Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Concurenta- componenta a pietei

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Oferta de produse apicole
PRINCIPALELE FORME DE PIETE CONTEMPORANE
NEGOCIERI COMERCIALE INTERNATIONALE - MECANISMUL NEGOCIERII INTERNATIONALE, TACTICI DE NEGOCIERE
TEHNOLOGIA AMENAJARII DEPOZITULUI DE MARFURI - ELEMENTELE DE FUNDAMENTARE A TEHNOLOGIEI AMENAJARII DEPOZITULUI
. EVOLUTIA FLUXURILOR DE I.S.D. LA NIVEL GLOBAL
SEZONUL DE VARA –CUM SA CRESTEM VANZARILE IN ASA-ZISA PERIOADA MOARTA
Implicatiile societatii informationale asupra dezvoltarii comertului international
Conceptul de comert
POLITICA VAMALA
Politici comerciale si comert international - TRUE/FALSE

TERMENI importanti pentru acest document

concurenta componenta a pietei : : concurenta componente a pietei : concurenta componenta pietei : concurenta component a pietei :

Concurenta- componenta a pietei

Etimologic cuvantul concurenta vine din limba latina „concurrere” ca inseamna „a concura”.

Concurenta este un mod de manifestere al economiei de piata, in care, pentru un bun omogen si substitutele sale, existenta unui singur producator devine practic imposibil.

Concurenta reprezinta deasemenea si acele forte alaturi de furnizorii intreprinderii, beneficiarii, intermediarii,etc. Aceasta se constituie in principala modalitate de satisfacere a intereselor actorilor vietii economice.

Concurenta in cazul intreprinderi de turism o reprezinta orice alta intreprindere care ofera aceleasi produse turistice sau similare consumatorilor de pe pietele actuale sau potentiale.

Concurenta intre intreprinderi se poate manifesta pe 4 niveluri:

1.      intre intreprinderi care ofera produse similare la preturi similare acelorasi categorii de consumatori;

2.      intre intreprinderi ce ofera acelorasi consumatori o gama diversificata de produse;

3.      intre intreprinderi ce ofera mai multe categorii de produse unor categorii diferite de consumatori;

4.      intre intreprinderi ce ofera produse care pot reprezenta o alternativa pentru consumatori.

Fiecare firma este preocupata sa fie cat mai competitiva, iar castigul net sa fie cel mai bun. In absenta concurentilor orice firma aflata pe piata ar putea sa isi stabileasca liber preturile la un nivel ridicat.

In functie de numarul de concurenti si gradul de diferentiere al produselor intalnim:

1.      concurenta imperfecta – este situatia de pe piata in care conditiile necesare pentru existenta concurentei perfecte nu sunt satisfacute.

Forme de concurenta imperfecta:

·         monopol- situatie in care exista un singur vanzator al unui bun economic;

·         oligopol situatie in care exista un numar redus de vanzatori ai unui bun economic;

·         concurenta monopolista- situatie in care exista mai multi vanzatori de bunuri total diferite;

·         monopson – situatie in care exista un singur cumparator al unui bun economic;

·         oligopson – situatie in care exista un numar restrans de cumparatori ai unui bun economic.

Concurenta imperfecta poate aparea pe anumite piete din cauza lipsei de informare a cumparatorilor si vanzatorilor despre preturi si despre bunurile de pe piata.

2.      concurenta perfecta – este un model al teoriei economice. Acest model descrie o

forma ipotetica a pietei in care nici un producator sau consumator nu are puterea de a influenta preturile de pe piata. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, tinand cont de definitia standard a economiei. Analiza pietelor perfect competitive asigura fundamentul teoriei cererii si ofertei.

Intelegerea mecanismului concurential este esentiala pentru determinarea locului intreprinderii pe piata.

Mecanismul concurential reflecta legaturile multiple ce se stabilesc intre actiunile subiective ale agentilor economici si cadrul obiectiv in care acestea se formeaza si se desavarsesc. Deslusind acest mecanism intreprinderea poate reactiona prompt si performant la semnalele pietei.

I.2. Analiza concurentei

Fiecare afacere are concurenta si cei care scriu planuri de afaceri in cele mai dese cazuri tind sa o subestimeze. Unei companii ce este deja pe piata si are la baza 3 obiective ii este mult mai usor sa il implementeze si pe al patrulea in momentul in care dumneavoastra intrati cu 4 si invers; va va veni mult mai greu sa atingeti  cele trei obiective in care concurenta dvs are deja experienta pentru a aduce satisfactie si valoare clientilor si la astea sa mai adaugati unul.

Este important deoarece:

·         pozitioneaza afacerea in „spatiul” pietei;

·         va ajuta sa dezvoltati strategii pentru a deveni competitivi pe respectiva piata;

·         potentialul investitor va dori sa se informeze cum stau lucrurile la acest capitol;

Dupa ce faceti o mica introducere despre ceea ce inseamna competitia afacerii dumneavoastra, urmeaza sa identificati si sa analizati concurentii pricipali care va pot afecta succesul afacerii. Analiza utilizeaza instrumentul SWOT, devenit deja de o importanta strategica in a va ajuta sa identificati avantajele(Strenghs) si dezavantajele(Weaknesses) concurentilor, dupa care oportunitatile(Opportunities) si amenintarile(Threats) aduse de acestia afacerii dumneavoastra.

Ce trebuie sa stie firmele despre concurentii lor?

Firmele trebuie sa cunoasca cine sunt concurentii, ce obiective au, care sunt punctele tari si slabe, cum reactioneaza etc.

Toti pasii pe care trebuie sa ii parcurga o firma pentru a analiza concurenta sunt prezentati mai jos:

Analiza concurentei:

 

Etape:

1.      Identificarea concurentilor ;

2.      Stabilirea obiectivelor concurentilor;

3.      Determinarea strategiilor concurentilor;

4.      Identificarea punctelor tari si a punctelor slabe;

5.      Anticiparea reactiilor concurentilor;

6.      Identificarea concurentilor ce vor fi atacati si a celor ce vor fi evitati.

Activitati necesare pentru identificarea concurentilor:

1.      alcatuirea unei liste cu concurentii directi si indirecti;

2.      desemnarea persoanelor ce vor colecta informatii;

3.      definirea informatiilor necesare;

4.      stabilirea surselor de informare si colectarea informatiilor;

5.      prelucrarea informatiilor;

6.      difuzarea informatiilor si utilizarea informatiilor.

In analiza concurentei e bine sa se tina seama de 7-10 concurenti directi si 3-5 concurenti indirecti sau viitor. Din aceasta lista, 2-3 concurenti directi, 1 indirect si 1 viitor vor trebui analizati in profunzime. Numarul concurentilor pe care il luati in calcul la analiza nu este atat de important ca si pozitionarea lor pe piata. O analiza a competitiei bine facuta va convinge investitorul dumneavoastra ca planul dumneavoastra de afacere este bine facut. Spre exemplu pentru gasirea concurentilor Hotelului Traian s-a folosit internetul, si anume motoarele de cautare, care ne-au pus la dispozitie o multitudine de optiuni si instrumente de cautare avansata(Google, MSN, Yahoo, AltaVista,HotBot).

Site-urile de promovare ale concurentilor ne-au ajutat sa facem o analiza cat mai aproape de realitatea pietei.

O analiza a concurentilor  ce se bucura de succes scoate in evidenta sursele prosperitatii tipului respectiv de afacere si va ajuta sa va structurati mai bine ideea afacerii. Cautarea punctelor slabe nu doar va face sa intelegeti  ce fac altii nu tocmai bine, ci va si pune automat la dispozitie un set de oportunitati pe care le-ati putea folosi si care ar putea fi cheia succesului afacerii dumneavoastre.

Pentru a evalua oferta de produse si servicii a concurentilor trebuie sa ii cunoastem foarte bine. De aceea este util, sa stabilim o fisa de identitate a firmei concurente.


Fisa de identitate poate fi proiectata in functie de necesitatile fiecaruia.

Aceasta ar putea sa cuprinda urmatoarele elemente:

a)      elemente de identitate :

-          localizare geografica;

-          suprafata detinuta;

-          statut juridic;

-          istoric;

-          modalitati de functionare;

b)     pozitia detinuta pe piata:

-          cota de piata detinuta si evolutia ei;

-          cota de piata relativa;

-          imaginea firmei pe piata;

-          fidelitatea clientilor fata de firma;

c)      strategia adoptata:

-          obiective de scurta si lunga durata;

-          piete tinta;

-          segmente de piata carora li se adreseaza;

-          pozitionare pe piata;

d)     elemente specifice:

-          diversitate sortimentala;

-          preturi practicate;

-          calitatea produselor/ serviciilor;

-          actiuni promotionale initiale;

e)      potentialul detinut:

-          resurse financiare, tehnologice, umane, logistice, materiale.


Concurenta comerciala neloiala

Descriere:

Este o forma a concurentei care are loc cu mijloace si actiuni contrare, opuse uzantelor comerciale legale. Aceasta distorsioneaza si deturneaza concurenta de la scopul sau in favoarea unuia sau mai multor comercianti prin defavorizarea altora sau a celorlalti. Exercitarea activitatii comerciale contrar uzantelor cinstite. Metode nepermise de stimulare a vanzarii sau a prestarilor de servicii care impiedic libera concurenta. Metoda „bulgare de zapada”, Conform dispozitiilor art. 4 lit. d al Legii nr. 11/1991 constituie contraventie incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unei prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare. Metoda, denumita uzual ,,bulgare de zapada' consta in promisiunea comerciantului de a preda marfa sau de a executa prestatia la un pret ori tarif inferior celui practicat in mod curent, in schimbul obligatiei asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alti clienti. Atunci cand acestia din urma se prezinta si, la randul lor, se obliga, in aceleasi conditii, sa aduca noi clienti, cumparatorul initial isi primeste avantajul scontat. Astfel, jurisprudenta franceza a decis ca reprezinta o vanzare tip ,,bulgare de zapada' atunci cand se ofera noua perechi de ciorapi la un pret interesant oricarei cliente care furnizeaza trei comenzi similare ale altor consumatoare . Nu are nici o relevanta imprejurarea ca consumatorul are alegerea intre doua preturi, unul redus daca procura si alti clienti si celalalt normal. Procedeul este neonest si prejudiciaza deopotriva pe ceilalti comercianti ca si pe consumatori, insuflandu-le iluzia ca astfel ar dobandi marfuri sau alte servicii in conditii avantajoase. Un comerciant care vinde stilouri, preda unui cumparator sase bonuri, fiecare reprezentand 1/6 din pretul curent al unui stilou. Inainte de a-si primi stiloul, cumparatorul trebuie sa plaseze cinci din cele sase bonuri, altor consumatori si sa predea comerciantului lista acceptantilor. Fiecare dintre cei cinci acceptanti trebuie sa se prezinte la vanzator si sa accepte, la randul sau, sa preia alte cinci bonuri pe care sa le plaseze dupa acelasi sistem. In momentul in care fiecare dintre noii 25 de acceptanti a prezentat lista persoanelor la care a plasat bonurile, primul consumator isi primeste stiloul la a sasea parte din pretul curent. La prima vedere acest procedeu poate crea iluzia ca ar fi avantajos pentru un consumator care, plasand cele cinci bonuri, primeste stiloul in schimbul unei sume reprezentand o sesime din pretul lui.


PIATA SI CONCURENTA Economia de schimb constituie baza aparitiei, existentei si functionarii pietei. Datorita specializarii agentilor economici, satisfacerea nevoilor de consum nu se putea realiza decat prin intermediul schimbului de marfuri. Piata este necesara pentru a realiza legatura dintre producatori si consumatori, oferind participantilor informatiile necesare pentru a putea decide ce, cat si pentru cine sa produca, dar si ce, cum si cat sa se consume. Aceste informatii nu pot fi ignorate in cadrul schimburilor economice. Desi in acceptiunea ei spatiala si economica piata este locul de intalnire a agentilor economici, vanzatori si cumparatori, care schimba intre ei bunuri sau servicii, piata mai poate fi inteleasa ca fiind locul de intalnire a ofertei cu cererea, prima reprezentand forma sub care se infatiseaza rezultatele finale ale productiei in conditiile economiei de schimb, cea de-a doua exprimand nevoile umane solvabile. Regulatorul pietei este concurenta, astfel ca fiecare isi urmareste propriul interes, satisfacerea cat mai avantajoasa a necesitatilor de productie sau de consum si obtinerea de castig. Cunoasterea pietei presupune cunoasterea cererii, ofertei, pretului si concurentei. Concurenta desemneaza relatiile de competitie, de rivalitate dintre agentii economici in calitate de producatori sau cumparatori, relatii specifice economiei de piata. In conditiile concurentei creste eficienta economica a producatorului (maximizarea profitului) si a consumatorului (maximizarea satisfactiei). Ca orice competitie, concurenta se soldeaza cu invingatori si invinsi. Invingatori sunt agentii economici care produc bunuri la costuri joase, sau bunuri de calitate superioara. Capacitatea de a produce mai ieftin si de a vinde mai ieftin pentru a invinge concurenta stimuleaza inovatia, conduce la realizarea de noi produse, la folosirea de noi tehnici de fabricatie, la ridicarea nivelului general de calificare a personalului, la mai buna organizare a productiei si muncii. Aceste mijloace, utilizate la inceput de putini agenti, se extind treptat, datorita constrangerii materiale exercitate de pretul mai redus, sau de calitatea superioara a produselor asupra unitatilor ramase in urma, care risca astfel sa iasa chiar din piata. Astfel concurenta transforma progresul intr-o conditie de existenta. Concurenta realizeaza deasemeni o selectie a producatorilor, avand in vedere inegalitatea dintre intreprinderi in ceea ce priveste eficacitatea. Astfel agentii economici slabi sunt eliminati. Ca urmare, resursele se vor concentra la dispozitia unitatilor capabile sa le gospodareasca si sa le utilizeze rational. Concurenta tinde sa aseze in echilibru ramurile de productie, cererea si oferta, sa transmita de la producatori la consumatori o parte din valoarea suplimentara creata prin cresterea productivitatii muncii. Fara aceasta transmitere care implica reducerea preturilor nu s-ar putea vinde cantitatile tot mai mari de bunuri, iar productia s-ar sufoca. Concurenta asigura consumatorilor libertatea de a alege bunurile si serviciile si de a-si satisface la un nivel superior nevoile.




Concurenta perfecta trebuie sa indeplineasca sase parametri:

  • Atomicitate -- pe o piata oarecare, exista un numar mare de mici producatori si consumatori, fiecare fiind insa atat de neinsemnat, incat actiunile unuia nu au impact asupra cantitatilor produse sau preturilor de vanzare ale celorlalti, firmele considerand pretul dat.
  • Omogenitate -- bunurile si serviciile sunt substitute perfecte.
  • Informatii perfecte si informatii complete -- firmele si consumatorii cunosc preturile fixate de toate firmele.
  • Acces egal la tehnologie -- toate firmele au acces la tehnologiile de productie.
  • Mobilitate -- resursele (incluzand informatia) sunt mobile, firmele producatoare putand parasi pietele in care inregistreaza pierderi, orientandu-se spre cele profitabile.
  • Intrare libera -- orice firma poate intra sau iesi de pe piata dupa bunul plac.

Rezultatele unei piete perfect concurentiale

Acest model este, in cele mai multe cazuri o aproximatie distanta a pietelor reale, cu o posibila exceptie a anumitor piete largi. In general exista putine piete perfect concurentiale, daca oricare dintre conditiile de mai sus se aplica pietelor reale. de exemplu, firmele nu vor avea niciodata informatii complete unele despre celelalte si vor exista intotdeauna anumite costuri de tranzactie. Intr-o piata perfect concurentiala va exista o eficienta alocativa si o eficienta productiva.
Eficienta productiva apare atunci cand firma produce in punctul cel mai de jos de pe curba costurilor medii totale, aceasta insemnand ca bunurile nu se pot produce in nici un fel mai ieftin.
Eficienta alocativa apare atunci cand pretul este egal cu costurile marginale, iar bunul este pus la dispozitia consumatorului, la cel mai mic pret posibil. Acest lucru este posibil numai atunci cand exista concurenta perfecta.

Spre deosebire de monopol sau oligopol, unei firme ii este imposibil sa obtina un profit anormal in conditiile concurentei perfecte, pe termen lung, mai precis, o firma nu poate castiga mai multi bani decat este necesar pentru a-si acoperi pierderile. Daca o firma inregistreaza profituri anormale pe termen scurt, aceasta se va comporta „ca un tragaci“ pentru ca alte firme sa nu intre pe piata. Ei se vor intrece cu prima firma, reducand pretul pietei pana cand toate firmele vor obtine profituri normale.

Exemplu de concurenta perfecta

Se spune ca agricultura, cu un numar mare de ofertanti, o cerere relativ inelastica si produse aproape perfect substituibile, este o aproximare a modelului concurentei perfecte. Acest lucru poate fi adevarat in anumite locuri si perioade istorice, dar nu este adevarat in cazul economiilor moderne. De exemplu, pe piata globala a agriculturii, agricultorilor europeni sau americani li se ofera subventii, iar acestia isi exporta produsele la preturi de dumping, preturi sub costurile de productie. Orice forma de interventie guvernamentala, cum ar fi subventiile, deformeaza piata, ceea ce duce la disparitia concurentei perfecte.

Concurenta perfecta este o teorie absoluta, deoarece nu exista exemple de piata perfect competitiva.

Concurenta de tip Bertrand sau duopolul este un model al concurentei in economie, purtand numele matematicianului francez Joseph Louis François Bertrand (1822-1900). Acest model este un model al competitiei firmelor aflate in duopol.

Supozitiile modelului:

  • Exista doua firme care produc produse omogene;
  • Firmele nu coopereaza;
  • Firmele au acelasi cost marginal;
  • Costul marginal este constant;
  • Cererea este lineara;
  • Firmele concureaza prin preturi si isi stabilesc preturile simultan;
  • Amandoua firmele au comportament strategic;
  • Amandoua firmele concureaza doar prin preturi si ofera cantitatea ceruta;
  • Consumatorii cumpara de la firma cu preturile cele mai mici sau de la fiecare firma cantitati egale, daca preturile stabilite de fiecare dintre cele doua firme sunt egale.

Concurenta prin preturi inseamna ca firmele pot sa isi modifice cu usurinta cantitatile oferite, insa odata ce au ales un anumit pret, este foarte greu, daca nu imposibil ca acestea sa-l modifice, de exemplu barurile, magazinele sau alte companii care practica preturi ne-negociabile.


Monopolul reprezinta capacitatea unei entitati de a hotari unic, in mod majoritar asupra altei entitati, posibil contrar tendintelor entropice normale.

Definitii

  • Monopolul presupune referirea la o zona geografica. Puterea de piata a monopolului poate fi maxima, fiindca firma de monopol stabileste pretul produsului, iar acesta este un pret mare cu siguranta.
  • Caracterizat prin oferta pentru un produs, monopolul este facut de o singura firma, care se numeste monopolist sau firma de monopol.
  • Produsul se numeste produs de monopol.
  • Monopolul este opus concurentei (nu exista concurenta fiindca nu exista concurenti, nu exista concurenti fiindca exista monopol pe piata respectiva). Exista totusi anumite forme de concurenta care fac ca firmele de monopol sa practice o politica moderata de pret si sa nu exploateze la maxim situatia de monopol.

Concurenta indirecta

Daca produsul de monopol nu este cerut pe piata, atunci vanzarea este nula si puterea de monopol este nula.

Mai exista biroul de inventii unde ies tot felul de produse noi; acestea apartin celui care le-a creat, deci acea persoana sau firma, detine monopol asupra acelui produs. Insa exista multe firme care inventeaza produse noi ori servicii si nu toate acestea ajung pe piata, ramanand la stadiu de prototip, sau in alt caz reusesc sa le produca, dar in serii mici, asfel incat in aceste cazuri monopolul nu se poate exprima pe piata.

A avea monopol asupra unei piete nu inseamna succes asigurat, fiindca trebuie sa existe si cerere pe acea piata pentru respectivul produs sau serviciu monopolist.

Pentru ca o firma de monopol sa aiba cu adevarat putere monopolista, aceasta nu trebuie sa aiba in preajma ei alte firme substituiente, care sa vanda produse ori servicii asemanatoare ori substituibile.

In analiza monopolului se tine cont si de elasticitatea pretului unui produs de monopol, in raport cu un alt produs substituibil acestuia. De exemplu nu ar trebui exagerat pretul unui produs de monopol, daca mai exista un alt produs substituibil acestuia, care este mult mai ieftin.


Concurenta potentiala

Se numeste concurenta potentiala pentru ca exista anumite firme care ar putea considera ca pretul unui produs de monopol este prea mare pe acea piata si ar putea sa patrunda pe acea piata cu un produs asemanator, substituibil, cu un pret mult mai mic prin care sa atraga cererea pentru acel produs (clientela) si astfel puterea de piata a monopolului sa fie pusa in pericol.       Aceste forme de abordare fac sa dispara ori sa deterioreze puterea monopolului pe o anumita piata a unui anumit produs, sau serviciu. Aceste noi firme incearca sa serveasca piata cat mai bine, iar castigator iese in final consumatorul si firma nou aparuta care va detine puterea de cumparare a acestui consumator, date fiind preturile mai mici fata de firma monopolista.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1553
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved