Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONFECTIONAREA SUBDETALIILOR - CONFECTIONAREA MANSETEI APLICATE LA FATA MANECII

confectii



+ Font mai mare | - Font mai mic













*CONFECTIONAREA MANSETEI APLICATE LA FATA MANECII






Cuprins




Capitolul I : Creatia si alegerea modelului




Capitolul II Materiale necesare confectionarii

imbracamintei

Materiale de baza

Materiale auxiliare



Capitolul III Procesul tehnologic de

confectionare

Operatiile procesului tehnologic

Confectionarea mansetei



Capitolul IV Masini si utilaje folosite pentru

confectionarea produsului



Capitolul V Masuri de protectie a muncii



Memoriu justificativ


Realizarea si prezentarea acestei lucrari pun in valoare cunostintele acumulate intr-un an de studiu.

Prin Imbracaminte, in sens larg, se intelege un complex de obiecte care se imbraca pe corp ( lenjerie, bluze, sacouri, caciuli, manusi, ciorapi etc. ). In sens restrans prin imbracaminte se intelege totalitatea produselor realizate in industria de confectii.

Imbracamintea ocupa, in randul celorlalte bunuri de larg consum, un loc special, deoarece ea reflecta cel mai prompt, neincetata evolutie a civilizatiei materiale si spirituale a societatii contemporane.

Imbracamintea este un articol vestimentar folosit pentru a proteja corpul impotriva intemperiilor si in scop estetic.

Calitatea produselor de imbracaminte devine tot mai mult factorul hotarator, un mijloc important de concurenta si un indicator esential de apreciere a intregii activitati desfasurate la un moment dat de producator.

Meseria de confectioner imbracaminte este o meserie care nu va disparea niciodata, deoarece indiferent de situatie avem nevoie de haine cu care sa ne acoperim corpul si in care sa ne simtim cat mai comod. Produsele de imbracaminte sunt obtinute din materiale textile, blanuri sau piele, fiind folosite pentru asigurarea confortului fiziologic al corpului cat si in scop ornamental.

Confortul fiziologic se asigura utilizand imbracaminte corespunzatoare mediului ambiant si necesitatilor individuale ale omului. In acest sens imbracamintea poate diferi in functie de anotimp, clima, destinatii, varsta, etc. Astfel, pentru anotimpurile reci se confectioneaza imbracaminte mai groasa capabila sa retina caldura furnizata de corp, iar pentru anotimpurile calde este recomandata imbracaminte subtire si racoroasa care sa permita aerisirea corpului.

In capitolul I sunt prezentate informatii despre imbracamintea exterioara in general, despre moda si frumusetea imbracamintei.

In capitolul II sunt prezentate informatii despre materiale de baza si auxiliare folosite la confectionarea imbracamintei.

Procesul tehnologic de confectionare a produsului este prezentat in capitolul III.

Capitolul IV cuprinde prezentarea masinilor si utilajelor in general.

Iar capitolul V cuprinde masurile de protectie a muncii.





Capitolul I

Creatia si alegerea modelului


In activitatea de pregatire tehnica a productiei, proiectarea materiilor prime, materialelor si modelelor este o etapa ce inglobeaza un complex de lucrari pe doua laturi: una creativa, alta tehnica finalizata cu obtinerea elementelor documentatiei tehnice necesare introducerii in fabricatie a noului produs.

Cresterea eficientei in activitatea de pregatire tehnica a fabricatiei necesita abordarea stiintifica a procesului de proiectare in care se implica intuitia, experienta, gustul estetic a creatorului.

Reperele principale sunt parti componente ale imbracamintei care nu pot lipsi din structura fizica a produsului, iar reperele secundare sunt parti componente care pot lipsi din structura fizica a unui produs

Rolul imbracamintei - se imparte in 3 categorii care sunt :

  • rol functional
  • rol estetic
  • rol social

a)      Rolul functional - de a ne proteja impotriva factorilor externi de mediu ( ploaie, vant, ninsoare )

b)      Rolul estetic - de a da un aspect cat mai frumos persoanei care poarta imbracamintea. Acest rol se realizeaza prin linia de croire. Natura materialului cat si culoarea vor fi alese in concordanta cu aspectul si caracterul persoanei.

c)      Rolul social - determina purtatorul sa se simta incadrat in societate si in mediul in care poarta imbracamintea.

Moda imbracamintei - reprezinta ansamblul de gusturi, preferinte si deprinderi care predomina de o serie de factori :

linia de conceptie

materialul folosit

zona geografica

motivele populatiei dintr-o zona

destinatie

conditiile de realizare

Frumusetea imbracamintei - este un ansamblu de forme, armonii si culori pe care trebuie sa le indeplineasca imbracamintea.

Comoditatea la purtare se refera la gradul de placere cu care este purtat un produs si intereseaza toate categoriile de imbracaminte. Se realizeaza prin linia de croit care trebuie sa permita efectuarea lejera a miscarilor, si prin marimea produsului care trebuie sa fie aleasa corect pentru dimensiunile purtatorului.


Clasificarea imbracamintei

a)      Dupa materialul folosit :



tesaturi

tricoturi

blanuri

piele

b)      Dupa anotimpul in care se poarta :

groasa

subtire

semigroasa

c)      Dupa destinatie :

lenjerie de corp

imbracaminte exterioara

imbracaminte sport

imbracaminte de protectie

d)      Dupa varsta si sex :

imbracaminte pentru copii

imbracaminte pentru adolescenti

imbracaminte pentru femei

imbracaminte pentru barbati

e)      Dupa materia prima :

bumbac

lana

matase

in

canepa

fibre sintetice

fibre in amestec

Moda este o forma de libera exprimare. Ea cuprinde nu numai de imbracamintea, dar si accesoriile, bijuteriile, hairstylesmul, saloanele de frumusete si body art.

Industria modei, depinde foarte mult de o serie de "mituri" care produc o fatada aparent inocenta, dar care, de fapt, are menirea de a impulsiona consumul. Fara aceasta "mitologie" a imbracamintei, oamenii ar fi mult mai fericiti cu ceea ce se cheama "consumul lent" de imbracaminte - hainele, in general "mor" destul de lent. Miturile sistemului modei sunt create ca sa accelereze consumul si sa impulsioneze vanzarile, dar mai ales pentru a incarcera oamenii (mai ales femeile) intr-un univers controlabil, care poate genera atitudine de consum, prin intermediul unui discurs al functiilor intersanjabile, stratificate si repetabile.

Manseta este un detaliu secundar de imbracaminte care se aplica la maneci si pantaloni. Acest detaliu se poate confectiona sub diferite forme in functie de produsul la care se aplica si de materialul din care se confectioneaza.

Manseta pentru maneci se aplica la terminarea manecii in scop functional, ornamental sau combinat. Scopul functional rezulta din ajustarea manecii pe brat, iar cel ornamental, din modificarea aspectului manecii in functie de moda. Pentru confectionare, mansetele se croiesc pe lungimea materialului asigurand astfel o mai buna stabilitate la purtare si joc de linii cand materialul este cu dungi.

Mansetele pentru dublare se aplica la maneci de jachete, pardesiuri, paltoane, halate de casa, bluze, vestoane, mantale pentru institutii. Mansetele se pot monta la maneci prin fixare pe suprafata manecii sau prin rasfrangerea libera pe maneca.

Manseta rasfranta pe maneca se confectioneaza separate si apoi se monteaza la maneca, putand fi simpla sau captusita. Manseta simpla se prelucreaza separate prin indoirea si coaserea partii superioare, dupa care se calca si se monteaza la maneca. Montarea se face pe linia de terminatie a manecii inainte sau dupa incheiera manecii pe cot.






















Capitolul II

Materiale necesare confectionarii imbracamintei



MATERIALE DE BAZA


MATERIALE AUXILIARE

Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il indeplineste materialul de baza. Ca urmare, materialul de baza se numeste materialul care indeplineste functia principala la produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului. Exceptie apar la anumite obiecte de vestimentatie cum ar fi: pardesiuri pentru ploaie sau bluze de vant, unde materialul, de baza poate fi utilizat si pentru dublarea acesteia avand in acest caz si rol de captuseala sau de materialul auxiliar.
Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza, aceasta fiind in functie de produs (jachete, pardesiuri, rochi, etc.) cat si functie de care are produsul confectionat in procesul purtarii(imbracaminte de seara, lucru etc. ).
Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt :

  • tesaturile
  • tricoturile
  • blanurile
  • pieile naturale
  • pieile sintetice
  • textile netesute

Sunt materialele care in functie de model si produs pot lipsi din componenta imbracamintei.

  • captuselile
  • intariturile
  • ata de cusut
  • furniturile
  • garniturile

Intariturile maresc rezistenta la purtare si la sifonarea unor detalii. Pastreaza forma si dimensiunile in functie de conformatia corpului. Dau o tinuta mai buna anumitor detalii (ex. gulere, piept, buzunare, capace, etc.)



Ata de cusut are rol de a imbina detaliile; se foloseste la prelucrarea imbracamintei; la formarea butonierelor; la broderii; la coaserea nasturilor.

Furniturile de incheiat:

a)      Nasturii - au rol de inchidere a produsului dar si rol estetic. Au diferite forme dimensiuni si culori si pot fi prevazuti cu 2, 3 si 4 orificii sau cu ureche. Sunt realizati din material plastic, din lemn, din metal, os sau pot fi imbracati cu material.

b)      Fermoarele - au rol de inchidere si rol estetic si se realizeaza in diferite forme, lungimi diferite, culori, forma si marime a dintilor.

Manseta aplicata la fata manecii

Parti componente :

  • fata de manseta
  • dosul de manseta
  • intaritura sau insertia

MATERIALE DE BAZA

MATERIALE AUXILIARE

  • Tesaturile

Tesaturile din masa sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor de matase cu matase naturala sau cu alte fire. Tesaturile care contin numai fire din matase se numesc tesaturi din matase naturale, iar cele care contin si alte fire se numesc tesaturi tip matase sau matase in amestec.
Tesaturile din matase se produc pe latime de 100 cm in culori, cu imprimeuri florale sau cu dungi si conuri.
Principalele obiecte de vestimentatie la care se utilizeaza tesaturile din matase, lenjeria de corp, rochii, bluze, camasi, fuste, camasi pentru barbati si cravate.

  • Insertie
  • Ata de cusut

Ustensile si utilaje folosite :


  • ac
  • foarfece
  • centimetru de croitorie
  • creta
  • liniar
  • masina simpla de cusut
  • masina manuala de calcat




Capitolul III

Procesul tehnologic de confectionare


Manseta se foloseste la maneci dublate cu captuseala sau la maneci necaptusite. Poate avea la partea superioara forma dreapta sau in colt.

Procesul de confectionare al acestor mansete cuprinde urmatoarele faze de lucru :

pregatirea materialelor pentru confectionare

termolipirea insertiei pe fata de manseta

suprapunerea fetei cu dosul de manseta si coaserea pe 3 laturi

rihtuirea marginilor

intoarcerea mansetei pe fata

tighelirea mansetei

calcarea finala

controlul tehnic de calitate

Denumirea fazei - Termolipirea insertiei pe fata de manseta.

Materiale utilizate :

  • material de baza - tesatura
  • material auxiliar - insertie

Unelte si utilaje :

  • masina manuala de calcat

Parametri de lucru :

  • temperatura - 170 ۫C
  • presiunea - 8 daN/cm²
  • timpul - 20 s


Denumirea fazei - Suprapunerea fetei cu dosul mansetei si coaserea pe 3 laturi.

Materiale utilizate :

  • material de baza - tesatura
  • material auxiliar - ata de cusut

Unelte si utilaje :

  • masina simpla de cusut

Parametri de lucru :

  • tipul cusaturii - tighel simplu
  • utilizarea cusaturii - incheiat detalii
  • numar de fire - 2 fire
  • pasul cusaturii - 2 mm


Denumirea fazei - Rihtuirea marginilor.

Materiale utilizate :

  • material de baza - tesatura
  • material auxiliar

Unelte si utilaje :

  • foarfeca


Denumirea fazei - Tighelirea mansetei.

Materiale utilizate :

  • material de baza - tesatura
  • material auxiliar - ata de cusut

Unelte si utilaje :

  • masina simpla de cusut

Parametri de lucru :

  • tipul cusaturii - tighel simplu
  • utilizarea cusaturii - tighelire
  • numar de fire - 2 fire
  • pasul cusaturii - 2 mm
  • distanta pana la margine - 0,5 cm




Denumirea fazei - Calcarea finala

Materiale utilizate :

  • material de baza - tesatura
  • material auxiliar

Unelte si utilaje :

  • masina manuala de calcat

Parametri de lucru :

  • temperatura - 1500C 200C
  • presiunea - 1,110 daN/ cm2
  • timpul - s








Capitolul IV

Masini si utilaje folosite pentru confectionarea produsului



Masina de cusut tighel simplu - este utilizata pentru executarea cusaturilor tighel, formate din doua fire de ata , montate unul la ac si unul la suveica.

Principalele parti componente

  • masa de lucru, pe care se afla montat suportul de sustinere, bobinele de ata si motorul electric.
  • corpul masinii in care sunt incorporate organele de lucru si mecanismele de functionare.

Organele masinii de cusut

  • acul - are rol de a transporta firul de ata prin straturile de material si de a forma ochiul prin impletire cu firul de la suveica.
  • conducatorul de fir - are rolul de a conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa ce s-a impletit cu firul de la suveica.
  • suveica - poarta firul inferior si il tensioneaza pentru formarea cusaturii.
  • transportorul - are functia de a transporta materialul in timpul coaserii.
  • piciorusul de presare - preseaza straturile de material pe transportor, in vederea transportului.

Masina de cusut Triploc face parte din categoria masinilor speciale, care efectueaza cusaturi de incheiat si surfilat sau numai cusaturi de surfilat.

Se compune din doua parti principale :

  • masa
  • corp

Organele lucratoare

  • acul
  • apucatorul superior
  • apucatorul inferior
  • transportorul
  • piciorusul
  • placa acului
  • cutitele

Masina triploc este prevazuta cu organe de lucru si mecanisme care asigura o functionare silentioasa, realizand, totodata cusaturi de calitate superioara.



Capitolul V

Masuri de protectie a muncii





La masinile de cusut simple se produc accidente de munca daca nu sunt luate masuri de prevenire.

Pentru prevenirea accidentelor de munca sunt necesare : instruirea tehnica a personalului operativ, aplicarea dispozitivelor de protectie si folosirea echipamentului individual de protectie.

  • Cele mai importante masuri care trebuie sa le cunoasca si sa le aplice personalul operator inainte de inceperea lucrului sunt urmatoarele :
  • masa masinii este fixata pe cadrul metalic de sustinere;
  • corpul masinii este montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru;
  • motorul electric este legat la pamant, pentru evitarea electrocutarilor;
  • carcasa de la intrerupator nu este sparta sau cazuta de la locul sau;
    masina este dotata cu dispozitive de protectie la ac si transmisie;
  • cadrul de sustinere a mesei de lucru este montat pe suportul de cauciuc sau de pluta.

In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele :

  • curatirea si lubrifierea se vor face numai dupa ce masina a fost oprita si s-a intrerupt curentul electric;
  • punerea masinii in functiune se face numai dupa ce dispozitivele de protectie la ac si transmisie au fost montate;
  • pornirea si oprirea masinii se vor face numai prin pedala fara a se pune mana pe volant;
  • in timpul lucrului privirea va fi indreptata numai asupra lucrului si utilajului;
  • interzicerea muncitoarelor sa lucreze la masina de cusut fara basma de protectie pe cap;
  • in timpul functionarii, daca se aud zgomote suspecte, operatorul este obligat sa opreasca masina si sa anunte mecanicul.








BIBLIOGRAFIE


N. Mataoana s.a. -"Pregatire de baza in industria usoara", manual de teorie pentru scoala profesionala, anul I, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000.


Gh. Ciontea - "Utilajul si tehnologia meseriei, confectioner imbracaminte din tesaturi si tricoturi", manual pentru licee industriale cu profil de industrie usoara, clasele aXIa si aXIIa, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985.


3) Waldnear H. Dima - "Construirea tiparelor de imbracaminte pentru femei". Editura Tehnica Bucuresti, 1963.


Ciontea G. - "Tehnologia confectiilor din Tesaturi",Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963.


Seghes C. Covaciuc I. - "Croitorie clasica si moderna", Editura Tehnica, Bucuresti, 1970.


Maria Ciutea - "Manualul croitorului", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1995.


Tautu N. - "Croitorie pentru femei", Editura Tehnica, 1962.


Dragu P. - "Tehnica vestimentara", 1996.


Salvanu A.- "Notiuni de creatie", 1978.


10) Colectie de reviste de moda.


11) Internet.






Confectionarea mansetei








Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6051
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved