Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ASIGURARILE DE BUNURI

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NECESITATEA SI FORMELE PROTECTIEI OMULUI SI A BUNURILOR SALE IMPOTRIVA FORTELOR DISTRUCTIVE ALE NATURII SI A ACCIDENTELOR; CONCEPTUL DE ASIGURARE
ANALIZA PRIVIND DEZVOLTAREA PIETEI ROMANESTI A ASIGURARILOR
Contractul de asigurare
Studiu de fezabilitate pentru societatile captive de asigurari
Pensia de invaliditate
Clasificarea asigurarilor
Elemente tehnice ale asigurarilor
Obiectul si riscul auto
Functionarea societatilor captive de asigurari pe pietele de asigurare si reasigurare
Contractul de asigurare, principii ce stau la baza contractului si interesului asigurabil

TERMENI importanti pentru acest document

: Ce riscuri cuprinde acoperirea FLEXA pe care o intalnim la asigurarile de bunuri : care sunt principiile de despagubire practicate in asigurarile de bunuri : ce riscuri cuprinde acoperirea flexa2C pe care o C3AEntC3A2lnim la asigurarile de bunuri : ce riscuri cuprinde acoperirea flexa pe care o C3AEntC3A2lnim la asigurarile de bunuri :

ASIGURARILE DE BUNURI

Asigurarile de bunuri sunt privite cu multa seriozitate in intreaga lume, si acest lucru nu este nou. Ele fac parte dintr-o categorie mai ampla a asigurarilor generale.

Integritatea corporala si viata omului, ca si avutul agonisit cu truda de el, sunt adesea amenintate de diferite pericole. impotriva acestora el lupta cu toate mijloacele, pe care mintea le-a conceput de-a lungul timpului.

Intre acestea, un loc aparte il ocupa asigurarile care dispun de o panoplie bogata in arme defensive. Societatile de asigurare, asociatiile mutuale, organisme publice, private sau mixte, de garantare si asigurare, etc. se angajeaza sa protejeze, evident nu in mod gratuit, persoanele fizice sau juridice amenintate de fenomene ori evenimente aleatorii, generatoare de prejudicii greu, daca nu imposibil, de suportat de cei care actioneaza in mod solitar. Aici, un loc important ii ocupa asigurarile de bunuri.

 Istoricul asigurarilor de bunuri

Trebuie stiut faptul ca originea primelor operatiuni de asigurare si reasigurare se pierde undeva in negura timpurilor. Referitor la acest fapt s-au intreprins nenumarate studii de catre oamenii de stiinta, dar fara un rezultat satisfacator. Au fost gasite totusi dovezi care arata ca primele operatiuni de impartire a riscurilor dateaza din aceeasi perioada cu aparitia primelor forme organizate de comert.

in acest sens una dintre primele dovezi este legata de negustorii chinezi care isi imparteau marfa in mai multe vase pentru a o transporta pe marile si fluviile Chinei, reducand in acest fel riscul ca respectiva marfa sa fie distrusa. Alte dovezi se refera la babilonieni, care in jurul anului 3000 i.e.n. au realizat si practicat sistemul asa numitelor 'imprumuturi maritime' care il scuteau pe debitor de a le returna in cazul in care marfa sau nava sufereau avarii.

Fenicieni, vecini cu babilonienii, au adoptat si adaptat contractul comercial al acestora, contract care a fost dezvoltat ulterior de greci care au emis niste hartii de valoare  in secolul XLX i.e.n., legile Rhodosului au devenit baza teoretica si mai ales practica a uzantelor maritime privind avaria comuna (general avarage). Mai tarziu, romanii au aderat la acest sistem.

Datorita extinderii comertului fenicienilor in zona litoralului grecesc, dupa anul 800 i.e.n., contractul de imprumut de a fenicieni a fost adoptat si perfectionat si de catre greci.

Etapa ultima a practicarii acestor contracte in antichitate a fost adoptarea vamii de catre romani in jurul anului 300 i.e.n., etapa care reprezinta pentru unii autori momentul in care principiile contractului de imprumut au fost 'translatate' in asigurari.

Astfel aceste principii au fost identificate in anul 215 i.e.n., in garantia data de guvern, conform careia acesta a preluat in schimbul unei prime de asigurare care consta in marfurile necesare armatei romane in Spania, si furnizate de 'publicani', riscurile de transport, pentru a asigura astfel de sosirea sigura a bunurilor livrate. Aceasta intelegere indeplinea toate conditiile unui contract de asigurare (exista: risc, valoarea proprietatii, prima fusese achitata).

Mai tarziu, in anul 50 i.e.n. apar notiuni referitoare Ia un al doilea contract, si anume intr-o scrisoare adresata Iui Caninus Sallust de catre Cicero. Cicero ii cerea lui Caninus sa garanteze o suma de bani care trebuia transportata de la Laodicea la Roma. Existau si in acest caz toate elementele unui contract de asigurare:

- o proprietate ce trebuia asigurata;

- riscul se afla in perioada de tranzit (victurae periculum);

- prima trebuia platita pentru a face contractul valabil.

Al treilea contract a fost incheiat de Suetonius pentru imparatul Claudius in anul 58 i.e.n., an caracterizat prin demonstratii si revolte impotriva imparatului. Si in acest caz erau prezente toate toate elementele necesare unui contract de asigurare (interes asigurabil, prima, risc).

Europenii au invatat sa-si redacteze contractele pentru a se proteja impotriva unor intamplari ulterioare. Multe contracte derulate in Evul Mediu prevedeau si modalitati de impartire a riscului. Acestea erau absolut necesare comerciantilor angajati in comertul la distanta. Faptul ca bunurile puteau fi transportate mai usor a insemnat, totodata ca acestea puteau fi mai usor de pierdut sau de furat. Obtinerea unui profit insemna, deasemenea, si un grad mare de risc.

Cel mai simplu mod de reducere a riscului este de al impartii. Pe baza contractelor comerciale s-au creat diferite tipuri de asocieri care ofereau protectie impotriva riscului. Cand unul din parteneri dorea sa transporte marfa iar ceilalti dispuneau de o nava, ei se puteau asocia pentru a transporta marfurile la destinatie, a le vinde si a imparti profitul. Daca nava care efectua transportul nu ajungea la destinatie, partile imparteau pierderea.

Evolutia asigurarilor este strans legata de dezvoltarea comertului pe mare si a asigurarilor maritime, indeosebi. Astfel, in Evul Mediu, riscul de dauna era transferat, uneori, in schimbul achitarii unei prime, separat de cheltuieli implicate de transport. Desi reprezentau tranzactii individuale, aceste activitati erau atat de inrudite erau incheiate in momente si locuri apropiate. Contractele de asigurare maritima veneau in intampinarea necesitatilor comertului medieval, ele fiind utilizate doar in masura in care cele doua parti ajungeau la un acord asupra elementelor contractului. Era mai simplu sa inchei asigurari intr-un oras in care exista o anumita experienta in domeniu. Aceste orase aveau reputatia unor piete de asigurari active.

De-a lungul secolelor, pe masura ce schimbarile de ordin politic si tehnologic au influentat viata economica, centrele europene ale asigurarilor s-au orientat dinspre orasele-state ale Italiei de Nord spre cele mai mari centre comerciale din N-V Europei: Anvers, Amsterdam, Londra.

In Evul Mediu, Anglia era considerata o natiune de comercianti. Comertul cu continentul european se concentra in jurul porturilor din S-E tarii si al capitalei; Londra. In secolul XV se utilizau modele de contracte de asigurare maritima de origine italiana .

Comerciantii londonezi subscriau contracte de asigurare maritima de origine italiana si contracte de asigurari negociate de brokeri. Notarii intocmeau si eliberau politele si tot ei tineau registrele tuturor politelor incheiate.

In anul 1570 a fost infiintata Bursa Regala (Royal Exchange) ca urmare a eforturilor depuse de sir Thomas Gresham. Bursa a fost constituita pe Cornhill si a fost deschisa de regina Elisabeta in data de 23 iulie 1570. Aici negustorii se intalneau de doua ori pe zi in aer liber, avand posibilitatea de a discuta despre afaceri.

In anul 1576 a fost infiintata o Camera de Asigurari care a impus ca pana in 1690 toate politele semnate sa fie inregistrate le Royal Exchange. Scopul acesteia era de a inlatura unele practici neloiale: dubla asigurare, supraasigurarea.

Se observa ca in acest secol asigurarile, dependente in mod evident de viata economica, de productia de bunuri mobile si imobile, de comertul international, de fluxurile de bunuri, valori si oameni, au inregistrat o tendinta vizibila de crestere, fapt ce a influentat pozitiv si evolutia reasigurarilor care isi trag seva si vitalitatea din activitatea de asigurare. Referindu-ne la evolutie, intelegem nu numai o crestere cantitativa a numarului de tranzactii, dar si imbunatatiri majore ale calitatii acestei activitati cu ar fi: natura si caracteristicile asigurarii, aspectele tehnice, sistemul de comunicatii intre asiguratorii directi, reasigurari, brokeri etc.

In concluzie, asigurarile si reasigurarile joaca un rol important in dezvoltarea comertului international si a serviciilor financiare si detin o pozitie cheie in viata industriala si comerciala a lumii.

2. Conceptul si caracteristicile asigurarilor de bunuri

Existenta individuala si socio-umana se greveaza pe necesitati si trebuinte, a caror satisfacere justifica si orienteaza activitatea omului. Unele trebuinte pot fi satisfacute punctul de vedere al incertitudinii si al nesigurantei.

Observatiile statistice evidentiaza regularitatea si realitatea producerii anumitor evenimente generate de factori naturali sau de insasi activitatea omului, pagubele produse putand fi macar evaluate macar cu aproximatie. Incertitudinea consta in faptul ca nu pot fi verificate subiectele (persoanele fizice sau juridice) asupra carora planeaza pericolele respective, intensitatea si momentul producerii evenimentului.

Inca din timpuri stravechi, oamenii au fost preocupati sa previna si sa suporte in comun pagubele generate de producerea unor evenimente incerte nedorite (calamitati naturale si accidente).

Compensarea pagubelor este posibila prin doua modalitati:

- efortul individual al fiecarei persoane care isi poate constitui rezerve proprii cu destinatie speciala (acoperirea pagubei in caz de producere a ei);

- efortul comun de constituire bazat pe aportul unui numar mare de persoane amenintate de acelasi pericol.

A doua solutie s-a impus in timp. Ea se bazeaza pe principiul comunitatii de risc si al mutualitatii Potrivit acestui principiu, fiecare asigurat contribuie cu primele de asigurare la crearea fondului de asigurare din care se suporta contravaloarea daunelor suferite de asigurati. Acest principiu sta la baza principiului de asigurare.

In 'Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practice internationale 'Violeta Cuirel defineste asigurarea ca fiind ' un acord de vointa (contract) incheiat intre asigurator si asigurat, prin care asiguratorul ofera asiguratului protectie pentru riscurile pe care si Ie-a asumat, obligandu-se sa acopere asiguratului contravaloarea daunelor in caz de producere a acestor evenimente, in schimbul platii de catre asigurat a unei sume de bani numita prima de asigurare'.

Conform Legii nr. 32/10 aprilie 2000 'asigurarea este operatiunea prin care un asigurator, constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri, si ii indemnizeaza pe cei care sufera un prejudiciu pe seama fondului alcatuit din primele incasate, precum si pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate'.

Conceptul de asigurare poate fi abordat din urmatoarele puncte de vedere: juridic, economic si financiar.

Din punct de vedere juridic

Pentru a fi operanta, asigurarea trebuie sa aiba o forma juridica, fapt ce rezulta dint-un contract ca lege a partilor si din legea propriu-zisa emisa de puterea legislativa. Astfel, contractul de asigurare si legea de organizare a asigurarilor constituie izvoare de drepturi si obligatii in materie de asigurari. Cadrul juridic al asigurarilor din Romania a avut urmatoarea evolutie:

- Legea 47/1991 privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor;

- Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania;

- Hotararea Guvernului 789/1993 pentru modificarea unor articole din hotararea guvernului 574/1991;

- Ordinul Ministrului Finantelor nr. 2165/1998 referitor la normele prudentiale in ceea ce priveste managementul societatilor de asigurare;

- Hotararea Guvernului 1054/1999 referitoare la raspunderea civila auto fata de persoane;

- Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor;

- Legea 76/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.

- Legea nr. 32/2000 prin intrarea in vigoare a abrogat Legea 47/1991 si H.G. nr. 574/199 Legea nr. 32/2000 reglementeaza;

- Organizarea si functionarea societatilor comerciale de asigurare, de reasigurare, a societatilor mutuale, precum si a intermediarilor in asigurari;

- Organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor;

- supravegherea asigurarilor si reasigurarilor care desfasoara activitatea in sau din Romania;

- supravegherea activitatii intermediarilor in asigurari si reasigurari precum si altor activitati in legatura cu acestea.

Pentru supravegherea respectarii dispozitiilor legii a fost infiintata Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) care are obligatia de a prezenta Parlamentului, in termen de 6 luni de la expirarea fiecarui exercitiu financiar un raport asupra pietei asigurarilor din Romania, precum si o informare privind activitatile desfasurate.

Contractul de asigurare este reglementat de legea nr. 36/1995 care defineste contractul astfel: „prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga, ca la producerea unui anumit risc, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sumei asigurate, denumita in continuare indemnizatie, in limitele si termenele convenite'.

Articolul 10 din Legea nr. 136/1995 specifica faptul ca contractul de asigurare se incheie in forma scrisa si va cuprinde:

- numele sau denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractate;

- obiectul asigurarii: bunuri, persoane, de raspundere civila;

- momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii asiguratorului;

- primele de asigurare;

- sumele asigurate.

Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar daca exista un inceput de dovada scrisa. LEGEA - forma juridica de realizare a asigurarii.

Din punct de vedere economic

Din acest punct de vedere asigurarea implica constituirea in conditii specifice, a fondului de asigurare. Fondul de asigurare se constituie la dispozitia unei organizatii specializate prin metode adecvate si este utilizat pentru acoperirea pagubelor provocate de evenimente viitoare nesigure. in legatura cu fondul de asigurare pot fi puse in evidenta cateva aspecte:

- asigurarea se constituie sub forma baneasca. Constituirea in natura a fondului de asigurare nu este posibila, deoarece ar ridica probleme complexe, legate de stabilirea structurii materiale a acestuia, de crearea unor depozite pentru pastrarea materialelor, de evitarea pierderilor inerente, manipularilor si conservarii indelungate a acestora, etc.

- fondul de asigurare se constituie, descentralizat la nivelul fiecarei societati de asigurare, pe seama primelor de asigurare incasate de la persoane fizice sau juridice.

- fondul de asigurare se constituie in vederea acoperirii unor pagube provocate de fenomene viitoare si nesigure.

- Asigurarea presupune existenta unei comunitati de risc. Comunitatea se formeaza in mod spontan, prin simpla participare la formare fondului de asigurare la dispozitia unei organizatii specializate

- asigurarea se bazeaza pe principiul mutualitatii. Membrii comunitatii (persoane fizice sau juridice), afectati de producerea riscului asigurat primesc de la fondul de asigurare, cu titlu de despagubire, sume care pot intrece de cateva ori cuantumul contributiei acestora la fondul respectiv.

- Constituirea si utilizarea fondului de asigurare implica relatii economice intre parti, prin fluxurile banesti pe care le presupune incasarea primelor si apoi plata despagubirilor corespunzatoare.

Fondul de asigurare este utilizat in mod centralizat pentru:

 acoperirea pagubelor provocate de evenimentele asigurate la asigurari de bunuri si la cele de raspundere civila, respectiv plata sumelor asigurate la asigurari de persoane;

2. finantarea unor actiuni legate de prevenirea pagubelor;

3. construirea unor fonduri de rezerva la dispozitia societatii de asigurari;

4. acoperirea cheltuielilor administrativ-gospodaresti ale societatii de asigurare.

Din punct de vedere financiar

Un aspect esential in viata si evolutia omului inca din cele mai vechi timpuri 1-a constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautia si intelepciunea cu siguranta unui lucru implinit. Asigurarea exprima in principal protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri, transferand riscurile si totodata daunele catre o societate de asigurari.

Se poate aprecia ca asigurarea se constituie intr-un intermediar financiar intre persoanele fizice asigurate care platesc esalonat primele de asigurare si persoanele fizice sau juridice care au nevoie de resurse financiare suplimentare.

Asigurarea poate fi abordata si ca o ramura prestatoare de servicii in sensul ca o societate de asigurare ofera in schimbul primelor incasate de la persoane fizice si juridice, un produs „sui generis', si anume obligatia de a prelua asupra sa efectele negative ale producerii unui anumit eveniment.

De asemenea asigurarea apare ca un activ financiar intr-o economie de incertitudini deoarece favorizeaza afluenta economiilor populatiei catre piata financiara.

Contractul incheiat intre asigurat si asigurator este denumit contract de asigurare sau polita de asigurare, el constituind „legea partilor'. Contractul de asigurare este un contract cu un caracter civil, el este strict bilateral si, de regula, nu se poate incheia cu titlu gratuit. Din punct de vedere juridic, contractul de asigurare face parte din categoria contractelor aleatorii. Art. 1635 din Codul Civil Roman defineste contractul aleatoriu ca fiind „conventia reciproca a carei efecte, in privinta beneficiilor si a pierderilor pentru toate partile sau pentru una sau mai multe dintre ele, depinde de un eveniment necert.'

Dovada incheierii contractului de asigurare rezulta si din emiterea si trimiterea unui document de asigurare, cum ar fi polita sau certificatul, cererea de plata a primei sau din inscrisul primei prin care se manifesta vointa asiguratorului de a incheia contractul. Documentul de asigurare poate fi, dupa caz, nominal, la ordin sau la purtator.

Contractul de asigurare este reziliat de drept in cazul in care daca inainte de a incepe obligatia asiguratorului, riscul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibila, precum si in cazul in care, dupa inceperea obligatiei asiguratorului, producerea riscului asigurat a devenit imposibila. De asemenea, contractul de asigurare se reziliaza atunci cand sumele datorate de asigurat, cu titlu de prima nu sunt platite in termenul prevazut in contract, daca nu s-a convenit altfel.

Contractul de asigurare prezinta urmatoarele caracteristici:

 Este un contract personal in sensul ca desi obiectul asigurarii poate fi o proprietate, un bun sau un interes, prin contractul de asigurare se asigura persoana sau persoanele si nu proprietatea.

2. Este un contract consensual datorita faptului ca acesta se incheie numai prin acordul partilor („solo consensu'). Desi legea prevede in mod expres obligativitatea incheierii in scris a contractului de asigurare si cuprinderea unor elemente, aceasta nu inseamna ca acest principiu este incalcat. Forma scrisa este ceruta de legiuitor pentru a proteja asiguratii si tertii.

3. Este un contract unic prin faptul ca fiecare parte isi asuma obligatii reciproce si interdependente: obligatia asiguratorului depinde de indeplinirea obligatiei asiguratului si invers. Cu alte cuvinte: obligatiile asiguratorului de a plati sunt determinate de conditiile ca asiguratul sa plateasca prima. Asiguratul se obliga sa acopere riscul asiguratului, atunci cand s-a produs, acordand indemnizatia corespunzatoare.

4. Este un contract unic pe intreaga sa durata. Contractul de asigurare este guvernat de conditiile stabilite la momentul incheierii, iar prima anuala se calculeaza prin raportare la toata durata contractului, de unde rezulta consecintele juridice ale unicitatii.

5. Este un contract aleatoriu, caracteristica reprezentata de faptul ca, la incheierea asigurarii asiguratul si asiguratorul nu cunosc efectele, avantajele sau pierderile ce vor rezulta. Efectele contractului de asigurare depind de un eveniment viitor si incert, eveniment care poarta denumirea de „alea'. Acest eveniment poate duce la obtinerea de castig sau de pierdere pentru oricare dintre parti. Caracterul aleatoriu este fundamental la contractul de asigurare, daca producerea evenimentului pentru care se solicita incheierea contractului ar fi sigura, iar momentul producerii lui ar fi cunoscut de parti, asigurarea nu ar mai avea sens.

6. Este un contract de adeziune, caracteristica data de faptul ca asiguratul poate accepta contractul de asigurare cu toate ca acesta a fost redactat si imprimat de catre societatea de asigurari, asiguratul avand, de asemenea, posibilitatea de a-1 respinge. Posibilele negocieri nu au in vedere forma contractului (stabilita de asigurator), ci numai continutul unor clauze: prima, acoperirea, modalitati de plata, etc.

7. Este un contract oneros pentru ca fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj sau o facilitate pentru prestatia pe care o face sau se obliga sa o faca. Contractul de asigurare este opus contractului gratuit (ex: donatia), care presupune numai obligatia numai pentru una din parti, si nu pentru amandoua.

Asiguratul, in schimbul unei prime de asigurare, obtine protectia asiguratorului, care preia asupra sa riscul in schimbul primei respective. Asiguratul va putea astfel sa fructifice fondurile de prima constituite, fonduri din care se vor crea fonduri de asigurare.

8. Este un contract succesiv, deoarece, datorita valabilitatii contractului de asigurare pentru o perioada mai lunga de timp, prima poate fi platita in mai multe rate, protectia fiind continua din partea asiguratului.

De exemplu, in cazul unui contract de asigurare de deces, asiguratul se angajeaza sa acopere riscul de deces pe o perioada nelimitata, cu plata anuala sau subanuala a primei. In cazul unei calatorii efectuate pe o nava fluviala sau maritima, pe timpul duratei unui zbor aerian intre doua puncte geografice, sau in cazul transportului cu un mijloc de transport rutier asiguratorul se obliga sa acopere riscul pe o durata foarte scurta, cu plata totala a primei la incheierea contractului.

9. Este un contract de buna credinta, ceea ce inseamna executarea sa se face cu buna credinta de catre partile implicate. in cazul in care asiguratul sau asiguratorul se dovedesc a fi de rea credinta, ei vor fi sanctionati de o maniera foarte severa.

Conform art. 948 din Codul Civil Roman conditiile pentru validitatea unui contract de asigurare sunt:

- capacitatea de a contracta a partilor contractante;

- consimtamantul valabil al partilor ce se obliga;

- obiectul asigurarii;

- cauza licita si morala.

 Capacitatea partilor de a contracta. Conform art. 949 din Codul Civil Roman, orice persoana poate incheia contracte, daca nu este declarata incompatibila de lege. Incompatibilii a contracta sunt: minorii, interzisii judecatoresti, cei care nu au capacitate de exercitiu (persoane cu boli psihice).

2. Consimtamantul partilor ce se obliga. Consimtamantul nu este valabil daca este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin doi. Violenta, in asigurari, este rar intalnita in activitatea practica. Dolul reprezinta folosirea de mijloace viclene de catre una din parti, la incheierea contractului, astfel incat sa apara in mod evident ca fara aceste practici, cealalta nu ar fi contractat.

3. Obiectul asigurarilor il constituie:

- bunurile la asigurari de bunuri;

- despagubirile la asigurari de raspundere civila;

- viata sau incapacitatea de munca la asigurarea de persoane.

Pentru ca un bun sa faca obiectul asigurarii el trebuie sa existe, sa fie determinat sau determinabil.

4. Cauza contractului de asigurare. Un contract de asigurare este considerat ca avand o cauza ilicita atunci cand el a fost incheiat cu incalcarea ordinii publice si a bunelor moravuri (ex: contrabanda, infractiuni).

3. Clasificarea asigurarilor de bunuri

3. Asigurarea cladirilor

Principalele riscuri pentru care se asigura cladirile sunt incendiile si calamitatile naturale.

La inceput, polita de asigurare de incendiu avea ca scop compensarea pagubelor produse bunurilor asigurate din cauza incendiului. Ulterior, din aceleasi motive mentionate mai sus, la polita de asigurare de incendiu au inceput sa fie adaugate riscuri aditionale, printre care, mai frecvente sunt: explozie, cutremur, inundatie, daune provocate imobilului de impactul cu autovehicule, animale obiecte din aer, inclusiv avioane, revolte, miscari civile, autoaprindere, fermentatie, tasari, ridicari sau alunecari de teren, incendiu subteran, traznet, calamitati naturale, fenomene atmosferice, trasnet, vijelie, furtuna, grindina, spargere, accidente, furt, jaf, aluviuni udare, avarii la instalatiile de apa, etc.

Principalele tipuri de asigurari de bunuri practicate in cele mai multe tari se refera la cladiri si continutul lor. in literatura si practica de specialitate se intalnesc conditii de asigurare care grupeaza riscurile, avand nume consacrate.

De exemplu, conditia de asigurare pentru riscurile de baza este cunoscuta sub denumirea FLEXA, adica Fire Lightening Explosion and Aircraft, care include urmatoarele: incendiu, trasnet, explozie, chiar daca nu a fost urmata de incendiu, care nu este provocata de materiale explozive, caderea aparatelor d zbor, parti ale acestora si obiecte transportate de acestea.

Explozia este manifestarea brusca a fortei de presiune, bazata pe proprietatea gazului si a vaporilor de a se extinde. Nu sunt considerate explozii: egalizarea brusca a unei presiuni scazute, explozia aerodinamica produsa de o operatie a unui avion, reactia in zona de combustie a unui motor cu combustie, arme de foc, tunuri in care energia exploziei este dirijata controlat

In caz de inundatii, se acorda despagubiri pentru pagubele produse numai daca a avut loc acoperirea vremelnica a terenului pe care este construita cladirea cu un strat de apa provenit din: revarsarea unui curs de apa, a unui lac sau a marii, formarea sau revarsarea torentelor, suvoaielor de apa, ruperea digurilor, acumularea apelor din precipitatii atmosferice abundente sau topirea zapezii in zone joase, lipsite de posibilitati de scurgere sau de evacuare, ape subterane care ies la suprafata terenului si care por afecta cladirea, efectul actiunii mecanice a apelor curgatoare sau a obiectelor purtate de ape, spargerea sau defectarea accidentala a conductelor si instalatiilor, inclusiv pentru riscuri ca prabusire sau alunecare de teren, cutremur, inundatie.

Excluderi generale: cuprind pagubele produse de urmatoarele categorii de evenimente:

- razboi, invazie sau actiune a unui dusman extern, razboi civil, revolutie, rebeliune, insurectie, confiscare, expropriere, nationalizare, rechizitionare, sechestrare, distrugere sau avarie din ordinul unei autoritati publice sau guvern;

- catastrofe, precum: explozie atomica, radiatii, poluare, contaminare;

- deteriorari ce tin de natura bunului asigurat: uzura, fermentatie, oxidare, coroziune, infiltrare, afumare, patere;

- prabusirea cladirilor ca urmare a defectelor de constructie, a proastei intretineri, a vechimii sau a starii lor de degradare, fara sa fie legate de nici unul dintre riscurile asigurate;

- culpa asiguratului;

- tasarea terenului de fundatie, formarea de crapaturi in terenul fundatiei sau terenul din vecinatatea cladirii, datorita variatiei de volum a terenului ca urmare a contractiei, inghetului, umflarii sau dezghetului.

Prima de asigurare poate fi mai mica daca masurile de management al riscului simt adecvate : dotari cu stingatoare de incendiu, sisteme de alarma, paza.

Valoarea pentru care se incheie asigurarea este cea declarata de asigurat si agerata de asigurator. Ea reprezinta baza pentru calculul primei de asigurare care, in general, este sub 1% din valoarea asigurabila.

In cazul procedurii riscurilor asigurate, despagubirea va fi calculata in functie de valoarea bunului in momentul producerii evenimentului asigurat.

 Pentru cladiri, ea va fi data de cheltuiala necesara pentru construirea integrala din nou, diminuata cu o deprindere stabilita in functie de uzura, starea de conservare, vechime, mod de construire, amplasare, folosinta si alte elemente referitoare la conjunctura respectiva. Ea are in vedere cheltuielile de reparatie sau reconstructie la momentul producerii daunei.

2. Pentru utilaje, echipamente si mobilierul asigurate odata cu cladirea, valoarea in momentul producerii evenimentului asigurat este data de costul de inlocuire al tuturor bunurilor asigurate cu altele noi sau echivalente ca randament economic; din aceasta se va deduce o depreciere stabilita in functie de tip, calitate etc, precum si valoarea bunurilor neafectate si a caror valoare poate fi recuperata din bunurile avariate.

3. Multe polite cuprind si asigurarea marfurilor existente in cladirea respectiva; in acest caz, valoarea lor in momentul producerii evenimentului asigurat se va determina in functie de natura, calitatea, eventual devalorizarea comerciala, inclusiv obligatiile fiscale. Despagubirea va urma aceleasi reguli simple, scazand din valoarea calculata valoarea ce poate fi recuperata din bunurile avariate, inclusiv, evident, eventualele sarcini fiscale.

3.2 Asigurarea masinilor si instalatiilor

Alaturi de asigurarea cladirilor, trebuie avut in vedere faptul ca si bunurile din ulteriorul lor sunt supuse acelorasi riscuri. Asigurarea acestora se face pe baza unor polite diferite de cele pentru cladiri.

Dat fiind ca de mare interes este asigurarea instalatiilor, utilajelor, masinilor si echipamentelor, politele pentru asigurarea lor prevad despagubirea pentru avarierea sau distrugerea brusca si neprevazuta a masinilor si utilajelor asigurate sau a unor parti din acestea din cauze ca: material si turnare defectuoasa, executie defectuoasa, insuficienta apei din boilere, explozie, dezmembrare datorata fortei centrifuge, scurt circuit, furtuna sau alte cauze care nu sunt in mod expres excluse, dar care fac necesara reparatia, inlocuirea sau repararea prin plata in numerar, inlocuire sau reparare, potrivit optiunii asiguratului.

In caz de dauna, despagubirea platita de asigurator va fi egala cu costul inlocuirii masinilor noi de acelasi fel, de aceeasi capacitate (inclusiv costul de inlocuire), taxe vamale (in cazul in care ele provin din import) si costul montarii. Daca instalatiile pot fi reparate, se despagubesc urmatoarele categorii de cheltuieli implicate in reparatie:

 cheltuielile efectuate pentru a readuce masina sau instalatia avariata la starea de folosinta anterioara, plus costul demontarii si montarii in scopul efectuarii reparatiilor;

2. cheltuielile obisnuite de transport la si de la atelierul de reparatii;

3. taxele vamale si alte impozite daca au fost incluse in suma asigurata. Evident ca nu sunt despagubite cheltuielile efectuate pentru modificari, adaugiri, imbunatatiri sau alte reparatii care nu aveau legatura cu paguba respectiva.

In orice situatie, asiguratul trebuie sa respecte, in mod riguros, conditiile incluse in contract si sa aiba grija de bunurile asigurate. Pentru a cointeresa asiguratul, in acest sens, polita prevede o suma sau cota procentuala din suma asigurata (de regula pana la 1% din suma asigurata la cladiri si continut si 5% din suma asigurata la masini si instalatii), respectiv fransiza, care nu se despagubeste, ramanand pe seama asiguratului. Unele societati de asigurare nu practica acest sistem, despagubind pierderea in intregime.

Ca riscurile specifice excluse din asigurarea masinilor, instalatiilor si utilajelor pot fi exemplificate:

- pagube le piesele ce pot fi schimbate, cum sunt matritele, modelele, cilindrii gravati, partile care prin intrebuintarea si/sau natura lor sufera un grad mai mare de uzura sau depreciere;

- pagubele produse de incendiu, fulger direct, explozie chimica, stingere a unui incendiu sau demolare ulterioara, prabusire a cladirilor, inundatie, cutremur, furt sau tentativa de furt, alunecare sau prabusire de pamant, avalansa sau alte catastrofe naturale similare.

Toate aceste riscuri se gasesc in polita de incendiu pentru riscuri industriale si comerciale.

- pagube pentru care, prin lege sau contractual, raspunde furnizorul, beneficiarul sau reparatorul;

- pagube produse cu intentie sau din neglijenta evidenta a asiguratului sau a reprezentantilor sai;

- pagube aparute ca o consecinta a influentei functionarii continue (uzura normala, gaurire, eroziune, coroziune, ruginire, depunere de piatra la cazane etc);

- orice consecinte ale unor evenimente cu caracter social-politic (razboi, invazie, razboi civil, revolta, greve de orice fel, actiune a unui dusman extern, ostilitati, - indiferent daca razboiul a fost declarat sau nu, insurectie, tulburari civile, dictatura, conspiratie, confiscare, rechizitionare, putere militara sau uzurpare de putere, grupuri de persoane rauvoitoare sau persoane care actioneaza in ordinul oricarui guvern de drept sau de fapt sau a oricarei autoritati politice);

- franciza stabilita care urmeaza sa fie suportata de Asigurat; de obicei se stabileste modul de calcul al in functie de risc

- cadere a aparatelor aeriene sau a unor obiecte din acestea, furt sau tentativa de furt, prabusire a cladirilor, uragan, furtuna, ciclon, eruptie vulcanica sau catastrofe naturale similare;

- pagube produse de erori sau defecte existente la inceperea acestei polite, de care asiguratul sau reprezentantii sai au cunostinta, indiferent daca aceste erori sau defecte erau cunoscute sau nu asiguratorului;

- orice consecinte ale reactiilor nucleare, radiatiilor nucleare sau contaminarii radioactive;

- pagube indirecte de orice fel, precum si pagube produse tertilor;

- vatamari corporale si prejudicii materiale suferite de personalul angajat al asiguratului;

- erori sau defecte existente la momentul inceperii politei si cunoscute de asigurat;

- avarii decurgand din acte deliberate ale asiguratului.

In cazul produselor electronice, in mod deosebit, se acorda erorile de constructie, defectele de material, defectele de fabricatie - toate numai ca o cauza a unei pierderi acoperite in cadrul politei, supratensiuni, inductie, pagube prin efectul indirect al fulgerului.

In urma producerii unor pagube sau avarii acoperite in cadrul conditiilor politei, asiguratorul va despagubi: plata cheltuielilor necesare reparatiei sau inlocuirii obiectului avariat sau pierdut (compensare in bani), repararea sau inlocuirea obiectului pierdut, avariat sau furat (inlocuire in natura), piesele si substantele inlocuite (material recuperat) devenind proprietatea asiguratorului, astfel incat valoarea despagubirii sa nu depaseasca suma asigurata. Despagubirile se platesc, in principiu, in urmatoarele situatii:

- in cazul repararii (pierderi partiale): costurile aferente materialului si manoperei necesare pentru repararea obiectului avariat.

- in cazul inlocuirii (pierderii totale): costul achizitionarii si instalarii unui obiect identic sau a unui obiect similar ca tip si calitate.

- in cazul in care repararea nu este posibila sau obiectul asigurat nu este inlocuit: cheltuielile car ar fi fost necesare pentru repararea sau inlocuirea obiectului asigurat, dar nu mai mari decat valoarea reala a acestuia, in momentul imediat ulterior pagubei.

Cheltuielile necesare reparatiei sau inlocuirii pot cuprinde si timpul suplimentar lucrat, schimbul de noapte, lucrul in zilele libere si in zilele de sarbatori legale, suprataxele de transport „expres', cheltuielile de transport aerian si cheltuielile de calatorie pentru personalul tehnic. in cazul in care piesele de schimb iesite din productia de serie nu pot fi procurate(articole scoase din uz), despagubirea va fi facuta la valoarea reala, in bani.

Ca regula, printre excluderile de la plata despagubirilor se enumera partile sau materialele supuse unei accentuate uzuri normale sau inlocuirii periodice repetate datorita functiei lor specifice si compozitiei lor. in particular, acestea sunt: material auxiliare, unelte si scule de schimb, suporturi de date, benzi magnetice sau tusate, curele (benzi), roti dintate, surse de lumina etc. Tuburile (ex: tuburile cu raze X si tuburile laser, nu si tuburile catodice in echipamente periferice EDP), driverele de disc incapsulate si purtatoarele intermediare de imagini (ruburile de seleniu) sunt acoperite numai pentru incendiu, apa si furt, in cazul in care nu s-a facut o astfel de intelegere.

3.3. Asigurarea banilor si valorilor

Banii au reprezentat, intotdeauna, o grija mare pentru cei ce i-au avut si o tentatie pentru cei ce nu i-au avut. Ei sunt bine paziti in banci, trezorerii, magazine, case de amanet, locuinte, dar, prin natura lor, ei trebuie sa circule inca destul de mult sub forma de bani lichizi. Banii trebuie transportati pe drumuri publice, cu mijloace de transport care, de multe ori, nu sunt blindate sau prevazute cu sisteme de siguranta si nici nu au insotitori de persoane care sa raspunda de paza acestora.

In general, societatile de asigurare ofera prin aceeasi polita protectie pentru bani in numerar si alte valori(valuta, pietre pretioase, obiecte sau lingouri din metale pretioase, hartii de valoare, timbre, titluri de valoare) in timpul in care se afla in seifuri si in timpul transportului (chiar daca este transport combinat, respectiv mai multe mijloace sau modalitati de transport, inclusiv in timpul transbordarilor). Asigurarea este valabila pe un anumit teritoriu geografic specificat in polita.

Riscurile acoperite cuprind, de regula, orice evenimente ce cauzeaza o pierdere pe perioada de asigurare, cu conditia ca seifurile sau cutiile de siguranta in care se pastreaza valorile sa fie incuiate, iar cheile sa fie pastrate de o anumita persoana desemnata de asigurat. Pentru a plati despagubirea, asiguratorul impune anumite conditii care trebuie respectate de catre asigurat, cum ar fi: incarcarea/ descarcarea valorilor din mijlocul de transport sa se efectueze sub paza, transportul sa se efectueze numai cu mijloace de transport destinate si omologate pentru acest scop, sau, in orice caz, cu respectarea nomelor de siguranta adecvate. Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru urmatoarele:

- orice pierdere produsa datorita fraudei sau lipsei de onestitate a reprezentantilor, angajatilor sau prepusilor asiguratului ori a companiilor angajate in transportul si securitatea valorilor;

- razboi (chiar nedeclarat), razboi civil sau operatiuni de razboi, invazie, ocupatie militara,insurectie, tulburari civile, revolte, greve, greve patronale, acte de terorism sau sabotaj, dictatura militara sau uzurpare de putere, conspiratie, confiscare, nationalizare, expropriere, rechizitionare, distrugere sau avarie din ordinul oricarui guvern de drept sau de fapt sau oricarei autoritati publice;

- lipsuri datorate erorilor sau omisiunilor;

- pierderea banilor intamplata in localul asiguratului sau in alte incinte, care nu sunt special amenajate pentru efectuarea de plati sau incasari numerar, cu exceptia cazului in care banii se aflau incuiati in seifuri;

- pierderea sau avarierea cauzata, produsa sau agravata de:

- radiatii ionizate sau contaminarea prin radioactivitate de la orice combustibil nuclear sau deseuri nucleare;

- influente ale substantelor radioactive, toxice, explozive sau alte asemenea, provenite de la instalatiile nucleare sau de la un component nuclear al acestora;

- pierderea valorilor din vehicule nepazite;

- pierderi acoperite prin polite de fidelitate.

Asiguratul poarta intreaga raspundere pentru declaratiile facute si pentru eventualele omisiuni sau erori in furnizarea acestor informatii; acest lucru este foarte important, mai ales in cazul in care se produce un eveniment generator de pierderi. in cazul in care se constata una dintre neregulile de mai sus, asiguratorul este absolvit de orice raspundere.

3.4. Asigurarea locuintelor

Evident, pentru persoanele fizice este necesara protectia bunurilor dobandite ca urmare a multor ani de munca si eforturi. Exista, in acest sens, suficiente forme de acoperire care au menirea de a proteja locuintele aflate in proprietate personala, cele inchiriate si continutul acestora.

In asigurarea cladirilor apartinand persoanelor fizice, ca si in asigurarea pentru pagube produse apartamentului sau locuintei inchiriate, obiectai asigurarii il prezinta cladirile, respectiv apartamentul inchiriat de asigurat (pentru cazuri de pagube produse acestuia, pentru care asiguratul este raspunzator fata de proprietar).

Riscurile acoperite in mod obisnuit de asiguratori prin conditiile cele mai cuprinzatoare (Toate riscurile) sunt:

- incendiu, inundatie, explozie, chiar daca explozia nu a fost urmata de incendiu; in caz de incendiu, se acorda despagubiri si pentru pagubele produse prin afumarea sau patarea sau craparea peretilor, spargerea geamurilor sau diverse alte pagube cauzate de caldura sau fum, ca urmare a incendiului;

- cutremur, inundatie, furtuna, grindina, greve, tulburari civile, actiuni ale unor grupuri rau-voitoare, vandalism, terorism, prabusire, sau alunecare de teren, ploaie torentiala, uragan, greutatea zapezii sau a ghetii, avalanse, urmari ale spargerii conductelor, izbirea de catre vehicule (altele decat ale asiguratului) spargerea sau deteriorarea cu prilejul furtului prin efractie sau tentativei de fiut prin efractie a peretilor, acoperisului, tavanelor, usilor, ferestrelor si dusumelelor;

- distrugeri sau stricaciuni pricinuite de masurile de salvare in timpul producerii evenimentului asigurat.

Prin excluderi mentionam:

- riscuri cauzate de razboi, explozie atomica, radiatii, poluare;

- confiscarea, exproprierea, nationalizarea, rechizitionarea, sechestrarea, distrugerea din ordinul autoritatilor;

- uzura, fermentatia, oxidarea, coroziunea, caldura, precum si afumarea, patarea ori parlirea, provenite dintr-o sursa normala de caldura;

- cheltuielile legate de imbunatatirea constructiva a cladirilor fata de starea acestora dinainte de producerea evenimentului asigurat;

- cheltuielile pentru repararea unor avarii/distrugeri accidentale produse de cauze necuprinse in asigurare sau cele pentru reparatii, reconditionari sau restaurari nereusite;

- cheltuielile pricinuite ca urmare a pagubelor provocate de inghetarea apei in rezervoare, conducte, vase din incaperi sau cladiri neincalzite datorita neglijentei asiguratului;

- pagube produse instalatiilor electrice numai prin actiunea curentului electric, daca aceasta nu este urmata de incendiu.

Nu se acorda despagubiri in cazul in care se constata si dovedeste ca pagubele au fost produse de situatii precum:

- prabusirea cladirilor ca urmare a defectelor de constructie, a proastei intretineri, a vechimii sau a starii lor de degradare, fara legatura cu vreunul dintre riscurile asigurate;

- tasarea terenului de fundatie, crapaturi in terenul fundatiei, datorita variatiei de volum a terenului;

- inundatii produse in timpul formarii unor lacuri de acumulare sau in timpul schimbarii artificiale a cursurilor de apa;

- ape subterane care, fara a iesi la suprafata, patrund sau se infiltreaza in interiorul cladirii, producand umezirea pardoselilor si a peretilor;

- apa din ploi sau din zapada topita care se infiltreaza prin sol in interiorul cladirii;

- lucrari edilitare de orice fel in jurul cladirii care pot sa afecteze locuinta asigurata;

- lucrari de prospectiuni, explorari sau exploatari de orice fel, la suprafata sau in profunzime;

- culpa asiguratului;

- in asigurarea pentru cazurile de pagube produse bunurilor aflate in locuinta inchiriata, obiectul asigurarii il reprezinta bunurile apartinand asiguratului sau aflate in custodia sa.

Asiguratorul acorda despagubiri pentru:

- pagube produse de incendiu, traznet, explozie, chiar daca nu au fost urmate de incendiu, ploaie torentiala, inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindina, inundatie, furtuna, uragan, cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului da zapada sau de gheata. In caz de incendiu se acorda despagubiri si pentru
pagubele produse de caldura sau fum. in caz de explozie (efectul subit al fortei de expansiune a gazelor sau aburilor) se acorda despagubiri si daca explozia s-a produs la distanta de bunurile carora le-au produs pagube. in caz de inundatie se acorda despagubiri pentru pagubele produse ca urmare a acoperirii locului unde sa aflau bunurile asigurate cu un start de apa provenit din orice cauza, precum si pagubele produse de actiunea mecanica a apelor curgatoare sau a obiectelor purtate de apa. In cazurile de traznet, furtuna, uragan, cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada sau de gheata, ori de avalanse de zapada, se acorda despagubiri si pentru pagubele produse bunurilor asigurate prin efectele indirecte ale acestor fenomene(de exemplu: prabusirea unui copac lovit de traznet, actiunea mecanica a obiectelor purtate de furtuna sau uragan, daramarea acoperisurilor sau a constructiilor din cauza stratului de zapada sau de gheata sau a avalansei de zapada, a cutremurului de pamant, a prabusirilor sau alunecarilor de teren etc);

- avarii accidentale produse la instalatiile de gaze, apa, anal sau incalzire centrala;

- pagube produse ca urmare a daramarii, demontarii sau mutarii in alt loc a cladirilor sau a altor constructii in care se afla bunurile asigurate;

- pagube produse ca urmare a caderii unor corpuri pe cladiri sau alte constructii in care se afla bunurile asigurate; etc

In general, nu se acorda despagubiri pentru pagubele cauzate de furt simplu sau de furt cu intrebuintare de chei potrivite sau originale, cu exceptia cazului in care au fost obtinute prin talharie; nu se acorda despagubiri nici pentru pagube provocate de cazurile in care, la comiterea furtului prin efractie, au luat parte persoane din serviciul asiguratului.

Obiectul asigurarii il reprezinta raspunderea civila legala a asiguratului, prin asigurare fiind acoperite:

- prejudiciile de care asiguratul raspunde in baza legii fata de terte persoane, pentru care trebuie sa plateasca sume cu titlul de dezdaunare si cheltuieli de judecata ca urmare a vatamarii corporale sau decesului si avarierii sau distrugerii unor bunuri, urmare directa a producerii riscurilor asigurate;

- cheltuielile efectuate de asigurat in procesul civil cu acordul scris al asiguratorului, daca a fost obligat la dezdaunare.

Ca regula, asiguratorul nu acorda despagubiri pentru:

- pagube indirecte, ca de exemplu: reducerea valorii bunurilor dupa reparatii, scaderea preturilor bunurilor si altele, chiar ca urmare a unor cauze cuprinse in asigurare;

- pagube produse prin operatiuni militare in timp de razboi sau cauzate de masuri de razboi civil, rebeliune, revolutie, acte de terorism, greve de orice fel, tulburari civile, actiuni dusmanoase;

- cheltuieli pentru transformarea sau imbunatatirea starii bunurilor in comparatie cu cea existenta inainte de producerea daunei, reparatii sau reconditionari nereusite.

3.5. Asigurarea lucrarilor de constructii si raspunderea

         constructorului

Asigurarea lucrarilor de constructii si raspunderea constructorului acopera pierderile care se produc la lucrarile de constructii (industriale, civile, hidrotehnice, drumuri si poduri), materiale si lucrari temporare (de exemplu: baracile din santier si altele). Asiguratorii folosesc anumite polite standard care includ conditiile minime de acoperire si care pot fi extinse, in functie de nevoile clientului si posibilitatile asiguratorului.

Astfel, ca regula, asiguratorul nu va acorda despagubiri pentru pierderea, avarierea sau raspunderea cauzata, produsa sau agravata direct sau indirect, de:

- razboi, invazie, actiune a unui dusman extern, ostilitati (indiferent daca razboiul a fost declarat sau nu), razboi civil, revolta, revolutie, insurectie, greva, greva patronala, tulburari  civile,  putere (dictatura)  militara sau uzurpare de  putere,  grup de persoane rauvoitoare sau persoane care actioneaza in legatura cu orice organizatie politica, confiscare, conspirati, rechizitionare, distrugere sau avariere din ordinul oricarui guvern de drept sau de orice autoritate politica;

- reactii nucleare, radiatii nucleare sau contaminare radioactiva;

- actiunea voita sau neglijenta intentionata a asiguratului sau reprezentantilor sai;

- incetarea totala sau partiala a lucrului;

Pagubele materiale sunt cele cauzate prin avarierea sau distrugerea, brusca si neprevazuta, a bunurilor mentionate sau parti ale acestora, din orice cauza (mai putin cele excluse in mod expres, care fac necesara reparatia sau inlocuirea bunului respectiv). Ele vor fi despagubite in functie de gradul de distrugere, prin inlocuire sau reparare, potrivit optiunii sale. Se vor despagubi si cheltuielile de curatire a locului sau de inlaturare a resturilor ramase in urma unei pagube asigurate, in limita sumei prevazute pentru aceasta.

Pentru pagubele materiale, polita prevede, de cele mai multe ori, anumite excluderi speciale care se adauga celor cu caracter general anterior deschise.

Acestea se refera in modul deosebit la:

- fransiza stabilita pentru fiecare eveniment, care se afla in sarcina asiguratului;

- pagube indirecte de orice fel, inclusiv penalizari ca urmare a nerespectarii termenelor de executie, altor obligatii contractuale sau pierderii contractului;

- pierderi sau pagube datorate greselilor de proiectare;

- costul inlocuirii, repararii sau remedierii ca urmare a distrugerii sau avarierii bunurilor asigurate datorita defectelor de material si/ sau executiei; aceasta excludere se aplica numai bunurilor nemijlocit afectate, nefiind exclusa pierderea sau avarierea bunurilor corect executate;

- uzura normala, coroziunea, oxidarea, deteriorarea datorate nefolosirii, precum si conditiilor atmosferice normale;

- pierderi sau stricaciuni datorate avariilor, defectiunilor, penelor sau deranjamentelor electrice sau mecanice, inghetarii lichidului de racire sau a altui fluid, ungerii defectuoase sau lipsei lichidului de ungere sau de racire, dar, daca astfel de defectiuni sau deranjamente provoaca un accident care cauzeaza pagube externe, pagubele indirecte vor fi despagubite;

- pagube produse autovehiculelor autorizate sa circule pe drumurile publice, navelor sau aeronavelor;

- pagube produse prin distrugerea sau avarierea dosarelor, desenelor, documentelor contabile, chitantier, banilor, timbrelor, actelor, evidentei debitorilor, notelor, garantiilor, cecurilor;

- pagube cauzate de disparitia unor bunuri, daca aceasta a fost constatata numai cu prilejul inventarierii periodice.

3.6. Asigurarea de pierdere a profitului

Asigurarea de pierdere a profitului (loss of profit) sau asigurarea de intrerupere a activitatii (buisness interruption) se incheie numai impreuna cu o asigurare de bunuri, respectiv de cladiri, inclusiv instalatii si accesorii, utilaje, stocuri de materiale, marfuri. Ea nu poate fi solicitata de asigurat in afara existentei unei asigurari de bunuri, deoarece are sens numai in situatia in care producerea unei daune la bunurile asigurate determina o intrerupere a activitatii, cauzatoare de pierdere de profit pentru aceasta. De aceea, asigurarea de pierdere a profitului reprezinta o pierdere de consecinta.

In practica celor mai multe tari, prin asigurarea „loss of profit' se pot obtine sume care acopera:

- orice pierdere de profit net;

- toate cheltuielile care trebuie efectuate in perioada de nefunctionare (salarii, chirii etc);

- orice cheltuieli suplimentare efectuate in scopul minimizarii pierderilor (ajutor suplimentar pentru rescrierea documentelor, inchirierea temporara a unor spatii si altele);

- toate cheltuielile rezonabile platibile de asigurat contabililor sai profesionisti pentru elaborarea oricaror situatii amanuntite sau detalii continute in registrele contabile sau orice alte informatii sau evidente ce pot fi cerute de asigurator;

Politele de asigurare, in conditiile si specificatiile lor, explica modul de calcul al profitului brut in concordanta cu metodele contabile legale ale asiguratului.

In cazul in care asiguratul plateste o suma corespunzatoare pierderii profitului la un anumit moment in intervalul perioadei de asigurare, suma asigurata se poate restabili automat. Acest lucru presupune ca asiguratul trebuie sa notifice asiguratorului, care ii va calcula o prima aditionala pentru aceasta repunere automata in vigoare a acoperirii.

4. Conditii generale si specifice ale asigurarilor de bunuri

In scopul cunoasterii modului si a conditiilor in care se realizeaza asigurarea este necesara o prezentare a elementelor tehnice care intervin in activitatea curenta din domeniul asigurarilor elemente prevazute in principal in Legea nr. 32/2000.

- Asiguratorul este persoana juridica (societatea de asigurare) care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurati isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente, de a plati suma asigurata la producerea unui anumit eveniment in viata persoanelor asigurate sau de a plati o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde in baza legii fata de terte persoane.

Conform Legii 32/2000 asiguratorul este persoana juridica romana sau straina ori societatea mutuala autorizata in conditiile legii sa exercite activitati de asigurare'.

- Asiguratul este persoana fizica sau juridica care, in schimbul primei de asigurare platite asiguratorului, isi asigura bunurile impotriva unor calamitati naturale sau accidente, sau persoane fizica ce se asigura impotriva unor evenimente ce pot sa apara in viata sa. in cazul asigurarilor de bunuri si acelor de raspundere civila, calitatea de asigurat o poate avea atat persoana fizica cat si cea juridica; spre deosebire de asigurarile de persoane unde numai persoana fizica poate avea calitatea de asigurat.

- Beneficiarul este persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata, fara sa fie neaparat parte la contractul de asigurare. Beneficiarul asigurarii poate fi indicat, expres, de catre asigurat in contract (este cazul tertei persoane), sau poate fi desemnat in cursul executarii contractului prin declaratie scrisa sau testament, sau poate fi indicat si prin conditiile de asigurare (de exemplu sotul).

- Contractantul este persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare fara insa a obtine calitatea de asigurat. Intre notiunile de contractant si beneficiar nu exista intotdeauna o delimitare stricta. De exemplu in cazul asigurarii mixte de viata, contractantul asigurarii poate fi in acelasi timp si beneficiar.

Se poate spune ca notiunea de beneficiar si contractant se intalnesc ca atare numai la asigurarile de persoane. La asigurarile de bunuri, asiguratul se suprapune cu contractantul si cu beneficiarul spre deosebire de asigurarile de raspundere civila, unde asiguratul se suprapune numai cu contractantul asigurarii.

- Riscul asigurat este fenomenul (evenimentul) care odata produs, datorita efectelor sale, il obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata.

Notiunea de risc asigurat are urmatoarele sensuri:

- sensul de probabilitate a producerii fenomenului (evenimentului). Cu cat acest eveniment are o frecventa mai mare, cu atat este mai mare pericolul de realizare a pagubei si deci asigurarea va apare mai necesara;

- sensul de posibilitate de distrugere (partiala sau totala) a bunurilor de unele fenomene imprevizibile cum ar fi: grindina, incendiul, furtuna, uragan, cutremur, inundatii, etc. fenomenul asigurat care deja s-a produs poarta denumirea de caz. asigurat sau sinistru;

- sensul de marime a raspunderii asumate de asigurator in urma incheierii unei asigurari.

Nu orice fenomen care genereaza pagube poate fi un risc asigurat, ci numai acela care prezinta cumulativ urmatoarele conditii:

 Producerea fenomenului (evenimentului) sa fie posibila. Daca un anumit bun nu este amenintat de nici un fel de risc, asigurarea acestuia nu este necesara. Nu se pot asigura bunuri impotriva unor fenomene a caror realizare este certa.

2. Fenomenul (evenimentul) trebuie sa aiba intotdeauna un caracter intamplator. Pentru a se incheia o asigurare nu se admite posibilitatea ca partile participante sa nu cunoasca bunurile sau persoanele care vor fi supuse actiunii fenomenului, nici intensitatea actiunii si nici momentul aparitiei Iui. Exceptie face un singur eveniment si anume riscul de deces, care face parte din categoria riscurilor asigurabile pe considerentul ca momentul producerii ei nu se cunoaste de asigurat sau de asigurator.

3. Actiunile fenomenului (evenimentului) trebuie sa poata fi inregistrata in evidenta statistica. Aceasta conditie este necesara deoarece ea permite stabilirea raspunderii asiguratorului si a nivelului primei de asigurare.

4. Producerea fenomenului sa nu depinda de vointa asiguratului sau a beneficiarului asigurarii. in caz contrar acesta nu numai ca pierde toate drepturile din asigurare dar va raspunde si legal.

- Evaluarea este necesara in procesul incheierii asigurarii deoarece stabileste valoarea bunurilor in scopul cuprinderii lor in asigurare. Valoarea bunului trebuie cunoscuta cu exactitate pentru a se evita sub - sau supraevaluarile. Subevaluarea bunurilor nu permite in cazul in care riscul se produce, acordarea unei despagubiri pentru compensarea pierderii suferite. Supraevaluarea poate conduce la slabirea preocuparii asiguratilor pentru prevenirea pagubelor.

- Suma asigurata este partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii evenimentului pentru care asigurarea a fost incheiata. Suma asigurata reprezinta suma maxima a raspunderii asiguratorului si reprezinta un element care sta la baza calcularii primei de asigurare. Suma asigurata poate fi egala sau mai mica decat valoarea bunurilor, insa niciodata nu poate fi mai mare decat aceasta valoare.

- Norma de asigurare reprezinta suma asigurata, stabilita prin lege, pe unitatea de obiect asigurat si o intalnim numai in cazul asigurarilor de bunuri obligatorii.

Suma asigurata = norma de asigurare x numarul de unitati [u.m]

- Prima de asigurare reprezinta o suma de bani platita de asigurat asiguratorului pentru ca acesta sa-si pata constitui fondul de asigurare necesar platii indemnizatiilor, in cazul producerii riscului asigurat.

Prima de asigurare = suma asigurata x cota deprima tarifara [u.m.] Cota de prima tarifara (prima bruta) cuprinde doua elemente:

- cota de baza (prima neta) - serveste la formarea fondului pentru achitarea indemnizatiilor;

- adaosul la cota de baza - serveste la formarea resurselor banesti necesare acoperirii cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurare, a fondurilor de rezerva, etc.

- Durata asigurarii este perioada de timp in care exista relatii de asigurare intre asigurator si asigurat, asa cum ele au fost stabilite in contractul de asigurare. Durata de asigurare este un element specific asigurarilor facultative.

In cazul asigurarilor de bunuri durata asigurarilor poate fi un an sau chiar mai putin (de exemplu 3 sau 6 luni). La asigurarile de viata, durata asigurarii se poate intinde pe o perioada de 5, 10 sau 15 ani.

- Paguba sau dauna reprezinta pierderea exprimata valoric, intervenita la un bun asigurat, datorita producerii fenomenului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea. Paguba poate fi totala sau partiala, si nu poate depasi valoarea bunului asigurat.

De asemenea se poate vorbi de:

- dauna platita - reprezinta totalitatea platilor efectuate intr-un an financiar, in contul daunelor de catre asigurator;

- dauna aparuta - reprezinta toate daunele care apar intr-un an financiar datorita unor evenimente ce se produc in anul respectiv, indiferent daca aceste evenimente sunt raportate sau nu la sfarsitul anului financiar.

- Despagubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului pentru compensarea pagubei produse de riscul asigurat. Plata despagubirilor in urma producerii unor riscuri asigurate este scopul activitatii asiguratorului.

Principiul primului risc este in general folosit la asigurarile de bunuri, la care pagubele totale se produc mai greu. Acest principul este mai avantajos pentru asigurati decat principiul raspunderii proportionale, deoarece pagubele sunt compensate intr-o masura mai mare, compensare care presupune insa incasarea de la asigurati a unor prime de asigurare mai mari.

Principiul raspunderii limitate se refera despre despagubirea care se acorda numai daca paguba depaseste o anumita valoare prestabilita. O parte din paguba cade in sarcina asiguratului si se numeste fransiza. Ea poate fi:

- atinsa (simpla) - asiguratorul acopera in intregime paguba, pana la nivelul sumei asigurate, daca aceasta este mai mare decat fransiza;

- deductibila (absoluta) - se scade in toate cazurile din paguba, indiferent cat este volumul pagubei.

Prin aplicarea acestui principiu se evita cheltuielile cu evaluarea, constatarea pagubelor si stabilirea despagubirilor la pagube de un volum mai redus care nu prezinta o importanta economica deosebita.

5. Aspecte generale privind asigurarile de bunuri

 Contractul (polita) de asigurare

Cuprinde elemente juridice, economice si tehnice. Se caracterizeaza prin urmatoarele:

- asiguratorul se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratului sau beneficiarului o despagubire;

- asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial referitor la bunul asigurat;

- asigurarile facultative de bunuri pot fi incheiate de catre persoane fizice cu domiciliul, resedinta sau sediu in Romania;

- asigurarea se incheie pe o perioada de un an, la cerere si pe o perioada mai scurta (3 luni minimum);

- contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar daca exista un inceput de dovada scrisa;

- primele de asigurare se stabilesc de asigurator iar raspunderea acestuia incepe dupa 24 ore de la plata primei de asigurare si se incheie la ora 24 a ultimei zile din contract;

- contractul se reziliaza de drept in cazul in care:

             - evenimentul s-a produs inainte de a incepe raspunderea asiguratorului;

- dupa inceperea raspunderii asiguratorului, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibila.

- asiguratorul poate denunta contractul de asigurare daca:

- asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incomplete sau nu a instiintat imediat asiguratorul cu privire la modificarea imprejurarilor specifice riscului;

- asiguratul nu a pastrat bunul asigurat in bune conditii si in conformitate cu dispozitiile legale.

- despagubirea datorata de asigurator nu poate depasi valoarea bunului, cuantumul pagubei si suma asigurata, daca nu se prevede altfel in contract;

- dupa fiecare paguba suma asigurata se diminueaza cu suma cuvenita ca despagubire; la cerere se poate plati o diferenta pentru a se mentine suma de asigurare avuta initial;

2. Interesul asigurabil

Reprezinta conditia validitatii unui contract de asigurare si este valoarea pecuniara a bunului expusa bunului sau valoarea patrimoniala care poate fi pierduta de asigurat/beneficiar in cazul producerii evenimentului asigurat. Conditiile esentiale pentru existenta unui interes asigurabil:

- in cazul pierderii sau degradarii bunului, asiguratul sa sufere o dauna ce poate fi evaluata in bani;

- bunul mentionat sa constituie obiectul asigurarii;

- asiguratul sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat;

- „regula generala' - interesul asigurabil sa existe atat in momentul incheierii asigurarii cat si in momentul producerii riscului asigurat;

- in afara proprietarului bunului, mai pot avea un interes asigurabil si alte persoane, in urmatoarele cazuri:

        - proprietate in comun - o persoana Care detine in comun cu una sau mai multe persoane un bun sau o cladire poate asigura bunul sau cladirea respectiva la intreaga valoare;

- proprietate ipotecara - in cazul unui contract de ipoteca, ambele parti au interes asigurabil;

- proprietate inchiriata - chiriasul nu este obligat sa incheie un contract de asigurare, dar daca o face, el o incheie in numele si in folosul proprietarului.

- proprietate aflata in custodie;

- asiguratul face parte din familia proprietarului.

3. Obiectul asigurarii specificat in contract:

- bunuri apartinand persoanelor fizice/juridice cu domiciliul/resedinta in Romania;

- bunuri primite in folosinta sau aflate la acestea spre pastrare, reparare, prelucrare, curatire, vopsire, vanzare sau spre a fi expuse in cadrul muzeelor, expozitiilor;

- bunurile care fee obiectul unor contracte de concesionare, inchiriere sau locatie de gestiune;

- bunurile si riscurile ce pot fi asigurate si situatiile in care se acorda despagubiri sunt prevazute in „conditiile speciale' stabilite pentru fiecare tip de asigurare.

- in baza politei privind asigurarea bunurilor (cladiri si/sau continut) care apartin persoanelor juridice se pot asigura:

- cladirile si alte constructii (inclusiv instalatiile fixe aferente de incalzire, electrice, sanitare, ascensoare, etc);

- masinile,  utilajele,  instalatiile,  echipamentele,  motoarele,  uneltele,  inventarul gospodaresc, alte mijloace fixe si obiecte de inventar;

- mijloace circulante (marfurile, materiile prime si auxiliare, semifabricate, produse finite si altele).

Bunurile care nu pot fi asigurate si, ca urmare, in caz de solicitare nu se vor asigura sunt:

- cladirile si alte constructii degradate sau ruinate care nu pot servi pentru locuit sau pentru vreo alta destinatie economica;

- constructiile subterane fara alte constructii deasupra lor (bordeiele de pamant, ghetariile in pamant), puturile, digurile, santurile, iezaturile si constructiile de ameliorare (amenajarile tehnice exterioare);

- constructiile usoare aflate in afara de oras, municipiu sau de vatra satului si folosite temporar cum sunt: baracile, colibele, saivanele si alte constructii similare;

- cladiri parasite si fara proprietate;

- cotetele de animale pentru animale sau pasari sub l,50m in inaltime.

4. Principalele riscuri asigurabile

Principalele riscuri asigurabile sunt:

- riscul de incendiu;

- riscul de trasnet;

- riscul de explozie;

- riscul de cutremur;

- riscul de inundatii de la ape de suprafata, precipitatii atmosferice, topirea zapezii;

- riscul de inundatie de la apa de conducta

- riscul politic (greve, tulburari civile);

- riscul de furt se asigura numai impreuna cu celelalte riscuri;

- riscul de prabusire si/sau alunecare de teren;

- riscul de unda de soc provocata de avioane (boom sonic);

- riscul de cadere accidentala de corpuri (stanci, copaci, stalpi, etc).

Riscurile acoperite sunt identice atat pentru asigurarea locuintei cat si a bunurilor continute, cu exceptia furtului care este asigurat doar pentru bunuri.

De regula, societatile de asigurari impun pentru cladiri si bunuri asigurarea asa-numitelor „riscuri standard' (incendiu, trasnet explozie, caderi de corpuri grele pe cladiri), celelalte riscuri numite „extinderi' (cutremur, inundatie, furtuna, grindina, avalansa de zapada, alunecari de teren, etc) fiind optionale.

Unii asiguratori ofera si acoperirea unor riscuri speciale precum riscuri politice (greve, tulburari civile) si terorismul sau vandalismul. Tot un risc special este si inundarea apartamentelor de bloc cauzate de instalatiile proprii de apa sau de incalzire, sau provocata de apa provenita de la apartamentele vecine.

In ceea ce priveste bunurile, acestea pot fi asigurate in totalitate sau partial. Pentru asigurarea riscurilor de accidente si raspundere civila fata de terti nu sunt prevazute riscuri standard si extinderi.

Majoritatea asiguratorilor ofera produse de asigurare de bunuri pe mai multe niveluri, in functie de riscurile acoperite astfel:

- polite de asigurare impotriva incendiului;

- polite FLEXA (Fire Lightning Explosion and Aircraft): incendiu, trasnet, explozie, caderea aparatelor de zbor, parti ale acestora si obiecte transportate de acestea;

- polite de asigurare standard: incendiu, trasnet, explozie, caderi de corpuri;

- polite de asigurare extinse;

- polite de asigurare „toate riscurile' (AII Risk) - nu sunt numite riscurile acoperit ci doar excluderile.

5. Riscurile excluse din asigurare

Nu sunt cuprinse in asigurare si deci nu se despagubesc pagubele produse de sau provenite din:

- razboi (declarat sau nu);

- invazie sau actiunea unui dusman extern;

- razboi civil, revolutie, rebeliune, insurectie, dictatura militara, conspiratie;

- confiscare, expropriere, nationalizare, reachizitionare, sechestrare, distrugere sau avarii din ordinul oricarui guvern de drept sau de fapt sau a oricarei autoritati publice;

- explozie atomica, radiatii sau infestari radioactive;

- poluare sau contaminare din orice cauza;

- uzura, fermentatia, distrugeri provocate de ciuperci, insecte, rozatoare, pasari si alti daunatori, precum si cele produse prin afumare, patare sau parlire dintr-o sursa normala de caldura.

6. Modalitati de stabilire a sumei asigurate

- suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunului in momentul incheierii asigurarii;

- asigurarea este astfel conceputa incat sa nu permita acordarea unei despagubiri mai mari decat pierderea efectiva suferita de asigurat.

Prin valoarea bunului la data asigurarii se intelege:

- la „cladiri si constructii'

- valoarea de inlocuire din care se scade uzura in raport cu vechimea, cu gradul de intrebuintare si cu starea de intretinere a acesteia;

- valoarea de piata - pretul de pe piata locala care se poate obtine de catre proprietar pentru acea cladire, in urma unei tranzactii imobiliare, in conditiile unei piete echilibrate.

- „la mijloace fixe si obiecte de inventar' - valoarea de inlocuire din care s-a scazut uzura in raport cu vechimea, cu gradul de intrebuintare si cu starea de intretinere a acesteia;

- la „bunuri casabile' - valoarea de inlocuire;

- la „materii prime, materiale, produse finite, marfuri si altele similare' - pretul de cost sau pretul de achizitie al acestora;

- pentru „bani in numerar, timbre sau bilete de economii' - valoarea nominala;

- pentru „hartii de valoare' - pretul pietei;

- pentru „metale nobile neprelucrate, bunuri din metale nobile, bijuterii, perle, pietre pretioase, precum si altele similare' - pretul pietei;

- pentru „colectii si obiecte de arta' - valoarea de circulatie determinata pe baza de cataloage si/sau expertize.

Sumele asigurate pot fi stabilite:

- in lei, iar pentru atenuarea fenomenului inflationist, la cererea asiguratului,

- sumele asigurate se pot ajusta periodic (lunar sau trimestrial) in functie de rata inflatiei de la sfarsitul perioadei;

- in valuta comerciabila (USD, EURO, etc).

7. Prima de asigurare:

- suma de bani primita de asigurator de la asigurat in schimbul preluarii in asigurare a riscului la care acesta este expus;

- se stabileste aplicand cota de prima la suma asigurata;

- se achita anticipat si integral sau in rate, din care prima rata se plateste inainte de intrarea in vigoare a politei.

8. Franciza

Fransiza este partea din valoarea daunei stabilita anticipat ca suma fixa sau procent din suma asigurata, suportata de asigurat. Are urmatoarele functii:

- incurajeaza masurile de control al riscului;

- reduce cheltuielile realizate de asigurator in legatura cu despagubirea;

- reduce nivelul primei de asigurare pe care asiguratul trebuie sa o plateasca, deci contractul este mai „ieftin';

- fransiza poate fi deductibila sau atinsa, dupa caz;

- fransiza se intalneste in special la contractele de asigurare ale marfurilor, pe timpul transportului terestru, aerian si maritim.

9. Evaluarea pagubelor si stabilirea despagubirilor

Despagubirea se acorda daca:

- asiguratul dovedeste legitimitatea sa de a incasa indemnizatia;

- declara daca a mai incheiat asigurari cu alte societati pentru acelasi risc;

- a predat asiguratorului intreaga documentatie necesara.

La acoperirea pagubei, se aplica in general trei principii de despagubire:

- principiul raspunderii limitate;

- principiul primului risc;

- principiul raspunderii proportionale.

Cuantumul pagubei se stabileste in functie de tipul pagubei astfel:

- in caz de dauna partiala se stabileste distinct:

- la cladiri si alte constructii;

- la bunuri a caror cantitate se exprima in diferite unitati de masura;

- la celelalte bunuri asigurate.

Din cuantumul despagubirii se scad: fransiza si primele datorate pana la sfarsitul perioadei de asigurare, daca este cazul. Metodele de plata a despagubirii:

- plata unei indemnizatii - incasarea unui cec de catre asigurat ce reprezinta contravaloarea pierderii suferite;

- inlocuirea bunului - se poate face numai in cazul bunurilor casabile (ex. geamul);

- repararea bunului sau a cladirii avariate.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 637
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved