PROIECT TEHNICIAN IN INDUSTRIA TEXTILA - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII COMBINEZONULUI

GRUPUL SCOLAR "HOREA CLOSCA SI CRISAN"

ABRUD JUD. ALBA

CALIFICARE: TEHNICIAN IN INDUSTRIA TEXTILA

TEMA PROIECT

TEHNOLOGIA CONFECTIONARII COMBINEZONULUI

CUPRINS

Argumentul

CAP.I Alegerea produsului si creatia acestuia

CAP. II Alegerea materialului pentru confectionat

2.1. Materiale de baza

2.2. Materiale auxiliare

CAP. III Proiectarea si calculul tiparelor

3.1. Constructia tiparului clasic

3.2. Transformarea tiparului clasic

3.3. Reproducerea sabloanelor

3.4. Norme tehnice de confectionare

3.5. Determinarea normei de consum

CAP. IV Pregatirea si croirea materialului

4.1. Pregatirea materialului pentru croit

4.2. Croirea materialului

CAP. V Confectionarea produsului

5.1. Desfasurarea procesului de confectionat

5.2. Controlul tehnic final

CAP. VI Calculul eficientei economice

Bibliografie

ARGUMENT

Imbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii il folosesc ca mijloc de aparare impotriva vremii si in scop estetic.

Rolul imbracamintei este de a pastra caldura corpului, sa permita aerisirea corpului la suprafata, sa asigure senzatia de confort in orice conditii climatice si de activitate.

La aceasta caracteristica, imbracamintea trebuie sa aiba capacitatea de izolare termica, de absorbtie continua a umiditatii, de evaporare a transpiratiei corpului si de aerisire permanenta a corpului.

Frumusetea imbracamintei are un ansamblu de forme, armonii si culori pe care trebuie sa le indeplineasca vestimentatia oamenilor.

Combinezonul este o lenjerie de corp si se poate folosi in toate anotimpurile anului. Este o imbracaminte cu sprijin pe linia umarului. Combinezonul este o lenjerie de corp care se confectioneaza din tesaturi si tricoturi de matase si tip matase si are lungimea mai redusa decat produsele pe sub care se imbraca cu 5 - 6 cm acoperind conformatia corpului de la nivelul bustului in jos.

CAPITOLUL I

CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI

Combinezonul este un articol de imbracaminte pentru femei. Acest produs imbraca corpul de la linia umarului in jos si este compus din detalii principale ca: fata si spate.

Detaliile principale sunt considerate acele detalii ale produsului care nu pot lipsi din componenta acestuia, in timp ce detaliile secundare pot sa lipseasca din componenta sa.

Acest produs vestimentar poate fi utilizat de catre orice categorie de varsta ti in orice anotimp.

CAPITOLUL II

ALEGEREA MATERIALULUI PENTRU CONFECTIONAT

2.1. Materiale de baza.

Combinezonul se confectioneaza din matase artificiala de culoare unicolora.

Materiale auxiliare

Ca materiale auxiliare se considera materialele utilizate la confectionarea imbracamintei care in functie de produs si model pot lipsi din componenta produsului .

La combinezon ca material auxiliar avem ata de cusut.

CAPITOLUL III

PROIECTAREA SI CALCULUL TIPARELOR

3.1. Constructia tiparului clasic

Pentru constructia tiparului se folosesc trei etape de proiectare si anume: calculul dimensiunilor de baza, trasarea liniilor de baza, trasarea liniilor de contur.

Pentru constructia tiparului de combinezon am stabilit urmatoarele dimensiuni principale:

Inaltimea corpului I_c = 168cm

Semiperimetrul soldului P_b = 48cm

Adaosul de lejeritate A_d= 6cm

Etapa I: Pentru calculul dimensiunilor de baza se vor folosi relatiile de calcul care se determina cu ajutorul dimensiunilor principale.

Pentru combinezon sunt necesare calculul urmatoarelor dimensiuni de baza.

In lungime

lungimea taliei L_t =

K = - 2

lungimea soldului Ls =

K = 23

In latime

latimea spatelui L_sp =

K = 2

latimea pieptului (fetei) L_pt =

K = 3

Etapa a II-a: Pentru trasarea liniilor de baza se ia un punct A din care se traseaza doua linii ce formeaza un unghi drept. Pe linia verticala vor fi stabilite puncte de baza din care se vor trasa linii de baza in lungime, iar pe linia orizontala vor fi stabilite puncte de baza din care se vor trasa liniile de baza in latime.

Vom determina lungime punctul B din care se va trasa linia de baza de la nivelul bustului.

AB =

K=10

TL =N*ZK= 3,516,8-2,8=56cm

N= 3,5

Z=

K= -28

Se determina punctul T din care vom trasa linia de baza a taliei.

A_T = L_T = 40cm

Se determina punctul S din care vom trasa linia de baza s soldului.

T_S = L_S + K = 19+2=21cm

K = 2

Pe latime

Se determina punctul B₁ din care vom trasa linia de baza a cusaturii laterale (latimea produsului).

BB₁ = P_b + A_d = 48+6054cm

Se determina punctul B₂ din care vom trasa linia de baza care reprezinta linia de simetrie a fetei.

BB₂ =

K=1

Etapa a III -a : Spatele se ajusteaza prin pense, cu marimea si pozitia dupa cum urmeaza:

B_b =

K = 1

bb₁ = 34cm bb₁ = 4cm

tt₁ = tt₂ = 1,52cm tt₁ = 2cm

s₃l = 46cm s₃l = 6cm

Din b se coboara o perpendiculara, notandu-se punctele t si s₃ pe care se fixeaza punciul b₁, ce se uneste cu t₁ si l si apoi cu t₂ si l obtinandu-se pensa de ajustare a spatelui.

Pe cusatura laterala combinezonul se ajusteaza in talie si se largeste la solduri.

T₂T₃=T₂T₄ = 22,5cm T₃L₂ = T₄L₃ = TL = 56cm

S₂S₄ = S₂S₅ = 0,51,5cm

Linia tivului L₁ si L_u = 1cm

Prin unirea punctelor L cu L₂ si L₃ = L₄ se obtine linia tivului.

La nivelul adaptat se propune o platca cu pensa deasupra soldului care poate fi usor transferabila in cusaturile de montare, in mijlocul fetei prin incretirea acesteia, sub linia de bust.

Prin punctul B₃ se traseaza o verticala pe care se masoara inaltimea platci la bust B₃P = 1012cm

Din P se traseaza un arc de cerc cu centrul in B₃ pe care se determina punctul P₁

PP₁ = B3,5cm

B₁B_u = 24cm

B₂B₃ = 12cm si BB¹ = 03cm

Prin unirea punctelor B¹ cu B¹₂, P₁, B₃, P si B₄ se obtine linia superioara a combinezonului.

Latura inferioara a platci se obtine prin punctele B₅ si B₃, B₁, B₅ = B₂,

B₆ =68cm

Tiparul de combinezon nu cuprinde rezerve de cusaturi decat la pensele interioare de ajustare.

Reproducerea sabloanelor

Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de cusaturi si tivuri.

La combinezon nu se aplica rezerve de cusaturi si tivuri.

Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor din carton sau material plastic cu grosimea de 0,22mm. Procesul de reproducere a tiparelor in sabloane se efectueaza manual si cuprinde urmatoarele faze de lucru:

asezarea tiparului pe suprafata placii de carton

imprimarea conturului pe cartonul destinat sablonului respectiv. Cartonul se taie manual cu foarfecele.

Norme tehnice de confectionare

Confectionarea combinezonului trebuie sa se faca in conditii de calitate care sa satisfaca benefic atat ca mod de executie cat si ca dimensiuni. In acest scop se folosesc norme interne sau caiete de sarcini.

Aceste documente cuprind conditii tehnice dimensionale, abateri de la aceste dimensiuni cat si modul de confectionare; pentru combinezon ca tema se stabilesc urmatoarele norme tehnice de confectionare:

a.           Dimensionarea produsului. Aceste dimensiuni se verifica la produsul finit cand se face controlul tehnic dimensional

b.                Conditii tehnice de functionare. La confectionarea combinezonului se impun o serie de conditii tehnice cum ar fi:

cusaturile de incheiere sa fie terminate uniform;

cusaturile de la tiv sa fie bine reglate;

produsul finit trebuie sa fie bine calcat, fara urme de lucru.

Determinarea normei de consum.

Consumul de material necesar confectionarii combinezonului se determina diferit in functie de natura materialului si in functie de model.

Calculul suprafetelor sabloanelor.

Pentru determinarea suprafetei sabloanelor sau folosi metodele calculului geometric.

Aceasta metoda se bazeaza pe impartirea sabloanelor in tipuri geometrice cunoscute, iar suprafata determinata se obtine din suprafata sablonului respectiv.

Spatele combinezonului s-a impartit in patru tipuri geometrice: doua triunghiuri si doua trapeze.

S₁=

S₂ =

S₃=

S₄=

S_t= S₁+S₂+S₃+S₄=26,625+1593+363,75+58,5=2044,875 cm²

S_T=2S_t=22044,875 = 4089,75 cm²

Fata combinezonului s-a impartit in 7 tipuri geometrice: doua triunghiuri si cinci trapeze.

S¹₁=

S¹₂=

S¹₃=

S¹₄=

S¹₅=

S¹₆=

S¹₇=

S¹_t=S¹₁+S¹₂+S¹₃+S¹₄+S¹₅+S¹₆+S¹₇=

S¹_T=2 S¹_t= 22424.75=4849.5cm²

S₄=S₁+S¹_T=4089.75+4849.5=8939.25cm²

CAPITOLUL IV

PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

4.1. La aceasta operatie se urmareste transformarea materiei prime in semifabricat

Procesul de transformare cuprinde operatia de pregatire si croire propriu-zisa.

Pregatirea materialelor pentru croit consta in urmatoarele operatii:

calcarea;

controlarea materialelor;

sablonarea materialelor;

croirea propriu-zisa;

Calcare este necesara pentru eliminarea cutelor, incretiturilor rezultate in timpul transportului si depozitarii.

Controlarea materialelor se face manual pe masa de lucru urmarind lungimea latimea si aspectul acestuia.

Sablonarea materialelor este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafasta materialului de croit. Aceasta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor pe foaia de material si apoi trasarea conturului acestuia cu ajutorul cretei.

Croirea propriu-zisa este operatia de croit in procedeul individual ce se face cu foarfecele. Prin aceasta operatie se decupeaza din material pe linia trasata la sabloane.

CAPITOLUL V

CONFECTIONAREA PRODUSULUI

5.1.Desfasurarea procesului de confectionat.

Procesul de confectionat se organizeaza pe etape de lucru care cuprind prelucrarea detaliilor principale, asamblarea detaliilor si finisarea produsului.

Prelucrarea detaliilor se face pe operatii in care fiecare detaliu se prelucreaza separat si se asambleaza la detaliul principal de care apartine; prelucrarea se face in ordine tehnologica ti cuprinde toate operatiile de executie ce apartin detaliilor principale.

Asamblarea detaliilor cuprinde operatii de asamblare a spatelui cu fata; in cadrul asamblarii detaliilor se obtine constructia combinezonului prin operatii ce se succeda cronologic.

Finisarea produsului constituit in cadrul etapei de asamblare este supus operatiilor de finisare, combinezonul capatand forma si aspectul final.

5.2. Controlul tehnic final.

La terminarea procesului de confectionare combinezonul este supus unui control tehnic de calitate.

Prin acest control sunt depistate la combinezon operatii si lucrari care nu corespund calitativ.

Controlul se face pe baza normelor tehnice de confectionat stabilite la inceputul acestui capitol.

CAPITOLUL VI

CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE

In cadrul acestei parti a lucrarii se procedeaza la centralizarea si selectarea datelor rezultate in procesul tehnologic, pentru a se putea efectua calculul indicatorilor tehnico-economici.

1. Determinarea timpului de lucru.

Timpul de lucru consumat pentru confectionarea produsului cuprinde timpul total consumat precum si componentii acestuia. Acesti timpi rezulta din insumarea timpilor rezultati in procesul tehnologic de confectionare.

2. Calculul indicilor tehnico-economici pe baza timpului consumat la confectionarea combinezonului se poate calcula indicele de mecanizare in productivitatea planificata prin procesul tehnic elaborat. Indicele de mecanizare exprima ponderea operatiilor din procesul tehnologic elaborat.

BIBLIOGRAFIE

Utilajul si m tehnologia confectiilor textile, Gheorghe Ciontea

2. Tehnologii textile si de confectii, E. Iosif si altii

3. Pregatirea de baza in industria usoara, Florentina Vasilescu

4. Proiectarea imbracamintei, Gheorghe Ciontea si Maria Radulescu

5. Notiuni de creatie, Virgil Savanu

6. Utilaje si tehnologii de profil, Gabriela Neagu si altii

7. Manualul croitorului, Maria Ciutea, Maria Barladeanu si Dragos Petrache

8. Internet