Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


SOCIETATEA PE ACTIUNI

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
COORDONATE ALE CALITATII IN SECTORUL SERVICIILOR
CURTEA DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNATIONAL DE PE LANGA CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A ROMANIEI – organizare si functionare
CONCURENTA COMERCIALA
STUDIU DE CAZ SOCIETATEA NATIONALA DE TELECOMUNICATII ROMTELECOM S.A. - DECIZII
Organizarea activitatilor referitoare la calitate in cadrul intreprinderii
Relatiile societatilor comerciale cu statul
Pietele de consum si comportamentul consumatorului
UTILITATEA ECONOMICA. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
Politica netarifara
STILURILE FUNCTIONALE SI COMUNICARE

TERMENI importanti pentru acest document

: : societatea pe actiuni se dizol : manifestare drept de preemtiune de catre societatea emitenta : are societatea emitenta un drept de preemtiune la dobandirea propriilor actiuni :

SOCIETATEA PE ACTIUNI

1. Notiunea societatii pe actiuni

Societatea pe actiuni este forma cea mai complexa si tot odata, cea mai evoluata a societatii comerciale.[1]

In aceasta forma de societate conteaza mai mult aporturile asociatilor decat calitatile personale ale acestora. In general asociatii contribuie cu aporturile lor la formarea capitalului social, fara sa desfasoare o activitate in societate. Aceste aporturi prezinta interes si pentru terti, deoarece raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale se limiteaza la aceste aporturi.

Datorita importantei aporturilor la formarea capitalului social si a estomparii calitatilor personale ale asociatilor, societatea pe actiuni mai este cunoscuta si sub denumirea de societate anonima.[2]

Aceasta forma de societate este destinata realizarii marilor afaceri, care necesita capitaluri insemnate.

Societate pe actiuni este organizata si functioneaza pe principii democratice. Ea are anumite organe cu competente bine delimitate, bazate pe principiul separatiei puterilor: organe de administrare si reprezentare; organe de supraveghere si control .

Datorita rolului important pe care societatea pe actiuni il are in viata economica, Legea nr. 31/1990 asigura o reglementare cuprinzatoare acestei forme de societate [3].

Definitia societatii pe actiuni - Potrivit art. 3 din Legea nr. 31/1990, societatea pe actiuni , este societatea ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul social; actionarii sunt obligatii numai pana la concurenta capitalului subscris.

Actiunile sun fractiuni ale capitalului social si tot odata titluri reprezentative ale contributiilor asociatilor la formarea capitalului social.

Societatea pe actiuni poate fi definita ca acea societate constituita prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in scopul impartirii beneficilor si care raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aporturilor lor.

Caracterele societatii pe actiuni - Din definitia data rezulta caracterele societatii pe actiuni:

- societatea se constituie dintr-un numar minim de asociatii, denumiti si actionari;

- capitalul social este divizat in actiuni, care sunt titluri negociabile si transmisibile;

- raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitata; ei raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.

2. Constituirea societatii pe actiuni

Societatea pe actiuni se constituie prin vointa asociatilor exprimata in actul constitutiv.

Pentru formarea capitalului social, legea reglementeaza doua modalitati de constituire a societatii: constituire obisnuita, prin aporturile asociatilor si constituirea prin subscriptie publica.

Indiferent de modalitatea folosita, pentru constituirea societatii pe actiuni trebuie indeplinite formalitatile prevazute de lege [4].

A. Actele constitutive ale societatii

Potrivit art. 5 din Legea nr. 31/1990, societatea pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate si sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

Actul constitutiv se semneaza de catre toti asociatii, sau in caz de subscriptie publica de catre fondatori.

Contractul de societate

Contractul de societate trebuie sa se incheie in forma autentica si sa cuprinda elementele prevazute de art. 8 din Legea nr. 31/1990, care cuprinde:

- numele si prenumele, locul si data nasteri, domiciliul si cetatenia asociatilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor, persoane juridice. La societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati;

- forma, denumire, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;

- obiectivul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

- capitalul social subscris si cel varsat. La constituire, capitalul social subscris varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare;

- valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate, modul de evaluare si numarul actiunilor coordonate pentru acestea;

- numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni;

- numele si prenumele, locul si data nasteri, domiciliul si cetatenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea;

- numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane fizice;

- denumire, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice;

- clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de organele statutare, controlul acesteia de catre actionare, precum si documentele la care acesteia vor putea sa aiba acces pentru a se  informa si a-si exercita controlul;

- durata societatii;

- modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;

- sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica – atunci cand se infiinteaza odata cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;

- avantajele rezervate fondatorilor;

- actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;

- operatiunile incheiate de asociatii in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni;

- modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Asociatii - Ca in orice societate comerciala, asociatii societatii pe actiuni, denumiti actionari, pot fi persoane fizice sau juridice.

Pentru aceasta forma de societate, legea impune un numar minim al actionarilor; numarul actionarilor nu poate fi mai mic de 5 (art. 10 alin. 2 din Legea nr. 31/1990).

Firma societatii - In cazul societatii pe actiuni, firma se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societatii si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime “societate pe actiuni”, sau scrise prescurtat S. A. (art. 34 din Legea nr. 26/1990).

In orice act care emana de la societate, trebuie sa se arate, pe langa elementele obisnuite (denumirea, numarul de ordine din registrul comertului, forma juridica si sediul societatii) si capitalul social, din care cel efectiv varsat, potrivit ultimului bilant aprobat.

Capitalul social - In contractul de societate trebuie sa se prevada capitalul social subscris si cel varsat. Capitalul societatii pe actiuni nu poate fi mai mic de 25.000.000. Deci, capitalul social subscris nu poate fi sub plafonul minim prevazut de lege.

La constituirea societatii, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar, nu va pute fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel.

Aporturile asociatilor - In contractul de societate trebuie aratat aportul fiecarui asociat. Aportul poate fi in numerar, in natura sau in creante.[5]

Actiunile - Contractul de societate trebuie sa arate numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se va arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni.[6]

Valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 1000 lei (art. 93 din Legea nr. 31/1990).

Administratorii societatii - In contactul de societate, asociatii trebuie sa mentioneze numarul, numele, prenumele si cetatenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligatii sa o depuna. Trebuie sa se arate puterile administratorilor si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna ori separat; drepturile speciale de administrare si de reprezentare acordate unora dintre ei.

Cenzorii societatii - In contractul de societate trebuie sa se prevada numele, prenumele, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice.

Clauze privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii si functionarea societatii. In contractul de societate se pot prevedea clauze speciale privind luarea hotararilor in adunarea generala si modul de lucru al administratorilor.

De asemenea, in contract trebuie sa se prevada clauze privind controlul gestiunii societatii de catre organele statutare si controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care actionarii vor putea sa aiba acces pentru a se informa si asi exercita controlul.[7]

Contractul de societate trebuie sa prevada eventualele avantaje conferite fondatorilor pentru activitatea lor legata de constituirea societatii.

Legea prevede ca in contractul de societate trebuie sa se prevada operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care societatea urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni.

Statutul societatii

Statutul societatii pe actiuni se incheie in forma autentica.

Asa cum am aratat statul societatii cuprinde aceleasi elemente ca si contractul de societate cu deosebirea ca statutul dezvolta elementele care privesc organizarea si functionarea societatii.[8]

B. Modalitatii de constituire a societatii

Consideratii generale

Capitalul social al societatii pe actiuni trebuie sa fie de minimum 25.000.000 lei. Legea consacra doua modalitati de formare a capitalului social, care sunt considerate si ca modalitati de constituire a societatii pe actiuni.[9]

Art. 9 din Legea nr. 31/1990 prevede ca societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.

Prima modalitate este denumita constituire simultana sau constituire fara apel la subscriptia publica.

A doua modalitate este denumita constituire continuata sau constituire prin subscriptie publica.

Asociatii sunt liberi sa aleaga modalitatea de constituire a societatii in functie de interesele si posibilitatile lor.

Constituire simultana

Constituirea simultana sau concomitenta consta intr-o procedura simpla de constatare a societatii pe actiuni, care este cea folosita si in cazul constituirii societatilor in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata.

In cazul in care exista cel putin cinci asociati, care acopera prin aporturile lor intregul capital social si fiecare efectueaza varsaminte de minimum 30% din capitalul social subscris, acestia vor putea trece la constituirea societatii pe actiuni, prin incheierea actelor constitutive si indeplinirea formalitatilor prevazute de lege.[10]

Constituirea societatii este simultana sau concomitenta, deoarece formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive ale societatii.

Constituirea continuata sau prin subscriptia publica

Daca asociatii care initiaza constituirea societatii pe actiuni nu au resurse financiare necesare pentru a subscrie intregul capital social al societatii si sa verse minimul cerut de lege, ei pot apela la subscriptia publica, pot face o oferta de subscriptie, adresata oricarei persoane care dispune de bani si doreste sa ii investeasca prin cumpararea de actiuni.

Constituirea societatii prin subscriptie publica implica urmatoarele operatiuni:

- intocmirea si lansarea prospectului de emisiune a actiunilor;

- subscrierea actiunilor;

- validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor;

Fondatorii sunt cei care semneaza actele constitutive, ei au drepturile, obligatiile si raspunderile prevazute de lege.[11]

Prospectul de emisiune a actiunilor. Prospectul de emisiune este inscrisul care  cuprinde o oferta adresata publicului de a subscrie actiunile societatii care se constituie. Sub aspect juridic, prospectul apare ca o oferta de contract (act unilateral) facuta unor persoane nedeterminate.[12]

Intocmirea prospectului de emisiune. Prospectul de emisiune este intocmit de fondatorii societatii care se constituie (art. 17 din Legea nr. 31/1990).

Prospectul de emisiune trebuie sa cuprinda anumite elemente privind viitoarea societate, fiind prevazute de art. 8 din Legea nr. 31/1990, care sunt elementele actului constitutiv.

Prospectul de emisiune trebuie sa cuprinda si participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, precum si data inchiderii subscriptiei.

Prospectul de emisiune care nu cuprinde toate mentiunile legale este sanctionat cu nulitatea prospectului.

Autorizarea publicarii prospectului de emisiune - Prospectul de emisiune semnat de fondatori in forma autentica va fi depus, inainte de publicare, la oficiul registrului comertului in care sa va stabili sediul societatii.

Judecatorul delegat la Oficiul registrului va verifica legalitatea prospectului de emisiune si, constatand conditiile legale, va autoriza publicarea lui.

Publicarea prospectului de emisiune - Conform legii, nu este necesara o publicare a prospectului de emisiune in Monitorul Oficial, fiind suficienta publicarea in presa.

Subscriptia actiunilor - Cunoscand prospectul de emisiune, persoanele interesate vor subscrie actiunile viitoarei societati comerciale.

Notiunea subscrierii. Subscrierea este manifestarea de vointa a unei persoane prin care se obliga sa devina actionar al societatii, prin efectuarea unui aport la capitalul social al acesteia, in schimbul caruia va primi actiuni de o valoare nominala egala.

Prin actul subscrierii, subscriitorul adera la conditiile prospectului si isi manifesta intentia de a dobandi una sau mai multe actiuni ale societatii.

Modul de subscriere - Subscrierea de actiuni se face pe unul sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune, care trebuie sa poarte viza judecatorului delegat (art. 18 din Legea nr. 31/1990).

Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului, numarul in litere al actiunilor subscrise, data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune. Inscrisul trebuie semnat de catre subscriitor.

Conditiile subscrierii - Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social prevazut in prospectul de emisiune a fost subscris.

Legea cere ca fiecare subscriitor (acceptant) sa fie varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni ori la o societate bancara sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capital social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii.

In cazul unui aport in natura, actiunile acordate subscriitorului trebuie acoperite integral cu valoarea bunului care constituie obiectul aportului.

Validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii de catre adunarea constitutiva. Adunarea constitutiva va discuta si va aproba si actele constitutive ale viitoarei societati.[13]

Convocarea adunarii constitutive - Convocarea se face printr-o instiintare publicata in Monitorul Oficial si in doua ziare cu larga raspandire, cu 15 zile inainte de data fixata pentru adunare.

Instiintarea trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: locul si data adunarii si aratarea amanuntita a problemelor care vor face obiectul discutiilor.

De mentionat ca data adunarii nu poate trece peste doua luni de la data inchiderii subscrierii.

Fondatorii sunt obligati sa intocmeasca lista celor care, in temeiul subscriptiei, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva, pe langa numele si prenumele, denumirea subscriptiei, trebuie sa cuprinda si numarul actiunilor fiecaruia (art. 22 din Legea nr. 31/1990). Lista va fi afisata la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile inainte de data adunarii.

Atributiile adunarii constitutive - Aceste atributiuni sut prevazute in art. 27 din Legea nr. 31/1990, si ele sunt considerate si obligatii ale adunarii constitutive.

Adunarea constitutiva trebuie sa verifice respectarea cerintelor legale privind capitalul social: subscrierea intregului capital social, raportul dintre capitalul subscris si cel varsat, si existenta varsamintelor. Va decide daca este cazul, asupra maririi sau micsorarii capitalului social, in functie de rezultatele subscriptiei.

Dupa depunerea raportului expertilor, fondatorii convoaca din nou adunarea constitutiva, spre a examina si valida raportul de evaluare intocmit de experti.

In cazul aporturilor in natura, daca valoarea acestora, stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia prevazuta de fondatori in prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntandu-i pe fondatori. Actiunile acestor acceptanti pot fi preluate de fondatori, in termen de 30 de zile, sau, ulterior, de alte persoane prin subscriptie publica (art. 26 din Legea nr. 31/1990).

O importanta atributie a adunarii constitutive o constituie discutarea si aprobarea contractului de societate si a statutului societatii sau a actului constitutiv sub forma inscrisului unic, dupa caz. Adunarea va desemna si persoanele care se vor prezenta la notarul public pentru autentificarea actelor constitutive si vor indeplini formalitatile prevazute de lege pentru constituirea societatii.

O alta atributie a adunarii constitutive este numirea administratorilor si cenzorilor societatii.

Desfasurarea adunarii constitutive - Adunare va alege un presedinte, care va conduce lucrarile, precum si doi sau mai multi secretari.

Participarea subscriitorilor la adunare se va constata prin liste de prezente, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si un secretar.

Inainte de a se intra in ordine de zi, oricare subscriitor poate face observatii asupra listei participantilor, afisata de fondatori.

Adunare constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate plus unul din numarul subscriitorilor (acceptantilor) si ia hotarari cu votul majoritatii simple a celor prezenti, art. 24, alin. (4), din Legea nr. 31/1990.

Fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de numarul actiunilor subscrise. Legea nu permite acceptantului sa fie reprezentat in adunare prin procura speciala. Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti.

Drepturile, obligatiile si raspunderile fondatorilor.

Drepturile fondatorilor - Fondatorii sunt indreptatiti sa fie remunerati pentru activitatea depusa pentru constituirea societatii. Potrivit legii, fondatorii au dreptul la o cata din beneficiul net al societatii constituite prin subscriptie publica. Cota este stabilita de adunarea constitutiva; ea nu poate depasi 6% din beneficiul net si nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii.

Dreptul la o cota din beneficiu  societatii il au numai persoanele fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondatori prin actul constitutiv.

Daca societatea se dizolva anticipat, fondatorii au dreptul sa ceara despagubiri de la societate, cu conditia dovedirii ca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. In acest caz, dreptul la actiune al fondatorilor se prescrie in termen de 6 luni de la data adunarii generale a actionarilor care a hotarat dizolvarea anticipata a societatii (art. 33 din Legea nr. 31/1990).

Obligatiile fondatorilor - Dupa constituirea societatii, fondatorii sunt obligati sa predea administratorilor documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii.

Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si cheltuielilor necesare constituirii societatii prin subscriptie publica.

Raspunderea fondatorilor - Fondatorii raspund pentru actele lor privind constituirea societatii prin subscriptie publica.

Potrivit art. 30 din Legea nr. 31/1990, fondatorii si primii administratori sunt solidari raspunzatori, fata de societate si de terti pentru: subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv; existenta aporturilor in natura; veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii.

Adunarea generala a actionarilor nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor administratori, timp de 5 ani de la constituirea societatii, pentru raspunderea care le revine pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile constituirii societatii, si pentru actele juridice incheiate in contul societatii, afara de cazul cand societatea, dupa constituire, le-a luat asupra sa.

Regulile speciale privind societatea pe actiuni constituita prin subscriptie publica.

Actiunile emise de aceste societatii devin liber transferabile pe o piata reglementata (piata bursiera).

Aceste actiuni se inregistreaza obligatoriu la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare, apartinand Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Conducerea si functionarea societatilor denuntate public sunt supuse Legii nr. 31/1990 si O. U. G. nr. 28/2002.

Societatile denuntate public au obligatii speciale pentru asigurarea protectiei actionarilor lor.

C. Formalitatile necesare constituirii societatii

Formalitatile necesare constituirii societatii sunt cele prevazute de Legea nr. 31/1990 pentru constituirea oricarei societati comerciale: intocmirea actelor constitutive si inregistrarea si autorizarea functionarii societatii.

Formalitatile sunt indeplinite de catre asociati, cand constituirea este simultana, si de persoanele desemnate de adunarea constitutiva, cand constituirea este continuata.

3. Functionarea societatii pe actiuni

A. Actiunile emise de societate

Notiunea si caracterele actiunilor

Notiune - Actiunea este o fractiune a capitalului social; ea trebuie sa fie obligatoriu egala in valoare cu celelalte actiuni.

Actiunea este un titlu de valoare; ea incorporeaza si consta drepturile si obligatiile izvorate din calitatea de actionar.

Actiunea desemneaza raportul juridic dintre actionar si societate.

Actiunea este un titlu reprezentativ al contributiei asociatului, constituind o fractiune a capitalului social, care confera posesorului calitatea de actionar.

Caracterele actiunilor - Actiunile sunt fractiuni ale capitalului social care au o anumita valoare nominala. Fiecare actiune reprezinta o valoare nominala care exprima fractiunea din capitalul social pe care inscrisul o incorporeaza. Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 1.000 de lei.

Prin fixarea valorii nominale a actiunii se determina valoarea aportului ce trebuie efectuat pentru fiecare actiune subscrisa.[14]

- Actiunile sunt fractiuni agale ale capitalului social. Toate actiunile trebuie sa incorporeze aceeasi valoare, astfel actiunile confera posesorilor drepturi egale.

Valoarea egala a actionarilor asigura conditiile necesare pentru luarea hotararilor in adunarea generala a actionarilor.

- Actiunile sunt indivizibile. Potrivit art. 102 din Legea nr. 31/1990, acest caracter al actiunilor este menit sa asigure buna functionare a societatii. Dizolvarea actiunilor ar avea drept rezultat fractiunea excesiva a capitalului social si, implicit, cresterea numarului actionarilor, ceea ce ar ingreuna functionarea societatii.

- Actiunile sunt titluri negociabile. Actiunile emise de societate sunt titluri care incorporeaza anumite valori patrimoniale. Ele sunt considerate titluri de valoare sau titluri de credit si sunt denumite valori mobiliare.[15]

Natura juridica a actionarilor

Actiunile sunt titluri autonome, independente fata de actul juridic din care decurg; ele isi au izvorul in contractul de societate. In cazul transmisiunii actiunilor, dobanditorul devine titularul unui drept derivat, iar nu al unui drept nou, originar.

Se considera ca ele nu sunt titluri de credit perfecte, ci titluri speciale, denumite corporative, societare sau de participatiune.[16]

Felurile actiunilor

Actiunile emise de societatea pe actiuni se impart in doua categorii: actiuni ordinare si actiuni preferentiale.

Actiuni ordinare - Dupa modul lor de transmitere, actiunile ordinare sunt de doua feluri:

- actiunea nominativa identifica titularul actiunii. In titlul se mentioneaza numele, prenumele si domiciliul actionarului sau, dupa caz, denumirea si sediul acesteia.

- actiunile nominale pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont.

Actiunile nominative in forma materiala pot fi emise si ca titluri comutative pentru mai multe actiuni.

Daca nu a emis si nu a eliberat actiuni in forma materiala, societatea va elibera actionarilor, din oficiu sau la cerere, cate un certificat de actionar.

Actul trebuie sa arate numarul, categoria si valoarea nominala a actionarilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este inscris in registrul actionarilor si, dupa caz, numarul de ordine al actionarilor (art. 97 din Legea nr. 31/1990).

Actiunile la purtator - Elementele de identificare a titularului actiunii nu se mentioneaza in titlu. Titularul al actiunii este posesorul ei. Drepturile aferente actiunii apartin si pot fi exercitate de persoana care poseda titlul.

Actiuni preferentiale - Aceste actiuni confera titularilor lor drepturi diferite de cele ale titularilor actiunilor ordinare.

Potrivit art. 95 din Legea nr. 31/19990, actiunile preferentiale sunt actiunile ci dividende prioritar fara de drept de vot. Aceste actiuni confera titularului dreptul la un divident prioritar prelevat asupra beneficiului distribuit al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari, precum si drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa ti de a vota, in temeiul acestor actiuni, in adunarile generale ale actionarilor.[17]

Stabilirea felului actiunilor care vor fi admise de societate. Potrivit art. 91 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv. Prin actul constitutiv trebuie sa se prevada numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator, si numarul lor pe categorii.

In prezenta unor prevederi in actul constitutiv, actiunile vor fi la purtator.

Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna actiuni nominative.

Legea permite convertirea actiunilor nominative in actiuni la purtator si invers, precum si convertirea actiunilor preferentiale si a actiunilor ordinare dintr-o categorie in cealalta. Convertirea poate fi hotarata de adunarea generala extraordinara.

Cuprinsul actiunii

Elementele cuprinse in titlu - Actiunea, ca inscris (titlu) care incorporeaza anumite drepturi, trebuie sa cuprinda elementele care privesc societatea emitenta, precum si drepturile posesorului actiunii. Potrivit art, 93 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, actiunea va cuprinde: capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate; avantajele acordate fondatorilor.

In cazul actiunilor nominative, trebuie sa se mentioneze numele, prenumele si domiciliul actionarului sau, dupa caz, denumirea si sediul acestuia.

In toate cazurile, actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, cand sunt mai multi, sau a unicului administrator.

Conditii pentru  emiterea actiunilor

Evocarea conditiilor - Legea nr. 31/1990 stabileste anumite conditii pentru emiterea actiunilor.

Actiunile pot fi emise numai dupa inmatricularea societatii in registrul comertului. Aceasta conditie este menita sa ii protejeze pe subdobanditorii, care ar putea dobandi actiunile unei societatii a carei constituire nu s-a realizat.

Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala (art. 92). Numai cu respectarea acestei conditii se va asigura formarea capitalului social si deci vor fi ocrotiti creditorii societatii.

Emiterea de actiuni noi, pentru majorarea capitalului social, este interzisa pana nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta. Aceasta conditie este destinata ocrotirii creditului general; nu se poate proceda la emiterea de noi actiuni cata vreme societatea nu si-a acoperit in intregime capitalul social subscris.[18]

Drepturile si obligatiile actionarilor

Drepturile actionarilor - Actionarii au anumite drepturi. Acestea sunt drepturi nepatrimoniale sau drepturi patrimoniale.[19]

Dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor. Acest drept il au toti actionarii, chiar daca, din anumite motive, legea le interzice sa participe la deliberari si la luarea hotararilor. Actionarii pot participa la adunarea direct sau prin reprezentare. Nu au drept de a participa la adunarea generala titularii actionarilor preferentiale cu divident prioritar fara drept de vot.

Dreptul de vot - Actionarii au drept de vot in adunarea generala a actionarilor. Potrivit art. 101 din Legea nr. 31/1990, orice actiune platita da drept de vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. Actionarii exercita dreptul lor de vot proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.

Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu au efectuat varsamintele ajunse la scadenta.

Actionarii nu au drept de vot, in cazul in care sunt detinatori ai unor actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot.

Dreptul de informare - Actionarii au dreptul sa fie informati asupra desfasurarii activitatii societatii.

Administratorii sunt obligatii sa puna la dispozitia actionarilor registrelor registrele societatii si sa elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele (art. 173 din Legea nr. 31/1990).

Actionarii au dreptul sa cerceteze bilantul, precum si rapoartele administratorilor si cenzorilor, depuse la sediul societatii in vederea adunarii generale, putand obtine, pe cheltuiala lor, copii ale acestor documente.

Intre sedintele generale, actionarii au dreptul de a se informa asupra gestiunii societatii, consultand documentele prevazute in actul constitutiv. In urma consultarii, ei vor putea sesiza, in scris, consiliul de administratie despre constatarile lor, la care consiliul de administratie trebuie sa raspunda, tot in scris, in termen de 15 zile de la data sesizarii.

Actionarii pot cere instantei sa desemneze un expert care sa analizeze anumite operatiunii din gestiunea societatii, iar raportul intocmit va fi pus la dispozitia cenzorilor societatii pentru analiza si masuri.[20]

Dreptul la divident - Principalul drept patrimonial al actionarului este dreptul de a primi dividende, ele se platesc asociatilor in proportie cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu sa prevazut altfel.

Cuantumul dividendului se stabileste de adunarea generala a actionarilor.

Dreptul asupra partii cuvenite din lichidarea societatii - La incetarea exercitarii societatii, actionarilor au dreptul sa primeasca partea ce li se cuvine in urma lichidarii societatii.[21] Potrivit art. 261 din Legea nr. 31/1990, partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea societatii se stabileste de lichidatori prin bilantul final de lichidare a societatii.

Obligatiile actionarilor. Actionarii au anumite obligatii. Principala obligatie a actionarilor este de a efectua plata varsamintelor datorate.

Situatia actionarilor trebuie sa fie cuprinsa in anexa la bilantul contabil anual. Legea cere sa se precizeze daca actiunile au fost integral achitate si, dupa caz, numarul actionarilor pentru care s-a cerut fara rezultat, efectuarea varsamintelor.

In cazul neachitarii la scadenta a varsamintelor datorate din valoarea actionarilor subscrise,[22] va fi folosita procedura reglementata de art. 100 din Legea nr. 31/1990.

Daca actionarii nu au efectuat varsamintele pe care le datoreaza, in termenele prevazute in actul constitutiv sau cel al subscriptiei publice, societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie printr-o somatie colectiva ,publicata de doua ori, la un interval de 15 zile , in Monitorul Oficial si intr-un ziar de larga raspandire.

Daca nici dupa aceasta somatie, actionarii nu efectueaza varsamintele, consiliul de administratie va putea decide, fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea actionarilor nominative in cauza. Urmarirea actionarilor se face potrivit regulilor dreptului comun in materie de executare silita.

In cazul anularii actiunilor, decizia de anulare se va publica in Monitorul Oficial, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.

In locul actiunilor anulate, societatea va emite noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi vandute.

Sumele obtinute din vanzarea acestor actiuni vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor de publicatie si vanzare, a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate. Eventualul rest va fi predat actionarilor ale caror actiuni au fost anulate.

In cazul in care sumele obtinute din vanzarea noilor actiuni nu sunt indestulatoare pentru acoperirea sumelor datorate societatii sau daca vanzarea nu are loc, din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se indrepte impotriva subscriitorilor si cesionarilor.

Daca, folosindu-se aceste cai, nu s-au putut obtine sumele datorate societatii, trebuie sa se procedeze de indata la reducerea capitalului societatii in proportie cu diferenta dintre capitalul existent si capitalul social.

Transmiterea actiunilor

Actiunile se transmit in mod diferit, dupa cum sunt actiuni nominative sau la purtator.

Legea stabileste unele reguli speciale pentru vanzarea actiunilor de catre actionari prin oferta publica.

Transmiterea actiunilor nominative. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite printr-o declaratie facuta in registrul actionarilor al societatii emitente, semnata de cedent si de cesionar sau mandatarii lor si prin mentiunea facuta pe titlu.

Prin actul constitutiv al societatii se pot prevedea si alte modalitati de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative.[23]

Daca actiunea nominativa este transmisa mai multor persoane, cesiunea trebuie sa desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune. In caz contrar, societatea nu este obligata sa inscrie transmiterea in registrul actionarilor.

In cazul in care actiunile ce fac obiectul transmisiunii nu au fost complet liberate, subscriitorii actiunilor si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori pentru plata integrala a actiunilor timp de 3 ani, de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actiunilor (art. 98 din Legea nr. 31/1990.

Transmiterea actiunilor la purtator - Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transmite prin simpla traditiune a acestora (art. 99 din Legea nr. 31/1990).

Vanzarea actiunilor de catre actionari prin oferta publica. Art. 108 din Legea nr. 31/1990 prevede ca actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor prin oferta publica vor trebui sa intocmeasca un prospect de oferta, in conformitate cu dispozitiile O. U. G. nr. 28/2002.

Restrictiile privind transmiterea actiunilor - Prin lege sau prin acte constitutive se pot stabili anumite restrictii referitoare la transmiterea actiunilor societatii.

Restrictii legale - Potrivit art. 103 din Legea nr. 31/1990, societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, decat in cazurile si in conditiile de lege.[24]

Restrictii conventionale - Pentru protejarea intereselor actiunilor si ale societatii, in actul constitutiv al societatii pot fi stipulate clauze speciale privind transmisiunea actiunilor.[25]

Asociatii pot stipula dreptul actionarilor sau al societatii de a dobandi cu preferinta actiunile asociatului cedent (clauze de preemtiune).

Dobandirea de catre societate a propriilor actiuni.

Art. 103 din Legea nr. 31/1990 stabileste principiul potrivit caruia, societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar de seama societatii.

In anumite cazuri, legea permite dobandirea de catre societate a propriilor sale actiuni, fara restrictii.

Conditiile dobandirii de catre societate a propriilor sale actiuni - Societatea poate dobandi propriile sale actiuni in conditiile stabilite de art. 103 din Legea nr. 31/1990.

Dobandirea actiunilor este hotarata de adunarea generala extraordinara.

Hotararea va stabili modalitatile de dobandire, numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobandite, contravaloarea lor minima si maxima si perioada efectuarii operatiunii.

Hotararea privind dobandirea actiunilor trebuie publicata in Monitorul Oficial si trebuie adusa la indeplinire in cel mult 18 luni de la publicare.

Valoarea actiunilor proprii dobandite de societate , inclusiv a  celor aflate in portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris.

Actiunile dobandite pot fi platite numai din beneficiile distribuite si din rezervele disponibile ale societatii, cu exceptia rezervelor legale, inscrise in ultimul bilant contabil aproba.

Raportul de gestiune care insoteste bilantul contabil trebuie sa arate motivele care au determinat dobandirea de actiuni proprii, numarul, valoarea nominala, contravaloarea actiunilor dobandite si fractiunea din capitalul social pe care ele o reprezinta.

Cazurile in care societatea poate dobandi propriile sale actiuni fara restrictii - Legea nr. 31/1990 permite dobandirea de catre societate, fara restrictiile prevazute de art. 103 din lege, a unui numar determinat de actiuni proprii. O atare operatiune este permisa, potrivit art. 104 din Legea nr. 31/1990, in unul dintre urmatoarele  cazuri:

- dobandire se face cu scopul reducerii capitalului social, in conditiile art. 202 din legea, prin anularea unui numar de actiuni proprii de o valoare corespunzatoare reducerii;

- dobandirea se face in vederea cesiunii catre personalul societatii a unui numar de actiuni proprii, in conditiile aprobate de adunarea generala a actionarilor;

- dobandirea se produce prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotarari judecatoresti pronuntate intr-o procedura de urmarire silita impotriva unui debitor al societatii;

- dobandirea actiunilor proprii este cu titlu gratuit:

- dobandire se face cu scopul expulzarii cursului actiunilor proprii  pe piata bursiera sau pe piata organizata extrabursiera, cu avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Constituirea unei garantii reale mobiliare asupra actiunilor

Conditiile constituirii garantiei reale mobiliare asupra actiunilor.

Constituirea garantiei reale asupra actiunilor se face printr-o declaratie a titularului, data in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata, certificata de functionarul societatii sau dupa caz, al registrului independent privat al actionarilor.

Declaratia trebuie sa arate cuantumul datoriei garantate, valoarea si categoria actiunilor (art. 106 din Legea nr. 31/1990).

Constituirea garantiei trebuie inscrisa in registrul actionarilor, iar creditorului i se elibereaza o dovada a constituirii garantiei.[26]

Unele interdictii privind actiunile

Actele juridice interzise societatii - Legea nr. 31/1990 interzice societatii sa incheie anumite acte juridice, care, implicit, vizeaza actiunile proprii.

Societatea nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea substituirii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert (art. 106 din Lege).

Legea asimileaza luarea in garantie a propriilor actiuni cu dobandirea de catre societate a propriilor actiuni.

B. Adunarea generala a actiunilor

Rolul adunarii generale - Adunarea generala a actiunilor este organul de deliberare si decizie al societatii pe actiuni.

Adunarea generala exprima vointa sociala si decide asupra tuturor problemelor date de lege in competenta sa. Adunarea generala se tine la sediul societatii si in localul indicat in convocare, afara de cazul cand prin actul constitutiv s-a dispus altfel.

Felurile adunarii generale

Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare extraordinare si speciale.

Adunarea generala ordinara - Aceasta adunare se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult trei luni de la incheierea exercitiului financiar.

Adunarea generala are ca atributii si este obligata:

- sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul si sa fixeze dividendul [27];

- sa aleaga administratorii si cenzorii societatii si sa fixeze, in conditiile legii, remuneratia acestora;

- sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;

- sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul urmator;

- sa hotarasca inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multora dintre unitatile societatii.

Pentru validitatea deliberarilor este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de actionarii care detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, afara de cazul cand prin actul constitutiv sau lege s-a prevazut o majoritate mai mare.

Daca nu sunt indeplinite aceste conditii, dupa o a doua convocare, adunarea poate sa delibereze asupra acelorasi probleme oricare r fi parte de capital reprezentata de actionarii prezenti, iar hotararile se iau cu majoritatea celor prezenti.(art. 112 din Legea nr. 31/1990).

Adunarea generala extraordinara - Aceasta adunare se intruneste , in mod exceptional, cand trebuie sa ia o hotarare de o importanta deosebita, care, de regula, reclama modificarea actului constitutiv al societatii.

Adunarea extraordinara hotaraste:

- prelungirea duratei societatii;

- reducerea capitalului social sau reintregirea sa prin emisiune de noi actionari;

- emiterea de obligatiuni;

- mutarea sediului societatii;

- schimbarea obiectului societatii;

- schimbarea formei societatii;

- fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;

- dizolvarea anticipata a societatii.

Ea hotaraste oricare alta modificare a actului constitutiv, sau in oricare alta problema pentru care legea cere aprobarea adunarii extraordinare (art. 113 din Legea nr. 31/1990).

Pentru validitatea deliberarilor, este necesara prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social, iar hotararea trebuie luata cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social.

Adunarea speciala - Aceasta adunare este formata din titlurile unei anumite categorii de actiuni de actiuni.

 Hotararea adunarii generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie de actiuni nu produce efecte decat in urma aprobarii acestei hotarari de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din acea categorie.

Convocarea adunarii generale

Adunarea generala se convoaca de administratori sau de catre actionari (art. 117 si art. 119 din Legea nr. 31/1990).

Administratorii convoca adunarea generala ori de cate ori este nevoie, in conformitate cu prevederile actului constitutiv al societatii.

Administratorii sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala, la cererea actionarilor care reprezinta o zecime din capitalul social sau o cota mai mica, daca statutul prevede astfel.

Daca constata pierderea unei jumatati din capitalul social, administratorii sunt obligati sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma ramasa sau dizolvarea societatii.

Continutul convocarii - Convocarea trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu: data ti locul tinerii adunarii, ordinea de zi, cu precizarea tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii.

Comunicarea convocarii - Instiintarea actionarilor se face prin publicarea convocarii in Monitorul Oficial, si intr-unul dintre ziarele raspandite din localitatea in care se afla sediul societatii sau in cea mai apropiata localitate.

Termenul pentru intrunirea adunarii generale nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocarii.

Sedinta adunarii generale

Conditii de participare - Toti actionarii au dreptul sa participe la adunarea generala, acest drept se exercita personal de fiecare actionar ori prin reprezentare.

Actionarii nu vor putea fi reprezentati decat prin alti actionari, in baza unei procuri speciale, daca prin actul constitutiv nu s-a precizat (art. 124 din Legea nr. 31/1990)[28].Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

Desfasurarea sedintei - Sedinta adunarii generale se va tine in ziua, ora ti locul aratat in convocare.

Sedinta se deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau de persoana care ii tine locul.

Presedintele va desemna, dintre actionari, unul pana la trei secretari. Acestia verifica lista de prezenta a actionarilor care poseda mai mult de o actiune.

Pentru a-si exercita dreptul de vot in adunarea generala, actionarii trebuie sa faca dovada calitatii lor, in conditiile legii.

Actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare cu cel putin 5 zile inainte de adunare.[art. 122 alin. (1) din Legea nr. 31/1990].

Actionarii care poseda actiuni nominative indreptatiti sa exercite dreptul de vot sunt actionarii inscrisi in evidentele societatii.

Data de referinta se stabileste de catre consiliul de administratie sau administratorul unic, si ea nu poate depasi 60 de zile inainte de data la care adunarea generala este convocata prima oara.

Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu au achitat varsamintele ajunse la scadenta[29].

Adoptarea hotararilor - Hotararile adunarii generale se iau prin vot deschis. Votul este secret in mod obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor (art. 88 din Legea nr. 31/1990).

Procesul-verbal al sedintei. Lucrarile adunarii generale se consemneaza intr-un proces-verbal, care trebuie semnat de presedintele si secretar.

Procesul-verbal va cuprinde mentiuni cu privire la indeplinirea formalitatilor de convocare, dat si locul convocarii, actionarii prezenti, numarul actionarilor si dezbaterile in rezumat si hotararile luate. Actionarii pot solicita sa se consemneze declaratiile lor facute in cadrul dezbaterilor.

Procesul-verbal va fi trecut in registrul adunarilor generale(art. 130 din Legea nr. 31/1990).

Conditii de participare - Toti actionarii au dreptul sa participe la adunarea generala. Acest drept se exercita personal de fiecare actionar ori prin reprezentare.

Actionarii nu vor putea fi reprezentati insa  decat prin alti actionari, in baza unei procuri speciale, daca prin actul constitutiv nu s-a precizat altfel (art. 124 din Legea nr. 31/1990)71.

Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi abtinut majoritatea ceruta.

Desfasurarea sedintei - Sedinta adunarii generale se va tine in ziua, ora si locul aratat in convocare.

Sedinta se deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau de persoana care ii tine locul.

Presedintele va desemna, dintre actionarii, unul pana la trei secretari. Acestia verifica lista de prezenta  a actionarilor, precum si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege   si actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale.

Daca sunt indeplinite toate conditiile de cvorum cerute de lege si actul constitutiv se trece la dezbaterea problemelor care fac obiectul ordinii de zi.72  

 Dreptul de vot si exercitarea lui - Asa cum am aratat, potrivit legii, orice actiune platita da dreptul la un vot, afara de cazul cand prin actul constitutiv s-a limitat numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune. In principiu, actionarii exercita dreptul lor de vot in adunarea generala proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.

Pentru a-si exercita dreptul de vot in adunarea generala, actionarii trebuie sa faca dovada calitatii lor, in conditiile legii. Actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare cu cel putin 5 zile inainte de adunare [art. 122 alin.(1) din Legea nr. 31/1990].

Actionarii care poseda actiuni nominative indreptatiti sa exercite dreptul de vot sunt actionarii inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta [art. 122 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. Data de referinta se stabileste de catre consiliul de administratie sau administratorul unic, dupa caz si ea nu va putea depasi 60 de zile inainte de data la care adunarea generala este convocata prima oara (art. 122 din Legea nr. 31/1990)

Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu au achitat varsamintele ajunse la scadenta.72

Adoptarea hotararilor - Hotararile adunarii generale se iau prin vot deschis. Votul este secret in mod obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor (art. 88 din Legea nr. 31/1990).

Procesul verbal al sedintei - Lucrarile adunarii generale se consemneaza intr-un proces verbal, care trebuie semnat de presedinte si secretar.

Procesul-verbal va cuprinde mentiuni cu privire la indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul convocarii, actionarii prezenti, numarul actiunilor, precum si dezbaterile in rezumat si hotararile luate. Actionarii pot solicita sa se consemneze declaratiile lor facute in cadrul dezbaterilor.

Procesul-verbal va fi trecut in registrul adunarilor generale  (art. 130 din Legea nr. 31 / 1990).

Hotararile adunarii generale

Obligativitatea hotararilor - Hotararile adunarii generale sunt obligatorii pentru toti actionarii, daca au fost luate cu respectarea legii si a actului constitutiv. Deci, ele sunt obligatorii, chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare ori au votat impotriva (art. 131 din Legea nr. 31/1990).

Publicarea hotararilor - Hotararile adunarii generale devin opozabile tertilor numai prin publicarea lor in conditiile legii.

Hotararile luate de adunarea generala se depun, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi mentionate in extras in registru, si publicate in Monitorul Oficiul. Legea interzice executarea hotararilor inainte de indeplinirea acestor formalitati.

Anularea hotararilor - Hotararile adunarii generale adoptate cu incalcarea legii sau a actului constitutiv pot fi anulate pe cale judecatoreasca.

Competenta de solutionare a cererii apartine instantei in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea.

Cererea de anulare a hotararii poate fi facuta de oricare actionar care nu a luat parte la adunarea generala sau a votat contra si a solicitat sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei [art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

Anularea hotararilor se poate cere in termen de 15 zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial. Odata cu cererea de anulare se poate solicita presedintelui instantei suspendarea executarii hotararii atacate. Ordonanta de suspendare poate fi atacata cu recurs, in termen de 5 zile de la pronuntare.

Cererea de anulare a hotararii adunarii generale se solutioneaza in camera de consiliu a instantei. Hotararea judecatoreasca definitiva de anulare  trebuie sa fie mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial. De la data publicarii ei, hotararea de anulare devine opozabila tuturor actionarilor [art. 131 alin. (7) din Legea nr. 31/1990].

Dreptul de retragere din societate - Daca nu sunt de acord cu hotararile luate de adunarea generala, actionarii au dreptul sa se retraga din societate. Legea are in vedere numai hotararile privind schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului sau forma societatii (art. 133 din Legea nr. 31/1990).

Odata cu declaratia de retragere, actionarii trebuie sa depuna actiunile pe care le poseda.

Ca urmare a retragerii, actionarii au dreptul sa obtina contravaloarea actiunilor pe care le poseda, stabilita in conditiile art. 133 din Legea nr. 31/1990.

 C. Administrarea societatii

Consideratii generale

Precizari prealabile - Administrarea societatii pe actiuni este reglementata prin mai multe dispozitii ale Legii nr. 31/1990.

Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori (art. 134). Daca sunt desemnati mai multi administratori, ei constituie un consiliul de administratie [art. 134 alin. (2)]. Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie (art. 140).

Legea nr. 31/1990 a consacrat conceptia clasica privind administrarea societatii pe actiuni; administrarea se realizeaza de un administrator unic sau de un consiliu de administratie, in care presedintele consiliului de administratie este si directorul general sau directorul societatii.

Intrucat regulile generale privind administratorii societatilor comerciale au fost analizate, in cele ce urmeaza vom examina numai regulile care reglementeaza consiliul de administratie, comitetul de directie si directorii executivi.

Consiliul de administratie

Structura consiliului de administratie - Potrivit art. 134 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, „cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu  de administratie”. Dispozitia legii are un caracter imperativ; pluralitatea de administratori se constituie ope legis intr-un consiliu de administratie. In consecinta, vointele administratorilor nu se manifesta individual; exprima o vointa noua, vointa majoritara a organului colegial. 73

Intrucat gestiunea societatii este realizata de un organ colegial, numai consiliul poate hotari asupra actelor de gestiune in competenta sa. Deoarece actele consiliului de administratie sunt actele unui organ  colegial, ele sunt valabile, indiferent de modificarile intervenite in competenta acestui organ.

Consiliul de administratie este condus de un presedinte.

In absenta oricaror dispozitii legale, desemnarea presedintelui se face in conditiile stabilite prin actul constitutiv. Daca o atare problema nu a fost reglementata  nici in actul constitutiv, presedintele poate fi ales de membrii consiliului de administratie.

Durata functiei nu poate fi decat durata pentru care persoana in cauza a fost desemnata in calitate de administrator.

Presedintele consiliului de administratie este si directorul general sau director al societatii, in care calitate conduce si comitetul de directie. Avand calitatea de administrator, presedintele consiliului de administratie este desemnat, in conditiile legii, ca reprezentant al societatii, care prin actele sale angajeaza societatea in raporturile cu tertii.

Pe langa conducerea consiliului de administratie si a comitetului de directie, presedintele consiliului de administratie are si conducerea adunarii generale a  actionarilor (art. 128 din Legea nr. 31/1990).

Atributiile consiliului de administratie - Consiliul de administratie poate face toate operatiile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile prevazute de lege sau acele constitutive (art. 70 din Legea nr. 31/1990). Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie. O data cu constituirea comitetului de directie se fixeaza si remuneratia  cuvenita membrilor acestui comitet (art. 140 din Legea nr. 31/1990). Consiliul poate oricand revoca persoanele numite in comitetul de directie [art. 141 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

Consiliul de administratie numeste pe functionarii societatii , intre care se numara si directorii executivi (art. 147 din Legea nr. 31/1990).

In mod exceptional, pentru unele operatii, consiliul de administratie are nevoie de aprobarea adunarii generale a actionarilor. Este vorba de incheierea de anumite acte juridice privind bunurile din patrimoniul societatii a caror valoare depaseste plafonul stabilit de lege (art. 143 din Legea nr. 31/1990).

Functionarea consiliului de administratie - Consiliul de administratie functioneaza in conditiile stabilite prin Legea nr. 31/1990.

a)                 Data si locul intrunirii. Consiliul de administratie se intruneste ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe luna. Legea stabileste ca intrunirea consiliului are loc la sediul societatii [art. 146 alin. (2)].

b)                Convocarea consiliului. Membrii consiliului de administratie sunt convocati la intrunirea consiliului de catre presedintele consiliului, din proprie initiativa sau la cererea unuia dintre administratori, care ar solicita luarea unei decizii privind gestiunea societatii.

Convocarea se face in scris si in timp util, cu precizarea locului intrunirii si a ordinii de zi. Legea interzice luarea de catre consiliul de administratie a unor decizii asupra problemelor neprevazute in ordinea de zi, cu exceptia cazurilor de  urgenta si cu conditia ratificarii in sedinta urmatoare de catre membrii absenti [art. 146 alin. (3)].

Potrivit legii, la sedinta consiliului de administratie vor fi convocati si cenzorii societatii [art. 146 alin. (5)].

Cenzorii nu au drept de vot in luarea deciziilor si nici nu sunt abilitati de lege sa exercite un control preventiv asupra deciziilor consiliului, prin avize sau acorduri. Ei pot fi insa consultati in legatura cu problemele care fac obiectul deliberarilor.

c)                 Conditiile de cvorum si majoritate cerute pentru luarea deciziilor. Consiliul poate lua decizii valabile numai daca sunt indeplinite conditiile legii.

In absenta unei stipulatii speciale in actele constitutive, pentru luarea unei decizii este necesara o prezenta  de cel putin jumatate din numarul administratorilor care formeaza consiliul de administratie.

Pentru a asigura toate conditiile pentru functionarea consiliului de administratie si deci pentru a evita luarea deciziilor in prezenta unui numar mic de administratori ramasi in functie, legea prevede o procedura rapida de ocupare a posturilor de administrator ramase vacante. In caz de vacanta a unuia sau mai multor posturi de administratori, ceilalti administratori, impreuna cu cenzorii si  deliberand in prezenta a doua treimi si cu majoritate absoluta, procedeaza la numirea unui administrator provizoriu, pana la convocarea adunarii generale (art. 151). Aceasta procedura se aplica numai daca prin actele constitutive nu s-a stabilit altfel.

In consiliul de administratie, deciziile se iau cu majoritate absoluta a membrilor prezenti [art. 139 alin.(2)].

In scopul protejarii intereselor societatii, legea interzice unui administrator sa participe la luarea deciziei privind o operatie in legatura cu care el, sotia, rudele sau afinii sai pana la gradul al patrulea ar avea interese contrare cu cele ale societatii. Administratorul trebuie sa instiinteze despre acest conflict de interese pe ceilalti administratori si pe cenzorii societatii. Incalcarea interdictiei mentionate are drept consecinta suportarea de catre administrator a daunelor suferite de societate (art. 145).

d)                Desfasurarea sedintei consiliului de administratie. Sedintele consiliului de administratie se desfasoara sub conducerea presedintelui consiliului.

Membrii consiliului de administratie delibereaza si iau deciziile asupra problemelor care fac obiectul ordinii de zi.

La fiecare sedinta, se intocmeste un proces-verbal, care va cuprinde mentiuni privind problemele care au facut obiectul deliberarilor, deciziile luate, cu precizarea numarului de voturi intrunite si a opiniilor separate.

Potrivit legii, deliberarile si deciziile consiliului se trec in registrul sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie [art. 172 lit. c)].

e)                 Anularea deciziilor consiliului de administratie. Deciziile consiliului de administratie considerate nelegale pot fi anulate prin hotararea adunarii generale a actionarilor. Solutia se bazeaza pe dispozitiile art. 111 lit. d) din lege, care prevad ca adunarea generala are dreptul si obligatia „sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor”.

In absenta unei prevederi legale, deciziile consiliului de administratie nu pot fi atacate in justitie de catre actionari. Dar, in baza art. 131 din lege, actionarii ar putea ataca hotararea adunarii generale prin care s-a pronuntat asupra valabilitatii unei decizii a consiliului de administratie.

In sfarsit, trebuie admis ca adunarea generala este singurul organ competent sa se pronunte asupra valabilitatii deciziilor consiliului de administratie, consecinta logica este ca tot acest organ poate lua si masura suspendarii deciziilor consiliului de administratie.

Comitetul de directie

Constituirea comitetului de directie - Potrivit art. 140 din Legea nr. 31/1990, consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unul comitet de directie, compus din membrii alesi dintre administratori. Deci, comitetul de directie este un organ colegial de administrare a societatii. El se constituie de catre consiliul de administratie, iar membrii sai sunt alesi din randul administratorilor.

O atare constituire intervine in cazul in care este necesara existenta unui organ colegial de administrare mai restrans, care sa poata lucra mai operativ. Intrucat legea nu prevede conditii speciale de cvorum si majoritate pentru alegerea comitetului de directie, se vor aplica regulile comune prevazute de art. 112 din lege. In locul administratorului-delegat, legea a prevazut posibilitatea numirii directorilor executivi.

Comitetul de directie este condus, potrivit legii, de catre  directorul general sau directorul societatii [art. 140 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

Remuneratia cuvenita membrilor comitetului de directie se stabileste de consiliul  de administratie. Potrivit legii, decizia consiliului privind suma necesara remunerarii membrilor comitetului de directie va trebui ratificata de adunarea generala, daca depaseste prevederile actului constitutiv sau daca acesta nu prevede nimic in aceasta privinta.

Membrii comitetului de directie pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie.

Atributiile comitetului de directie - Atributiile care revin comitetului de directie sunt cele delegate de catre consiliul de administratie. Ele sunt stabilite prin decizia consiliului, in conditiile legii. Consiliul poate delega „o parte din puterile sale”, iar nu toate atributiile care-i sunt conferite de lege.  Delegarea nu ar putea avea ca obiect atributii care, delegate comitetului de directie, ar duce la alterarea functiilor consiliului de administratie.

Functionarea comitetului de directie - Comitetul de directie este un organ operativ. De  aceea, legea prevede ca el se intruneste cel putin o data pe saptamana [art. 146 alin. (2)].

Comitetul de directie ia decizii cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai. Deliberarile si deciziile comitetului de directie se consemneaza in registrul sedintelor si deliberarilor comitetului de directie [art. 172 lit. d)].

Deciziile comitetului de directie pot fi anulate ori suspendate de consiliul de administratie si a fortiori de catre adunarea generala a actionarilor.

Directorii executivi.

Rolul directorilor executivi - Consiliul de administratie si comitetul de directie realizeaza activitatea de conducere operativa a societatii. Fiind organe colegiale, ele se intrunesc periodic, de regula, lunar, respectiv saptamanal. In aceste conditii, cei care asigura conducerea curenta a societatii sunt directorii executivi. Legea prevede ca ”executarea operatiilor societatii poate fi incredintata unuia sau mai multor directori executivi”.

Numirea directorilor executivi - In conceptia legii, directorii executivi sunt functionari ai societatii (art. 147 din Legea nr. 31/1990). Fiind functionari ai societatii, directorii executivi sunt numiti de catre consiliul de administratie, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel. (art. 141 din Legea nr. 31/1990).74 

Directorii executivi nu vor putea fi membri in consiliul de administratie si nici in comitetul de directie. Directorii executivi nu pot fi confundati cu administratorii societatii. Raporturile lor cu societatea sunt intemeiate pe un contract de munca.

Puterea si raspunderea directorilor executive -  Din dispozitiile art. 147 din Legea nr. 31/1990 rezulta ca functia directorilor executivi consta in „executarea operatiilor societatii”. Prin executarea operatiilor societatii trebuie sa intelegem executarea deciziilor consiliului de administratie si ale comitetului  de directie, precum si operatiile impuse de indeplinirea obiectului societatii.

Potrivit art. 147 alin. (3) din Legea nr.  31/1990, directorii executivi sunt raspunzatori fata de societate si de terti, ca si administratorii, pentru neindeplinirea indatoririlor lor, conform dispozitiilor art. 144 din lege. Deci, ca si in cazul administratorilor, obligatiile si raspunderea directorilor executivi sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele prevazute de llegea societatilor comerciale, iar nu de legislatia muncii.

Orice conventie privind limitarea raspunderii directorilor executivi este lovita de nulitate.

Actiunea in raspundere impotriva directorilor executivi se decide de catre adunarea generala ordibnara (art. 150 din Legea nr. 31/1990). Directorul impotriva caruia s-a pornit actiunea este suspendat de drept din functie, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.                                   

D. Cenzorii societatii

Rolul cenzorilor societatii -  In societatea pe actiuni, controlul asupra actelor si operatiunilor administratorilor se exercita de catre cenzori. Societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile insa numarul cenzorilor trebuie sa fie impar (art. 154 din Legea 31/1990).

Desemnarea cenzorilor - Cenzorii sunt stabiliti prin actele constitutive, care trebuie sa prevada numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor persoane juridice. In cazul constituirii societatii prin subscriptie publica, cenzorii sunt alesi de adunarea constitutiva (art. 8 si art. 27 din Legea nr. 31/1990). Ulterior cenzorii sunt alesi de adunarea generala ordinara (art. 111 di Lega nr. 31/1990).

Durata insarcinarii cenzorilor este de trei ani, putand fi realesi. Legea impune ca cel putin unul dintre cenzori sa fie contabil autorizat sau expert contabil. Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi un tert care executa profesia individual ori in forme asociative reglementate de lege. Cenzorii societatii trebuie sa depuna o garantie, care reprezinta o treime din garantia ceruta pentru administratori. Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, stabilita prin statut sau de adunarea actionarilor.

Revocare cenzorilor se poate face numai de adunarea generala a actionarilor, cu votul cerut pentru adunarea extraordinara. In cazul mortii, impiedicarii fizice sau legale, incetarii sau renuntarii la mandat a unui cenzor, acesta va fi inlocuit cu supleantul cel mai in varsta. Daca numarul cenzorilor nu se poate completa in acest mod, cenzorii ramasi numesc alte persoane in locurile vacante, pana la intrunirea adunarii generale a actionarilor. Daca nu mai ramane in functie nici un cenzor, administratorii trebuie sa convoace de urgenta adunarea generala care va numi alti cenzori.

Drepturile si obligatiile cenzorilor - Legea nr. 31/1990 stabileste drepturile si obligatiile cenzorilor.

a)                 Drepturile cenzorilor. Cenzorii au anumite drepturi care le permit exercitarea controlului gestiunii societatii.

Cenzorii au dreptul sa participe la sedintele consiliului de administratie, fara sa aiba drept de vot [art. 146 alin. (5)]. Cenzorii au dreptul sa obtina, lunar, de la administratori o situatie privind mersul activitatii societatii. Legea le interzice cenzorilor sa comunice aceste date asociatiilor in particular si tertilor (art. 159). Cenzorii au dreptul la remuneratia stabilita [art. 156 alin. (3)].

b)                Obligatiile cenzorilor. Cenzorii au si anumite obligatii care asigura indeplinirea mandatului lor. Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca bilantul si contul de profit si pierdere sunt intocmite. Ei sunt obligati sa verifice daca registrele societatii sunt regulat tinute. Asupra constatarilor facute trebuie prezentat un raport adunarii generale a actionarilor (art. 158). Cenzorii sunt obligati: sa faca lunar inspectii casei, sa convoace adunarea generala ordinara sau extraordinara, daca nu a fost convocata de catre administratori; sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare; sa constate regulat depunerea garantiei de catre administratori; sa vegheze ca dispozitiile legii, contractului de societate sau statutului sa fie indeplinite de administratori si lichidatori [art. 158 alin. (4)].

Cenzorii sunt obligati sa aduca la cunostinta administratorilor si in anumite cazuri adunarii generale, neregularitatile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si a prevederilor actelor constitutive ale societatii [art. 158 alin. (5)].

Modul de lucru al cenzorilor - Potrivit legii, cenzorii trebuie sa exercite personal mandatul lor. In indeplinirea mandatului lor, cenzorii lucreaza impreuna ori separat. Cenzorii vor intocmii impreuna raportul privind bilantul si contul de profit si pierdere destinate adunarii generale a actionarilor. Vor delibera si asupra propunerilor asupra bilantului si repartizarii beneficiilor. In cazul unor neintelegeri, fiecare dintre cenzori intocmeste un raport pe care il va prezenta adunarii generale.

Cenzorii trebuie sa treaca intr-un registru deliberarile lor, precum si constatarile facute in timpul exercitarii mandatului lor. (art. 159 din Legea nr. 31/1990).

Raspunderea cenzorilor - In conceptia legii, raspunderea cenzorilor pentru neindeplinirea obligatiilor este reglementata de regulile mandatului (art. 161 din Legea nr. 31/1990). Cenzorii au si o raspundere penala, care este reglementata de art. 270 si 271 din Legea 31/1990.

E. Obligatiunile emise de societate

Notiunea, natura juridica si felurile obligatiunilor.

Notiunea de obligatiune - Obligatiunile sunt titluri de valoare (de credit) emise de societate in schimbul sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente.

Natura juridica a obligatiunilor - Obligatiunile emise de societate sunt fractiuni ale unui imprumut unic contractat de societate. Totodata, obligatiunile sunt titluri de valoare; ele incorporeaza dreptul la suma de bani prevazuta in titlu. Drept urmare, obligatiunile fac parte, ca si actiunile, din categoria valorilor mobiliare.75 Obligatiunile sunt fractiuni ale imprumutului cu o anumita valoare nominala; ele sunt egale si indivizibile. Desi sunt titluri de valoare, ca si actiunile, calitatea de obligator, adica de posesor al unor actiuni, nu se confunda cu calitatea de actionar.76  

Obligatarul nu are calitatea de actionar, ci calitatea de creditor al societatii pentru suma reprezentand valoarea obligatiunii subscrise, avand dreptul la restituirea sumei datorate si la plata dobanzilor aferente. Acest drept al obligatarului  exista, indiferent daca societatea a obtinut sau nu beneficii.

Nefiind actionar, obligatarul nu are nici unul dintre drepturile actionarului (dreptul al dividende, dreptul de a vota in adunarea generala etc.) si nici nu suporta pierderile societatii.

Felurile obligatiunilor - Obligatiunile sunt de doua feluri: obligatiuni nominative si obligatiuni la purtator.

Obligatiunea nominativa cuprinde  in titlu numele, prenumele si domiciliul obligatarului, respectiv denumirea si sediul acestuia. Dreptul incorporat in titlu apartine si se exercita numai de catre titular, putand fi transmis prin cesiune.

Obligatiunea la purtator nu cuprinde mentiunile de identificare a titularului. Dreptul apartine posesorului titlului, care il poate transmite prin traditiunea titlului.

Obligatiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont (art. 162 alin. (4) din Legea nr. 31/1990).

Conditiile emiterii obligatiunilor.

Conditiile de fond - Pentru emiterea obligatiunilor se cer a fi indeplinite anumite conditii. Emiterea de obligatiuni este hotarata numai de adunarea generala extraordinara a societatii  (art. 113). Suma pentru care se poate emite obligatiuni nu poate depasi trei patrimi din capitalul varsat existent, conform ultimului bilant contabil aprobat (art. 162). Valoarea nominala a unei obligatiuni nu va putea fi mai mica de 25.000 lei [art. 162 alin. (2)]. Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in  actiuni va trebui sa fie egala cu valoarea actiunilor. Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala; ele confera posesorilor lor drepturi egale.

Conditiile subscriptiei publice a obligatiunilor - In cazul in care obligatiunile fac obiectul unei oferte publice definite ca atare de O.U.G. nr. 28/2002, emiterea si tranzactionarea lor sunt supuse acestei ordonante.

    a) Prospectul de emisiune. In vederea emiterii de obligatiuni prin oferta publica, administratorii societatii vor intocmii un prospect de emisiuni. Acest prospect trebuie sa cuprinda: denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societatii; capitalul social si rezervele; data publicarii in Monitorul Oficial a incheierii  de inmatriculare si modificarile ce s-au adus actului constitutiv; situatia patrimoniului social dupa ultimul bilant contabil aprobat; suma totala a obligatiunilor care au fost emise anterior si a celor care urmeaza a fi emise, modul de rambursare, valoarea nominala a obligatiunilor, dobanda lor, precum si indicarea daca sunt convertibile dintr-o categorie in alta, ori in actiuni ale societatii; data la care a fost publicata hotararea adunarii generale extraordinare care a aprobat emiterea de obligatiuni (art. 163 din Legea nr. 31/1990). Oferta publica de actiuni trebuie autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Dupa autorizare, prospectul de emisiune va fi publicat. Legea nu arata unde anume se publica acest prospect, motiv pentru care trebuie admis ca publicarea se face in presa.

b) Subscrierea obligatiunilor. Obligatiunile emise prin oferta publica se subscriu prin intermediul societatilor de servicii de investitii financiare. Persoanele interesate vor subscrie obligatiunile pe exemplarele prospectului de emisiune, prin aratarea numelui, prenumelui si domiciliul subscriitorului, respectiv denumirea si sediul acestuia, numarul obligatiunilor subscrise si data subscrierii. Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.

c)                 Titlurile obligatiunilor. In baza subscrierilor, societatea emite titlurile obligatiunilor.

Aceste titluri ale obligatiunilor trebuie sa cuprinda aceleasi elemente ca si prospectul de emisiune, care sunt prevazute de art. 163 din Legea nr. 31/1990. Titlurile obligatiunilor mai trebuie sa cuprinda numarul de ordine si tabloul platilor in capital si dobanzi.

Obligatiunile trebuie sa fie semnate de doi administratori, cand sunt maimulti, sau de unicul administrator al societatii.

Rambursarea obligatiunilor

Potrivit Legii nr. 31/1990, obligatiunile se ramburseaza la scadenta sau anticipat. Rambursarea obligatiunilor se face de catre societatea emitenta, cu respectarea conditiilor stabilite de lege.

Rambursarea la scadenta - Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta (art. 171). Deci, fiecare titular al unei obligatiuni va primi suma de bani corespunzatoare valorii nominale a obligatiunii si dobanda aferenta, la datele inscrise in tabloul platilor cuprinse in chiar titlul obligatiunii.

Rambursarea anticipata - Societatea poate rambursa obligatiunile si inainte de termen. Potrivit legii, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate inainte de scadenta prin tragere la sorti [art. 171 alin. (2)].

Rambursarea anticipata se face la o suma superioara valorii nominale a obligatiunilor. Diferenta reprezinta prima sau premiul, care are menirea sa compenseze dobanzile pe perioada ramasa pana la scadenta. Valoarea de rambursare anticipata a obligatiunilor este stabilita de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile inainte de tragerea la sorti.

Adunarea generala a obligatarilor

Rolul adunarii generale a obligatarilor - Detinatorii de obligatiuni (bligatarii) sunt creditori ai societatii. In aceasta calitate, ei beneficiaza de toate drepturile pe care creditorul le are impotriva debitorului sau.  Avand in vedere unicitatea operatiunii de emitere a obligatiunilor, care creeaza o comunitate de interese, legea recunoaste posibilitatea organizarii obligatarilor, in vederea apararii drepturilor lor. In acest sens, art. 166 din Legea nr. 31/1990 prevede ca obligatarii se pot intruni in adunarea generala, pentru a delibera asupra intereselor lor.

Convocarea dunarii generale a obligatarilor - Adunarea se convoaca la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate. Dupa numirea reprezentantilor obligatarilor, adunarea se poate convoca la cererea acestor reprezentanti.

Legea prevede ca adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile. Referitor la formele, conditiile si termenele convocarii sunt aplicabile dispozitiile legale prevazute pentru adunarea generala ordinara a actionarilor [art. 166 alin. (3) din Legea nr. 31/1990].

Atributiile adunarii generale a obligatarilor - Art 167 din Legea nr. 31/1990 stabileste urmatoarele atributii generale a obligatarilor.

a)                 numeste un reprezentant al obligatarilor si unul sau mai multi supleanti. Acestia au dreptul sa reprezinte pe obligatari fata de societate ti in justitie; ei vor putea asista la adunarile generale ale actionarilor, dar nu vor putea lua parte la administrarea societatii. Reprezentantii obligatarilor au dreptul la o remuneratie stabilita de adunarea generala a obligatarilor;

b)                 indeplineste toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor comune ale obligatarilor. Adunarea poate autoriza un reprezentant pentru indeplinirea acestei sarcini.

c)                 constituie un fond pentru acoperirea cheltuielilor necesare apararii drepturilor obligatarilor. Acest fond poate fi constituit din dobanzile cuvenite obligatarilor si este folosit in conditiile stabilite de adunarea generala a obligatarilor;

d)                poate face opozitie la orice modificare a actelor constitutive ale societatii sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor obligatarilor;

e)                 se pronunta asupra emiterii de noi obligatiuni de catre societate.

Desfasurarea adunarii generale a obligatarilor - La adunarea generala pot participa tosi obligatarii care detin obligatiuni din aceeasi emisiune. Obligatarii pot fi reprezentati prin mandatari. Nu sunt admisi in calitate de mandatari administratorii, cenzorii si functionarii societatii. In privinta conditiilor cerute pentru validitatea deliberarilor, legea face o distinctie (art. 168 din Lega nr. 31/1990).

Pentru numirea reprezentantului obligatarilor, indeplinirea actelor de supraveghere si constituire a fondului necesar acoperirii cheltuielilor, hotararea se ia cu o majoritate reprezentand cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate.

Hotararile adunarii generale a obligatarilor - Hotararile adunarii generale a obligatarilor vor fi aduse la cunostinta societatii, in termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor [art. 167 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

Hotararile adunarii, luate cu respectarea legii, sunt obligatorii pentru toti obligatarii -  Deci, ele sunt obligatorii chiar si pentru obligatarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra (art. 169 din Legea nr. 31/1990).

Aceste  hotarari vor putea fi atacate in justitie de catre obligatarii care nu au luat parte la adunare sau au votat impotriva si au cerut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al sedintei.

Competenta apartine instantei in a carui raza teritoriala isi are sediul societatea.

Termenul de sesizare a instantei si efectele cererii sunt cele prevazute de art. 131 si 132 din Legea nr. 31/1990.

Actionarea in justitie a societatii - In toate cazurile in care au fost incalcate drepturile obligatarilor, societatea poate fi chemata in judecata. Se intelege ca dreptul la actiune in justitie apartine oricarui obligatar ale carui interese au fost lezate. Daca insa reprezentantul obligatarilor a intentat o actiune impotriva societatii, actiunea individuala a obligatarului este inadmisibila, daca are acelasi obiect ca si actiunea reprezentantului sau este contrara unei hotarari a adunarii generale a obligatarilor (art. 170 din Lega nr. 31/1990).

F. Registrele societatii

Aceste registre privesc capitalul social, activitatea organelor de gestiune si a celor de control as gestiunii societatii. Registrele avute in vedere au un obiect diferit fata de registrele comerciale (de contabilitate), care privesc activitatea societatii (registrul-jurnal, registrul inventar si registrul cartea mare). Aceste din urma registre sunt tinute de orice comerciant, fie comerciant individual, fie societate comerciala. 77

Evocarea registrelor societatii - Societatea pe actiuni trebuie sa tina registrele urmatoare:

a)                 registrul actionarilor societatii. Acest registru cuprinde o evidenta a actionarilor societatii care detin actiuni nominative. In registru se mentioneaza: numele, prenumele si domiciliul actionarului, respectiv denumirea si sediul acestuia, precum si varsamintele facute in contul actiunilor.78

b)                registrul sedintelor si deliberarilor adunarilor generale. In acest registru se consemneaza desfasurarea sedintelor, deliberarile si hotararile luate de adunarea generala a actionarilor,

c)                 registrul sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie. Acest registru cuprinde deliberarile si deciziile luate de consiliul de administratie in sedintele sale;

d)                registrul sedintelor si deliberarilor comitetului de directie. In registru sunt consemnate deliberarile si deciziile luate de comitetul de directie, ca organ specific de gestiune;

e)                 registrul deliberarilor si constatarilor cenzorilor societatii. Acest registru este oglinda activitatii cenzorilor societatii. In registru se mentioneaza constatarile si deliberarile cenzorilor, in exercitarea mandatului lor;

f)                  registrul obligatiunilor emise de societate. In acest registru se arata totalul obligatiunilor emise si a celor rambursate. Totodata, in registru se inscriu detinatorii de obligatiuni nominative, prin aratarea numelui, prenumelui si domiciliul titularului, respectiv denumirea si sediul acestuia.

Obligatia tinerii registrelor societatii - Avand in vedere importanta acestor registre pentru societate, tinerea lor este obligatorie. Lega prevede ca registrele se tin prin grija consiliului de administratie, cu exceptia registrului sedintelor si deliberarilor comitetului de directie, care se tine prin grija acestui comitet, si a registrului constatarilor  si deliberarilor cenzorilor, care se tine prin grija cenzorilor [art. 172 alin. (2) din Lega nr. 31/1990].

Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor emise de societate se pot tine manual sau in sistem computerizat. Tinerea registrului actionarilor si/sau a registrului obligatiunilor de catre o societate de registru independent autorizat este obligatorie.

Punerea registrelor la dispozitia actionarilor - Administratorii au obligatia sa puna la dispozitia actionarilor registrul actionarilor si registrul sedintelor si deliberarilor adunarii generale a actionarilor. Mai mult, ei sunt obligati sa elibereze la cerere, pe cheltuiala actionarilor, extrase de pe aceste registre (art. 173 din Legea nr. 31/1990). Administratorii sunt obligati sa puna la dispozitia obligatarilor, in aceleasi conditii, registrul obligatiunilor emise de societate.

G. Bilantul contabil. Beneficiile si dividendele. Fondul de rezerva

Bilantul contabil - In calitate de comerciant, societatea pe actiuni are obligatia sa tina anumite registre comerciale (de contabilitate), in care sa consemneze operatiunile patrimoniale efectuate in cursul exercitiului financiar si sa faca recapitularea lor periodica, prin intocmirea inventarului si a bilantului contabil (art. 177 din Legea nr. 31/1990). 79 Bilantul contabil se compune din: contul de profit si pierdere, anexe si raportul de gestiune.

Potrivit legii, bilantul contabil se intocmeste anual, precum si in cazul fuziunii ori dizolvarii si lichidarii societatii. La intocmirea bilantului contabil se cere ca posturile inscrise in bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. Bilantul contabil se intocmeste prin grija administratorului societatii. El este supus verificarii si certificarii de catre contabili autorizati sau experti contabili, precum si de cenzorii societatii, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor.

Cu cel putin o luna de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale a actionarilor, administratorii sunt obligati sa prezinte cenzorilor bilantul exercitiului financiar precedent, cu contul de profit si pierderi, insotit de raportul de gestiune si de documentele justificative.

Bilantul, raportul administratorilor si raportul cenzorilor vor fi depuse si vor ramane la sediul societatii, si daca este cazul, la sediul sucursalelor, in perioada de 15 zile care precede ziua adunarii generale, pentru a fi cercetate de actionari. Acestia vor putea cere pe cheltuiala lor, copii de pe aceste documente (art. 179 din Legea nr. 31/1990).

Adunarea generala ordinara a actionarilor este obligata sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul, dupa ascultarea raportului administratorilor si raportul cenzorilor.

Dupa aprobarea bilantului contabil, administratori sunt obligati ca, in termen de 15 zile de la data adunari generale, a copiei de pe bilant, insotita de contul de profit si pierderi, la administratia financiara.

Un exemplar al bilantului contabil, vizat de administratia financiara, insotit de contul de profit si pierderi, raportul administratorilor, raportul cenzorilor si procesul verbal al adunari generale, vor fi depuse la oficiul registrului comertului.

In sfarsit, pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 100 miliarde lei, un anunt prin care se confirma depunerea acestor acte va fi publicata in Monitorul Oficial.

Aprobarea bilantului contabil de catre adunarea generala a actionarilor nu impiedica exercitarea actiuni in raspundere impotriva administratorilor, directorilor executivi sau a cenzurilor (art. 181 din Legea nr. 31/1990)

Beneficiile si dividendele - Societatea de actiuni, ca orice societate comerciala, se constituie in scopul de a obtine beneficii si de a le imparti intre actionari sub forma de dividende.

Cea ce se imparte intre actionari este beneficiul net, adica excedentul activului fata de pasiv realizat de societatea in cadrul exercitiului financiar.

Pentru stabilirea beneficiului net trebuie depuse din beneficiul brut toate cheltuielile utile ale societati, precum ti cota destinata fondului de rezerva.80 In cheltuielile utile ale societati intra si beneficiile cuvenite fondatorilor, administratilor si personalului societatii, daca a fost prevazute prin actele constitutive ori au fost aprobate de adunarea generala extraordinara [art. 178 alin. (4) din Legea nr. 31/1990]

Daca au fost inregistrate pierderi din capitalul social, sumele destinate reintregirii sale vor fi depuse si ele din beneficiul brut. Pentru societatile detinute public, legea prevede ca o data cu fixarea dividendului, adunarea generala va stabili si data la care dividendele se vor plati actionarilor. Aceasta nu va fi mai mare de 6 luni de la data stabilirii dividendului.

In cazul cand adunarea generala nu stabileste aceasta data, dividendele trebuie platite in termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial  a hotararilor adunarii generale de stabilire a dividendului. De la aceasta data, societatea este de drept in intarziere.

La implinirea datei fixate de adunarea generala, dividendele se vor plati catre toti actionarii in termen de cel mult 15 zile.

Actionarii au dreptul la dividende in conditiile stabilite in actul constitutiv, iar in lipsa unei stipulatii in acest sens, proportional cu cota de participare la capitalul social. [art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

Prin stabilirea dividendului, fiecare actionar devine titularul unui drept de creanta fata de societate, pe care il valorifica in conditiile legii.81

In cazul in care dividendele au fost platite din beneficii fictive, ele se restituie. Dreptul la actiune privind restituirea dividendelor se prescrie in termen de trei ani de la distribuirea lor. [art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990].

Fondul de rezerva al societatii - Beneficiile societatii sunt destinate impartirii lor intre actionari.

Datorita faptului ca legea instituie o obligatie a societatii de a constitui fondul de rezerva, acest fond mai este denumit si rezerva legala. Art. 178 din Legea nr. 31/1990 prevede ca din beneficiile societatii se va prelua in fiecare an cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincia parte din capitalul social.

In fondul de rezerva se include, chiar daca acesta a atins plafonul minim, excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.

Daca dupa constituire, fondul de rezerva s-a micsorat, din orice cauza, el trebuie completat cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru constituirea lui. Destinatia fondului de rezerva este de a acoperii pierderile din capitalul social, in perioadele de activitate deficitara.

Intrucat are aceeasi natura ca si capitalul social, fondul de rezerva nu poate fi folosit pentru acordarea de dividende in cazurile cand nu s-au obtinut beneficii.

In cazul retragerii din societate, cota cuvenita actionarilor trebuie calculata asupra intregului activ social, care cuprinde si fondul de rezerva

4. Dizolvarea si lichidarea societatii  pe actiuni    

 

Societatea pe actiuni se dizolva si se lichideaza potrivit regulilor generale referitoare la dizolvarea si  lichidarea societatilor comerciale si regulilor speciale prevazute de lege pentru aceasta forma de societate.82

Dizolvarea societatii - Cauzele de dizolvare a societatii pe actiuni sunt cele comune prevazute de lege pentru orice societate comerciala (art. 222 si art. 232 din Legea nr. 31/1990).

Cauze de dizolvare specifice societatii pe actiuni:

a)                 Reducerea capitalului social. Art. 223 din Legea nr. 31/1990 reglementeaza doua

cazuri de dizolvare a societatii pe actiuni pentru reducerea capitalului social. Societatea pe actiuni se dizolva in cazul pierderii unei jumatati din capitalul  social. Daca constata pierderea unei jumatati din capitalul social, administratorii sunt obligati sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma ramasa sau dizolvarea societatii.83 

Daca nici la a doua convocare a adunarii generale extraordinare nu s-a intrunit cvorumul cerut de lege pentru aceasta adunare, administratorii se vor  adresa instantei in a carei raza teritoriala se afla sediul societatii pentru a cere numirea unui expert, care va verifica pierderea din capitalul social.

Constatand pe baza expertizei, pierderea unei jumatati din capitalul social, instanta va da o incheiere, prin care autorizeaza administratorii sa convoace adunarea generala, care va putea sa hotarasca limitarea capitalului la suma ramasa sau dizolvarea societatii, cu orice numar de actionari prezenti. Societatea pe actiuni se dizolva in cazul reducerii capitalului social sub minimul legal. Deci, reducerea capitalului social sub plafonul minim de 25.000.000 lei are ca efect dizolvarea societatii. 84

Pierderea unei jumatati din capitalul social si reducerea capitalului social sub minimul legal nu duc la dizolvarea societatii, daca, in termen de 9 luni de la constatarea pierderii sau a reducerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent este corespunzator.

b)                Reducerea numarului actionarilor sub limita prevazuta de lege. Potrivit art. 223 din

Legea nr. 31/1990, societatea pe actiuni se dizolva in cazul reducerii numarului actionarilor sub minimul legal, adica sub cinci actionari. Societatea nu se va dizolva, daca, in termen de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului actionarilor sub minimul legal, acest numar este completat.

Lichidarea societatii - Societatea pe actiuni se lichideaza potrivit dispozitiilor Legii nr. 31/1990 si prevederilor actelor constitutive, in masura in care acestea din urma nu sunt incompatibile cu lichidarea societatilor comerciale.

 



[1] A se vedea Y. G uyon, op. Cit., vol. I, pag. 270 si urm.

[2] In dreptul francez, societatea pe actiuni este o notiune generica si are 3 forme: societatea anonima, societatea in comandita pe  actiuni si societatea pe actiuni simplificata. Asupra societatii pe actiuni simplificate, a se vedea C. Corondan,” Societatea simplificata”, in “ Revista de drept comercial” nr. 3 /2000 pag. 119-120.              

[3]  Asupra regimlui juridic ale acestei societatii, a se vedea Elena Carcei, “Societatile comerciale pe actiuni “, Editura All Beeck, Bucuresti, 1999.

[4]  Pentru analiza cuprinzatoare a problemei, a se vedea si Elena Circei,”Constituirea societatilor comerciale pe actiuni, Editura Lumina Lex, Bucuresti 1995.

[5] A se vedea Elena Circei, “Varietati de aporturi la constituirea societatii pe actiuni”, in “Revista de drept comercial” nr. 6/1994 pag. 47.

[6]  Asupra actiunilor, a se vedea “Infra” nr.533.

[7]  A se vedea art. 8 din Titlul 3 al Legii nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice (M. Of. P. I, nr. 236/27. 05.1999).

[8]  A se vedea Supra nr. 289

[9]  A se vedea I. N. Fintescu, op. Cit., vol. I, p. 230 si urm.

[10]  Capitalul social trebuie sa fie subscris integral la data autentificarii actelor constitutive, iar fiecare asociat sa fi varsat cel putin 30% din capitalul social subscris (C. S. J. sect. Com., dec. nr. 646/1994, in “Revista de drept comercial” nr. 5/1995, p. 160).

[11]  A se vedea G. Ripert, R. Roblot, op. Cit., vol.  I, pag. 785.

[12] Ase vedea D. D. Gerota, Curs de societati comerciale, op. Cit., p. 123.

[13] Pentru o expunere mai ampla, a se vedea Elna Carcei, “Adunarea constitutiva a societatilor pe actiuni”, in “Revista de drept comercial” nr. 6/1995, p. 105 si urm.

[14] Actiunea are si o valoare patrimoniala sau valoare de schimb, care este mai mare sau mai mica decat valoarea nominala, in functie de rezultatele activitatii societatii.

[15] A se vedea Infra nr. 907.

[16] A se vedea I. L. Georgescu, op. Cit., vol. II, p. 613. A se vedea si I. Turcu, “Dreptul afacerilor”, p. 189; M. N. Costin, “Titluri societar ca varietate a titlurilor de valoare, cu speciala privire la actiuni”, in “Revista de drept comercil” nr. 3/1998, p. 40 si urm.

[17] A se vedea R. Ticleanu, “Regimul juridic al actionarilor preferentiale” (prezent, perspectiva si drept comparat), in “Revista de drept comercial” nr. 3/2000, p. 72 si urm.

[18] Asupra majorarii capitalului social, a se vedea Supra nr. 386-389.

[19] Cu privire la protectia actionarilor societatior detinute public, a se vedea art. 102-119 din O. U. G. nr. 28/2002.

[20] A se vedea art. VIII din Titlul III al Legii nr. 99/1999. A se vedea si: V. Mircea, Protectia actionarilor minoritari in dreptul roman si comparat, in” Revista de drept comercial “ nr. 11/1999, p. 59-60; N. Popescu,  Abuzul de drept in societatile anonime, in “revista de drept comercial”, 1942, p. 160 si urm.

[21] A se vedea Supra, nr. 440 si urm.

[22] Problema se pune numai in cazul nominativ, deoarece potrivit legii, actiunile neplacute in nitregime sunt intotdeauna nominative [art. 92 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

[23] A se vedea c. s. j. sect. Com., dec. nr. 469/2000, in “Juridica” nr. 3/2000, p. 127.

[24] A se vedea Infra nr. 544.

[25] A se vedea in acest sens, I. L. Georgescu, op. Cit., vol. II, p. 619-620.

[26] Publicarea agrantiei reale avand ca obiect actiunile se realizeaza prin inregistrarea actinilor in registrul care deserveste piata pe care ele circula [art. 30 alin. (1) lit. b) din Titlul VI “Registrul juridic al garantiilor reale mobiliare” din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice (M. Of. P. I, nr. 236/27-05.1999)]. A se vedea Infra nr. 892.

[27] Cu privire la adunarea generala anuala de aprobare a bilantului, a se vedea Elena Carcei, Functionarea si incetarea societatii comerciale pe actiuni, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p. 79 si urm.

[28] In cazul societatilor detinute public, actionarii pot fi reprezentati si prin alte persoane decat actionarii, cu exeptia administratorilor, pe baza de procura speciala autentificata [art. 109 alin.(2) din O.U.G. nr. 28/2002].

[29] A se vedea Simona Dumitrache, Consideratii despre momentul cand se naste dreptul de vot in cazul actiunilor subscrise ti neeliberate integral, in “Revista de drept comercial” nr. 10/2001, p. 65.

71 In cazul societatilor detinute public, actionarii pot fi reprezentati si prin alte persoane decat actionarii, cu exceptia administratorilor, pe baza de procura speciala autentificata [art. 109 alin. (2) din O.U.G. nr. 28/2002]

72 In lipsa dovezii convocarii adunarii generale si a precizarilor obligatorii referitoare la prezenta, deliberarile adunarii generale a actionarilor nu sunt valabile (C.S.J. sect. com., dec. Nr. 157/1996, in „Revista de drept comercial” nr. 9/1996, p. 155)  

72 SIMONA DUMITRACHE, Consideratii despre momentul cand se naste dreptul de vot in cazul actiunilor subscrise si neeliberate integral, in „Revista de drept comercial” nr. 10/2001 p.65

73 I.L.GEORGESCU, op. cit., vol. II, p. 509

74 Nu pot fi numite ca directori executivi persoanele care, potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, nu pot avea calitatea de fondatori ai societatii (art. 135 din Legea nr. 31/1990)

75 Infra nr. 907

76 I.L.Georgescu, op. cit., vol. II, p. 650. M de Juglart, B. Ippolito, op. cit., vol. II, p. 497-498

77 Asupra registrelor comerciale, a se vedea Supra nr.157.

78 H.G. nr. 885/1995 privind unele masuri de organizare unitara a evidentei actiunilor societatilor comerciale, republicata (M.Of. P. I, nr. 249/1996).

79 A se vedea Supra, nr. 158.

80 A se vedea I.L. Georgescu , op. cit., vol. II p. 688-689. A se vedea si A. Petrea, Preciztri in legatura cu modul de determinare a profitului impozabil in raport cu prelevarile la fondul de rezerva, in „Dreptul” nr. 8/1993, p. 35 si urm.

81 Dividendele sunt supuse impozitarii, cu o cota de 10% din suma acestora. O.G. nr. 26/1995 (M.Of. P.I, nr. 201/1995)

82 Elena Circei, Dizolvarea si lichidarea societatii pe actiuni, in „Revista de drept comercial” nr. 12/1996, p. 74 si urm

83 Actul constitutiv poate prevedea ca adunarea generala extraordinara trebuie convocata si la o pierdere mai mica din capitalul social [art. 153 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

84 Oricare asociat poate cere dizolvarea societatii, daca asociatii nu au decis completarea capitalului social (C.S.J. sect. com. dec. Nr. 44/1995, in „Dreptul” nr. 12/1995, p. 91)

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 349
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved