OPERATIUNILE
DE TAIERE LA
POMII
FRUCTIFERI
Dintre operatiunile de taiere mai
caracteristice se amintesc:
-
de scurtare a ramurilor si lastarilor anuali ;
-
de reductie , cand se intervine in lemn de 2 –
5 ani ;
-
de suprimari de ramuri ;
-
de suprimari de muguri ;
-
de crestare si incizie inelara ;
-
de ciupire si de plivire a lastarilor ; etc
.
Scurtarea ramurilor anuale ( taierea
se face pe lemn de un an ) poate sa fie de intensitate puternica , moderata si
slaba.
Scurtarea puternica consta in inlaturarea a
2/3 pana la 3/4 din lungimea ramurilor
anuale. O astfel de scurtare stimuleaza ramificarea si cresterea vegetativa
puternica in detrimentul fructificarii , motiv pentru care la pomii tineri se
recomanda foarte rar sau deloc. Aplicata nejudicios in anii de conducere si
formare a pomilor , sporeste peste masura numarul formatiunilor vegetative
viguroase si implicit indesirea coroanelor , fapt nedorit .
Scurtarea moderata consta in inlaturarea a
circa 1/2 din lungimea ramurilor anuale.
Efectele scurtarii moderate sunt mai putin pregnante sub aspect vegetativ , in
sensul ca ramificarea si vigoarea formatiunilor vegetative sunt mai reduse ,
iar formatiunile de rod mai numeroase , ceea ce este mai convenabil in cursul
formarii coroanei. Cu toate acestea si scurtarea moderata trebuie folosita rar
si cu mult discernamant in cazul coroanelor moderne din plantatiile intensive
si superintensive .
Scurtarea slaba este atunci cand se
inlatura de la 1/4 la 1/3 din lungimea ramurilor anuale. In acest caz ,
ramificarea este slaba catre varf , iar pe lungimea ramurii ramase se formeaza
numeroase formatiuni de rod , ceea ce atrage dupa sine o rodire timpurie si
abundenta .
In concluzie , dintre cele trei cazuri
posibile de scurtare a ramurilor anuale , scurtarea slaba este cea mai indicata
la pomii tineri , ea grabind intrarea pe rod
- obiectiv de prim ordin in
pomicultura moderna
Aceasta este urmata de scurtarea moderata
in cazul cand coroanele se contureaza prea rare , deci este necesara o sporire
a ramurilor de schelet si de semischelet. Scurtarea puternica a ramurilor
anuale se aplica numai in cazuri speciale : la plantare , pentru restabilirea
echilibrului morfo – fiziologic intre radacina si partea aeriana .
Efectul scurtarii ramurilor anuale este
evident si influenteaza raportul crestere – fructificare de ansamblu , numai
pana la intrarea pomilor in plina rodire , dupa care scurtarea ramurilor anuale
are numai efecte locale , fara repercursiuni pregnante asupra pomilor .
Reductia
se executa asupra ramurilor de rod , de schelet si de
semischelet , cu varste mai mari de un an. Aceste taieri devin necesare in
perioada de fructificare a pomilor , mai ales atunci cand productiile de fructe
incep sa scada, iar cresterile anuale sunt din ce in ce mai reduse .
Taierile de reductie se aplica si ramurilor
de schelet , operandu-se pe lemn vechi de 3-5-7 ani , cu ocazia regenerari de
ansamblu a pomilor .
Suprimarea consta in inlaturarea de
la punctul de insertie a unor lastari , ramuri anuale sau ramuri cu varsta mai
mare de un an. Prin suprimarea unor asemenea organe se poate realiza o
imbunatatire a regimului de lumina si aerare in interiorul coroanei si se
asigura un spatiu corespunzator pentru fiecare in parte .
Suprimarea mugurilor sau orbirea acestora
consta in inlaturarea cu mana a unor muguri axilari , cu scopul de a preveni
cresterea de lastari nefolositori , evitand in felul acesta plivitul de mai
tarziu. Se executa primavara , concomitent cu celelalte operatii de taiere sau
in faza de umflare a mugurilor. De regula , se inlatura 2-3 muguri , situati
sub cel terminal de la varful sarpantelor , cu scopul de a favoriza cresterea
viguroasa a lastarilor de prelungire .
Incizia poate fi : -transversala
-longitudinala
-inelara
Incizia transversala ( crestarea )
se executa desupra punctului de insertie a unui mugur vegetativ sau ramuri , in
scopul declansarii si stimularii cresterii acestora. Crestatura se executa
primavara , inainte de pornirea in vegetatie , pe o latime de 3 – 4 mm si pe o
lungime corespunzatoare grosimii ramurii .
Incizia longitudinala se
practica pe trunchiul pomilor , in special la cires , in scopul stimularii
ingrosarii acestora .
Inelarea
consta in scoaterea unui inel de scoarta , lat de 4 – 6 mm , prin care se
intrerupe curentul de seva descendent. Aceasta operatiune duce la o hranire mai
abundenta a partilor de deasupra inciziei si la o infometare a acelor din
partea de dedesubt .
Datorita hranirii mai abundente , partile
de deasupra inciziei au intotdeauna o crestere mai puternica , stimuland in
felul acesta ramurile slabe si se asigura echilibrarea elementelor in cadrul
coroanei .
Ciupitul lastarilor consta in
inlaturarea varfului erbaceu al acestora , cu scopul de a opri cresterea pe o
anumita perioada de timp si de a creea un decalaj in favoarea celor neciupiti.
Aceasta operatie se poate aplica si lastarilor foarte vigurosi , in vederea
grabirii ramificarii lor.
Plivitul lastarilor consta in
suprimarea de la baza a lastarilor de prisos , cand acestia au ajuns la 10 – 15
cm lungime. Se aplica in mod curent la pomii tineri din speciile samburoase ,
in special la piersic , pentru dirijarea formarii coroanei .
Prin lucrarea de plivit nu trebuie sa se
reduca mai mult de 20 – 30 % din frunzisul pomului , pentru a evita accentuarea
unui dezechilibru in procesele de nutritie .
Efectul taierilor in raport de varsta
pomilor. In perioada de tinerete a pomilor cand procesele de crestere sunt
stimulate in mod natural , taierile intense favorizeaza ramificarea si formarea
de lastari noi mai vigurosi si in numar mai mare decat in cazul cand nu se
aplica taieri. Acest aspect poate fi urmat de o indesire a coroanei si o slabire
a vigorii si vitalitatii pomilor .
In perioada de maturitate , cand pomii au
format in intregime scheletul si coroana a atins dimensiuni maxime , iar
procesele de fructificare sunt dominante , trebuie sa se recurga la efectul
stimulator al taierilor , respectiv de realizare a unor cresteri noi pe baza
carora pomii se pot mentine pe mai departe intr-un echilibru fiziologic normal
.
Efectul taierii asupra fructificarii
pomilor se manifesta corelat cu intensitatea lor si cu varsta pomilor. In perioada
de tinerete a pomilor taierile accentuate duc la intarzierea fructificarii si
la amanarea perioadei cand se obtin productii maxime .
Neaplicarea taierilor la pomi in perioada
cand procesele de fructificare sunt dominante , poate duce la obtinerea de
recolte excesiv de mari , insa de calitate inferioara si cu caracter periodic.
Pentru a preintampina un asemenea neajuns , taierile in etapa respectiva
trebuie sa devina o masura agrotehnica indispensabila , prin care se realizeaza
normarea incarcaturii de rod si o regenerare continua a ramurilor de
semischelet si a formatiunilor de rod.
In perioada de batranete a pomilor , cand
procesele de uscare devin dominante , efectul taierilor se manifesta pregnant ,
prin amanarea uscarii ramurilor pe o perioada oarecare de timp. La pomii in
declin , efectul de regenerare se poate obtine numai atunci cand se opereaza
concomitent asupra intregii coroane , respectiv asupra ramurilor de schelet ,
de semischelet si a formatiunilor roditoare .
In concluzie este de retinut ca in faza de
tinerete taierile sa fie cat mai reduse ca volum si intensitate , ele trebuie
accentuate pe masura inaintarii in varsta a pomilor .
CLASIFICAREA OPERATIUNILOR DE TAIERE A
RAMURILOR.
In raport cu obiectivul principal urmarit
si etapa de varsta caracteristica din viata pomilor , taierile se pot impartii
in urmatoarele grupe :
-
de formare a coroanei
-
de fructificare
-
de intretinere a coroanei
-
de corectie
-
de regenerare
Taierile in vederea formarii coroanei la
pomi se aplica in primi 5 – 6 ani de la plantare si au drept scop sa asigure
grabirea realizarii elementelor de schelet si de semischelet caracteristice .
Taierile de fructificare se executa
incepand dupa aparitia formatiunilor de rod in timpul formarii coroanei si se
continua pe tot parcursul perioadei de rodire a pomilor .
Taierile de intretinere se aplica pomilor
in productie , urmand sa inlature ramurile rupte sau uscate , sa rareasca
ramurile de schelet si semischelet cand sunt prea dese , sa suprime sau sa
scurteze ramurile lacome etc.
Taierile de corectie se aplica cu precadere
in prima parte a vietii pomilor , in special la cei netaiati o perioada de timp
sau taiati gresit , urmarind a corecta deficientele aparute .
Taierile de regenerare se aplica pomilor
intrati in declin , cu scopul de a le reface sau prelungi potentialul biologic
de crestere si fructificare .
Epoca de aplicare a taierilor. Dupa
perioada din ciclul anual in care se aplica , taierile la pomii fructiferi se impart in doua grupe :
-
taieri „in uscat” , care se aplica in perioada
de repaus relativ al pomilor
-
taierile sau operatiile „ in verde” , care se
executa in perioada de vegetatie , dupa inceputul cresterii lastarilor
Taierile de uscat se executa numai in
zilele favorabile din cursul perioadei de repaus , incepand la circa 2 – 3
saptamani de la caderea frunzelor si terminand cel tarziu cu 1-2 saptamani
inainte de umflarea mugurilor primavara .
Taierile sau operatiile in verde se executa
de obicei in doua – trei etape : incepand din a doua jumatate a lunii mai ,
cand lastarii au atins o lungime de
6-10 cm si trebuie incheiate
cucel putin 3-4 saptamani inainte de incetinirea cresterii lastarilor terminali
.
