Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Esenta economica, rolul si functiile asigurarii in economia de piata

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ASIGURARI SI REASIGURARI
Principiile de baza a asigurarilor generale
CLASIFICAREA ASIGURARILOR
BROKERII DE ASIGURARE
Asigurari indirecte (reasigurarea)
Asigurarea de raspundere civila
CASCO
Rezumatul Conditiilor de Asigurare pentru Deces din Accident si Imbolnavire, Invaliditate Totala Permanenta din Accident si Imbolnavire
ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE vs ASIGURARI PRIVATE DE SANANATE
Asigurarea pecuniara

Esenta economica, rolul si functiile asigurarii in economia de piata.

1.      Obiectul de studiu, metodele, structura si scopul cursului.

2.      Fortele distructive ale naturii si accidentele – pericole permanente pentru viata, integritatea corporala si bunurile omului.



3.      Forme de protectie a oamenilor si bunurilor impotriva actiunii fortelor distructive ale naturii si a accidentelor.

4        Tipuri de fonduri de asigurare.

5. Asigurarile – categorie economica, functiile, rolul si importanta in activitatea economica.

1 Obiectul de studiu, metodele, structura si scopul cursului.

     

Activitatea de asigurare constituie pentru unii un mit, pentru altii o fascinanta. Pentru multi oameni si chiar intreprinzatori, asigurarile constituie o problema complexa pe care nu o pot explica in totalitate sau pe care o inteleg doar partial. Si totusi, asigurarile sunt o realitate economica sociala care insoteste si marcheaza istoria dezvoltarii omenirii.

   Activitatea de asigurare a aparut din nevoia fireasca de protectie a omului impotriva calamitatilor naturii, impotriva consecintelor accidentelor, din nevoia unor mijloace de existenta in conditiile pierderii sau limitarii capacitatii de munca in urma bolilor sau batranetii. Dezvoltarea societatii a insemnat o continua stradanie a omului in gasirea celor mai bune forme de protectie. In organizarea si apararea vietii lor, ca si in procesul producerii bunurilor materiale si desfasurarea altor activitati, oamenii s-au aflat intr-o lupta continua cu unele fenomene ale naturii care pot impiedica desfasurarea normala a activitatii umane. Desi oamenii au obtinut mari succese in lupta cu fortele naturii, dar sunt inca neputinciosi in fata unor calamitati ale naturii, cum sunt: furtunele, uraganele, cutremurele de pamant, alunecarile de teren, grindina, ingheturi etc. Impotriva acestor fenomene stiinta nu a gasit inca mijloacele tehnice suficiente de lupta, de aceea ele aduc societatii mari prejudicii. In aceasta situatie, omului i-a ramas calea solidarizarii pentru suportarea in comun a efectelor calamitatilor naturii si accidentelor, si anumite calea asigurarii si reasigurarii.   Dezvoltarea activitatii de asigurare a fost strins legata de activitatea economica, precum si de evolutia ralatiilor de drept.

    Economistul englez Adam Smith observa, ca asigurarile constituie o tehnica foarte eficienta de a pulveriza pierderile individuale pe o arie cat mai larga, facandu-le mai usor de suportat, prin acoperirea lor de catre un numar cat mai mare de persoane.

Actualmente la baza asigurarilor sta formarea si utilizarea fondului de asigurare. In procesul de formare si utilizare a acestuia apar anumite relatii economice intre participantii la asigurare. Astfel la prima etapa, fluxurile banesti sub forma primelor de asigurare pornesc de la persoanele fizice si juridice asigurate catre companiile de asigurare. La etapa urmatoare, fluxurile banesti sub forma de despagubiri sau sume asigurate pornesc de la fondul de asigurare, constituit la  dispozitia companiilor specializate, catre asiguratii care au fost afectati de fenomenele asigurate. De aici rezulta, ca asigurarile reprezinta un sistem de relatii menite sa protejeze interesele personale si/sau patrimoniale ale asiguratilor prin formare de fonduri banesti din contul primelor de asigurare platite de asigurat, in schimbul carora asiguratorul isi asuma obligatia ca la producerea riscului asigurat sa-i plateasca asiguratului suma de asigurare sau despagubirea de asigurare.

La cursul respectiv se studiaza semnificatia terminologiei, clasificarea, bazele juridice ale asigurarilor si reasigurarilor, conceptul si particularitatile constituirii pietei asigurarilor, principiile organizatorice de infiintare a sistemei societatilor de asigurare, problemele reglementarii de catre stat a activitatii desfasurate de catre societatile de asigurare in perioada de constituire a relatiilor de piata, regulamentele unor tipuri de asigurari (asigurarile de persoane, de bunuri, asigurarea de raspundere a riscurilor economice externe si din activitatea de antreprenoriat), problemele reasigurarilor si particularitatile aplicarii lor in Republica Moldova.

2. Fortele distructive ale naturii si accidentele – pericole permanente pentru viata, integritatea corporala si bunurile omului.

   Fortele naturii, dezvoltarea stiintei si tehnicii si activitatea omului sunt principalele cauze generatoare de pagube in economie.

     Putem grupa aceste cauze generatoare de pagube in doua mari categorii:

*  independente de vointa oamenilor, care au caracter obiectiv,

*  legate de comportarea oamenilor, acestea avand un caracter subiectiv.

     Din prima categorie fac parte fortele distructive ale naturii, ce nu pot fi controlate si evitate de om ( cutremur de pamant, seceta, alunecari de teren, uragan, furtuni, grindina deces etc.)

     Din cea de-a doua categorie fac parte acele insusiri (calitati sau defecte), comportamente (neglijenta, neatentie, graba, etc.) care pot avea ca urmare accidente, incendii, explozii etc.

    Calamitatile naturale care au o larga arie de raspandire pe glob si aduc cele mai mari pagube sunt:

1        Inundatiile – se produc fie vara, in regiunile cu clima tropical ori musonic, fie primavara, in regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii zatezii sau a ghetei.

2        Seceta – afecteaza puternic activitatea economica si, prin acesta, pericliteaza insasi viata oamenilor.

3        Cutremurile de pamant – constituie unele din fenomenele cele mai de temut ale naturii, deoarice ele pot provoca imense pagube materiale, la suprafata pamantului, precum si modificari profunde ale structurii subsolului si ale regimului de scurgere a apelor. Anual, pe intregul glob, se produc mii de cutremure dintre care putine la numar sunt percepute de oameni si mai putine provoaca pierderi materiale si umane mici.



4        Incendiile – la fel ca si alte calamitati naturale, constituie un factor perturbant al activitatii economice. Acesta calamitate poate fi provocata din cauze independente de vointa oamenilor, fie din neglijenta sau actiuni criminale, ele distrug valori materiale utile, intrerup procesul de productie, afecteza transporturile, afecteza viata si integritatea corporala a oamenilor. 

5        Altele ( sursa I. Vacarel “Asigurari si Reasigurari” pag. 21- 42)

      Dezvoltarea stiintei si tehnicii, desi face posibila cresterea rapida a productiei, poate provoca accidente care pot avaria sau distruge complet mijloacele de productie si bunurile de consum, poate afecta capacitatea de munca si chiar viata oamenilor. ( de exemplu – folosirea energiei atomice in scopuri militare, precum si scaparea acesteia de sub control in urma unor accidente, dezvoltarea traficului rutier, feroviar, aerian si maritim mareste pericolele circulatiei).

    Activitatea omului prin modul necorespunzator in care isi indeplineste atributiile ce-i revin in activitatea economica sau prin comportarea sa necorespunzatoare in societate, poate provoca pierderi materiale sau umane importante. Aici se includ pericolele la care sunt supusi oamenii in propria lor gospodarie, la locul de munca, pe strada, in timpul deplasarii lor cu diferite mijloace de transport etc.

 

      3. Forme de protectie a oamenilor si bunurilor impotriva actiunii fortelor distructive ale naturii si a accidentelor.

In natura si in societate se produc o multitudine de fenomene provocatoare de pagube care au o frecventa mai mult sau mai putin regulata si pe care oamenii s-au obisnuit sa le intampene in diferite feluri in vederea satisfacerii intereselor lor economice si sociale. Pentru intampinarea acestor evenimente viitoare si in general nesigure, generatoare de pagube, numite riscuri, oamenii folosesc mai multe cai. Cele mai principale forme de protectie a oamenilor si bunurilor impotriva riscurilor sunt:

·        Evitarea sau prevenirea riscului. Selectarea masurilor capabile sa faca imposibila producerea riscului.( de ex renuntarea la cultivarea, in anumite zone, a acelor plante care sunt deosebit de sensibile la grindina si cultivarea altor plante mai rezistente in zonele respective, evitarea practicarii unor meserii de catre persoanele predispuse a contacta anumite boli profesionale etc.

·        Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse. Dupa producerea evenimentelor distructive, insa inainte ca acestea sa se fi incheiat, persoanele interesate sunt obligate sa ia masuri pentru limitarea pagubelor produse de riscurile asigurate. (de ex la stingerea si localizarea incendiilor, aplicarea de tratamente curative persoanelor care au suferit accidente ori s-au imbolnavit, pierzandu-si capacitatea de munca).

·        Formarea unor fonduri de rezerva in vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea de catre unitatea economica a unui fend de rezerva, pe care sa-l foloseasca pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau de accidente. (autofinantarea).

·        Trecerea riscului asupra altei persoane se poate realiza in conditiile in care persoana fizica sau juridica amenintata de un risc oaricare (sau de un complex de riscuri) este de accord sa plateasca o suma de bani unei altei persoane (de regula o companie specializata in asigurari), iar acesta se angajaza sa suporte paguba provocata de riscul (complexul de riscuri) respectiv.

    Alegerea uneia sau alteia dintre posibilitatile de combatere a riscurilor aratate mai sus depinde de conditiile concrete ale persoanei fizice sau juridice interesate, de puterea economica a acesteia, de efortul financiar pe care il reclama solutia considerata, in raport cu marimea pagubei la care se poate astepta in urma producerii riscului.

    Ultima modalitate se aplica atunci cand celelante masuri nu pot fi luate in considerare din motive legate de natura si marimea riscului, de capacitatea economica a persoanei fizice sau juridice interesate, de economicitatea solutiilor etc

4. Tipuri de fonduri de asigurare

       Societatea omeneasca cunoaste forme variate de constituire a fondurilor banesti de care are nevoie in caz de producere a unor calamitati naturale sau accidente. Prin constituirea fondului de asigurare se realizeaza interesele colective si cele personale ale membrilor societatii, sunt determinate aspecte variate economice si sociale ale activitatii cotidiene. Experienta publica a elaborat trei forme organizatorice principale de constituire a fondului de asigurare:

a) fonduri de rezerva constituite in mod individual;

b) fonduri de rezerva si/sau de asigurare constituite in mod centralizat;

c) fonduri de asigurare propriu-zis, constituite la dispozitia unor societati comerciale sau a unor organizatii mutuale de asigurare prin plata primelor de asigurare.




    a)   Constituirea fondurilor de rezerva in mod individual are la baza autoasigurarea. Actualmente, autoasigurarea se manivesta prin fondul de risc, care se constituie de catre agentii economici cu diverse forme organizational-juridice pentru asigurarea activitatii lor in caz de producerea unor evenimente nefavorabile. Concomitent, antreprenorii efectueaza masuri de garantare a stabilitatii financiare a activitatii de producere. De regula, intreprinderile constituie un asemenea fond in marime de 15% din capitalul social. Gradul de compensare a pierderilor suferite si posibilitatile de reluare a procesului de productie vremelnic intrerupt depinde de marimea fondului constituit. In aceste conditii se pune problema marimii acestor rezerve materiale si banesti, astfel incat sa se creeze posibilitatea acoperirii riscurilor, orcare ar fi proportiile lor. Teoretic vorbind, aceste rezerve ar trebui sa fie egale cu valoarea intregii avutii a intreprinderii. Constituirea practica a unor astfel de rezerve, la acest nivel, este insa imposibila, dar si ineficienta pentru societate. Este de notat si faptul ca, pe de o parte, constituirea fondului de rezerva reclama costuri suplimentare, iar pe de alta parte, este necesar ca acestea sa aiba un anumit grad de lichiditate, pentru a putea fi folosite de indata ce apare nevoia repararii prejudiciului pentru care a fost constituit.( sub forma de depuneri bancare, actiuni negociabile la bursa de valori etc.)

   b) Fondul de rezerva si/sau de asigurare centralizat, in literatura de specialitate, se considera acel fond constituit pe cale bugetara. Acesta se constituie din contul mijloacelor generale de stat si este destinat pentru a garanta recuperarea daunei, lichidarea consecintilor calamitatilor naturale si ale avariilor de proportii, care constituie o situatie extremala, cauzand astfel destrugeri si victime umane de proportii foarte mari. Acest fond se constituie atat sub forma materiala ( materiale, combustibil, produse alimentare), cat si sub forma baneasca, rezerve financiare publice. Prerogativa gestionarii fondului centralizat ii apartine guvernului. Specialistii considera ca pe viitor aceasta metoda de formare a fondului de rezerva va scadea in importanta, ca urmare a faptului ca pe masura ce ponderea proprietatii de stat se va diminua in favoarea proprietatii private, si resursele prevazute la partea de cheltuieli a bugetului de stat, cu aceasta destinatie, vor scadea. In plus, aceasta forma prezinta si unile neajunsuri. Astfel, constituirea fondului de rezerva si/sau de asigurare facandu-se pe seama veniturilor bugetului de stat, costurile acestei protectii nu se mai reflecta in gestiunea financiara a unitatilor economice. Se creeza impresia falsa ca protectia impotriva fenomenelor viitoare si incerte nu costa nimic.   

  c) A treia si cea mai importanta forma de constituire a fondului destinat acoperirii pagubelor produse de calamitati si accidente se realizeaza prin intermediul unor organizatii specializate ( societati de asigurare-reasigurare, brocheri in asigurari, organizatii de asigurare mutuale etc). Acesta forma se caracterizeaza prin aceea ca fondul se constituie in mod descentralizat, pe seama contributiei persoanelor fizice si juridice asigurate ( prime sau cotizatii), dar se utilizeaza in mod centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurati, adica pierderile provocate de calamitatile naturale si accidente se repartizeaza asupra tuturor participantilor ce au constituit fondul. Crearea fondului de asigurare propriu-zisa se bazeaza pe principiul mutualitatii. Mutualitatea consta in accea ca fiecare persoana din grupul respectiv are in acelas timp atat calitate de asigurat, cat si de asigurator. Toti participantii la asigurare au obligatia sa plateasca o suma modesta, numita prima de asigurare pentru constituirea fondului de asigurare, din care se compenseaza daunile suferite de asigurati si se platesc sumele asigurate in urma survenirii riscului cuprins in asigurare.   

5. Asigurarile – categorie economica, functiile, rolul si importanta in activitatea economica.

 Daca vorbim despre importanta asigurarilor trebuie mentionat faptul ca asigurarile capata o influenta tot mai mare in randul celorlalte activitati desfasurate in sistemul economic.

Importanta asigurarilor are si un aspect economic, care consta in urmatoarele:

113 prin mijloacele sale specifice, respectiv prin crearea unor comunitati de risc si aplicarea principiului mutualitatii in suportarea pagubelor, asigurarea contribuiela desfasurarea fara intrerupere a procesului de productie;

114 prin plasamentele facute pe piata capitalului, companiile de asigurare contribuie la dezvoltarea creditului si finantarea unor proiecte economice;

115asigurarea participa la finantarea unor actiuni de prevenire si combatere a unor evenimente generatoare de pagube, contribuind astfel la mentinerea integritatii proprietatii de stat, private si mixte;

116 prin asigurarea si reasigurarea marfurilor care fac obiectul raporturilor juridice de comert international, precum si a mijloacelor cu care acestea sunt transportate se poate procura valuta necesara acoperirii unor eventula epagube, sau se pot realiza importante economii in valuta,

117 prin operatiuni de primire si cedare a unor riscuri pe piata internationala de asigurari, se contribuie la extinderea relatiilor comerciale internationale.

 Alte elemente care ne vorbesc despre importanta asigurarior sunt functiile pe care ele le indeplinesc in cadrul societatii.

Functia principala a asigurarii – functia de repartitie – se manifesta, in primul rand, in procesul de formare a fondului de asigurare, la dispozitia organizatiei de asigurare, pe seama primei de asigurare (contributiei), suportate de persoanele fizice si juridice cuprinse in asigurare.

In al doilea rand aceasta functie se manifesta in procesul de dirijare a fondului de asigurare catre destinatiile sale legale, si anume: plata indemnizatiilor de asigurare, finantarea unor actiuni cu caracter preventiv, acoperirea cheltuielilor administrative si gospodaresti ale organizatiei de asigurare si constituirea unor fonduri de rezerva. La fel prin intermediul functiei de repartitie impozitele datorate de organizatiile de asigurare sunt dirijate la bugetul de stat, iar contributiile cuvenite asigurarilor sociale sunt indreptate catre bugetul asigurarilor sociale de stat.

Functia de control – ca functie complementara a asigurarii, urmareste modul cum se incaseaza primele de asigurare si alte venituri ale organizatiei de asigurare, cum se efectueaza platile cu titlul de indemnizatie de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor, cheltuielile administrative si gospodaresti etc., care este determinarea drepturilor cuvenite asiguratilor, indeplinirea integrala si la timp a obligatiilor financiare ale institutiei de asigurare catre terti.



                               

     Alte functii specifice activitatii de asigurare

1.      Functia de compensare a pagubelor reprezinta principala functie a asigurarilor si prezinta interes atat pentru asigurat, cat si pentru economia unei tari:

·        pentru asigurat, asigurarea da o marja de siguranta cu privire la protectia bunurilor si a vietii, iar

·        pentru ansamblul economiei nationale, asigurarea nu poate preintampina pagubele dar, prin acordarea operativa de despagubiri, poate sa realizeze, intr-un termen relativ rezonabil, refacerea conditiilor pentru desfasurarea activitatii productive sau a capacitatii de munca pentru persoanele vatamate.

2.      Functia de prevenire a producerii pagubelor este a doua functie ca importanta si se realizeaza pe doua cai:

·        prin finantarea unor activitati de prevenire a calamitatilor si accidentelor;

·        prin formularea unor asemenea conditii de asigurare care sa-i constranga pe asiguratori sa promoveze actiuni de prevenire a evenimentelor si sa ii cointereseze in mentinerea in buna stare a bunurilor asigurate.

3.      Functia financiara rezida in aceea ca asigurarea este apreciata ca fiind una din parghiile sistemului financiar. Incasarea primelor de asigurare are loc pe parcursul exercitiului financiar si scadenta la inceputul anului de referinta.

Plata despagubirilor si a sumelor asigurate cuvenite se face treptat, pe tot parcursul anului, pe masura aparitiei si argumentarii necesitatii platilor.

Diferenta dintre incasari si plati poate fi utilizata ca sursa generala de creditare in economie, fiind constituita in depozite sau in disponibilitati curente la banci.

Asigurarea nu este numai o categorie economico-financiara, dar si un institut de drept, deoarece ca si dreptul in general ea indeplineste si functia educativa. In normele de drept statul sub forma de drepturi si obligatii juridice prevede pentru membrii societatii o comportare cuvenita. Normele de drept care reglementeaza asigurarea, de asemenea, stimuleaza o comportare cuvenita a subiectilor asigurarii, aceasta atingandu-se pe calea stabilirii unor inlesniri si sanctiuni.

Intrebari de verificare

1.      Numiti factorii care au contribuit la dezvoltarea relatiilor de asigurare?

2.      Definiti ce reprezinta asigurarile?

3.      Cum pot fi grupate cauzele ce genereaza pagube?

4.      Care sunt formele de protectie a oamenilor si bunurilor impotriva actiunii fortelor distructive?

5.      Explicati in ce consta “trecerea riscului asupra altei persoane”?

6.      Enumerati principalele forme de constituire a fondurilor de asigurare?

7.      Analizati dezavantajale fondurilor individuale si centralizate?

8.      In ce consta principiul mutualitatii?

9.      Care sunt functiile asigurarilor?

10.  In ce consta functia financiara?








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1848
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site