Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Studiu de fezabilitate pentru societatile captive de asigurari

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ANALIZA PRIVIND DEZVOLTAREA PIETEI ROMANESTI A ASIGURARILOR
Rezultatele financiare si fondurile societatilor de asigurari
Determinare riguroasa a veniturilor si cheltuielilor unei societati de asigurari – conditie de baza pentru realizarea echilibrului financiar
ASIGURARI DE BUNURI
Asigurari indirecte (reasigurarea)
Structura si importanta veniturilor si cheltuielilor societatilor de asigurari
Asigurarea si garantarea exporturilor in Romania
Principiile de baza a asigurarilor generale
Domicilierea societatilor captive de asigurari
TRASATURILE PIETEI ASIGURARILOR

Studiu de fezabilitate pentru societatile captive de asigurari

Un studiu de fezabilitate intocmit de un expert este deseori cea mai buna metoda de determinare a beneficiilor obtinute prin infiintarea unei societati captive.Studiul urmareste mai multe obiective ,este construit sa evalueze nevoile de asigurare si sa determine structura optima pentru un anumit program de asigurare.Acest document evolueaza spre un plan de afaceri pentru viitor,astfel incat sa serveasca asemenea unei unelte informationale pentru managerul companiei parinte .




Orice studiu de fezabilitate trebuie sa cuprinda procesul de studiere a anumitor date referitoare la compania parinte :descrierea operatiilor ce trebuie incluse in program si strangerea studiilor si statisticile efectuate anterior;date cu privire la angajati,numarul si structura acestora,scala salariala,fondul de salarii;controlul actual al daunelor iar daca e necesar propunerile pentru imbunatatire;profitabilitatea si situatia bilantiera ,caracteristicile afacerii,ciclitatea activitatii si influenta acesteia asupra cash flow-ului ;informatii despre actionariat ;situatia asigurarii,forme folosite ,nivelul primelor,expunerea la riscuri,sume asigurate,posibile modificari in viitor;evolutia daunelor;solutionarea eventualelor revendicari ;situatia acoperirii obtinute fata de nevoia reala.

Studiul de fezabilitate se desfasoara in doua faze, prima fiind un studiu preliminar si presupune studierea programelor de asigurare traditionale ,a volumului primelor platite ,a evolutiei daunelor se va afla oportunitatea infiintarii societatii captive.In a doua faza se va incerca determinarea cat mai exacta a riscurilor cu ajutorul masurilor adecvate de prevenire a daunelor dar si a costului detaliat al reasigurarii.

Evolutia daunelor in cadrul companiei va fi extrapolata in viitor ,iar prin folosirea modelelor econometrice si a diferitelor scenarii se va testa stabilitatea captivei si a protectiei oferita prin reasigurare fata de gama variata de evenimente posibile.Aceste presupuneri includ cele mai severe daune inregistrate pe o perioada de de 5-10 ani.

Un alt obiectiv al studiului de fezabilitate este si efectuarea comparatiei dintre infiintarea unei societati captive de asigurari si autofinantarea riscului.Pentru a putea face comparatia se

vor cuantifica beneficiile de taxare oferite de o societate captiva de asigurari.Deoarece primele de asigurare platite de o societate captiva de asigurari sunt deductibile ,se estimeaza o economisire la taxare de 2-3% fata de programul de autoasigurare.

Plata unei daune foarte mari aparuta accidental si neasigurata din punct de vedere traditional se face intr-un numar mai mare de ani.Compania parinte printr-un program de autoasigurare isi deduce aceste daune pe masura ce sunt platite.O societate captiva de asigurari poate accelera deducerea acestora,deoarece un asigurator isi deduce pe langa daune si valoarea prezenta a rezervei de daune .

Se va exemplifica in continuare potentialul beneficiu al economiilor la taxare prin construirea unui model de cash-flow pentru o corporatie care intr-un anume an se va confrunta cu o dauna de 10.000.000 USD si care va fi platita in termen de 10 ani.In tabelul de mai jos se compara deducerile fiscale in cele doua alternative ,autoasiguare sau societate captiva de asigurari si beneficiul economic aferent.

Fig.3.Deducerile fiscale in cazul autoasigurarii ,respectiv societatii captive de asigurari si beneficiul economic aferent

-mii USD-

Deducere fiscal prin

Diferenta (3)=(1)-(2)

Beneficiu fiscal estimat (4)=0.35*(3)

Valoarea prezenta a beneficiului fiscal estimat in anul'N'factor risc.5%

An

Societate captiva (1)

Autoasigurare (2)

Sursa: Gavriletea Marius Dan-Societatile captive de asigurari–Ed.Dacia,Cluj Napoca, 2004, p.52

Programul captiv permite o mai mare deducere fiscala in primul an care este urmata in ceilalti doi de deduceri mult mai mici .Coloana 4 calculeaza economia la taxare folosind rata de 35%.Coloana 5 ia in considerare,factorul timp,calculand valoarea actuala a beneficiilor fiscale luand in calcul o rata de 5%.

La sfarsitul perioadei de 10 ani dauna se plateste in intregime indiferent de programul folosit.Oricum ,datorita factorului timp,intarzierea in plata a daunelor,o societate captiva de asigurari poate retine fonduri care altfel ar fi fost taxate.Un alt fel de a privi coloana 4 este de a lua credit de 2.297.000 USD care urmeaza a fi platit timp de 9 ani fara nici o dobanda.

Pentru a observa daca se obtine beneficiu per total ,compania parinte trebuie sa ia in considerare costurile de infiintare si de operare a unei captive.Taxele anuale pentru manage-mentul captivei ,auditare,actuariat se incadreaza intre 50-100.000 USD sau chiar mai mult. In plus mai exista o suma pentru capitalizare ,taxa de platit asupra primelor incasate ,cheltuieli cu intalnirea anuala a Consiliului Director.

Folosind 100.000 USD costurile anuale ale captivei ,65.000 USD dupa taxare si beneficiul net de 296.000 USD ,casigul net este de aproximativ 230.000 USD sau 2,3% fata de cele 10.000.000 USD implicate in program,se ia in calcul un an oarecare si s-a presupus ca societatea captiva de asigurari era infiintata deja.In cazul in care valoarea daunelor este mai mare de 10.000.000 USD ,procentul de castig net se presupune ca va fi mai mare ,in timp ce ma-joritatea cheltuielilor captivei sunt fixe.

Avand in vedere aceste considerente ,trebuie efectuata si o comparatie intre transferul riscurilor catre propria captiva si piata traditionala a asigurarilor.

Principalele obiective pentru care se doreste infiintarea unei captive sunt:reducerea costului de asigurare a managementului riscului,imbunatatirea cash-flowului,imbunatatirea acoperirilor existente ,acoperirea unor riscuri neasigurabile ,implementarea unei noi strategii de finantare a riscului,diversificarea afacerilor.In functie de obiectivul ales se stabileste si punctul de pornire a studiului de fezabilitate.

Pentru ca studiul de fezabilitate sa fie corect intocmit trebuie urmarite cu atentie cinci elemente :

a)Calitatea managementului

Captivele trebuie sa fie sprijinite la infiintare de managerii companiei parinte cu scopul de a optimiza beneficiile financiare. Responsabilii deciziilor financiare impreuna cu managerii trebuie sa aiba in considerare deciziile care se iau fata de nivelul de retinere a riscului in interiorul captivei sau protectia oferita prin reasigurare.

Multe companii doresc sa economiseasca cat mai mult pentru obtinerea serviciilor dar pentru ca studiul de fezabilitate sa fie corect intocmit este necesar ca managerul sa apeleze la companii internationale de asigurari specializate,brokeri si consultanti din acele domicilii.

b)Controlul daunelor

Supravietuirea captivelor depinde de felul in care isi gestioneaza portofoliul de riscuri pentru ca rata daunei sa nu ajunga la nivelul la care sa le afecteze solvabilitatea .Studiul de fezabilitate trebuie sa ia in considerare si implicatiile pe care le-ar putea avea asupra captivei deteriorarea ratei daunei ,dar si pozitia financiara a acesteia prin expunerea la riscuri. De asemenea acest studiu trebuie sa ofere solutii pentru mentinerea sau imbunatatirea ratei daunei.

c) Capacitatea de retinere

In functie de strategia adoptata de compania parinte fata de riscuri depinde si capacitatea de retinere a acestora.Printr-o retinere mai mare a riscurilor in interiorul captivei ,exista oprtunitatea realizarii unei viteze de rotatie a capitalului mai mare decat prin transferul acestora prin contracte de reasigurare.Nivelul retinerii care afecteaza valoarea capitalizarii si a rezervelor captivei vor tebui sa fie in stransa legatura cu pragul de solvabilitate propus de a fi realizat in primii ani de functionare. O retinere mai scazuta a riscurilor va reduce nevoia de capital ,dar si nivelul profitului in perioda de la inceputul activitatii deoarece se vor constitui diferite rezerve.

Trebuie luata in considerare capacitatea de retinere totala a captivei,combinatia unor retineri mai mari din diferite clase ale riscurilor poate produce daune serioase captivei.Decizia care se va lua depinde de nivelul riscului pe care si-l va asuma compania pentru a obtine rata venitului dorita.Studiul trebuie sa scoata in evidenta pe langa modificarile in expunerea la aceste riscuri din cadrul companiei prin folosirea diferitelor programe ci si beneficiile financiare ce pot fi obtinute prin infiintarea acesteia.

d)Volumul primelor

Prin studiul de fezabilitate nu se poate stabili cu exactitate volumul de prime necesar captivei ,deoarece acesta decizie este influentata de riscul atras,expunerea la daune si de valoarea reziduala a riscului ramas in interiorul captivei dupa cedarea unora in reasigurare.

Volumul primelor cedate catre societatea captiva de asigurari sunt constituite ,in general,din aproximativ aceleasi sume aferente primelor platite prin programele traditionale de asigurare la care se adauga primele aferente riscurilor neasigurabile.

e)Cooperarea pietei

Compania care isi stabileste o captiva pentru prima data va avea nevoie de o cooperare considerabila a pietei,trebuie sa aiba un bun renume alaturi de o situatie financiara foarte buna pentru a stabili relatii bune si cu piata asigurarilor.Pentru a se determina standardele de control a daunelor si ce imbunatatiri trebuie facute,se efectueaza un sondaj detaliat asupra riscurilor.In continuare se studiaza cotatiile de reasigurare pentru diferite niveluri de retinere a riscurilor.Se va determina valoarea primelor incasate de captiva ,care vor ramane la dispozitia societatii si se pot intocmi previziuni asupra valorii captivei in cele trei stari,pesimista, medie,

optimista.

Spre exemplu societatea parinte A,doreste sa infiinteze o societate captiva de asigurari

intr-un domiciliu offshore ,motiv pentru care solicita intocmirea unui studiu de fezabilitate ,sa observe avanatajele financiare ale unei asemenea decizii.Pentru acesta are loc o extrapolare a daunelor celor mai severe inregistrate in ultimii ani,adica de 2.400.000 USD.Se presupune ca acestea vor creste cu 10% in fiecare an.Conform hotararii managerului companiei parinte si a societatii captive ,daunele se raporteaza si sunt platite intr-o perioada de 7 ani. Astfel actuarii certifica rezerva totala de daune asa cum rezulta si din tabelul de mai jos:



Fig.4. Certificarea rezervei totale de daune

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Total

Daune raportate%

Daune raportate% -cumulate-%

Daune platite%

Daune insusite

Daune insusite -total

Daune raportate -insusite in anul 1 -insusite in anul 2 -insusite in anul 3 -insusite in anul 4 -insusite in anul 5 -insusite in anul 6 -insusite in anul 7

1.005.600 - - - - - -

472.800 1.106.160 - - - - -

223.200 520.080 1.216.776 - - - -

163.200 245.520 572.088 1.338.454 - - -

134.400 179.520 270.072 629.297 1.472.299 - -

84.000 147.840 197.472 297.079 692.226 1.619.528 -

316.800 92.400 162.624 217.219 326.787 761.449 1.781.481

2.400.000 2.291.520 2.419.032 2.482.049 2.491.312 2.380.977 1.781.481

Daune raportate -total pe 1 an

Daune raportate -cumulate

Daune platite -insusite in anul 1 -insusite in anul 2 -insusite in anul 3 -insusite in anul 4 -insusite in anul 5 -insusite in anul 6 -insusite in anul 7

576.000 - - - - - -

530.400 633.600 - - - - -

328.800 583.440 696.960 - - - -

240.000 361.680 641.784 766.656 - - -

151.200 264.000 397.848 705.962 843.322 - -

141.600 166.320 290.400 437.633 776.559 927.654 -

432.000 155.760 182.952 319.440 481.396 854.215 1.020.419

2.400.000 2.164.800 2.209.944 2.229.691 2.101.277 1.781.869 1.020.419

Daune platite pe durata unui an

Daune platite -cumulat




Rezerva pentru daunele raportate

Rezerva pentru daunele IBNR

TOTAL rezerva de daune

Modificari in rezerva pentru daunele raportate

Modificari in rezerva IBNR

Sursa: Gavriletea Marius Dan-Societatile captive de asigurari–Ed.Dacia,Cluj Napoca, 2004, p.59

O data clarificata situatia daunelor,managerul societatii captive intocmeste o previziune financiara referitoare la veniturile captivei pe parcursul aceleasi perioade.Punctul de pornire il reprezinta primele brute cedate de catre societatea parinte propriei captive (4.000.000 USD) prin intermediul asiguratorului de fronting.Taxa de fronting este de 5% aplicata asupra primelor brute.

Pentru a gasi un asigurator de fronting cu experienta in domeniul captivelor ,se apeleaza la un broker renumerat cu 10% din primele brute.Se mai achita taxele locale de 3.5% din primele brute si 2% pentru controlul daunelor.Pentru ajustarea daunelor,societatea de fronting mai percepe o taxa de 7,5% asupra daunelor insusite.Se mai efectueaza si alte cheltuieli auxiliare de 50.000 USD.

Fig.5. Calcularea primelor nete cedate captivei

Prime brute

4.000.000 U.S.D.

4.400.000 U.S.D

Fronting

200.000 U.S.D.

220.000 U.S.D

Brokeraj

400.000 U.S.D.

440.000 U.S.D

Taxe locale

140.000 U.S.D.

154.000 U.S.D

Controlul daunelor

80.000 U.S.D.

88.000 U.S.D

Ajustarea daunelor

180.000 U.S.D.

198.000 U.S.D

Alte cheltuieli

50.000 U.S.D.

55.000 U.S.D

Prime nete cedate captivei

2.950.000 U.S.D.

.000 U.S.D

Sursa: Gavriletea Marius Dan-Societatile captive de asigurari–Ed.Dacia,Cluj Napoca, 2004, p.61

Se observa ca primele incasate de societatea captiva in primul an sunt de 2.950.000USD

iar conform politicii companiei parinte se doreste cresterea cu 10% a primelor brute in fiecare an.Conform calculelor din tabelul de mai sus se observa aceeasi crestere anuala si a primelor nete incasate de captiva.

Pentru finalizarea previziunii se face mentiunea ca rata dobanzii este de 7% pentru capitalul subscris(dobanda pentru depozitele la termen) si 4% pentru profitul din anul anterior si rezerve(dobanda pentru depozitele la vedere).Se stabileste acordarea de dividende -30% din profitul net.Recuperarile din reasigurare sunt 216.667 USD in primul an si cresc cu 10% in fiecare an.

Fig.6.Situatia veniturilor si a profitului net dupa distribuirea dividendelor

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Prime nete cedate ( cuvenite)

Prime de reasigurare (5.625%*prime brute)



Taxa asupra primelor cuvenite     (0.25%*prime cuvenit)

PRIME NETE(4)=(1)-(2)-(3)

Daune platite

Modificari in rezerva pentru daune raportate

Modificari in rezerva pentru daunele IBNR

Recuperari din reasigurari

VENIT DIN SUBSCRIERE    (

Cheltuieli administrative

Venit aferent capitalului subscris (7%*1.000.000)

Venit din investitii:rezerve ,profit (4%*rezerve si profit an anterior)

PROFIT NET (13)=(9)-(10)+(11)+(12)

Dividende

PROFIT DUPA DISTRIBUIREA DIVIDENDELOR

Sursa: Gavriletea Marius Dan-Societatile captive de asigurari–Ed.Dacia,Cluj Napoca, 2004, p.62



Risk Partners Inc Report-2000-“Feasibility Study”

Gregory Myers-“Evluating New Captives or Reviewing Existing Captives”,Becher &Carlson Co.

Miliam&Robertson-Actuaries&Consultants:Moving from Self-Insurance to a Captive ,1997

The Changing Nature of a Feasibility Studies-C.I.C.R. nr 4/1998



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 805
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site