FENOMENUL ESCALADARII TARIFARE

FENOMENUL ESCALADARII TARIFARE

Cresterea nivelului taxei vamele pe masura sporirii gradului de prelucrare a produsului.

Fenomenul este observabil mai ales in cazul produselor agricole (cu unele exceptii notabile insa: tutun-tigari, oleaginoase-ulei).

Escaladarea tarifara poate fi observata in numeroase lanturi de prelucrare a produselor agricole. Din 17 asemenea lanturi investigate, escaladarea a putut fi observata in 12 lanturi.

In randul produselor industriale, fenomenul poate fi intalnit la: produse din piele, mobila, imbracaminte, articole sportive.

Nivelul mediu al taxelor vamale la produsele industriale este de 0.8% pentru materii prime, ajungand la 4.8% pentru produsele finite.

Modul concret de manifestare a escaladarii tarifare difera de la tara la tara:

In SUA, cea mai abrupta escaladare se observa intre produsele semifinite si cele finite, pe cand intre materiile prime si produsele semiprelucrate are loc o "de-escaladare". Situatia este similara in Asia de Sud-Est (e.g., Coreea de Sud).

Structurile tarifare la Japoniei si Elvetiei evidentiaza o escaladare a protectiei de la materii prime la produsele finite, urnmata de o "de-escaladare" intre semifabricate si produsele finite.

CAN si EU: tendinta constanta de escaladare

Probleme:

- escaladarea tarifara in tarile dezvoltate determina o scadere a cererii pentru produsele prelucrate originare in tarile in curs de dezvoltate: acestea sunt astfel stanjenite in eforturile lor de a-si diversifica exporturile si a iesi de sub imperiul dependentei de produsele primare

De exemplu, UE aplica o taxa vamala nula importurilor de boabe de cacao, pe cand pasta de cacao este supusa unei taxe vamale de de 9.6%, iar ciocolata - unor taxe vamale mixte al caror efect ad valorem atinge 25%. Nu este surprinzator, in atari conditii, ca, desi 90% din productia mondiala de boabe de cacao se realizeaza in tari in curs de dezvoltare, doar 44% din pasta de cacao si 29% din pudra de cacao sunt realizate in aceleasi tari. Cat priveste productia mondiala de ciocolata, tarile in curs de dezvoltare nu contribuie decat cu 4%.

escaladarea tarifara din tarile dezvoltate stimuleaza producatorii de bunuri intensive in munca din tarile in curs de dezvoltare sa se angajeze intr-o concurenta bazata pe restrangerea costurilor salariale, cu efecte sociale negative (reducerea salariilor reale, reducerea fortei de munca ocupate).

Escaladarea tarifara: media ponderata a taxelor vamale, pe stadiu de prelucrare

Media simpla a taxelor vamale aplicate (1998-99)

Escaladarea tarifara in tarile Quad (clasificare ISIC, nivel detaiere cu 2 cifre)

RATA PROTECTIEI EFECTIVE

Evaluarile asupra impactului protectiei vamale au cunoscut un mare progres odata cu dezvoltarea, in cursul anilor '60, de catre W.Max Corden (urmat de Bela Balassa si altii) a conceptului protectiei efective.

Distinctia dintre protectia nominala si protectia efectiva:

prima masoara nivelul cu care taxa vamala ridica pretul produsului importat (influentand astfel si nivelul de pret pe piata interna)

cealalta indica masura in care valoarea adaugata pe unitatea de produs de catre producatorul intern este stimulata, luand in considerare taxele vamale aplicabile input-urilor importate (sau importabile) si ponderea valorii adaugate in ramura respectiva in valoarea finala a produsului

gj = tj - aij ti / 1 - aij

gj = rata efectiva a protectiei pentru activitatea j

aij = ponderea activitatii i in costul lui j la preturi in conditii de comert liber

tj = taxa vamala nominala asupra produsului j

ti = taxa vamala nominala asupra produsului i

sau

(Tf Vf - Tm Vm / Vf - Vm) 100

Tf, Tm: taxa vamala asupra produsului finit, respectiv materiei prime

Vf, Vm: pretul produsului finit, respectiv materiei prime

Informatii importante obtinute:

structura de ansamblu a protectiei vamale contine atat un element de impunere, cat si unul de subventie; pe cand taxele vamale aplicate produsului finit opereaza ca o subventie pentru producatorul intern al aceluiasi bun, taxele vamale aplicate input-urilor importate actioneaza ca un impozit

Un avantaj important al conceptului protectiei efective este intelegerea mai buna a felului in care barirele comerciale pot, in acelasi timp, sa subventioneze implicit dar si sa penalizeze productia interna, iar efectul net al acestor influente opuse depinde de structura protectiei nominale aplicate input-ului, respectiv produsului finit si, in absenta unei protectii nominale uniforme, si de importanta input-urilor comercializabile in productia bunului finit.

Gradul de protectie primit de un sector nu depinde, asadar, doar de rata protectiei nominale acordate productiei sale; daca ramura respectiva utilizeaza materii prime/ produse intermediare care sunt mai puternic protejate decat propria sa productie, politica vamala de ansamblu descurajeaza aceasta productie intrucat ea sporeste pretul/ reduce disponibilitatea materiilor prime/ produselor intermediare. Invers, cand toate input-urile sunt mai putin protejate decat produsul finit (adica in situatiile de escaladare tarifara), ramura respectiva primeste, de fapt, o protectie mai insemnata decat arata rata nominala.

protectia efectiva poate fi atat pozitiva, cat si negativa, punand activitatea respectiva intr-o situatie concurentiala mai proasta fata de importuri decat in conditii de liber schimb

cu cat gradul de prelucrare a produsului este mai scazut, rata protectiei efective este mai ridicata (deoarece ponderea input-urilor importate este mai mare).

conceptul de protectie efectiva ofera o explicatie coerenta pentru existenta fenomenului de escaladare tarifara

Aceasta este o contributie importanta a conceptului, devreme ce escaladarea tarifara este o realitate in majoritatea structurilor de protectie vamala. Reducerea escaladarii tarifare reduce si dispersia ratelor protectiei efective. Un tipar uniform de escaladare tarifara rezulta in diferente ale ratelor protectiei efective intre ramurile cu valoare adaugata mare si cele cu mica valoare adaugata.

intrucat activitatile orientate spre export sunt adesea afectate de taxe vamale aplicate input-urilor utilizate, dar nu beneficiaza de elemente de subventie aferente exporturilor realizate, structura protectiei tarifare poate comporta o influenta de descurajare a exporturilor

s-a demonstrat ca aceeasi protectie nominala acordata atat input-urilor cat si produsului finit nu are efecte de pret neutre

Taxele vamale uniforme elimina diferentele intre ratele protectiei efective, dar nivelul acestei protectii este pozitiv (afara de cazul in care taxa vamala uniforma este zero).

Relevanta practica

Conceptul protectiei efective si-a gasit o recunoastere imediata ca o modalitate practica de a indica de o maniera mai adecvata nivelul de protectie a unei ramuri fata de concurenta importurilor.

Analizele efectuate au urmarit unul sau mai multe din urmatoarele obiective:

facilitarea comparatiilor inter- si intra-secoriale (studii de caz pe o singura tara)

comparatii intre tari;

comparatii inter-temporale

Concluzii

nivelurile estimate al ratelor protectiei efective, ca si dispersia lor, depasesc cu mult pe cele ale ratelor nominale de protectie, sugerand astfel ca adevaratele costuri ale protectiei vamale sunt mult mai mari decat o indica examinarea doar a ratelor nominale

fenomenul escaladarii protectiei vamale se regaseste si in cazul protectiei efective

diferentele dintre ratele de protectie efectiva si, respectiv, de protectie nominala, nu sunt constante de la o tara la alta; in atari circumstante, ar fi preferabil sa se poata utiliza ratele de protectie efective pentru efectuarea de comparatii intre severitatea protectionismului vamal in diferitele tari

in vreme ce exista, de regula, o corelatie puternica intre nivelul protectiei efective si nivelul protectiei nominale acordate la nivelul unor intregi ramuri, aceasta corelatie slabeste pe masura reducerii nivelului de agregare a categoriilor de produse analizate; din acest motiv, ratele protectei efective sunt superioare ratelor protectiei nominale si pentru comparatii inter-sectoriale in interiorul tarilor individuale

exista suficiente ramuri industriale in tarile in curs de dezvoltare unde valoarea adaugata este negativa la preturi internationale, dar care sunt totusi profitabile pentru producatori din cauza protectiei foarte ridicate acordate produsului finit, ceea ce reprezinta o situatie extrema de irosire a resurselor