Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Contractul de asigurare

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CASCO
ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE vs ASIGURARI PRIVATE DE SANANATE
ASIGURARI SI REASIGURARI
ASIGURAREA DE BUNURI
Principiile de baza a asigurarilor generale
Esenta economica, rolul si functiile asigurarii in economia de piata
DEFINIREA PIETEI ASIGURARILOR
Elementele tehnice si clasificarea asigurarilor
PIATA EUROPEANA A ASIGURARILOR
Asigurari indirecte (reasigurarea)

Contractul de asigurare.

1.      Definitia si caracterele juridice ale contractului de asigurare.

2.      Elementele contractului de asigurare.



3.      Conditiile de validitate ale contractului de asigurare.

4.  Efectele contractului de asigurare.

4.1. Drepturile si obligatiile partilor pana la ivirea evenimentului asigurat.

4.2. Drepturile si obligatiile partilor dupa producerea evenimentului asigurat.

5. Incetarea contractului de asigurare.

1. Definitia si caracterele juridice ale contractului de asigurare.

1 Contractul de asigurare este actul juridic prin care asiguratul se obliga sa platesca o prima asiguratorului care prea asupra sa riscul asigurat, obligindu-se, la producerea acestuia, sa plateasca asiguratului sau unei terte persoane o despagubire sau suma asigurata. Din definitia contractului de asigurare se pot desprinde caracterele juridice ale acestuia. El este un contract personal, consensual, sinalagmatic, unic, oneros, cu executare succesiva, aleatoriu si de adeziune.

(1) Este un contract personal deoarece desi obiectul asigurarii poate fi o proprietate, un bun sau un interes, prin contract se asigura persoana si nu proprietate. In cazul in care asiguratul vinde proprietatea asigurata, noul proprietar nu este asigurat in baza aceluiasi contract decit daca asiguratorul accepta acest lucru.

(2) contract concesual - se incheie prin consemtamintul partilor. In contractul de asigurare se indica elementele obligatorii a contractului. Caracterul consensual rezulta din faptul, ca se formeaza solo consensu, prin simplul acord de vointa al partilor, fara sa fie necesara vre-o forma speciala de manifestare a vointei lor.

Forma contractului  este cea scrisa, dar aceasta nu se cere ad validitatem, ci numai ad probationem. Ca urmare, lipsa formei scrise nu va atrage nulitatea contractului dar va determina numai limitarea posibilitatii de a dovedi existenta si continutul acestuia. In practica, polita sau certificatul de asigurare, precum si decontul de prima trimis asiguratului fac dovada contractului de asigurare.

 (3) contract sinalagmatic - partile contractante isi asuma obligatii reciproce si interdependente (asiguratul - declaratii de risc exacte, achitarea primei de asigurare in termenii indicati la incheierea contractului; asiguratorul - plata sumei despagubirilor, daca asiguratul si-a indeplinit obligatiunile sale);

(4) Este un contract unic pentru intreaga sa durata. Unicitatea contractului de asigurarea se mentine chiar daca asiguratul pierde contractul, in acest caz se elibereaza copia (dublicat).  Deci, caracterul de unicitate a contractului de asigurare inseamna ca acesta se mentine unic pentru intreaga sa durata, chiar si atunci cind ar suferi o impartire pe termene periodice (aceasta divizare intereseaza numai modul de plata al primei). In cadrul unei perioade de asigurare determinata, contractul poate fi modificat prin cererea asiguratului pentru includerea unui risc suplimentar, de regula un risc politic. In acest caz se coteaza si se aplica o prima suplimentara fata de prima de baza.

(5) contractul cu titlu oneros - fiecare parte urmareste sa obtina un folos ( nu este gratuit), o contraprestatie in schimbul obligatiei ce-si asuma. La fel ca si alte contracte oneroase (opusul contractului gratuit, care presupune o obligatie numai pentru una din parti). Asiguratul beneficiaza de protectia pe care o ofera asiguratorul, care preia asupra sa riscul asigurat, pentru o prima;

(6) contract este cu executare succesiva - se esaloneaza in timp. Asiguratorul se obliga sa acopere un anumit risc pe o perioada lunga de timp (asigurarile pe viata), plata se efectueaza lunar, trimestrial, anual, iar pe bunuri - anuala intreaga;

 (7) aliatoriu, la incheierea lui partile nu cunosc existenta sau intinderea exacta a avantajelor patrimoniale, ce vor rezulta pentru ele din contract. Obligatiile asumate de asigurat si asigurator depind de un eveniment viitor si incert. Acest eveniment denumit aliant comporta pentru fiecare dintre parti o sansa de cistig sau un risc de pierdere;

(8) contract de adeziune - este redactat si imprimat de asigurator, la el a aderat asiguratul;

(9) contract de buna credinta - presupune ca executarea acestuia sa se faca cu buna credinta de catre parti.

Exista 3 tipuri de contract de asigurare:

a)      de baza;

b)      suplimentar;

c)      special.

(A) este incheiat intre 2 parti pe o anumita perioada de timp. In acest contract sunt indicate bunurile asigurate, valabilitatea, cota de prima tarifara, locul (locurile) aflarii acestor bunuri etc.

(B) Sunt cazuri cind in timpul valabilitatii contractului de asigurare, asiguratul a mai procurat bunuri, deci nu toate bunurile sunt cuprinse in asigurare. In acest caz, pe bunurile procurate, suplimentar se intocmeste contractul de asigurare suplimentar, si asigurarea dupa acest contract se termina odata cu cel de baza, indiferent de ziua inceperii lui.

(C) se incheie in cazul asigurarii unor bunuri de exceptie. Fiecare SAs are o lista cu obiecte, care nu pot fi asigurate pe contractul de baza. (bani in numerar, obiecte de aur, pietre scumpe, materiale explozive, flori de caza, obiecte de cult, etc.), ci numai pe unul special.

2. Elementele contractului de asigurare.

Contractul de asigurare prezinta ca elemente principale urmatoarele:

Interesul asigurarii, obiectul si riscul asigurarii, suma asigurata si prima de asigurare: paguba si despagubirea de asigurare.

1. Interesul asigurarii – principiul interesului asigurabil reprezinta un principiu de baza al asigurarilor, alaturi de principiul despagubirii si de principiul bunei credinte.

            In acest context interesul asigurarii prezinta particularitati, in functie de formele concrete ale asigurarii: de bunuri, de persoane si de raspundere civila.

            Prin interesul asigurarii – in cazul asigurarilor  de bunuri – se intelege suma efectiva, evaluabila in bani, pe care asiguratul o poate suferi in caz de deteriorare a bunului asigurat.

Rezulta ca in asigurarea de bunuri functioneaza doua principii care domina aceste asigurari si anume:

1        necesitatea existentei unui interes patrimonial cu privire la bunul asigurat;

2        indemnizare, care impiedica asiguratul de a primi o despagubire mai mare decat paguba suferita.



           In asigurarea de raspundere civila legea nu mentioneaza expres necesitatea interesului asigurat, dar el se subintelege si consta in evitarea micsorarii patrimoniului asiguratului (si/sau al altei persoane cuprinse in asigurare) ca urmare a angajarii raspunderii lor civile fata de terte persoane pagubite prin fapte ilicite.

In cazul asigurarilor de persoane interesul asigurat (dauna evaluabila in bani) nu prezinta importanta, intrucat indemnizatia de asigurare este datorata independent de existenta unor daune. De aceea, asiguratul sau tertul beneficiar (inclusiv mostenitorii asiguratului) nu trebuie sa dovedeasca vreun interes pentru a putea exercita contra asiguratorului drepturile izvorate din contract in urma cazului asigurat. Ca urmare, interesul insoteste evenimentul legat de persoana: deces, invaliditate din accidente sau atingerea unei anumite varste.

In ce priveste interesul de asigurare fata de un lucru viitor, sunt de semnalat urmatoarele aspecte:

- in practica asigurarilor din diferite state, bunurile viitoare, cum ar fi rodul viilor sau productiile agricole, pot face obiectul asigurarii. Aceasta deoarece o dauna se poate produce atat asupra unor bunuri materiale, cat si in privarea lor de a produce castiguri;

- in cazul asigurarii bunurilor pe timpul transportului se despagubeste si beneficiul separate  la marfurile asigurate, de pana la 10%, in lipsa unei conventii contrare.

2. Prin obiectul asigurarii se intelege ceea ce s-a asigurat: anumite bunuri, despagubirile datorate de asigurat ca urmare a raspunderii civile fata de o terta persoana (patrimonial din care ar urma sa se plateasca) sau un atribut al persoanei (viata, capacitatea de munca etc.), adica valorile patrimoniale sau nepatrimoniale expuse pericolului. Astfel, in asigurarile de bunuri asiguratorul garanteaza asiguratului  plata unor despagubiri, in cazul in care anumite calamitati sau accidente ar produce pagube bunului respectiv; in asigurarile de persoane se garanteaza plata unor sume dinainte stabilite, in cazul in care in viata asiguratului ar interveni un anumit eveniment (supravietuire, invaliditate, deces etc.); iar in asigurarile de raspundere civila asiguratorul preia asupra sa obligatiile de despagubire pe care asiguratul le-ar putea avea fata de o terta persoana, ca urmare a faptului ca i-a pricinuit acestuia un prejudiciu.

Obiectul asigurarii nu trebuie confundat cu obiectul contractului (raportului) de asigurare. De exemplu, viata si sanatatea pot forma obiectul asigurarii, dar – fiind scoase din circuitul civil – nu formeaza obiectul contractului (raportului) de asigurare; acesta consta din obligatiile partilor privind plata primei de asigurare si a indemnizatiei de asigurare, prima si indemnizatia de asigurare constituind obiectul prestatiilor la care se obliga partile (obiectul indirect al contractului).

Riscul constituie elementul esential si caracteristic al contractului de asigurare. Daca riscul lipseste, contractul de asigurare este lipsit de eficacitate, de propria sa substanta, intrucat riscul reprezinta insusi cauza asigurarii.

In literatura de specialitate riscul asigurat este identificat ca fiind fenomenul sau evenimentul la producerea caruia societatea de asigurari este obligata prin lege sau contract sa achite asiguratului sau beneficiarului asigurarii despagubirea de asigurare la bunuri sau suma asigurata in cazul persoanelor. Riscul asigurat se refera la unul sau mai multe evenimente (fenomene) viitoare, posibile si nesigure (incerte), gradul de probabilitate al ivirii unei primejdii, precum si raspunderea preluata de asigurator de a plati asiguratului despagubirea sau suma asigurata datorata ca urmare a producerii evenimentului producator de pagube. In domeniul asigurarilor, riscul asigurat poate sa fie si un eveniment fericit, caz intalnit in asigurarea de viata la implinirea unei anumite varste. De regula, aceste evenimente sunt intimplatoare (sau termenul de supravietuire este nedeterminat), incerte si imprevizibile. Nu se poate cunoaste dinainte daca un astfel de eveniment va surveni intr-adevar intr-un anumit loc, daca el va produce sau nu pagube anumitor persoane, iar in cazul in care s-ar ivi, nu se poate sti care va fi momentul, ce amploare va avea si care va fi marimea pagubelor ce v-or fi provocate. La asigurarile de persoane, riscul asigurat este evenimentul (evenimentele) imprevizibil, viitor si posibil sa se produca si care poate avea ca efect pierderea partiala sau totala a capacitatii de munca, implinirea unei anumite varste, decesul.

Prin risc asigurat se mai intelege si marimea (proportia) raspunderii preluate de asigurator prin incheierea asigurarii respective.

Fenomenul (evenimentul) asigurat care a fost deja produs, poarta denumirea de caz asigurat sau sinistru. Rezulta ca, spre deosebire de risc, care este un eveniment ce se poate ivi, cazul asigurat este un eveniment care s-a produs. Notiunea de caz asigurat are o insemnatate deosebita in materie, pentru ca din momentul producerii lui, asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare (despagubire sau suma asigurata).

3. Suma asigurata – este partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea. Suma asigurata reprezinta limita maxima a raspunderii asiguratorului si constituie unul din elementele care stau la baza calcularii primei de asigurare.

In cazul asigurarilor de bunuri, suma asigurata nu poate sa depaseasca valoarea reala a bunului la data asigurarii (valoarea de asigurare). Supraasigurarea nu este admisa deoarece poate trezi interesul asiguratului la producerea cazului asigurat. In schimb, suma asigurata poate fi inferioara valorii reale a bunului (subasigurare). In aceste limite suma asigurata se tabileste de catre parti in contract.

In cazul asigurarii de raspundere civila, intrucat nu exista o valoare de asigurare, suma asigurata se stabileste prin conventie, iar in cazul asigurarii obligatorii, prin hotarare a Guvernului.

In cazul asigurarilor de persoane, suma asigurata nu este limitata. Fiind vorba de viata si de sanatatea omului, nu se poate stabili o limita – fie minima, fie maxima – de valoare. Astfel fiind, notiunile de supraasigurare sau subasigurare sunt inaplicabile si suma asigurata se stabileste potrivit intelegerii dintre parti, in mod liber. In cazul asigurarilor de persoane, contractul de asigurare are un caracter indemnitar, adica in schimbul primelor de asigurare asiguratorul nu se obliga sa acopere o paguba, ci sa plateasca, la realizarea riscului, suma asigurata, independent de orice idee de prejudiciu, dat fiind faptul ca atat viata, cat si sanatatea omului nu sunt evaluabile in bani (deci se exclude orice raport intre suma asigurata si paguba suferita de asigurat).

Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul este obligat, in baza contractului sau a legii, sa o plateasca asiguratorului, in schimbul garantiei pe care acesta i-o acorda si se foloseste pentru constituirea fondului  de asigurare, a fondurilor de rezerva, pentru finantarea actiunilor de prevenire si combatere a unor evenimente producatoare de pagube si pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea asigurarilor. Prima de asigurare este, asadar, pretul platit de asigurat ca asiguratorul sa preia asupra sa riscul.

Cuantumul primei de asigurare depinde de cota de prima tarifara stabilita, de exmplu, la 1000 lei suma asigurata pe cap de animal, hectar, etc., precum si de marimea sumei asigurate. Prin urmare, prima de asigurare se calculeaza prin inmultirea cotatiei (exprimata in procente) ajustata, in urma inspectiei de risc si a negocierii, cu suma asigurata.

Exista mai multe categorii de prime (cotizatii de asigurare) si anume:

a) Prima pura, denumita si prima de rsic sau prima tehnica, este destinata constituirii fondului de asigurare din care se platesc despagubirile de asigurare si sumele asigurate. Ea se calculeaza inmultind frecventa sinistrelor cu costul lor mediu.




Spre exemplu, sa presupunem ca un asigurator din Romania asigura impotriva incendiului 2000 de case care costa in medie 200.000.000 lei. Suma asigurata va fi 200 mil. lei X  2000 = 400 miliarde lei. Daca, potrivit statisticilor, in fiecare an, in medie, una dintre aceste case arde complet, asiguratorul va trebui sa plateasca 200 milioane lei pentru a-si onora angajamentele. Prima pura necesara pentru a face fata acestei sinistralitati este egala in fiecare an cu 100.000 lei, asa cum rezulta din urmatorul calcul:

Frecventa = 1/2000 = 0,05%

Suma asigurata: 200 mil. lei

Prima pura = frecv. X  suma asigurata = 0,05% X 200 mil. lei = 100 mii lei

Asiguratorul celor 2000 de case va incasa 100.000 X 2000 = 200 mil. lei ceea ce ii permite sa faca fata ratei sinistralitatii meii anuale constatata statistic.

Prima pura poate fi exprimata in valoare absoluta (100.000 lei in exemplul nostru) sau in procente raportate la valoarea fiecarui risc (de exemplu 0,05%). Asiguratorul plateste in practica o prima variabila, in functie de valoarea bunului sau. Pentru a continua acelasi exemplu, asiguratul a carei casa nu valoreaza decat 100 mil lei va plati 00 mil. lei X 0,05% = 50.000 lei, iar cel a carui casa valoreaza 400 mil. lei va trebui sa plateasca 400 mil. lei X  0,05% = 200.000 lei.

b) Prima neta este egala cu prima pura la care se adauga cheltuielile necesare pentru incheierea si gestionarea contractelor de asigurare plus profitul asiguratorului.  Aceste cheltuieli variaza in functie de produse de asigurare si in functie de modurile de distributie utilizate.

c) Prima totala  este cea care este platita de asigurat si rezulta din adunarea primei nete cu cheltuielile accesorii si cu taxele si impozitele legale. Cheltuielile accesorii, denumite suplimentul de cotizatie sau „costul politei” sunt in majoritatea tarilor o mica suma forfetara a carei justificare era la inceput aceea ca asiguratul trebuia sa plateasca costul material al incheierii contractului.

3. Conditiile de validitate ale contractului de asigurare

Potrivit Codului civil, conditiile pentru valabilitate unui contract sunt:

* capacitatea de a contracta a partilor contractante;

* consimtamintul valabil al partii ce se obliga;

* sa existe un obiect determinat;

* o cauza licita si morala.

a) Orice persoana poate contracta, daca nu este declarat necapabila de lege. Incapabili de a contracta sunt: minorii, interzisii judecatoresti si, in genere, toti cei caror legea le-a interzis oricare contractare. Minorii intre 14-18 ani au capacitate restrinsa si pot incheia acte juridice personale, dar numai cu acordul parintelui sau a autoritatii tutelare.

b) Consimtamantul la incheierea contractului de asigurare este realizat atunci cand partile au convenit asupra conditiilor esentiale ale contractului. Din categoria conditiilor esentiale ale contractului de asigurare fac parte: tipul asigurarii, obiectul asigurat, riscul si cazul asigurat, marimea primei de asigurare, termenul de achitare a primei de asigurare, marimea despagubirii de asigurare sau platii de asigurare etc. Caracteristic pentru realizarea consimtamantului in contractul de asigurare este faptul, ca acesta este reasizat in forma scrisa. Consimtamintul nu este valabil cind este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol.(Violenta in asigurari este greu de presupus, dar daca s-a produs contractul de asigurare se anuleaza; Dolul – folosirea de mijloace viclene de catre una din parti.)

c) Obiectul asigurarii il reprezinta ceea ce s-a asigurat: bunul trebuie sa fie determinabil.

d) Cauza sau scopul contractului este elementul contractului de asigurare ce consta in obiectivul (finalul) urmarit  Un contract de asigurare va fi considerat ca avand o cauza ilicita atunci cand el s-a incheiat cu incalcarea ordinii publice sau a regulamentelor legale ce supravegheaza activitatea de asigurare.   

4. Efectele contractului de asigurare.

Fiind un contract sinalagmatic, contractul de asigurare presupune drepturi si obligatii corelative intre parti ce pot fi delimitate in doua perioade; pina la ivirea evenimentului asigurat si dupa producerea acestuia.

  5.1 Drepturile si obligatiile asiguratului:

       a) pina la producerea riscului asigurat

Drepturile asiguratului:

1        Dreptul de a modifica contractul

2        Dreptul de a incheia asigurari suplimentare

3        Dreptul de rascumparare

Obligatiile asiguratului:

4        plata primei de asigurare

5        obligatia de a informa pe asigurator in privinta modificarii circumstantelor care agraveaza riscul,

6        obligatia de intretinere a bunului asigurat in bune conditii, conform dispozitiilor legale in vigoare.

b) dupa producerea riscului asigurat

 * dreptul de a incasa despagubirea de asigurare

Obligatiile asiguratului sunt:

7        combaterea efectiva a calamitatilor pentru limitarea pagubei si salvarea bunurilor asigurate.

8        Avizarea asiguratorului, in termenele prevazute de conditiile de asigurare, cu privire la producerea riscului asigurat

9        Participarea la constatarea cazului asigurat produs si a pagubei rezultate

10    Furnizarea de acte si date referitoare la riscul asigurat

5.2 Drepturile si obligatiile asiguratorului



a) pina la producerea riscului asigurat

11    dreptul de a verifica existenta bunului asigurat si a modului in care acesta se intretine

12    dreptul de a aplica sanctiuni legale cind asiguratul a incalcat obligatiile privind intretinerea, folosirea si paza bunurilor asigurate

Obligatiile asiguratorului

13    obligatia de a elibera, la cerere, dublicatul documentului de asigurare, daca asiguratul l-a pierdut pe cel original

14    obligatia de a elibera, la cererea asiguratului a unui certificat ce confirma asigurarea.

b) dupa producerea riscului asigurat

* asiguratorul achita despagubirea sau Suma asigurata

In acest scop, asiguratorul va stabili cauzele daunelor si imprejurarilor in care acestea s-au produs pentru determinarea obligatiei sale de plata. Pentru aceasta este necesar sa se verifice

15    daca asigurarea era in vigoare la data producerii riscului

16    daca primele de asigurare au fost achitate integral

17    daca bunurile respective sunt cuprinse in asigurare

18    daca evenimentul produs este riscul impotriva caruia s-a incheiat asigurarea.

5. Incetarea contractului de asigurare.

  

      Modul obisnuit de incetare a contractului de asigurare cu durata determinata il constituie ajungerea la termen, respectiv expirarea perioadei pentru care a fost incheiat.

   Un alt mod de incetare a contractului, destul de uzual, este producerea riscului asigurat. Aceasta situatie o intalnim in asigurari de viata si de accidente a persoanelor, cand survine cazul asigurat. Dupa plata sumei asigurate, obligatiile asiguratorului fata de asigurat se sting, ceea ce echivaleaza cu incetarea automata a contractului.

   Pentru asigurarile de bunuri, contractul inceteaza numai daca, prin realizarea riscului, bunul asigurat a fost distrus in totalmente. Daca distrugerea este partiala, contractul poate continua sa-si produca efectele pentru o suma asigurata redusa. Solutia este asemanatoare in cazul asigurarilor de raspundere civila. Daca suma asigurata nu se epuizeaza prin achitarea despagubirii tertului prejudiciat prin fapta asiguratului, asiguratorul va raspunde in continuare pana la suma contractata.

   Modurile neobisnuite de incetare a contractului sunt:

19    denuntarea – consta in exercitarea contractului in mod unilateral, din cauze autorizate de lege si anume: daca asiguratul nu a comunicat in scris modificarile intervenite in cursul contractului in legatura cu datele luate in considerare la incheierea asigurarii; cand se constata neindeplinirea de catre asigurat a obligatiei de intretinere corespunzatoare a bunului sau neluarea masurilor de prevenire impuse de lege, autoritati, ori de insasi natura bunurilor asigurate.

20    rezilierea – reprezinta desfacerea pentru viitor a contractului datorita neexecutarii obligatiei uneia dintre parti, din cauze care-i sunt imputabile.

21    Nulitatea – Contractul de asigurare este nul atunci cand el a fost incheiat fara respectarea conditiilor esentiale de valabilitate (orice persoana poate contracta, daca nu este declarat necapabila de lege. Incapabili de a contracta, conform prevederilor Codului Civil RM, sunt: minorii, interzisii judecatoresti si, in genere, toti cei caror legea le-a interzis oricare contractare. Minorii intre 14-18 ani au capacitate restrinsa si pot incheia acte juridice personale, dar numai cu acordul parintelui sau a autoritatii tutelare; sau in cazul cand consimtamintul nu este valabil, adica daca este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol; sau in cazul cand cauza contractului este ilicita, adica atunci cind el s-a incheiat cu incalcarea ordinii publice sau a regulamentelor legale ce supravegheaza activitatea de asigurare). In principiu, regula principala care guverneaza nulitatea este ca „contractul lovit de nulitate se considera ca nu a fost incheiat, iar clauza lovita de nulitate se considera ca nu a fost stabilita”, cu alte cuvinte, nulitatea contractului de asigurare opereaza si pentru trecut, nu numai pentru viitor asa cum este in cazul pentru denuntare si reziliere. Ea readuce pe contractanti la situatia juridica avuta la data incheierii asigurarii, procedandu-se la restituirea reciproca a prestatiilor efectuate.

  

Intrebari de verificare

1.                    Definitia contractului de asigurare?

2.                    Numiti caracterele juridice ale contractului de asigurare?

3.                    Explicati caracterul de adeziune a contractului de asigurare?

4.                    Care sunt tipurile de contracte de asigurare?

5.                    De se depinde interesul asigurarii?

6.                    Care sunt conditiile de valabilitate a contractului de asigurare?

7.                    Enumerati drepturile si obligatiile asiguratului pina la producere riscului asigurat?

8.                    Care sunt metodele neobisnuite de incetare a contractului?

9.                    Enumerati drepturile si obligatiile asiguratorului dupa producerea riscului asigurat?

10.                  La expirarea termenului de valabilitate a contractului asiguratorul are obligatii fata de asigurat, daca nu sa produs riscul asigurat.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1075
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site