PROIECT PENTRU CALIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE - TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT - AMPLASAREA SI AMENAJAREA UNUI MAGAZIN

GRUP SCOLAR PENTRU INDUSTRIE MICA SI SERVICII

SIGHETU MARMATIEI

PROIECT

PENTRU CALIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT

AMPLASAREA SI AMENAJAREA UNUI MAGAZIN

ARGUMENT

Punctul de vanzare se poate defini ca fiind locul de vanzare permanent in care patrunde clientul si unde el isi efectueaza cumparaturile. Acesta poate fi un centru de decizie autonom (comerciant independent), sau numai una din entitatile spatiale aflate in posesia unei firme comerciale, care poate sa exploateze diferite forme de organizare a activitatii de comert: magazin, magazin-depozit, depozit.

Magazinul este un sistem constructiv, proiectat a etala, a depozita si a vinde marfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale. O asemenea definitie sugereaza necesitatea existentei unui plan general al magazinului, in care elementele sale definitorii sa ofere in mod distinctiv de organizare si functionare.

Un magazin trebuie sa prezinte o imagine proprie care sa-l individualizeze fata de concurentii sai. Imaginea magazinului poate fi definita ca perceptia consumatorilor asupra magazinului si atributelor sale, puse in valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea magazinului, marimea si structura asortimentului de marfuri, ambianta si organizarea interioara, mijloace promotionale, amenajarea de ansamblu.

Aceste caracteristici sunt percepute sinergetic de catre clienti, ca fiind acele elemente care definesc personalitatea magazinului. Intrebati cum apreciaza personalitatea magazinului, consumatorii vor raspunde folosind termeni ca: cinstit, corect, demn de incredere, captivant, foarte interesant, etc. tot astfel descriind si facilitatile fizice oferite: curatenie, usor de gasit, loc de parcare, etc.

O lista de atribute nu pot fi exhaustiva. Fiecare magazin, in functie de politica sa comerciala, de particularitatile zonei de atractie, poate avea si alte atribute.

Se apreciaza ca reusita comerciala a unui magazin depinde de:

a)      amplasamentul sau;

b)      alegerea sortimentului de marfuri si servicii oferite spre vanzare;

c)      ambianta si organizare (amenajarea) interioara.

Normele de igiena si protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii muncii. Continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu prin a caror respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul muncii. Fiecare prevedere reprezinta in sine o masura de prevenire tehnica sau organizatorica a riscului producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.

Reguli privind prevenirea si stingerea incendiilor   

In scopul aplicarii si respectarii regulilor privind prevenirea si stingerea incendiilor unitatea comerciala are urmatoarele obligatii si raspunderi: stabileste prin dispozitii scrise responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor in cadrul unitatilir; reactualizarea dispozitiilor date ori de cate ori apar modificari de natura sa inrautateasca siguranta; aduce la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si oricarei persoane implicate, dispozitiile reactualizate; justifica autaritatilor abilitati ca masuri de aparare impotriva incendiilor asigurate sunt corelate cu natura si nivelul riscurilor de incendiu, potrivit normelor si reglementarilor tehnice; numeste prin dispozitie scrisa una sau mai multe persoane cu atributii privind punerea in aplicare, controlul si supravegherea marfurilor de aparare impotriva incendiilor corelat cu natura, complicitatea, volumul si riscurile de incendiu prezentate de activitatile desfasurate si asigura persoanele respective, timpul necesar executat atributiilor stabilite; asigura intocmirea documentatiilor tehnice necesare pentru solicitarea si obtinerea avizelor si a autoritatilor de prevenire si stingere a incendiilor prevazute de lege.

Organizarea timpului de lucru si de odihna se poate face prin:

~ durata normala a timpului de lucru este de 8 ore/zi, 40 ore pe saptamana. Ora inceperii si ora terminarii programului de lucru se fixeaza de conducere astfel: schimbul I si schimbul II.

~ programul de lucru si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunostinta salariatilor prin afisare la sediul firmei.

~ salariul care prin atributiile de serviciu raspunde de intocmirea foii colective de prezenta raspunde in conditiile legii de realitatea si exacticitatea datelor consemnate in acesta.

~ timpul de odihna se acorda sub urmatoarele forme: repausul in timpul programului de munca pentru pauza de masa; repausul saptamanal ce se acorda doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.

~ in sitiatia in care activitatea la locul de munca nu poate fi intrerupta in zilele de sambata si duminica, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile ale saptamanii sau cumulat pe o perioada mai mare.

Normele de protectie a muncii

Sistemul national de norme de protectie a muncii este compus din: normele generale de protectie a muncii si normele specifice de securitate a muncii. Normele generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministrului Muncii si Protectiei Sociale si Ordinul Ministrului Sanatatii si Familiei, cuprind 2 principii generale de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora.

Normele specifice de securitate a muncii cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri similare

AMPLASAREA UNUI MAGAZIN

Problema amplasarii unui magazin nu se pune pentru un comerciant deja instalat intr-un loc care poate fi excelent sau mediocru, ci se pune comerciantului care vrea sa creeze o noua afacere fie prin cumpararea unui spatiu deja existent, fie prin constructia altuia. Fundamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine, precum si remodelarea celor existente pentru a fi reutilizate, se sprijina pe cunoasterea viguroasa a factorilor care conditioneaza volumul si structura cererii marfurilor a populatiei din perimetru ariei de atractie a magazinului respectiv.Aria comerciala sau de atractie a unu magazin este acel spatiu delimitat geografic din care isi atrage clientii si implicit asi asigura cifra de afaceri sau vanzari. Deci, aria comerciala sau zona de atractie este acea zona inconjuratoare din cadrul careia magazinul isi asigura aproximativ nouazeci la suta din vanzarile de marfuri. In ceea ce priveste dimensionarea magazinelor de mari suprafete in practica comerciala din tara noastra precum si din alte tari, se evidentiaza tendinta de fundamentare a unor norme orientative concretizate fie intr-o pondere ce urmeaza sa o detina tipul de magazin in volumul vanzarilor de marfuri sau in suprafata de vanzare determinata pe ansamblul comertului fie intr-un numar de tipodimensiuni, stabilite in functie de numarul populatiei de servit si implicit de volumul cererii de marfuri a 3 populatiei. Delimitarea ariei de atractie este punctul de plecare pentru determinarea dimensiunilor unui viitor magazin, cat si pentru reproiectarea tehnologiei comerciale a unui magazin supus modernizarii. In acest top, pe baza unui studiu, se urmareste analiza valorii amplasamentului magazinului respectiv. Un asemenea studiu trebuie sa raspunda la intrebari de genul:
Se afla magazinul pe un amplasament cu largi cai de acces?
Exemplu: procentul persoanelor ce trec prin fata magazinului; posibilitatile de parcare in fata magazinului.
Care sunt caracteristicile geografice ale zonei de amplasare?
Exemplu: zona centrala, ultra-centrala sau la periferie; zona industriala sau defavorizata; zona rezidentiala sau turistica.
Cartierul are o atractie mai deosebita?
Exemplu: magazinul se afla in proximitatea unei piete publice, unei gari, unui oficiu.

A doua etapa: culegerea informatiilor necesare evaluarii potentialului de vanzari (de la bancile de date oficiale sau prin intermediul societatilor specializate).

A treia etapa: analiza punctelor de vanzare din proximitate (suprafata, cifra de afaceri).

Metoda analogiei

Este o metoda empirica, dezvoltata de catre Applebamm si consta in delimitarea zonei comerciale si apoi la estimarea penetratiei concurentilor pe piata. Vanzarile potentiale se evalueaza prin analogie. Se calculeaza 'puterea atractiei' sau 'cota de absorbire', a fiecarui magazin, din fiecare zona definita. In acest sens se disting urmatoarele zone:

- o zona primara: delimitata in jurul centrului de greutate al ariei de atractie, de unde magazinul isi asigura cea mai mare parte a cifrei sale de afaceri (pentru un supermagazin procentul este de aproximativ 60-70%);

- o zona secundara: care asigura 15-25% din vanzarile supermagazinului;

- o zona tertiara: care reprezinta diferenta pana la 100%.

Factori de influenta in alegerea amplasari unui magazin

Alegerea amplasamentului are un efect profound asupra intregii vieti de afaceri a unei operatiuni comerciale. O alegere proasta poate garanta esecul, precum una corecta poate garanta succesul.

Primul pas in alegerea unei locatii de amplasare are loc in mintea antreprenorului. Inainte de a face orice altceva, este necesar sa se defineasca tipul de afacere in termini largi sis a se determine obiectivele pe termen lung.

In alegerea locatiei unui magazin, multi proprietari sunt de parere ca e destul sa obtina informatii despre factorii demografici (informatii despre oameni, cum ar fi varsta, venitul, marimea familiei, etc.), despre competitie si despre tiparul traficului din zona. Fara indoiala acestia sunt factori care constituie baza oricarei analize de amplasament.

Totusi, dupa gasirea unei locatii tentane prin analiza acestor factori, treaba este gata doar pe jumatate. Inainte sa se faca angajamentul de a construi magazinul, trebuie investigate si alte aspecte ale locatiei alese pentru a asigura satisfactia si in plus succesul amplasarii.

Unul din factorii de influenta in alegerea amplasamentului unui magazine il reprezinta vadul comercial.

Vadul comercial

Conform definitiei din dictionarul de afaceri vadul comercial reprezinta un loc plasat in apropierea unei mari cai de comunicatie, care asigura comerciantului o clientela numeroasa pentru realizarea de afaceri prospere.

De cele mai multe ori, vadul comercial nu este un dat, ci trebuie construit in timp, cu multa rabdare, presupune efort si continuitate. Se realizeaza cu greu, pe parcusul a mai multor ani si se pierde usor. Specialistii apreciaza ca vadul nu trebuie creeat dupa deschidere, ci inainte trebuie avut in vedere un plan de afaceri. In cazul in care nu este sigur ca are vad, comerciantul nu trebuie sa intre pe piata. De ce este important vadul comercial? Roxana Chis, General Manager Inside Brand parafrazeaza un principiu de marketing potrivit caruia- daca nu am vad, nu ma vad - explicat prin faptul ca 'nevazut inseamna nevandut'.

Construirea vadului implica o serie de costuri destul de mari cu utilarea magazinului, cu locatia aleasa, relatia cu furnizorii, stocurile, bugetul de promovare, forta de vanzari dificil de gasit si de pastrat.

Luarea deciziei de deschidere a unui magazin presupune o strategie bine pusa la punct. In primul rand, comerciantul trebuie sa mearga pe principiul 'magazinul potrivit la locul potrivit', atunci cand deja exista un vad comercial care asteapta sa fie populat. In cazul in care nu exista un vad comercial, atunci acesta trebuie construit, pentru ca, de cele mai multe ori, zona in care comerciantul doreste sa isi amplaseze magazinul nu este accesibila din punct de vedere al pretului sau pur si simplu nu sunt spatii disponibile.

Reprezentantul magazinului trebuie sa ia in seama concurentii din apropiere, specificul cumparatorilor din zona, trebuie sa atraga la maxim potentialii clienti, chiar si pe cei aflati in trecere prin zona, sa ii directioneze catre magazinul sau prin semnalizarea avantajelor pe care le prezinta fata de concurenta.

6

Alte aspecte

O varietate de alte aspecte poate prezenta importanta in alegerea unei locatii, depinzand de obiectul de activitate:

- De cat spatiu pentru comercializare si depozitare este nevoie?

- Exista o parcare? Daca da, este adecvata?

- Este nevoie de un system special de iluminare, incalzire, racire sau alte instalatii?

- Daca se alege o locatie mai izolata vor creste mult costurile cu promovarea?

- Zona este deservita de mijloace de transport in comun?

- Zona poate servi ca sursa in ceea ce priveste angajarile?

- Exista o protectie adecvata impotriva incendiilor, precum si protectie din partea politiei?

- Iluminarea exterioara a zonei este adecvata pentru a atrage clienti seara si a ii face sa se simta in siguranta?

- Exista instalatii sanitare pentru clienti?

- Magazinul este usor accesibil?

- Afacerea va include si livrarea bunurilor la domiciliu?

- Zona comerciala depinde puternic de fluctuatiile sezoniere?

- Locatia este convenabila din punctul de vedere al locuintei proprii?

- Segmentul de clientele vizat locuieste in apropiere?

- Densitatea populatiei din zona este suficienta?

Ajutor in alegerea locatiei

Alegerea unei locatii comerciala este o operatiune riscanta. Considerand consecintele alegerii unei locatii nepotrivite, este bine sa se caute asistenta specializata. Un consultant poate analiza diferentele intre doua sau trei locatii deja selectate. Costul este mai redus daca consultantului i se ofera deja locatiile de investigat, in loc ca acesta sa initieze singur cautarea lor. O scoala de afaceri sau o facultate din apropiere se pot dovedi folositoare in acest caz.

Alte surse potentiale de informatii pot fi reprezentate de bancheri sau avocati care ar fi putut fi pusi in situatia de a observa pentru o perioada de timp mai multe locatii unde au facut afaceri fostii clienti.

AMENAJAREA UNUI MAGAZIN

Amenajarea de ansamblu, a magazinului depinde de numerosi factori: volumul si structura asortimentului de marfuri; formele de vanzare, in interdependenta cu tipul si dimensiunile mobilierului utilizat; frecventa cererii de marfuri a populatiei; obiceiurile de cumparare; zona de amplasare a magazinului si particularitatile sale constructive.

Tipuri clasice de amenajari interioare si principiile ce stau la baza lor:

a)      gruparea marfurilor in functie de destinatia utilizarii lor. Exemplu: articole de uz gospodaresc, confectii, textile, etc.

b)      gruparea marfurilor in raport cu categoriile de populatie carora li se adreseaza. Exemplu: barbati, femei, copii, nou-nascuti.

c)      gruparea marfurilor in raport cu natura cererii in care se subdivid, la randul lor pe grupe de marfuri, subgrupe de marfuri, articole, sortimente.

Cunoastem patru principale tipuri de amenajare de ansamblu a unui magazin:

Dispunerea tip grila, in care grupele de produse sunt expuse liniara 8 culuare paralele, intrerupte de culuare asezate perpendiculare pe primele. De regula, supermagazinele folosesc dispunerea tip grila. Acest tip de amenajare asigura o exploatare eficienta a magazinului desi din punct de vedere al clientului poate deveni stanjenitoare, partile perimetrale ale suprafetei de vanzare fiind mult mai aglomerate.

I. Dispunerea flux liber, unde asortimentul de marfuri este grupat pe familii si subfamilii de produse, pentru a facilita miscarea libera, nestructurala a clientilor. In aceasta dispunere se utilizeaza spatiul mai putin eficient decat dispunerea grila.

II. Dispunerea tip boutique, in care gruparea asortimentului de marfuri se realizeaza astfel incat fiecare familie de produse constituie un raion bine individualizat, cu propriul stil si o ambianta specifica. Adesea, fiecare shop prezinta marfuri de marca de la un singur producator. Acest sistem de amenajare reclama costuri de constructie si de securitate mai ridicata.

III. Dispunerea tip bucla, raioanele poseda o fatada pe aceasta piata circulara. Acest tip de amenajare incita clientii sa circule liber in magazine si sa efectueze cumparaturile pentru produse de "impuls" in mai multe raioane.

Organizarea interioara a unui magazin reprezinta, modul sau de prezentare, exprimarea sa in cadrul dialogului cu clientela. De aceea, atat in proiectarea noilor magazine, cat si in remodelarea celor existente, se urmareste, crearea unei ambiante care sa promoveze in cel mai inalt grad vanzarile si realizarea unei legaturi optime intre componentele sistemului format in ansamblul suprafetei de vanzare.

Design exterior

Fiecare tip de magazine are ambianta sa proprie al carei scop este sa transmita un mesaj clientului,sa creeze o atmosfera placuta pentru consumatori,precum si pt personalul commercial.Pentru o vanzare realizata in magazine atmosfera se refera la caracteristicile fizice ale magazinului,in timp ce in cazul unei vanzari nebazata pe un punct de vanzare ,imaginea firmei este influentata de caracteristicile unor materiale publicitare sau echipamente specifice precum cataloagele,automatele comerciale.

Interfata intre imaginea firmei si clientele stabile sau potentiala,prezentarea exterioara a magazinului reprezinta o importanta forma a reclamei pentru comerciantul cu amanuntul,vizand indeosebi firma propriu-zisa si vitrina.

Asigurarea identitatii vizuale a magazinului presupune respectarea urmatoarelor principii fundamentale:

-identitaea vizuala a unei firme sa fie memorabila

-fiecare punct de vanzare trebuie sa fie identificabil in orice moment . 9

-asigurarea unicitatii punctului de vanzare,conceperea unei formule unice,originale reprezentand o premise esentiala viabilitatii acestora

-punctul de lucru sa aiba o puternica capacitate de comunicare

-un punct de vanzare trebuie sa fie facil de remarcat

-magazinul trebuie sa valorifice produsele si oamenii,nu arhitectura si mobilierul

Componente:

1.Fatada reprezinta interfata dintre imaginea firmei si consummator,prin intermediul si vanzatorul putand prezenta consumatorului o imagine conservativa..In principal fatada trebuie sa indeplineasca functiile:

-sa atraga atentia trecatorilor si sa ii aduca in interior

-sa permita identificarea magazinului

-sa reprezinte o modalitate de prezentare a ofertei existente

Fatada se caracterizeaza prin numar dimensiuni,aspect constructive imagine arhitecturala si functionalitati.

a)Din punct de vedere al configuratiei poate fi fatada liniara,fatada in unghi si fatada arcada.

b)Din punct de vedere constructive poate fi fatada modulara,fatada prefabricata,prototip si cu niste nise.

c)Din punct de vedere al unghiului format se impart in fatada in unghi de 90,fatada in unghi obtuz ,fatada in unghi de 180

2.Copertina reprezinta o componenta a designului exterior,care indeplineste urmatoarele functii:

-functie de protectie a marfurilor

-functia arhitecturala

-functie publicitara si de informare

Principalele tipuri de copertina sunt:-in functie de modul de realizare pot fi proiectate din constructie sau adaugate acesteia

-in functie de sistemul constructive sunt copertine fixe sau rabatabile

-dinpunct de vedere al materialului pot fi din ciment si beton,metal,sticla,materiale textile sau plastice

3.Vitrarea reprezinta un mod de comunicare vizuala cu mediul exterior dar si o comunicare a functionalitatii de aerisire si iluminare.Una dintre formele principale de functionalitate a vitrarii,cu un rol important pentru unitatile comerciale este vitrina.

4.Un alt element de design exterior il reprezinta modalitatile de acces in cadrul punctului de vanzare.din punct de vedere tehnologic in proiectarea intrarilor se tine cont de urmatoarel aspecte:nr si localizarea cailor de acces ,tipul si destinatia acestora.

5.Semnalizarea reprezinta ansamblul mijloacelor prin intermediul carora se asigura informarea,dirijarea,atentionarea si restrictionarea fluxului clientilor in contextual activit desfasurate.din punct de vedere commercial acest ansamblu se compune din firma,sigla si emblema..Firma,important mijloc de comunicare intre magazin si consummator si componenta a fatadei,atrage atentia clientilor indeosebi prin pozitionare,modalitatile de prezentare si iluminare.

Design interior

Componentele design-ului interior sunt:

1.Planseele se descompun din punct de vedere constructive in planseu inferior si planseu superior.Planseul inferior(pardoseala sau pavimentul) are rolul de a prelua diferite echipamente sau instalatii.Planseul superior (plafonul) urmatoarea componenta functionala a design-ului interior,contribuie la sustinerea instalatiilor electrice,conductelor,recomandandu-se confectionarea sa din materiale izolante bune.

2.Peretii reprezinta o componenta a design-ului interior avand urmatoarele functii:

-separarea interiorului de mediul exterior

-asigurarea rezistentei constructiei

-compartimentarea unei suprafete

-constituirea unui suport pt ambientul interior

Clasificarea peretilor se poate realiza in functie de materialul acestora ,din punct de vedere al graduli de finisare,al functionalitatii si al relatiei cu mediul exterior si cu fatada..In timp ce peretilor interiori le revine rolu de divizare a spatiului magazinului in suprafete de vanzare si suprafete non-vanzare,scopul peretilor portabili este de asigurare a flexibilitatii in utilizarea spatiului,de a permite introducerea unor noi linii de marfa,precum si extinderea/micsorarea raioanelor in functie de sezon.

3.Accesul relational reprezinta un sistem de comunicare intre diferitele componente ale organizarii de ansamblu constand in diferite tipuri de usi interioare,cu manipulare manuala sau electronica,de securitate,batante sau rotative.

4.Semnalizarea-functia sa principala,de comunicare-informare se realizeaza prin mijloace specifice fiecarui tip de design,in cel interior recurgandu-se la utilizarea de placute,pictograme sau afisaje electronice in vederea orientarii catre lifturi,case de marcat,scari de evacuare.Prin intermediul semnalizarii interioare,clientii se pot informa atat cu privire la amplasamentul produselor necesare cat si la serviciile extracomerciale.

5.Ambientul interior este rezultatul actiunii conjugate a urmatoarelor tipuri de ambient:constructive,estetic,de iluminare,floral,igienic si olfactiv.Atat mirosurile cat si sunetele influenteaza dispozitia si starea de spirit a clientilor,contribuind la crearea unei atmosphere favorabile.

Modalitatile de iluminare reprezinta un alt aspect reprezinta un alt aspect important al designului cu rol functional si estetic deopotriva.O iluminare interioara adecvata a magazinului si a produselor sale poate determina clientii sa se simta bine in timp ce isi fac cumparaturile sis a stimuleze vanzarile.

Principalele modalitati de iluminare utilizate in cadrul punctelor de vanzare sunt urmatoarele:

-incandescent se utilizeaza pt lumina de accentuare deoarece asigura intreg spectru de culori,permite identificarea corecta a culorilor

-fluorescent(rece)este o modalitate mult mai eficienta din pct de vedere al costului si usor de utilizat

11

AMBIANTA

Este o componenta majora a imaginii magazinului si poate fi definita ca efectul senzorial creat de design-ul sau.

Design-ul magazinului se refera la stilul acestuia pus in valoare de catre caracteristicile fizice ale cladirii in care functioneaza. Atributele magazinului care contribuie conjugat la crearea stilului sau particular sunt: pentru design-ul exterior - fatada, firma, vitrina, accesul in magazin; iar pentru design-ul interior - peretii interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea.

Se cunosc trei configuratii de baza ale fatadei:

fatada in linie dreapta, realizata paralel cu axul strazii;

fatada in unghi care creeaza un plus de atractivitate si interes;

fatada arcada, avand la baza configuratia fatadei in linie dreapta, dar cu cateva nise pentru intrari si vitrine, creand astfel o atmosfera atractiva si relaxanta.

Firma sau emblema, este mijlocul de comunicare eficienta a magazinului cu mediul sau extern. Ea ajuta oamenii sa gaseasca magazinul, sa cunoasca ce vinde acesta. Stabilind numele si tipul afacerii comerciale, firma trebuie sa corespunda cu imaginea pe care comerciantul respectiv doreste sa o comunice clientilor sai.

Vitrina, este importanta pentru a convinge clientul sa intre in magazin prima oara.

Accesul in magazin, trebuie proiectat astfel incat sa ii incurajeze clienti sa intre in interiorul sau.

Peretii interiori, sunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului departajand zonele de vanzare de cele care sprijina vanzarea.

Pardoseala, este parte integranta a design-ului interior al unui magazin si indeplineste o mare functionalitate in asigurarea conditiilor de intretinere a curateniei si de protectie a marfurilor expuse si a echipamentului comercial existent. Ea trebuie sa fie rezistenta la traficul intens, usor de curatat, uscata si fara obstacole pentru clienti si personal.

Plafonul, contribuie, de asemenea, la atmosfera unei incaperi.

La iluminarea unui magazin se utilizeaza: lumina incandescenta - folosita in general, deoarece asigura un intreg spectru de culori, si lumina fluorescenta sau lumina de vapori metalici care dau o irizare albastra care confera culorilor o nuanta nenaturala.

ASORTIMENTUL DE MARFURI

Stabilirea asortimentului de marfuri si servicii pune doua mari tipuri de probleme: pe de o parte, este vorba de problemele politicii comerciale, care pot fi rezolvate doar prin raportarea la piata, oferta punctului de vanzare este rezultatul unui proces complex de cautari pentru gasirea echilibrului dinamic, permanent intre cerintele clientelei si limitele impuse de factori endogeni, pe de alta parte, exista o serie de probleme legate de rentabilitatea suprafetei care nu pot fi rezolvate decat prin cunoasterea structuri detaliate a ofertei.

Strategia sortimentului urmareste stabilirea marilor linii ale politicii comerciale, putandu-se accepta:

-o politica de imitare, care consta in a cuceri aceleasi piete si aceleasi segmente tinta ca ale concurentilor, in a utiliza aceleasi tehnici de vanzare si a promova aceleasi servicii;

-o politica de diferentiere care cauta sa consolideze o imagine specifica actionandu-se asupra modului de organizare interioara a preturilor si politicilor promotionale.

Asortimentul de marfuri - in forma sa concreta, de bunuri materiale puse la dispozitia clientelei unui punct de vanzare - ocupa un loc dominant in politica comerciala a unui firme. El il defineste prin natura produselor din care este constituit, segmentul de utilizatori caruia i se adreseaza si masura activitatii economice a punctului de vanzare.

In fata diversitatii nevoilor clientelei, comerciantul stabileste un asortiment printr-o reunire de produse particulare.

Produsul, care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre consumator in vederea satisfacerii unei nevoi. Produsul este vandut sub un nume care ii individualizeaza starea si/sau uneori calitatea, de exemplu: bluza, cravata, televizor.

Categoria de produs, care desemneaza un ansamblu de produse susceptibile sa raspunda unei finalitati globale identice, respectiv acelasi nevoi, de exemplu: camasi pentru barbati, scaune de bucatarie.

Modelul, care corespunde individualizarii unui produs in functie de materia prima, de design-ul folosit, de exemplu: rochii clasice, sau scaunele de bucatarie fabricate din lemn.

Referinta, care este veriga de analiza cea mai mica pentru ca ea identifica marca, talia si culoarea unui anumit model dintr-un produs.

Piesa sau articolul, care raspunde unitatii de vanzare dintr-o referinta particulara data.

Urmatoarele bunuri de consum pot constitui asortimentul unui punct de vanzare:

A.            Bunuri comparative. Sunt bunuri care, in raport cu consumatorul, se caracterizeaza prin: eforturi de alegere si de informare, un risc legat de decizia de cumparare, o frecventa de cumparare slaba si o durata de consum medie.

In acest caz, comerciantul, adopta o strategie ofensiva sau de atractie, cu asigurarea asortimentului prin service-ul pentru care se angajeaza practicand cote de adaos comercial convenabile.

marfurilor,concomitent cu operativitatea primirii acestora.

b)Constituirea si pastrarea stocurilor de marfuri:in vederea asigurarii continuitatii vanzarii si a varietatii sortimentale.In functie de profilul si capacitatea magazinului,de ritmicitatea aprovizionarii si de complexitatea sortimentala a marfurilor acest proces difera nu numai intre diferitele magazine ci si intre grupele sau sortimentele de marfuri existente int-un magazin.

ORGANIZAREA PROCESELOR OPERATIVE IN MAGAZIN

c)Pregatirea prealabila a marfurilor spatiilor si utilajelo,in vederea desfasuraii rapide si la un nivel calitativ superior a procesului de vanzare.

d)Vanzarea marfurilor care in afara de faptul ca este activitatea de baza careia ii sunt subordonate toate celelalte,cuprinde o gama multipla de operatiuni cu caracter economic,tehnic si organizatoric de a caror rationalizare depinde functionalitatea si eficienta activitatii comerciale.

Distantele dintre procesele operative se masoara mai ales in timp.Cel mai lun timp este cel ce impune trecerea marfurilor prin toate operatiunilor premergatoare vanzarii. care in general sunt de receptionarea cantitativa si calitativa,dezambalare,sortare,pastrare, preambalare,ansamblare.

Cel mai scurt si toto data cel mai rapid flux este intalnit de regula la marfurile de sortiment simplu de cerere curenta si care nu necesitat o prealabila pregatire pentru vanzare,marfuri care dupa momentul de primire si receptionare trec direct la punctele de vanzare din magazin

Procesele operative sunt diferite si in ceea ce priveste volumul si continutul lor datorita existentei unor conditii diferite care le determina si anume:volumul si ritmicitatea intrariilor,capacitatea economica si fizica a magazinului, pentru vanzarea,gradul de dotare de pregatire a marfurilor pentru vanzare,gradul de dotare a unitatii comerciale cu echipamen tehnic corespunzator,tehnic prezentarii si vanzarii marfurilor,serviciile suplimentare ce se acorda cumparatoriilor.

Deosebiri in ceea ce priveste efectuarea proceselor operative apar in principal intre magazinele care desfac marfuri alimentare fata de cele care desfac marfuri nealimentare.La rationalitatea proceselor operative din magazin o contributie inseamna reducerea timpului efectuat pregatirii marfurilor pentru vanzare.Prelungirea procesului tehnologic din industrie cu efectuarea mecanica sau automanta a acestor operatiuni nu numai ca ar corespunde cerintelor de eficienta ci ar contribui in acelasi timp la introducerea si extinderea tehnicilor moderne si rapide de vanzare in magazine.

Deoarece procesul de vanzare constituie procesul fundamental caruia ii este subordonata intrega activitate a magazinului trebuie gasite cintinu forme adecvate care sa conduca atat la accelerarea acestui proces cat si la servirea civilizata si complexa a cumparatorilor.

In principal,durata procesului de vanzare este influentat de forma de vanzare practicata precum si de particularitatiile cererii de comp[lexitatea sortimentala si de numarul articolelor cumparate.Cu cat procesul este de un sortiment mai larg si se cumpara numai dupa o alegere si o probare prealabila,durata vanzarii este mai mare si invers.

Durata procesului de vanzare este influentata totodata de diversitatea seviciilor suplimentare acordate cumparatoriilor.Aceasta reprezinta un aspect pozitiv in activitatea magazinului chiar daca durata procesului de vanzare creste.

Organizarea interioara si modernizarea magazinului.

Organizarea interioara a magazinului poate fi definita ca o structura functionala a acestuia, flexibila si dinamica prin care se realizeaza obiectivele si scopurile propuse.Principalele elemente care influenteaza organizarea interioara a magazinuluisunt:

a)Circulatia in interiorul magazinului,acesta se refera la fluxul tehnologic circuitul dirijat si circulatia libera.

Fluxul tehnologic in magazin este format din fluxul de marfuri, fluxul personalului comercial si fluxul cumparatoriilor.Durata distanta si fluenta fluxului tehnologic sunt determinate de capacitatea fizica a magazinului, de profilul . 15

Circuitul marfurilor ocupa locul principal in fluxul tehnologic deoarece in functie de acestea se rezolva problemele legate de profilarea si dimensionarea spatiilor,dotarea acestora,organizarea muncii,potrivit cu procesele operative prin care trec marfurile.

Pentru scurtarea la minim a drumului parcurs de marfuri si pentru ca acest flux sa aiba conditii optime de desfasurare trebuie sa se asigure ica de la intrare,rezolvarea unor cerinte de ordin organizatoric si anume:

-separarea intrarii marfurilor de cea a cumparatoriilor.

-situarea in imediata apropiere a intrarii a spatiului rezervat efectuarii receptiei.

-asezarea tangentiala pe fluxul marfurilor a biroului magazinului pentru urmarirea continua a marfurilor.

-amplasarea incaperilor de depozitare in imediata apropiere a locului de vanzare.

-dotarea magazinului cu utilaje care sa permita efectuarea mecanica a operatilor de incarcare-descarcare si de vehiculare a marfurilor.

In functie de forma constructiei magazinului se pot intalni fluxuri de marfuri pe orizontala care sunt de altfel cele mai numeroase si fluxuri de marfuri pe vertivala in magazinele etajate.

Fluxul personalului comercia corespune in general fluxului de marfuri intrucat lucratorii comerciali sunt cei care efectueaza toate operatiile proceselor operative prin care trec marfurile.Sunt si situati in care fluxul personalului cuprinde doua circuite,respectiv un circuit extern prin care se intelege traseul urmat de lucratori,de la intrarea in magazin pana la intrarea in fluxul de marfuri si circuitului intern prin care se intelege traseul comun al lucratorilor si a marfurilor in spatiile de receptionare,depozitare si vanzare.

Fluxul cumparatoriilor este cel care influenteza marime si amenajrea salii de vanzare.In fluxul tehnologic al magazinului sala de vanzare este locul unde se intalnesc toate cele trei fluxuri respectiv se intalnesc si se contopesc fluxul de marfuri si fluxul de cumparatori prin faptul ca dupa alegere sau vanzarea marfurilor vor urma un drum comun cu al cumparatoriilor.Se continua drumul comun al marfurilor si al cumparatoriilor cu cel al lucratorilor,spre deosebire de celelalte fluxuri,fluxul cumparatorilor are un circuit inchis si este mult mai simplu.

Circuitul dirijat se intrebuinteaza in magazinele cu autoservire si are ca scop trezirea interesului cumparatorilor si pentru alte marfuri decat cele cautate prin trecerea in revista a tuturor marfurilor expuse de-a lungul traseului abligatoriu.Prin circuitul dirijat se urmareste obtinerea unei mai mari fluiditati prin evitarea blocajelor la punctele de mare atractie sau la incrucisare.

Circuitul liber intalnit in special in marile magazine permite cumparatorilor deplasarea catre ori care punct sau raion al magazinului pe un traseu ales de fiecare cumparator in functie de marfurile dorite de scopul vizitarii magazinului,de cumparare sau de informare, de timpul liber disponibil de amplasarea raioanelor in sala de vanzare.

Cerintele de baza ale organizarii circulatiei in interiorul magazinului ce se impun a fi riguros respectate sunt:

-evitarea incrucisarilor si a intreruperilor

-intalnirea si intrepatrunderea fluxului sa se faca numai acolo unde sunt reclamate de realizarea optima a proceselor operative.

-organizarea de irculatii fluente si simple.

Incaperile magazinului

Sala de vanzare este destinata publicului si deci vanzarii marfurilor din care cauza constituie elementul structural de baza.Din punct de vedere al dimensiuni ocupa suprafata cea mai mare ,intre 50-70% din totala suprafata.

Din punct de vedere functional,reprezinta spatiul de vanzare sau mai pe larg,locul de etalare al marfurilor,locul de munca al lucratorilor comerciali si locul fluxului cumparatorilor.Pentru a raspunde cerintelor de functionare si de eficienta vanzare trebuie sa indeplinesca o serie de conditi printre care:

-sa asigure un flux optim pentru marfuri,lucratori si cumparatori.

-sa permita folosirea celor mai moderne si rapide forme de vanzare ,dar si posibilitatea schimbarii acestora in functie de transformariile viitoare. -sa asigure folosirea intensiva a spatiului printr-o dimensionare si amplasare a raioanelor in functie de volumul si structura cererii precum si printr-o mai mare mobilitate in schimbarea dimensiunii raioanelor ca urmare a schimbarii structurii si volumului vanzariilor.

-sa asigure o etalare adecvata si atragatoare a marfurilor incat sa incite la cumparare.

-sa dea posibilitate folosirii formelor moderne de promovare a vanzarilor.

-sa asigure conditii de mediu pentru desfasurarea cu randament optim a activitatii de catre lucratorii comerciali si un cadru ambiant placut pentru cumparatori care sa dea acestora o stare psihologica de confort siguranta si incredere.

Incaperile auxiliare,numarul si destinatia acestora difera in functie de necesitatile functionale ale fiecarei unitati comerciale.In acestea categorie se include de regula incaperile pentru pastrarea stocurilor,pentru efectuarea unor operatiuni cu caracter tehnic de preambalare,sortare,retus,ansamblare

La stabilirea destinatiei acestor icaperi,se au in vedere structura sortimentala a marfurilor, necesitatile impuse de pastrarea integritatii calitative a produselor si gradul de pregatire a marfurilor pentru vanzare.Incaperile auxiliare ocupa 25-45% di suprafata totala a magazinului.

Suprafata salii comerciale si cea a icaperilor auxiliare constituie suprafata utila a magazinului, adica suprafata rezervata efectuarii pricipalelor procese operative.Impreuna pot ajunge la 80-90% din suprafata totala in cazul unitatiilor comerciale mari si pana la 100% la cele de dimensiuni mici.

In cazul in care unitatea comerciala desface produse alimentare usor alterabile se impune ca in structura icaperilor auxiliare sa existe asa numitele camere frigorifice care au drept scop depozitarea si pastrarea in conditii optime a acestor produse. Dimensionarea acestora se face in raport de volumul desfacerilor si de timpul de stocare a produselor.

Concluzii si propuneri

SC ,,VENUS'' SRL este o unitate de comercializare cu

amanuntul a marfurilor alimentare si nealimentare. Acesta practicand vanzarea

produselor cu amanuntul. Sortimentul de marfa fiind etalat si aranjat pe rafturi in

functie de marfa si de masa acestora. Echipamentul comercial al magazinului

cuprinde alaturi de mobilierul de expunere a marfurilor si o gama larga de utilaje

si materiale indispensabile in procesul prezentarii marfurilor. Aceste utilaje

folosite in procesul prezentarii si desfacerii marfurilor si anume: utilaje de calcul,

casa de marcat, cantar electronic pentru cantarirea produselor in vrac.

In concluzie imaginea firmei, locul amplasarii si desfacerii

activitatii comarciale, respectiv eficienta personalului si majoritatea capitalului

ducand la o afacere profitabila.

Propunerile mele pentru societatea mea SC ,,VENUS'' SRL ar

fi urmatoarele:

~ aplicarea modalitatilor de plata prin intermediul cardului facilitand munca

si timpul vanzatorului si clientului.

~ in sala de servire sa se instaleze sisteme de alarma, camere video

pentru a asigura securitatea societatii pe timp de noapte si intrarea persoanelor

in incinta magazinului pentru a sustrage bunuri materale.   

BIBLIOGRAFIE

1. 'Meseria de comerciant' Colectia 'Biblioteca comertului romanesc', Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1995.
2. 'Tehnologia comerciala' de Ana-Lucia Ristea, C. Tudose, V. Ioan-Franc, Ed. Expert, Bucuresti, 1999
3. 'A fi sau a nu fi comerciant' de Ana-Lucia Ristea, C. Tudose, V. Ioan-Franc

4. Revista Piata / nr.29 / Martie 2007

https://www.canadabusiness.ca/ (sursa: U.S. Small Bussiness Administration)

19

CUPRINS

Aegument..1-3

Amplasarea unui magazin.3-5

Vadul comercial..6-8

Amenajarea magazinului8-9

Designul exterior.9-10

Designul interior..11

Ambianta.12-13

Asortimentul de marfui13-14

Organizarea proceselor operative in magazin..14-17

Concluzi si propuneri18