Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Politica netarifara

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Comerciantul
Definitie, tipologie, instrumente politica comerciala
Inmatricularea societatii
Gradul de saturatie al pietei
ANALIZA STRATEGICA A CONCURENTEI: PIATA GEOGRAFICA DE REFERINTA
TRASATURI ALE NEGOCIATORILOR DIN DIVERSE CULTURI
Conceptul de investitie straina
POLITICILE COMERCIALE INTERNATIONALE
Constituirea societatilor comerciale
Infiintarea societatilor comerciale

Politica netarifara

Politica netarifara utilizeaza ca mijloace prohibitiile la import (interdictii totale); restrictii cantitative (limitari directe prin cote sau contingente de import sau limitari indirect prin preturi prag sau taxe de prelevare la import); restrictii calitative care ingradesc artificial importul (standard, norme tehnice, norme privind continutul, modul de prezentare, de ambalare si de etichetare a produselor etc.); formalitati la import (documente complicat de intocmit sau inutile).



Spre deosebire de politica tarifara, care, asa cum s-a vazut, este considerata un instrument de natura economica de protectie a economiei, politica netarifara are caracter administrativ, intrucat poate opri total importul, indiferent de puterea concurentiala a exportatorilor. Astfel, un contingent (cota) de import nu permite importul decat in limita cantitatii stabilita de guvern. Odata contingentul epuizat, importul nu mai poate fi efectuat, este practic oprit.

Pe masura reducerii taxelor vamale in comertul international in cadrul negocierilor organizate sub egida GATT-OMC, s-a produs, in compensare, o proliferare a masurilor cu caracter netarifar, in special sub forma reglementarilor de ordin calitativ, care devin tot mai sofisticate, ca urmare a progresului tehnic si a cresterii exigentelor pentru protectia sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor.

1 Restrictii de ordin cantitativ

Restrictiile de ordin cantitativ sunt aplicate sub forma limitǎrii directe sau indirecte a cantitǎtii mǎrfurilor premise la import. Aceste mǎsuri ingrǎdesc libera concurenta prin restrangerea ofertei de mǎrfuri strǎine pe piata localǎ. Se pot aplica fie prin stabilirea de contingente (cote) de import, fie prin stabilirea de preturi prag la mǎrfurile importante. Contingentele de import sunt cele mai drastice, intrucat cotele odatǎ epuizate, nu mai pot fi efectuate importuri. Preturile prag dau, aparent, posibilitatea consumatorului sǎ opteze intre aprovizionarea de la intern sau de la import. In fond, insǎ, nivelul de pret prag ridicat stabilit la import il obligǎ sǎ cumpere produsele locale.

ǎ panǎ la marea crizǎ din 1929-1933. In timpul crizei si panǎ dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial restrctiile cantitative au fost practicate pe o scarǎ extreme de largǎ. Incepand din anul 1974, cand au fost puse bazele GATT, s-a renuntat treptat la aplicarea restrctiilor cantitative, in special sub forma limitǎrii directe a importului. Concomitent, s-au intensificat mǎsurile de influentare prin pret a cantitǎtii mǎrfurilor importate.

Regulile comertului international (GATT OMC) interzic folosirea la import a restrictiilor cantitative, practicate sub formǎ de contingente, licente de import sau alte procedee. Astfel de restrictii pot fi admise numai cu titlu temporar, pentru echilibrarea balantei de plǎti externe sau evitarea unui prejudiciu grav cauzat de importuri unor sectoare de productie internǎ, dar cu conditia administrǎrii lor de o manierǎ nediscriminatorie fatǎ de tǎrile exportatoare.

2 Restrictii de ordin calitativ

Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial s-a produs o adevǎratǎ explozie in materie de standarde, norme tehnice si alte reglementǎri de ordin calitativ, privind produsele care se comercializeazǎ pe pietele interne, atat din productia proprie cat si din import, in scopul protejǎrii sǎnǎtǎtii si securitǎtii consumatorilor, protectiei fitosanitare, protectiei mediului, asigurǎrii securitǎtii publice etc. Tǎrile au devenit, insǎ, constiente, incepand din anii'60, cǎ astfel de reglementǎri, adoptate independent si diferentiat, pot constitui obstacole in calea comertului reciproc. In prezent, peste 80 de tǎri fac parte din Organizatia Internationalǎ de Standardizare-OIS, incercand sǎ-si armonizeze standardele si alte reglementǎri tehnice.

Standardele pot afecta in mare mǎsurǎ si exportul. Se pot consuma timp si bani pentru a fabrica un produs pentru exportul pe o anumitǎ piatǎ, pentru ca, in final, sǎ se constate cǎ produsul nu este admis la import, datoritǎ faptului cǎ nu intruneste conditiile unui standard, sau este respins de autoritǎtile tǎrii importatoare intrucat nu corespundeunor reglementǎri adoptate uneori in mod deliberat pentru oprirea importurilor, impunand cerinte de ordin tehnic si calitativ extrem de complicate si costisitoare pentru agrearea pe piata internǎ a unor produse strǎine. Unele din astfel de mǎsuri sunt initiate si administrate de organisme semigurvenamentale sau de organizatii ale producǎtorilor locali, care, evident, sunt orientate in mare masurǎ impotriva importurilor.




Principalele mǎsuri din aceastǎ categorie sunt: normele de securitate, mǎsurile de ordin sanitar, reglementǎrile privind compozitia produselor, normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea produselor.

Normele de securitate in exploatare vizeazǎ in special materialele si electrostatice de uz casnic, cazanele si aparatele sub tensiune, echipamentul minier, aparatele de incǎlzit materialele de constructii, echipamentul aeronautic, echipamentul nuclear. In multe tǎri, inainte de a fi importate, produsele respective trebuie supuse unui proces de omologare.

Mǎsurile de ordin sanitar sunt destinate apǎrǎrii sǎnǎtǎtii consumatorului. Reglentǎrile se referǎ la continutul alimentelor in coloranti, aditivi si conservanti. De asemenea, normele sanitare vizeazǎ si articole necomestibile, dar care pot sǎ contamineze sǎnǎtatea: creioane, ambalaje care intrǎ in contact cu alimentul etc. Produsele farmaceutice sunt controlate inaintea importului si supuse procesului omologǎrii. Norme asemǎnǎtoare se aplicǎ si produsele chimice utilizate in agriculturǎ.

Reglementǎrile privind compozitia produselor vizeazǎ o listǎ extinsǎ: conserve de carne, peste si legume, biscuiti, produse textile, fibre sintetice, produse din lanǎ.

Reglementǎrile privind ambalarea, etichetarea si marcarea sunt cele mai diverse, cele mai numeroase si cele mai jenante pentru exportatori. Se referǎ la vanzarea intr-un anumit fel de ambalaj, la necesitatea de a indica pe etichete continutul precis al produsului, la dimensiunile etichetelor etc.

3 Formalitǎti vamale si administrative la import

Formalitǎtile vamale si administrative la import au, in general, un caracter legitim pentru aplicarea politicii comerciale. In multe situatii, astfel de mǎsuri sunt insǎ utilizate pentru limitarea importurilor si chiar pentru descriminarea intre diferitele tǎri partenere. Principalele metode folosite, in acest sens, sunt cele privind evaluarea incorectǎ in vamǎ a mǎrfurilor importate si cerintele referitoare la prezentarea de documente suplimentare, necesare la importul in anumite tǎri.

Potrivit reglementarilor internationale, valoarea in vama se stabileste pe baza pretului normal al marfii, rezuland din facturi, iar transformarea din valuta straina in moneda natinala se face la un curs real, conform normelor FMI. Contrar acestei reguli, unele tari folosesc la evaluarea vamala alte preturi decat cel real al marfii importate (de exemplu, pretul intern al produsului similar sau preturi arbitrare mult mai ridicate), ceea ce scumpeste importul, facandu-l necompetitiv.

Desi exista tendinta de simplificare si standardizare a documentatiei necesare pentru realizarea tranzactiilor comerciale, o serie de tari pretind la import prezentarea de documentatii care ingreuneaza si, uneori, chiar opresc importurile. Intre documentele din aceasta categorie se inscriu certificatele consulare, certificatele suplimentare de origine a marfurilor, facturi vamale speciale, declaratii vamale extrem de complicate, solicitand declarantului elemente pe care, de multe ori, nu are de unde sa le cunoasca etc.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 919
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site