Dinamica si dimensiunile comertului in contrapartida

Dinamica si dimensiunile comertului in contrapartida

Cercetand dinamica si dimensiunile comertului in contrapartida, in literatura de specialitate rezulta ca se intalnesc aprecieri diferite si deseori controversate. Potrivit aprecierilor GATT, numai 10% din comertul international se deruleaza prin operatiuni de contrapartida[1],pe cand UNCTAD considera ca ponderea acestor operatiuni depaseste 15% din comertul international total . Un salt spectaculos,care spune multe, il observam comparand numarul tarilor ce practicau operatiuni de contrapartida in 1972(20 de tari) cu numarul de tari ce practicau contrapartida in 1988(100 de tari).

Analizand cu atentie structura de produse a viitoarelor schimburi in contrapartida, se poate estima o mutatie si mai pronuntata spre produsele industriilor prelucratoare. Procese in curs de dezvoltare si egalitatea crescanda a nivelurilor de dezvoltare a tarilor est-europene vor avea ca efect o restructurare in ansamblul schimburilor comerciale internationale, in directia afirmarii mai puternice a relatiei produse manufacturate-produse manufacturate si inclusiv deci, a schimburilor ce se vor realiza cu astfel de produse prin sistemul compensatiei .

Schimburile internationale in contrapartida practicate de tarile dezvoltate sunt vizibil marcate de caracterul contradictoriu al intereselor autoritarilor guvernamentale si ale firmelor implicate. Remarcam asadar faptul ca reticentele manifestate sunt mai mult de ordin formal nu de ordin pragmatic, in sensul ca, prin contrapartida s-ar realiza un perfectionism voalat, s-ar incuraja dirijismul, stopandu-se jocul liber al fortelor pietei.

Totodata societatile transnationale cu activitate mai ampla de contrapartida au dispus infintarea unor filiale permanente specializate in acest fel de operatiuni, iar la nevoie, au procedat chiar la crearea unor compartimente pentru facilitarea tranzactiilor la nivel regional.

Schimburile in contrapartida care continua sa detina pondere importanta in comertul mondial(cca. 35% in 1997) s-au adaptat in ultimii ani la cerintele pietei din principalele tari dezvoltate, unde au cunoscut o surprinzatoare revitalizare.

Contrapartida ofera firmelor mici si mijlocii o serie de avantaje, dintre care pot fi mentionate atragerea de noi clienti potentiali si penetrarea pe noi piete, in transformarea stocurilor sau a surplusurilor greu de valorificat, detinute de un intreprinzator, in mijloacele de plata pentru cumpararea de marfuri sau servicii de care acesta are nevoie, conducand in final si la cresterea profitului intreprinzatorului, cresterea vanzarilor si eliminarea pierderilor provenite din stocarea marfurilor.

Conform estimarilor unor experti, barterul poate conduce la o crestere a cifrei de afaceri cu cel putin 5%; valorificarea surplusurilor de marfuri la pretul pietei, intrucat orice reducere de pret a acestora antreneaza o scadere corespunzatoare a pretului la care sunt cumparate marfurile sau serviciile in contrapartida.

In prezent, in tarile dezvoltate peste 25% din totalul afacerilor in barter se efectueaza prin internet.

O alta noutate o constituie aparitia firmelor de intermediere in domeniul barterului, asa-numitii "brokeri de barter".Dintre cele mai cunoscute in Marea Britanie este "Capital Barter Corporation International",orientata cu precadere catre firmele mici si mijlocii, cu care incheie intelegeri numite si conventii. Membrii unei astfel de conventii, persoane fizice sau juridice care detin surplusuri de marfuri sau servicii, le pot vine brokerilor de barter cu plata in bani de cont(bonuri) avand aceeasi valoare ca si banii aflati in circulatie si care pot fi folositi pentru cumpararea de la alti membrii ai conventiei,tot prin intermediul brokerilor de barter, a altor bunuri, de care e nevoie.

Ca rezultat al acestei activitati se obtin credite cu dobanda, sub forma banilor de cont si se reduc solicitarile in credit numerar, de la banci.

Tot ca o noutate poate fi mentionata si introducerea cardurilor de barter, utilizate de peste 16.000 de beneficiari in intreaga lume, carduri prin care, numai in Anglia, spre exemplu se deruleaza anual operatiuni de cca. 30 milioane lire sterline.

O formula folosita din ce in ce mai mult este cea de "buy-back", adesea utilizata in legatura cu actiuni joint-venture. Constituim un aranjament "buy-back" presupune o firma care asigura instalarea unei fabrici si transferarea utilajelor necesare, ulterior urmand sa cumpere inapoi productia realizata de fabrica pentru a o vinde pe alte piete. Dupa cum exemplifica ziarul Fianancial Times, una din firmele occidentale care desfasoara tranzactii "buy-back" in tarile din Europa de Est si Centrala, este grupul suedez Ikea, specializat in furnituri de masini si utilaje.

In ciuda unor dificultati si limite,operatiunile in contrapartida constituie modalitati de afaceri economice reciproc avantajoase, care reduc sau elimina riscurile datorate instabilitatii monetare.