Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


DOCUMENTATIA TEHNICA DE REALIZARE A FUSTEI CLASICE

confectii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECTAREA TEHNOLOGICA A CARACTERISTICILOR FIRULUI SIMPLU
ACUL
Producerea si comercializarea vestimentatiei textile pentru femei
PROIECT tehnician designer vestimentar - Reprezentarea de modele vestimentare cu materiale adecvate prin raportarea la diferite date corporale
Rochii de mireasa - modele
TEHNOLOGIA CONFECTIILOR DIN PIELE SI INLOCUITORI:PROIECTAREA CONSTRUCTIV -TEHNOLOGICA A UNUI PRODUS DE INCALTAMINTE TIP PANTOF CU DESTINATIA FEMEI IN
DOCUMENTATIA TEHNICA DE REALIZARE A FUSTEI CLASICE



     

DOCUMENTATIA TEHNICA DE REALIZARE A FUSTEI CLASICE

CUPRINS

  

 ARGUMENT

 CAPITOLUL   1    MODELUL ETALON

1.1.         GENERALITATI

1.2.         SCHITA DE MODEL

1.3.         DESCRIEREA produsului

1.4.         FISA TEHNICA

 CAPITOLUL  2   -CONSTRUCTIA TIPARULUI

        2.1 CONSTRUCTIA TIPARULUI DE BAZA

   

 CAPITOLUL   3  -REALIZAREA SABLONELOR

 

 CAPITOLUL   4  -  NORMA DE CONSUM

 CAPITOLUL   5   -PROCESUL TEHNOLOGIC DE

CONFECTIONARE

          Bibliografie

ARGUMENT

        Produsele de imbracaminte obisnuite prin elementele lor componente sunt intr-o permanenta transformare dictata de tendintele ce se manifesta in moda,cum ar fi:

Y         materii prime

Y         culori

Y         desene

Y         linii de croiala

Y         proportia diferitelor detalii

Pentru a satisface cerintele si exigentele produsului trebuie sa se tina  seama permanent de evolutia modei.

Varietatea sortimentelor de confectinare cu marea lor densitate de caracteristici estetice si tehnice,impune pregatirea tehnica a productiei fiecarui model inainte de intrarea lui in fabricatie.

Pregatirea tehnica a produsului insemna elaborarea documentatiei tehnice indiferent de fabricatie produca toare de catre personal cu o pregatire profesionala superioara.

Documentatia tehnica are rolul de a caracteriza un model sau asigurandu-i acestuia realizarea pe scara industriala.

          Elemente componente documentatiei tehnice sunt urmatoarele:

        modelul etalon

        tiparele si sabloanele

        normele interne si standardele

        consumul specific obisnuit in urmatoarele transformari

        procesul tehnologic de confectionare

Documentatia tehnica cuprinde totalitatea actelor normative pe baza carora se desfasoara productia industriala a intreprinderii. Aceasta are o importanta deosebita in procesul de productie, deoarece determina valoarea unor indici tehnico-economici ai produsului ce trebuie confectionat.

Aceasta are drept scop orientarea muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor asupra modului de confectionare a imbracamintei si caracteristicilor tehnice de fabricatie. Pentru aceasta, este necesar ca documentatia tehnica sa cuprinda toate elementele componente acesteia. Conditiile tehnice de confectionare trebuie sa corespunda indicatorilor din documnetatia tehnica.

Un factor important in elaborarea documentatiei tehnice industriale este corelarea documentelor, pentru orientarea unitara a personalului executant in realizarea produsului.

          De asemenea realizarea documentatiei tehnice in conditii de calitate constituie un stimulent in munca pentru personalul care o utilizeaza in procesul de productie.

CAPITOLUL 1. MODELUL ETALON

1.1 GENERALITATI

Este cunoscut faptul ca aproximativ 40% din calitatea necorespunzatoare a produsului finit este rezultatul activitatilor de proiectare, a calitatii documentatiei tehnice, baza conceptuala a produsului si instrumentul activ de comunicare intre componentele de proiectare si de fabricatie.

Problema calitatii produselor de imbracaminte este o componenta intrinseca a procesului realizarii sale, se „dimensioneaza” incepand cu cercetarea si creatia sa si se asigura prin proiectare constructiv- tehnologica, realizandu-se in procesul tehnologic de confectionare si finisare.

Creata la inceput pentru apararea corpului de actiunea nefavorabila a mediului climatic inconjurator, sub influenta diferitelor conditii istorice, social-economice, nationale, a evolutiei idealurilor estetice, imbracamintea a suferit multiple transformari, atingand o mare varietate de tipuri si forme si a devenit un obiect al artelor aplicate. Daca in epoca primitiva omul se multumea cu o imbracaminte sumara obtinuta din piei de la animalele sacrificate sau din scoarta sau frunzele copacilor, in zilele noastre diversitatea formelor si modelelor este mare pe toate treptele sociale in functie de locul ocupat de om in societate si de posibilitatile materiale ale acestuia.

Prin imbracaminte in sens larg se intelege un complex de obiecte care se imbraca pe corp (lenjerie, bluze, sacouri, caciuli, manusi, ciorapi, etc.). In sens restrans prin imbracaminte se intelege totalitatea produselor realizate de industria de confectii.

    Prin specificul sau, suferind prin purtare o uzura mai rapida decat celelalte obiecte de arta decorativa, imbracamintea se schimba cel mai frecvent si oglindeste cel mai bine evolutia civilizatiei materiale, a conceptelor si idealurilor estetice. Imbracamintea reflecta fidel originalitatea culturii nationale a diferitelor popoare, simtul lor estetic, traditia, nivelul de trai si particularitatile mediului natural. Ca linie si moda, imbracamintea a fost dictata de clasele sociale instarite care impuneau restrictii si in vestimentatia oamenilor de rand.

Calitatea produselor de imbracaminte devine tot mai mult factorul hotarator, in dorinta cumparatorilor de achizitionare a acestora, un mijloc important de concurenta, un indicator esential de apreciere a intregii activitati desfasurate la un moment dat de producatorul de confectii.

In activitatera de pregatire tehnica a productiei, proiectarea constructiva este o etapa ce inglobeaza un complex de lucrari necesare realizarii noilor modele de imbracaminte.

 Constructia imbracamintei este o componenta insemnata a proiectarii constructive si contine doua laturi- una creativa, orientata spre rezolvarea constructiva a modelului si finalizata cu obtinerea tiparelor acestuia si o latura tehnica, in care se obtin elementele documentatiei tehnice necesare introducerii in fabricatie a noului model.

Cresterea eficientei in activitatea de pregatire tehnica a fabricatiei necesita abordarea stiintifica a procesului de proiectare in care se implica intuitia, experienta, gustul estetic a creatorului.

          Lucrarea, prin continutul si modul de structurare, ofera o solutie teoretica si tehnico-aplicativa privind elaborarea documentatiei necesare in proiectarea unui produs de imbracaminte din tesatura, pornind de la proiectarea modelului, continuand cu alegerea materiei prime si a materialelor auxiliare, permitand o orientare a viitorului technician in industria textila asupra modului de interpretare a documentatiei ce insoteste procesul de creatie a produsului. Lucrarea reflecta clar fazele de realizare a unui produs de imbracaminte si cerintele ce trebuie respectate in procesul de proiectare a acestuia.

Un factor important in elaborarea documentatiei tehnice industriale este corelarea documentelor, pentru orientarea unitara a personalului executant in realizarea produsului.

          De asemenea realizarea documentatiei tehnice in conditii de calitate constituie un stimulent in munca pentru personalul care o utilizeaza in procesul de productie.

 Procesul de elaborare a prototipului cuprinde doua faze principale:

Z    Proiectarea modelului sau a prototipului;

Z    Confectionarea prototipului.

          A. Proiectarea prototipului consta din operatii de schitare si construire a tiparului pentru produs, avandu-se in vedere linia modei, scopul produsului si destinatia sa.

          Faza de proiectare a modelului cuprinde doua etape:

          - desenarea modelului, care se prezinta sub forma de schita sau plansa;

          - analiza tehico-artistica a desenului efectuata de catre colectivul tehnic din cadrul intreprinderii.

          Constructia tiparului cu respectarea stricta a schitei se va face grafic, pe baza dimensiunilor corpului, folosindu-se in calculul detaliilor elemente necesare ca:

«    inaltimea corpului;

«    circumferinta bustului;

«    adaosul de lejeritate al produsului.

          B.Confectionarea prototipului constituie faza de creatie in care pe baza schitei avizate de colectivul de specialisti creatorul realizeaza modelul respectiv.

          Confectionarea prototipului cuprinde mai multe operatii:

          - croirea produsului care se va face pe baza tiparelor produsului creat. In cadrul acestei operatii se stabileste consumul estimativ de materiale si conditiile ce urmeaza a se respecta in procesul de croire;

          - confectionarea modelului este operatia de transformare a semifabricatelor in produse finite. La operatia de confectionare a modelului se stabilesc consumul de ata si celelalte materiale auxiliare utilizate in confectionare.

          - analiza tehnica a modelului creat efectuata de catre un tehnolog sau un specialist in domeniu. La prezentare se analizeaza prototipul sub toate aspectele negative (ale prototipului) care urmeaza a se imbunatati prin modificarile ulterioare ce se impun.

          Aceasta analiza tehnica a modelului creat este efectuata de comisia tehnica artistica a agentului economic. La prezentare se analizeaza prototipul sub toate aspectele sale, urmand a se imbunatati prin modificarile ce se impun.

Cand modelul este in forma definitiva se prezinta spre contractare devenind modelul omologat. Se fac apoi contractari  ale modelului omologat pentru a se fabrica in unitatile de productie.

Constructia imbracamintei este o componenta insemnata a proiectarii constructive si comporta lucrari pe doua laturi:

  Una creativa, orientata spre rezolvarea constructiva a modelului si finalizata cu obtinerea tiparelor acestuia;

 Alta tehnica finalizata cu obtinerea elementelor documentatiei tehnice necesare introducerii in fabricatie a noului produs.

  Pe baza subiectului lucrarii, avand precizat produsul pentru care trebuie elaborata documentatia tehnica, se procedeaza la intocmirea unei game de schite cu modele de fusta, din care se alege modelul preferat.

Schitele se intocmesc pe plansele A4 cu reprezentari din spate de 4-5 ori mai mici  in raport cu vederea din fata.

 Structura documentatiei tehnice precum si modul de realizare a acesteia sunt redate in continuare.

Produsul etalon reprezinta partea din documnetatia tehnica care stabileste aspectul, forma si caracteristicile finale ale produsului.

 In intreprinderile de confectii, stabilirea produsului etalon este determinata de

moda, de conditiile climatice si de destinatia acestuia.

     Modelul etalon se realizeaza pe baza unei schite efectuate de catre creatorul de imbracaminte.

 Acesta studiaza materialul de specialitate cum ar fi : reviste de moda, reviste de specialitate participarea la diferite prezentari de moda si  expozitii in scopul stabilirii tendintei modei intr-o anumita perioada de timp si a materiei si a accesoriilor propuse de linia modei .

    Aceste caracteristici sunt reprezentate in schitele propuse tinandu-se cont de virsta purtatorului,destinatia produsului si materialului ce la are la dispozitie creatorul.

    Modelul propus in lucrare reprezinta o fusta clasica pentru femei. Acest produs poate fi confectionat intr-o varietate de tesaturi si tricoturi cit si intr-o gama larga de modele.

Elaborarea prototipului este determinata de anumiti factori, ca:

¯    Destinatia produsului care poate fi : de lucru, de productie, de seara, de odihna sau de sport.

¯    Materialele folosite, ca: tesaturi, tricoturi, uni, in dungi sau in carouri.

¯    Varsta si sexul purtatorului care determina linia produsului

Proiectarea prototipului consta in operatii de scihitare si de construire a modelului, avandu-se in vedere linia modei, scopul produsului si destinatia sa.



1.3 DESCRIEREA produsului

FUSTA CLASICA

  Fusta clasica este un articol de imbracaminte care are sprijin pe talie, acopera partea inferioara a corpului si este un obiect de imbracaminte specific persoanelor de sex feminin. Diversele modele de fusta se obtin prin variatia lungimii si a largimii, precum si prin accesoriile utilizate.

   Fusta se confectioneaza din materiale groase sau subtiri. Poate fi captusita sau necaptusita,se poarta cu bluza si vesta, cu pulovar.

   Indiferent de model, in toate cazurile trebuie sa asigure comoditate in purtare.

Modelul ales este fusta clasica cu urmatoarele caracteristici constructive:

f  Fata produsului este formata dintr-un singur reper

f  Spatele este format din 2 repere simetrice fiind prevazut cu 1 fermoar pe mijloc

f  Betelia este de latime dubla, este termoculata, montarea beteliei se face cu primul tighel la 0,5 cm se monteaza fermoarul la 3 cm si apoi se fixeaza betelia cu cel de-al doilea tighel.

Asamblarea fetei cu spatele se realizeaza prin cusaturile laterale la 1 cm.

Terminatia inferioara este finalizata printr-un tiv simplu.

Acest model simplu si tineresc poate fi purtat in orice anotimp, este elegant si, in functie de material, poate fi si un model sport.

1.4.  FISA TEHNICA A PRODUSULUI

materiale de baza

 
1.                                                                 - tesatura

materiale auxiliare

 
1.                                                                - ata de cusut

 
2.                                                               - furnituri (fermoar)

 
3.                                                                - intarituri

CAPITOLUL 2.

 CONSTRUCTIA TIPARULUI

2.1 CONSTRUCTIA TIPARULUI DE BAZA

 Tipare pentru reparele fata, spate, cordon la produsul fusta clasica:

  Fusta dreapta are o linie dreapta, simpla. Poate fi usor evazata spre terminatie sau conica. Este cambrata an talie cu una sau doua pense. Numarul acestora se alege in functie de diferenta dintre cifcumferinta soldului  si a taliei.

   Tiparele se construiesc, folosindu-se etapele de proiectare cunoscute, pornindu-se de la dimensiunile principale.

IC si PB. Detaliile de fata si spate se construiesc impreuna, pe jumatate, corpul fiind simetric, incepand din partea stanga cu spatele si continuand in dreapta, cu fata.

                       I.            Stabilirea dimensiunilor principale

   IC=168cm

   PB=96cm  masura este PB/2=48,talia II. Se alege adaosul Ad=1cm

                    II.            Calculul dimensiunilor de baza. Se utilizeaza formulele de calcul tabelat pentru:Ls; Pt; Ps.          

                 III.            Trasarea liniilor de baza.

  Se incepe cu un punct T, in care se traseaza doua drepte perpendiculare.

  Se determina punctele numite S si L care stabilesc linia soldului si linia terminatiei, pentru trasarea liniilor de baza in lungime.

 TS=Ls=19cm     *linia soldului

TL =Lpr=60cm        *linia de teminatie (tivul)                                                                                                                                                                                                                                                                

   Pentru liniile de baza in latime se pozitioneaza punctele;S1 si S2

  SS1=Ps+Ad=54cm     *linia de mijloc a fetei

             *linia cussturi laterale

Prin punctele pozitionate se traseaza perpendiculare care intersecteaza dreapte din punctul T, notate cu T1, respectiv T2, si pe linia de terminasie, cu L1,L2.

                IV.            Trasarea liniilor de contur.

  Ajustarea produsului in talie se face cu ajutorul unor pense si prin cambrarea acestuia pe linia cusaturi pe linia cusaturi laterale.

  Diferenta dintre circumferinta soldului si a taliei se repartizeza pentru cusatura laterala, rezerve pense la fata si rezerve pense la spate:

  D=SS1-Pt=54-37=17cm

  Diferenta obtinuta se repartizeaza pentru:

|       cusatura laterala –3,5 –1,5cm

|       rezerve spate –6cm (r1)

|       rezerve pentru fata–6cm (r2)

Pensele de la fata sunt egale ca adancime respectiv cate 2cm, lungimea penselor creste dinspre mijlocul de fata spre cusatura laterala astfel prima pensa va avea lungimea de 10cm, iar a doua pensa va avea lungimea de 10cm, iar a doua de 8cm.

De cele mai multe ori, ajustarea se face prin doua pense pentru spate si douapense pentru fata.

Pentru ajustarea cu o sigura pensa se introduce rezerva pe linia de mijloc a spatelui, eventual a fetei.

Punctele ajutatoare care se pozitioneaza sunt necesare pentru trasare liniilor de contur:

w      arcuirea liniei de talie

w      pozitia penselor

w      lungimea si adancimea acestora. Se va trasa conturul pentru spate si apoi pentru fata.

Punctele determinate se unesc si se contureaza spatele. Se continua cu ajustarea fetei.

Se obtine o cambrare avantajoasa a detaliului pe care si prin arcuirea liniilor de contur a penselor in interior, la spate si in exterior, la fata.

  I.pensa

Prin P se traseaza o verticala cu lg=10cm

  II.pensa

Prin P3 se traseaza o verticala cu lg=8cm

Cele doua pense de la spate nu au aceiasi adancime. Pensa dinspre mijloc de spate este mai adanca decat cea dinspre cusatura laterala.

Lungimea penselor creste dinspre mijloc de spate spre cusatura laterala.

  I.pensa

Prin P6 se traseaza o verticala cu lg=10cm

 II. pensa

Se verifica lungimea detliilor folosind relatia:

T5L3=T4L4=TL

Liniile de contur se traseaza cu linii mai groase decat de baza, liniile de mijloc ale spatelui si ale fetei sunt trasate cu linie punct-linie de simetrie.

Daca fusta va fi taiata pe mijlocul fetei,linia de mijloc va fi continuata.

Fusta se poate incheia cu fermoar, fixat in partea stanga a produsului in cusatura laterala, pe mijlocul fetei sau a spatelui.

Pentru proiectarea cordonului se traseaza un dreptunghi cu o latime totala de 6-8cm si cu lungimea  egala cu circumferinta taliei. Se adauga o rezerva de 4…5cm pentru coaserea capetelor si suprapunerea acestora.

Tiparul de baza pentru produsul

fusta clasica




CAPITOLUL 3 REALIZAREA SABLOANELOR

 

Sabloanele se obtin prin copierea tiparelor multiplicate. Sabloanele sunt copii ale tiparelor la care se adauga rezervele de cusaturi. Ele se executa pe carton, placaj sau placi sintetice, principiul de lucru fiindacela de  adaugare a  rezervelor  de cusaturi si tivuri la sabloae.

         Acestea se aseaza pe carton sau pe un alt material si cu ajutorul unei rulete se urmareste conturul tiparului marit cu rezerve de cusaturi. Ruleta este prevazuta cu o rola cu dinti care, prin apasare, imprima conturul tiparului pe carton.

         Cu ajutorul unei foarfece sau a unei masini de taiat, se taie cartonul pe conturul imprimat. Cel mai utilizat material pentru obtinerea sabloanelor este cartonul, cu un pret de cost mai scazut si mai maleabil.

         Pentru a controla efectul uzurii in procesul de croire asupra sabloanelor, acestea se marcheaza cu un dispozitiv de marcat special. Marcarea se face prin introducerea marginii sablonului intre cele doua role ale dispozitivului, iar prin umezirea rolei superioare cu tus, semnele de marcare de pe ea se vor imprima pe sablon.

         Fiecare detaliu marcat este stampilat cu o stampila care cuprinde:

g   denumirea produsului

g   numarul de model

g   detaliul

g   talie, grosime

g   numarul de detalii din completul de sabloane

g   de cate ori se va incadra pe material

         Specificatia „fir drept” pentru a sti ca linia respectiva se va incadra pe firul drept al materialului si specificatia „fir dublu” in cazul in care piesele respective necesita croirea pe dublul materialului.

         Sabloanele servesc procesului de croit si controlului detaliilor croite. In cadrul intreprinderilor de confectii se folosesc:

1.     sabloane originale;     

2.     sabloane de lucru.

 

Ø     Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin prin reproducerea tiparului de baza multiplicat. Aceste sabloane nu sunt folosite pentru lucru in sectiile de productie ci sunt pastrate in cadrul serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.

Ø     Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie sau ca sabloane ajutatoare la operatii de rihtuire, trasare a conturului sau coaserea diferitelor garnituri.

In fabricatie se mai numesc sabloane de lucru, unele servind la coaserea unor detalii cu dimensiuni foarte precise si in special care necesita simetrie(colturi de guler, revere, mansete, clape); ele au dimensiunea exacta a detaliului gata.

Realizarea sabloanelor

CAPITOLUL 4 NORMA DE CONSUM

 Determinarea normei de consum se realizeaza astfel:

             a. Elaborarea incadrarilor

Pentru determinarea consumului de material  se efectueaza operatiade incadrare a sabloanelor pe material si trasarea conturului sabloanelor, care constituie o lucrare de studiu, analizandu-se toate posibilitatile de amplasare si reducere a consumului.

Utilizarea materialelor in productia de imbracaminte se face pe baza normelor de consum.

La amplasarea sabloanelor trebuie respectate urmatoarele conditii:

Ô   Respectarea firului din tesatura stabilit la incadrare;

Ô   Evitarea suprapunerii sabloanelor in desen, care produc asa- numitele „ciupituri de margini sau de colturi”, ce scurteaza sau ingusteaza detaliile produsului;

Ô   Respectarea sensului sabloanelor fata de sensul firelor de urzeala si al desenului materialului.

Dupa modul de asezare pe latimea materialelor, incadrarile pot fi:

1.     Incadrari pe material dublu lat in care materialul este

dublat, iar sabloanele se amplaseaza numai pe jumatate. Avantajul acestor incadrari consta in faptul ca timpul de sablonare este mai mic si detaliile decupate la croit sunt pereche. Aplicarea incadrarilor pe material dublat prezinta dezavantajul ca exista mai putine posibilitati de amplasare a sabloanelor si de reducere a deseurilor din material.

2.     Incadrari pe materialul desfacut in care sabloanele se

aseaza pe intreaga latime. Metoda incadrarii pe material desfacut este larg utilizata, rezultand o serie de avantaje economice. Prin aceasta metoda de incadrare, sabloanele au multe posibilitati de asezare si astfel rezulta mai putine deseuri din material. La amplasarea sabloanelor pe material se vor asaza sabloanele detaliilor mari pe marginile materialului, iar cele mici in interiorul acestora.

Lungimea rezultata prin incadrare reprezinta consumul, exprimat in metri sau centimetri.

Pentru incadrarea simpla pe material desfacut realizata cu sabloanele produsului proiectat consumul este L=

          

               b. Calculul normei de consum

Norma de consum reprezinta cantitatea de materiale necesare realizarii unui produs si este variabila in functie de forma, marimea sabloanelor si de produsul confectionat.

In industria confectiilor costul materialelor reprezinta 70 - 80% din costul produsului. Datorita acestui fapt este necesara luarea tuturor masurilor care sa reduca consumul de material.

Este cunoscut faptul ca la confectionarea imbracamintei sunt folosite ca materiale pentru confectionat: tesaturi, tricoturi si o diversitate de furnituri.

Consumul de furnituri se stabileste la confectionarea prototipului si la multiplicarea acestuia pentru sectiile de productie.

Consumul de tesaturi si tricoturi se determina in cadrul laboratoarelor tehnice organizate in acest sens.

Eficienta unei norme de consum se determina prin indicatorii consumului, care se calculeaza astfel:

  1.Calculul ariei de incadrare A se face pe baza dimensiunilor rezultate la incadrare:

A=Lx l (cm)

in care:                  L- lungimea incadrarii, in cm;

l- latimea incadrarii, in cm.

  2.Calculul coeficientului de utilizare K in functie de aria incadrarii si de aria sabloanelor:

in care                            S- aria sabloanelor, in cm2;

A-aria incadrarii, in cm2.

  3.Calculul suprafetei deseurilor D se face in functie de aria de incadrare si de aria sabloanelor:

D=A-S (cm2)

in care                            A- aria incadrarii, in cm2;

S- aria sabloanelor, in cm2

  4.Calculul pierderilor P se face in functie de aria incadrarii si de suprafata deseurilor:

in care                            D- suprafata deseurilor, in cm2;

A - aria incadrarii, in cm2.

            

          

               c. Determinarea necesarului de materiale auxiliare

La elaborarea prototipului, odata cu lucrarile de executie a produsului etalon, materialele auxiliare necesare unui produs se stabilesc prin masurare si in functie de model.

La modelul ales, materialele auxiliare sunt:

Nr.crt.

Denumirea materialelor auxiliare

U.M.

Cantitate

1.

Tesatura

m.

2.

Ata de cusut cu finete 85/3 Nm

m.

3.

Nasturi

buc

1

4.

Fermoar

buc.

1



CAPITOLUL 5.  PROCESUL TEHNOLOGIC DE

CONFECTIONARE

Confectionarea semifabricatelor si transformarea lor in produse finite se fac la sectia de confectionat.

Procesul tehnologic de confectionare are ca scop stabilirea operatiilor, ordinea in care se executa si indicatorii tehnico – economici de fabricatie.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea

operatiilor de transformare a semifabricatelor in produse finite.

Procesul tehnologic se elaboreaza in cadrul serviciului tehnic si

face parte din pregatirea fabricatiei.

Procesul tehnologic de confectionare este alcatuit din:

Operatii pregatitoare: rihtuirea, insemnarea, masurarea, etc. Aceste operatii exista in toate etapele procesului tehnologic si in toate procesele industriale.

Operatii de coasere mecanizata: se efectueaza cu masini clasice si speciale si sunt utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor.

Operatiile de coasere manuala: insailare, montat maneci si guler, sunt foarte restranse in productia industriala.

Operatiile de tratare umidotermica: descalcare, presare, netezire, aburire, pot fi efectuate in toate etapele procesului de confectionare si difera in functie de natura operatiei.

Procesul tehnologic de confectionare se intocmeste sub forma de tabel, in componenta caruia sunt cuprinse toate elementele tehnico- economice ale produsului proiectat.

Se folosesc notatiile:

m- operatie manuala

M- operatie mecanizata

C- operatie de calcare.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde etapele de lucru cu operatiile si fazele de lucru care se desfasoara in flux continuu.

Etapele de lucru din cadrul procesului de confectionare sunt:

ZPrelucrarea detaliilor, in care fiecare detaliu principal se prelucreaza separat si se asambleaza cu detaliile secundare ce-i apartin

ZAsamblarea detaliilor, in care detaliile principale se asambleaza in vederea constituirii produsului confectionat

ZFinisarea  produsului, in care produsul constituit prin asamblare este adus la forma, dimensiunile si aspectul final

Procesul tehnologic de confectionare a FUSTEI CLASICE

Nr. Crt.

Denumirea operatiilor

Felul opera tiei

Utilaj

1.  

Alimentarea locurilor de munca

m

-

2.  

Insemneaza si executa pensele la spate, fata, taie atele

M

Masina simpla de cusut

3.  

Surfileaza spatele si fata fuste, taie atele

M

Masina de surfilat

4.  

Calca pensele la fata si spate, aplica intaritura pe cordon

C

Masina de calcat

5.  

Incheie cusatura de pe mijlocul de spate, aplica fermoarul cu tighel, taie atele

M

Masina simpla de cusut

6.  

Incheie cusaturile laterale cu tighel,  taie atele

M

Masina simpla de cusut

7.  

Calca cusaturile realizate

C

Masina de calcat

8.  

Aplica cordonul cu prima cusatura, richtuie, executa cusatura de fixare a cordonului

M

Masina simpla de cusut

9.  

Surfileaza terminatia,  taie atele

M

Masina de surfilat

10.                       

Coase tivul

M

Masina simpla de cusut

11.                       

Inseamna pozitia nasturelui

Coase nasturele

m

-

12.                       

Insemneaza pozitia butonierei

Coase butoniera

m

M

-

Masina de cusut butoniere

13.                       

Curata produsul de ate

m

-

14.                       

Calcarea finala a fustei, impachetarea

C

Presa cu manechin

BIBLIOGRAFIE

                                                         

 F.Ciuca          -Croitorie pentru toti-editura tehnica-BUCURESTI 1988

 E.V.Ciontea   -Tehnologia confectiilor textile si calcule in confectii-

                                                        ED.P BUCURESTI

 P.Dragu         -Utilajul si tehnologia confectiilor textile si calcule in

                         confectii   -ED.P.-  BUCURESTI








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 10398
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site