ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT

FORMA DE INVATAMANT: ZI

ANALIZA EVOLUTIEI SECTORULUI TERTIAR IN ROMANIA

Analiza evolutiei sectorului tertiar in Romania

In prezent asistam la nivel global, la trecerea la un nou tip de economie, bazat pe preponderenta activitatilor tertiare in crearea avutiei natiunilor, pe o dezvoltare masiva a tehnologiilor informationale, a sistemelor de comunicare, al inovatiilor.

O privire de ansamblu asupra diferitelor sectoare ale activitatii economice contemporane ne conduce la constatarea ca serviciile de toate genurile reprezinta partea esentiala a sistemelor de productie si de utilizare a produselor. Pentru orice produs achizitionat, fie ca este vorba de un automobil, un computer sau de un covor, costurile propriu-zise de productie sau de fabricatie sunt de cele mai multe ori inferioare pragului de 20-30% din pretul final al acestor produse, o pondere de 70-80% revenind costurilor aferente punerii in functiune a sistemului complex de servicii ce intervin pana la consummator. Astfel, serviciile devin indispensabile in procesul de realizare a produselor de baza. Premisa cresterii sustinute a activitatilor de servicii, atat in interiorul sectorului traditional de servicii, cat si in cadrul celorlalte sectoare economice se regaseste in insasi evolutia tehnologica, economica si sociala contemporana. Dat fiind faptul ca traim in era computerelor si a telecomunicatiilor, informatia ca atare a devenit element de sustinere a numeroase activitati de servicii.Economia serviciilor este o realitate in tarile dezvoltate, caracterizandu-se prin aceea ca sectoare ale serviciilor (precum sectorul serviciilor financiare, asigurarile, transporturile, telecomunicatiile, serviciile de intretinere si reparatii etc.) se dezvolta in mod nelimitat, iar majoritatea activitatilor desfasurate in cadrul agriculturii si a industriei prelucratoare sunt potentate de activitati de servicii.

Dupa ce rolul serviciilor a fost, pentru o perioada lunga de timp, puternic contestat, acestea fiind asociate in mod empiric, cu simple activitati "neproductive" si restranse ca dimensiuni cantitative, in ultimele trei decenii acest mod de abordare s-a modificat semnificativ, importanta sectorului de servicii incepand sa fie tot mai mult recunoscuta, acesta substituindu-se din ce in ce mai mult industriei in calitate de motor al cresterii economice in cadrul economiilor nationale.

Dupa neglijarea pentru aproape 50 de ani - in timpul dictaturii comuniste -a dimensiunii serviciilor in contextul dezvoltarii economice, Romania se confrunta in prezent cu realitatea expansiunii activitatilor de servicii -atat pe plan extern, cat si pe plan intern - in cadrul procesului de cristalizare a unei structuri macroeconomice moderne. In cadrul acestui nou model de dezvoltare economica, sectorul serviciilor va ocupa in timp, un loc predominant.

Trebuie sa mentionam ca, insusi sistemul economic excesiv centralizat care a dominat pana in anul 1990 in Romania, nu a permis promovarea dezvoltarii serviciilor. Inexistenta proprietatii private, mediul neconcurential, puternicele pozitii de monopol detinute de intreprinderile de stat, absenta spiritului antreprenorial, izolarea fata de pietele internationale reprezinta doar cateva dintre cauzele subdezvoltarii sectorului tertiar - respectiv a ingradirii posibilitatilor de dezvoltare a acestuia Bazandu-ne pe aceste considerente, putem aprecia ca Romania a debutat in perioada de tranzitie cu un grav dezavantaj determinat de subdezvoltarea sectorului sau de servicii si, implicit, de pozitia inferioara fata de celelalte tari europene aflate in curs de tranzitie Datele statistice disponibile sunt deosebit de sugestive in acest sens, evidentiind nu numai decalajul semnificativ existent intre structura macroeconomica a Romaniei si cea a tarilor dezvoltate, ci si ramanerea in urma a tarii noastre in raport cu celelalte tari europene in curs de dezvoltare.Pentru a explica aceasta stare de fapt, consideram ca urmatorii factori au avut un rol semnificativ in producerea decalajului notabil existent in privinta nivelului de dezvoltare dintre Romania si celelalte tari europene:

1. mentinerea pentru o perioada mult mai indelungata de timp a economiei centralizate si a dictaturii politice, in Romania, comparativ cu celelalte economii europene in tranzitie;

2. manifestarea mult mai pregnanta a lipsei de spirit antreprenorial si de capacitati manageriale, in raport cu tarile foste socialiste;

3. absenta incercarilor anterioare de implementare a reformei in economia nationala.

Pentru evaluarea dimensiunilor sectorului de servicii, la nivel macroeconomic, sunt utilizati o serie de indicatori care exprima atat marimea si ponderea resurselor atrase in acest sector, cat si volumul si contributia efectelor produse de activitatile de servicii la propulsarea economica si sociala de ansamblu.

Prin intermediul unei analize pertinente a dimensiunilor si interdependentelor sectorului de servicii in economia si societatea romaneasca, se poate evalua stadiul actual al realizarilor acestui sector si se pot formula strategii eficiente pentru dezvoltarea lui de perspectiva.

Tinand cont de contributia notabila a factorului uman la productia serviciilor, unul dintre cei mai sugestivi indicatori de evaluare a dimensiunilor sectorului tertiar este reprezentat de ponderea populatiei ocupate in acest sector in totalul populatiei active a Romaniei.

Populatia ocupata in cele trei sectoare ale economiei nationale este prezentata in tabelul

urmator:

Populatia ocupata la nivelul economiei nationale in perioada 2000-2004

Tabel nr.1    -mii persoane -

Date provizorii

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

Se obesrva o scadere continua a populatiei ocupate in toata economia nationala pana in anul 2004, datorita scaderilor inregistrate in sectorul primar. Insa in sectorul tertiar populatia ocupata inregistreaza o evolutie ascendenta. Datele statistice releva o crestere a importantei relative a sectorului de servicii in context national, in perioada 1965 - 1990, concretizata in tendinta de scadere a ponderii populatiei ocupate in sectorul primar in favoarea sectorului secundar si tertiar .Desi in ultimii ani ponderea populatiei ocupate in agricultura s-a redus (cu 5,3% intre 2000-2003), aceasta continua sa fie de peste 7 ori mai mare decat media UE. Intrucat ponderea fortei de munca ocupata in agricultura este foarte ridicata, nu numai in raport cu tarile dezvoltate ci si fata de celelalte tari din Europa aflate in tranzitie, putem aprecia ca aceasta tendinta anacronica plaseaza Romania intr-o pozitie unica, reprezentand o exceptie.

Structura populatiei ocupate in economia nationala este prezentata in urmatorul tabel:

Date provizorii

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

Desi ponderea populatiei ocupate in servicii nu inregistreaza modificari semnificative (media fiind de 33,96%) se ovserva ca sectorul primar continua sa absoarba o mare parte a fortei de munca- tendinta care nu poate fi considerata insa normala pentru o economie moderna. Putem totusi justifica acest fenomen prin restructurarea sectorului industrial si a modelului economiei centralizate de utilizare a fortei de munca.In perioada 1990-1995, se manifesta o usoara crestere a ponderii populatiei ocupate in sectorul tertiar, de la 27,4% la 31,97% in anul 1995, pentru ca in anii urmatori, aceasta sa cunoasca o noua regresiune, reprezentand de fapt o consecinta a restructurarilor care au avut loc in economia nationala. In perioada 2000-2004 se remarca o usoara crestere a gradului de ocupare in sectorul tertiar, respectiv cu 5,87% Totusi, nivelul inregistrat de Romania in 2004 (aprox. 37%) este de peste 2 ori mai redus decat media UE.

Evolutia populatiei ocupate in servicii este caracterizata de indicatorii prezentati in tabelul nr.3.

Algoritmi de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii pentru populatia ocupata in servicii

Tabel nr.3

Din acest tabel se observa ca populatia ocupata in servicii inregistreaza o crestere continua in perioada analizata (2000-2004). Pe intreaga perioada s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate in servicii de 2922,4 mii persoane, un spor mediu de 175,75 mii persoane, un indice mediu al dinamicii de 1,06 si un ritm de crestere de 6%.

Populatia ocupata in sectorul tertiar are o distributie pe tipuri de servicii prezentata in tabelul nr.4

Distributia populatiei ocupate in sectorul tertiar pe tipuri de servicii

Tabel nr.4 -mii persoane -

Date provizorii

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

Putem observa o crestere a populatiei ocupate pe ramuri ale serviciilor, in urmatoarele domenii: astfel, in comert s-a inregistrat o crestere de la 766 mii persoane in 2000 la 906 mii personae la nivelul anului 2004 . Activitatile de intermediere financiara (financiare, bancare, de asigurari) au inregistrat o evolutie fluctuanta. Referitor la serviciile de administratie publica, acestea au inregistrat evolutii positive data fiind importanta si amploarea acestora in economia romaneasca. Pentru perspectiva, cresterea populatiei ocupate in sectorul serviciilor, constituie o conditie obligatorie pentru a micsora decalajul existent in privinta gradului de dezvoltare al Romaniei in raport cu celelalte tari nu numai comparativ cu tarile dezvoltate, unde economia serviciilor este deja o realitate, ci chiar cu tarile care au devenit recent membre U.E. sau sunt candidate..

Dezvoltarea serviciilor in economia nationala poate contribui la realizarea obiectivului de relansare a procesului de crestere economica. In acest sens, "Planul National de Dezvoltare 2007-2013" al Romaniei are in vedere ajustarea si consolidarea structurilor economice pentru apropierea de nivelurile de competitivitate din tarile UE.

Un alt indicator care caracterizeaza dimensiunile sectorului serviciilor la nivel national este reprezentat de contributia sectorului tertiar la crearea produsului intern brut.

Evolutia PIB in ansamblul economiei nationale

Tabel nr.5 - mld lei preturi curente-

Date provizorii

Nota: Din insumarea valorilor pe linie nu se obtine totalul deoarece unele elemente: datorii din import, TVA, etc., au fost cuprinse in total fara a fi defalcate

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

Se ovserva o crestere substantiala a nivelului PIB in toate sectoarele, dar care poate fi pusa pe seama inflatiei; in urma deflatarii seriilor de date vom ovserva daca aceasta evolutie reprezinta o crestere reala sau, dimpotriva, este vorba de scaderea nivelului PIB. In tabelul nr.6 si in figura 2 este prezentata ponderea celor trei sectoare ale economiei in total PIB.

Structura PIB-ului in perioada 2000-2004

Tabel nr.6 -%-

Sector	Primar	Secundar	Tertiar	Total
Medie

Date provizorii

Nota: Din insumarea valorilor pe linie nu se obtine 100% deoarece unele elemente: datorii din import, TVA, etc., au fost cuprinse in total fara a fi defalcate.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

In medie, in perioada 2000-2004 sectorul primar participa in proportie de 12,11% la crearea PIB, sectorul secundar in proportie de 33,11% iar ponderea cea mai mare o are sectorul tertiar, 44,96%.

Pentru o analiza mai judicioasa, vom realiza in continuare transformarea din preturi curente in preturi comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum in servicii.

Calculul PIB in servicii in preturi comparabile

Tabel nr.7

Evolutia PIB in servicii inregistreaza o crestere continua incepand cu anul 2000. Asadar, evolutia pozitiva exprimata in preturi curente se datoreaza unor progrese cantitative si calitative in economia romaneasca.

Algoritmul de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii pentru PIB in servicii

Tabel nr.8

In anul 2000 PIB a crescut - in termeni reali cu 2,1% fata de 1990 - fiind primul an de crestere economica dupa o perioada de trei ani de reducere a activitatii economice .

Pe intreaga perioada (2000-2004) serviciile - atat cele destinate populatiei, cat si cele pentru intreprinderi - au inregistrat un progres notabil. Astfel in aceasta perioada s-a inregistrat un PIB mediu de 590930,81 mld. lei, un spor mediu de 136246,25 mld. lei , un indice mediu de evolutie supraunitar de 1,25 si un ritm mediu de crestere de 25%. Evolutia asecndenta este conditionata direct de imbunatatirea caracterului functional al economiei. Totodata, trebuie sa remarcam si imbunatatirea structurii serviciilor, prin cresterea sustinuta a serviciilor cu potential intern de dezvoltare -este vorba, in special, de serviciile turistice care, impreuna cu cele de comert au inregistrat o crestere cu circa 6% in crearea PIB. De asemenea, si serviciile de transport au fost marcate de o imbunatatire a contributiei lor la realizarea PIB cu 4,5% in perioada 1990-2003.

In tabelul nr.9 este prezentata structura produsului intern brut in servicii in perioada 2000-2003. Se observa ca cea mai mare pondere o au tranzactiile imobiliare, comertul, transporturile, iar cea mai mica pondere o inregistreaza activitatile financiar-bancare si de asigurari, invatamantul, sanatatea si asistenta sociala.

Structura PIB in servicii in perioada 2000-2003

Tabel nr.9    -mld. lei preturi curente-

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

In Romania, serviciile destinate consumului populatiei au avut si continua sa detina o pondere relativ scazuta: 28% din totalul cheltuielilor banesti de consum, in anul 2003. Totusi, exista un progres comparativ cu anul 1998 cand serviciile reprezentau doar 21,8% din cheltuielile banesti de consum ale gospodariilor.

Pentru evidentierea mai clara a locului detinut de serviciile destinate consumului populatiei in cazul tarii noastre, consideram utila prezentarea veniturilor alocate pentru plata serviciilor in totalul cheltuielilor de consum ale gospodariilor: astfel 25,7% din sumele totale cheltuite de gospodariile de salariati la nivelul anului 2003 sunt destinate pentru plata serviciilor, 22,1% din totalul cheltuielilor de consum realizate de gospodariile de someri, 20,8% in cazul pensionarilor si doar 9,4% in cazul gospodariilor de agricultori. Comparativ cu anul 2001, putem observa o evolutie pozitiva a cheltuielilor de consum ale gospodariilor destinate pentru plata serviciilor: o crestere cu 1,7% in cazul gospodariilor de salariati, o crestere cu 2,7% pentru someri, o crestere de 1,4% pentru pensionari si o crestere cu 1,5% in cazul gospodariilor de agricultori.

Complexitatea si diversitatea serviciilor pentru populatie impun, pentru o cunoastere mai exacta a dimensiunii si structurii lor actuale, aprofundarea analizei pe principalele categorii: servicii de piata prestate populatiei si servicii finantate de la buget.

Locul si amploarea serviciilor pentru populatie, ritmurile evolutiei, orientarile structurale sunt rezultatul evolutiei de ansamblu a economiei, fiind influentate de numerosi factori specifici (cum sunt, produsul intern brut, veniturile reale ale populatiei, rata somajului, rata inflatiei, dotarea cu bunuri de folosinta indelungata, gradul de urbanizare, marimea timpului liber etc.).

Orientari strategice privind dezvoltarea serviciilor in Romania

Experienta acumulata de Romania in anii de tranzitie furnizeaza suficiente argumente cu privire la rolul serviciilor in dezvoltarea economica a tarii noastre, si anume: expansiunea activitatilor de servicii poate contribui la redresarea dezechilibrelor economice fundamentale si, respectiv, la reducerea fluctuatiilor economice severe care afecteaza economia pe parcursul procesului de ajustare. Economia Romaniei, dupa o lunga perioada de regres a inceput sa semnaleze, dupa anul 2000, o oarecare inviorare, in conditiile revigorarii procesului investitional si a exportului. Totusi, se mentin inca o serie de dezechilibre macroeconomice reflectate in marirea deficitului bugetar si a balantei de plati externe.

Ca urmare a progreselor lente in directia formarii unor structuri economice moderne, Romania se confrunta si in prezent cu o serie de dificultati in satisfacerea cererii pentru o gama larga de servicii de inalta calitate, reclamate de procesul reconstructiei si consolidarii pietei. Aceasta situatie afecteaza in mod negativ functionarea pietei, care este indisolubil legata de disponibilitatea de servicii moderne si performante, corespunzatoare standardelor occidentale. Totodata, sectorul industrial si agricol sunt private de diversitatea input-urilor de servicii, atat de necesare in procesul de adaptare la exigentele pietei externe. Gradul redus de realizare a investitiilor straine directe in economie se datoreaza si lipsei unor facilitati infrastructurale si de servicii moderne, indispensabile desfasurarii activitatilor de afaceri si racordarii la retelele de operare de anvergura globala.

In urma analizei de ansamblu a sectorului tertiar, rezulta faptul ca, reconsiderarea locului serviciilor in strategia dezvoltarii economice a tarii noastre, se impune cu stringenta. Prin urmare, demersurile promovate in sfera serviciilor trebuie sa se fundamenteze pe intelegerea rolului strategic al fluxurilor de servicii in cadrul procesului relansarii si dezvoltarii economice durabile a Romaniei, al modernizarii economiei si al integrarii acesteia in structurile economice europene si mondiale.

Pentru o fundamentare riguroasa a directiilor de dezvoltare viitoare a sectorului tertiar, analiza diagnostic de ansamblu a sectorului trebuie sa fie completata cu analize complexe ale fiecarei ramuri a serviciilor in parte pentru a identifica acele domenii ale tertiarului care dispun de cele mai mari oportunitati de dezvoltare - si care, prin urmare, vor fi incluse in strategiile de dezvoltare ulterioare.

Se impune ca Romania sa isi valorifice principalele atuuri de care dispune - si care se refera la: nivelul educational ridicat, care constituie o oportunitate importanta pentru dezvoltarea serviciilor intensive in cunoastere (servicii informatice, cercetare, sanatate); costul redus al fortei de munca , care reprezinta un element de atractie pentru investitorii straini, atat in domeniul serviciilor, cat si in celelalte sectoare economice; potentialul de resurse naturale, insuficient exploatat la ora actuala si care poate reprezenta o importanta sursa a cresterii economice (in special, turismul, industria agroalimentara, agricultura, silvicultura) - si totodata, sa isi solutioneze problemele cu care se confrunta inca - in special, infrastructura (de transport, telecomunicatii, utilitati publice) insuficient dezvoltata, care influenteaza negativ atragerea de investitii straine directe in Romania; restructurarea lenta a intreprinderilor de stat, ponderea mare a activitatilor cu valoare adaugata scazuta, care genereaza o competitivitate scazuta a produselor romanesti pe piata interna si internationala; slaba dezvoltare a sistemelor de management al mediului (apa potabila, apa reziduala, deseuri etc.)

Cele mai importante oportunitati pentru dezvoltarea viitoare a Romaniei se refera la: aderarea la Uniunea Europeana, care va contribui la propulsarea dezvoltarii economice, potentialul uman foarte valoros pentru dezvoltarea serviciilor cu valoare adaugata ridicata (informatica, telecomunicatii s.a.), in timp ce amenintarile cele mai mari sunt legate de: migratia fortei de munca superior calificata peste granita, socurile pietei muncii privind restructurarea intreprinderilor de stat, alti competitori din Europa Centrala si de Est capabili sa-si mareasca avantajul competitiv.

Prin urmare, domeniile tertiarului care trebuie incluse prioritar in obiectivele si strategiile de dezvoltare viitoare sunt cele al caror potential a fost insuficient valorificat pana in prezent. In acest sens, resursele naturale si antropice valoroase de care dispunem, resursele umane de o calitate superioara si costurile salariale reduse, toate acestea reprezinta de fapt un fundament solid pentru dezvoltarea de servicii competitive pe plan national si international.

Concret, domeniile de importanta vitala pentru relansarea sectorului tertiar in tara noastra si pentru dezvoltarea intregii economii nationale sunt:

. serviciile bazate pe cunoastere (industria de software);

. transporturile;

. serviciile pentru populatie (de consum);

. serviciile pentru productie;

. serviciile care contribuie la dezvoltarea resurselor umane;

. serviciile de protectie a mediului;

. serviciile de administratie publica.

Cu privire la industria de software, trebuie mentionat, potentialul ridicat de care dispune Romania pentru dezvoltarea de servicii moderne si competitive bazat pe existenta unui nucleu de specialisti cu inalta calificare in domeniul IT .

Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transporturi sunt apreciate a fi cheia integrarii Romaniei pe pietele mondiale si o conditie strict necesara pentru atragerea investitiilor private.

Serviciile de consum, in special turismul si alte servicii privind petrecerea timpului liber sunt factori vitali pentru relansarea economiei romanesti, fiind mentionate ca obiective importante in cadrul Planului National de Dezvoltare 2007-2013.

De asemenea, o alta prioritate a strategiei de dezvoltare a sectorului tertiar in Romania o reprezinta dezvoltarea serviciilor pentru afaceri - respectiv a serviciilor de cercetare-dezvoltare, consultanta pentru afaceri, servicii de studiere a pietelor si promovare a produselor, servicii de inginerie, servicii privind formarea si perfectionarea fortei de munca etc.- care pot contribui la ameliorarea competitivitatii economiei romanesti in ansamblul sau.

Referitor la serviciile destinate dezvoltarii resurselor umane si cresterii gradului de ocupare, necesitatea perfectionarii acestora este reclamata in special de emigrarea fortei de munca inalt calificate in strainatate si, totodata, problemele structurale legate de somaj si neconcordanta dintre cererea de pe piata muncii si oferta educationala.

Dezvoltarea infrastructurii de mediu, construirea de sisteme de management pentru protectia resurselor naturale prin extinderea serviciilor destinate protectiei mediului constituie cerinte obligatorii pentru integrarea Romaniei in UE, dar totodata, ele reprezinta o premisa pentru ameliorarea calitatii vietii.

Toate considerentele mentionate cu privire la aceste domenii ale serviciilor de importanta vitala, ne permit sa facem aprecierea ca, strategia dezvoltarii durabile a sectorului tertiar in tara noastra este, de fapt, sinonima cu transformarea economiei romanesti intr-o economie a serviciilor -care defineste astazi fara exceptie toate tarile dezvoltate.

BIBLIOGRAFIE:

Cetina, Iuliana - Marketing financiar-bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2005

Ioncica, Maria - Economia serviciilor.Teorie si practica, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

Ioncica, Maria (coord.) - Economia Serviciilor:Culegere de probleme si studii de caz.,Editura Uranus, Bucuresti 2002

Ioncica, Maria (coord.) - Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar, Editura Uranus, Bucuresti, 2004

Stanciulescu, Gabriela, Androniceanu, Armenia - Sisteme comparate de administratie publica europeana, Editura Economica, Bucuresti, 2001

*** www.insse.ro Institutul National de Statistica

ANEXE

Anexa 1 - Structura PIB pe tipuri de activitati in anul 2003

Sursa: www.insse.ro Institutul National de Statistica, Statistica internationala

Anexa 2 - STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE PRINCIPALELE RAMURI,

IN ANUL 2003

Sursa: www.insse.ro Institutul National de Statistica, Statistica internationala