

Semanatul se face in urgenta intai, cand solul are circa 4C. intarzierea semanatului in zona lui de cultura duce la uscarea solului, decalarea rasaririi si fructificarii, respectiv la scaderi de productie.

Densitatea de semanat la naut, este de circa 40 boabe germinabile la m², in zone umede se recomanda 50 boabe/m².

Distanta intre randuri influenteaza mai putin productia, putandu-se semana in randuri simple sau duble, la 60 - 70 cm, pentru a se putea prasi, in cazul terenurilor curate de buruieni, sau daca se folosesc erbicide cu selectivitate ridicata si nu trebuie prasit, se poate semana la distante relativ apropiate (15 cm), caz in care, la aceeasi densitate, plantele au o repartitie mai judicioasa. Se poate semana si in benzi (60 - 70 cm intre benzi si 15 cm intre randurile benzii).

Adancimea de semanat este de 5 - 7 cm, in functie de textura si umiditatea solului.

Cantitatea de samanta folosita la semanat este de 80 - 120 kg/ha, in functie de densitatea stabilita si de MMB.

2.5. Lucrarile de ingrijire

Se face tavalugitul dupa semanat, iar inainte de rasarire se executa o lucrare cu grapa care distruge buruienile si crusta. Cand plantele au 4 - 6 cm se face o lucrare cu sapa rotativa, in perioadele in care plantele pierd turgescenta. La semanatul in randuri rare se fac 2 - 3 prasite.

Pentru combaterea buruienilor se recomanda folosirea erbicidului Treflan 24 EC (4-5 l/ha) aplicat la pregatirea terenului, urmat de 1 - 2 tratamente cu Prenap (3-4 l/ha) dupa rasarirea nautului, cand buruienile dicotiledonate au 2 - 4 frunze. Sorghum halepense se combate cu Fusilade super (2 l/ha), aplicat cu al doilea tratament cu Prenap.

2.6. Recoltare

Avand coacere mai uniforma ca celelalte leguminoase pentru boabe (favorizat si de temperatura zonei), portul erect si pastai indehiscente, nautul se preteaza mai bine la recoltatul mecanic. Se recolteaza cand pastaile sunt galbene si frunzele scuturate, in doua etape sau direct cu combina, intarziind recoltatul rezulta seminte tari, care fierb greu.

La noi in tara se obtin productii de 10 - 15 q/ha. Capacitatea de productie a nautului este, insa, mai mare: 25 q/ha.