Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PROIECT confectioner produse textile

confectii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Lacuri si vopsele
PROIECT confectioner produse textile
PROIECTAREA TEHNOLOGICA A CARACTERISTICILOR FIRULUI SIMPLU
Camasa pentru barbati
PROIECT tehnician designer vestimentar - Reprezentarea de modele vestimentare cu materiale adecvate prin raportarea la diferite date corporale
MODALITATI ESTETICE DE PRELUCRARE A SUPRAFETELOR TEXTILE
Rochii de mireasa - modele
ELEMENTE DE STRUCTURA MORFOLOGICA A FIBRELOR TEXTILE - FIBRELE DE BUMBAC, NATURALE ANIMALE
PROIECT DE DIPLOMA - Confectioner produse textile si pielarie
CARACTERIZAREA SORTIMENTULUI COMERCIAL DE TESATURI

GRUPUL SCOLAR DE INDUSTRIE USOARA

BAIA MARE



PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALENIVEL 2

Calificareaconfectioner produse textile

PLANUL PROIECTULUI

CAPITOLUL IARGUMENT

CAPITOLUL II PROIECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE

1.      Proiectarea produsului etalon

1.1   Creatia si alegerea modelului

1.2   Descrierea tehnica a modelului

2. Obtinerea sabloanelor

2.1Constructia tiparelor clasice

2.2Transformarea tiparelor clasice in modele

2.3Executia sabloanelor

2.4Calculul suprafetei sabloanelor

3.Norma interna

3.1 Alegerea materialelor de baza si auxiliare

3.2 Conditii dimensionale ale produdului finit

4.Determinarea normei de consum

4.1  Formarea combinatiilor

4.2  Elaborarea incadrarilor

4.3  Calculul normei de consum

4.4  Indicatori de eficienta ai normei de consum

5.      Procesul tehnologic de confectionare

5.1 Structura procesului tehnologic

5.2  Elaborarea procesului tehnologic

CAPITOLUL IIIBIBLIOGRAFIE

TEMA PROIECTULUI

CAPITOLUL I

CAPITOLUL II

PROIECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE

II.1.PROIECTAREA PRODUSULUIETALON

Pentru ca un produs sa fie competitiv pe piata,trebuie sa corespunda calitativ cu cerintele beneficiarului. De aceea primul element al documentatiei tehnice, este realizarea prototipului, sau produsul etalon. Acesta stabileste aspectul, forma si caracteristicile finale ale produsului.La conceperea produsului etalon, se tine cont de linia modei, de destinatie, de conditiile climaterice, de materialul folosit, de varsta si sexul purtatorului.

Elaborarea produsului etalon, cuprinde 2 etape:

a.       proiectarea prototipului

b.      confectionarea prototipului

a. Proiectarea prototipului, consta in realizarea de schite, pentru viitoarele produse. Acestea se realizeaza cu mana libera, si au drept surse de inspiratie, imaginatia, folclorul, natura, parade de moda, sau cererea beneficiarului. Odata realizate, schitele sunt analizate din punct de vedere tehnico-artistic, si li se aduc imbunatatiri, daca se impun.

b. Confectionarea prototipului se face pe baza schitei avizate de colectivul de specialisti, si consta in :

-construirea tiparului clasic

-transformarea in model

-croirea produsului , ( se realizeaza pe baza tiparelor construite, respectand toti indicatorii tehnici, determinand consumul de material si conditiile care trebuie respectate la croire.)

-confectionarea modelului

-analiza tehnico-artistica a modelului. In aceasta fazase pot aduce o serie de imbunatatiri produsului,(pozitionari de detalii, detalii intarite, tighele de ornament, etc.)In lucrarea de fata , vom parcurge toate etapele de realizarea a produsului, realizand astfel documentatia care il va insoti.

II.1.1 Creatia si alegerea modelului

Creatia modelelor prezentate , este rodul gandirii creatoare, legata de conditiile din aceasta perioada. Sursele de inspiratie au fost cele utilizate de orice desing vestimentar, imaginatia, parade de moda, reviste si publicatii de specialitate, si mai ales evolutia modei in timp. Pentru crearea modelelor s-a tinut cont de parametrii utilizati in creatie ca: destinatia produsului, linia modei, proportia echilibrul, accentul, armonia culorilor, materialul utilizat.

Destinatia produsului, este un parametru de care se tine cont in creatie, el este in concordanta cu varsta si sexul purtatorului, anotimpul in care se poarta.

Linia modei confera produsului o anumita calitate legata de moda pentru perioada in care se va utiliza produsul.

Proportia consta in imbinarea elementelor componente astfel incat sa nu se observe partile care il alcatuiesc.

Echilibrul este elementul responsabil cu distributia formelor, a spatiului, a liniilor pe verticala si orizontala a produsului.Are la baza echilibrarea produsului, prin simetria formelor si introducerea garniturilor, atasarea unor accesorii care sa sensibilizeze imbracamintea si care sa creeze un balans in ansamblul vestimentar.

Ritmul exprima miscarea , gruparea siechilibrul, si poate avea diferite aspecte: astfel la unele produse confectionate in dungi, care cad pe verticala, se schimba directia dungilor, punandu-se pe orizontala unele detalii ca ; buzunare, mansete, gulere, intarind astfel forta expresiva a modelului si schimband totodata aspectul general al produsului.

Accentul sintetizeaza gradul de sensibilitate a unui ansamblu vestimentar, prin atasarea de accesorii ( brose , lantisor ,garnituri) care scot in evidenta conformatia si figura purtatorului.

Armonia culorilor este asigurata prin selectarea si utilizarea judicioasa a materialelor, bunul gust in selectarea acestora, corelarea functionalismului produsului cu cerintele de creatie si executie la nivelul societatii moderne.

Din colectia de modele realizata, s-au selectat 5 modele, prezentate in continuare.

II.1.2. Descrierea modelului ales

Modelul este un compleu pentru femei, alcatuit din doua piese. Partea superioara, jacheta, este un produs cu sprijin pe umeri, ajustat in talie , prin pense de garnitura .Detaliile produsului sunt : fata , spatele, maneca si gulerul.

- Spatele este un detaliu format din 4 repere,cu cusatura pe linia de mijloc.Rezervele de coasere a reperelor care formeaza pensele de garnitura sunt de 1 cm.

- Fata jachetei este alcatuita din 4 repere. Se incheie la un rand de nasturi, prezinta rever. Rezervele de coasere a reperelor care formeaza pensele de garnitura sunt de 1 cm.

-Gulerul este in continuarea reverului, are o latime de 7 cm, si este intarit cu insertie IBN

- Manecile sunt lungi, drepte, din 2 detalii, fata si dosul de maneca. Rezerva de tiv este de 3 cm. Prelucrarea acestuia de realizeaza cu cusatura ascunsa, dupa ce in prealabil s-a realizat surfilarea pe linia de terminatie.

Particularitatea modelului, este faptul ca atat reverul, cat si gulerul sunt confectionate din acelasi material, aceeasi culoare, ca si cea de a doua piesa a compleului, fusta. Aceasta este o fusta clasica de lungime maxi. Fusta este fixata in talie cu un cordon,ajustata prin pense la fata si spatele produsului.Se incheie prin slit cu fermoar si nasture si butoniera.Tivul jachetei sial fustei este de 3 cm, se realizeaza cu cusatura ascunsa, precedata de surfilarea terminatiei.

Imbinrile prin coasere, sant asigurate de masina de cusut simpla, pasul de coasere este de 3,5 mm. Surfilarea este asigurata de masina triploc, iar cu masina cu un fir LEWIS, se realizeaza cusatura ascunsa tivul.

II.2.PROIECTAREA SABLOANELOR



II.2.1. Constructia tiparului clasic

2.1. Constructia tiparului clasic

Realizarea tiparului clasic, se realizeaza pe baza urmatoarelor dimensiuni principale

Ic =164 cmPb= 42 cmAd = 6 cm

Construirea spatelui si fetei de bluza

Tiparul se va construi pe cele trei etape de lucru, dupa cum urmeaza

I.Calculul dimensiunilor de baza

Pentru construirea tiparului de baza , sunt necesare ca dimensiuni de baza Lt, Lb, Ls, lspt, lpt, Pt, Ps, care se determina cu ajutorul dimensiunilor principale, astfel :

Dimensiuni de lungime

Lungimea taliei Lt = Ic/4 –2 =164/2- 2 = 39 cm

Lungimea bratuluiLb = Ic/ 3 + k = 162/3+6 = 60,6 cm

Lungimea solduluiLs = Ic /8 = 164 /8 = 20,5 cm

Dimensiuni de latime

Latimea spateluiIspt = Pb /3 + 2 = 42/3 +2 = 16 cm

Latimea pieptuluiIpt = Pg /3 + 3 = 42/ 3 +2 = 17 cm.

II.Trasarea linilor de baza

Pentru trasarea linilor de baza, se ia punctual A ( pozitia osului cefei, pozitionat pe corp), din care se traseaza doua linii ce formeaza un unghi drept. Pe verticala unghiului se vor stabilipunctele si liniile de baza in lungime ale tiparului.

Linia bustuluiAB = Pb/4 +9 = 42 / 4 +9 = 19,5 cm

Linia talieiAT =Lt = 39 cm

Linia de terminatieAL = Lpr = Nx Z +_K = 4x 16,4 +0,4 = 66 cm

Din puncteleB, T, S, L, se traseazaorizontale, obtinandu-seliniile de baza in lungime ale tiparului

Trasarea linilor de baza in latime se va realiza cu ajutorul punctelor de baza ce se vor stabili pe orizontala din B- linia bustului

Latimea spateluiBB1= Ispt + Ad/ 3 = 16 + 6/3 = 19cm

Latimea produsului BB2= Pb + Ad = 42 + 6 = 48 cm

Latimea feteiB2B3= Ipt + Ad/3 + 1cm = 21 cm

Linia lateralaB1B4= B1B3/2

Din puncteleB1,B2,B3,B4, se traseaza perpendiculare, obtinandu-seliniile de baza in latime ale tiparului

III.Trasarea liniilor de contur

Se efectueaza pe cele doua detalii, pornind de sus in jos si de la stanga la dreapta.

Rascroitura gatului la spateAa = (Pb+Ad) / 8 = (42 + 6) / 8 = 6 cm

aa1= Aa/4 +0,5 = 2 cm

Linia umarului – inclinatia A1a2 = 2 cm ;

- lungimeaunim a1 cu a2 si prelungima2a3= 1 cm

Linia lateralaT1T4= T3T1= 2,5 – 3 cm

Pensa din taliesi umar Bb=B B1 /2 din b duc o perpendiculara in sus si in jos, rezultand la intersectie cu linia umarului punctul p, cu linia taliei di terminatiei punctele t , respectiv l.

Pensa de pe umar AC= AB /2 ; din C ducem o dreapta lateral, rezulta C1 ;

deschiderea pensei pp1 =1cm ; Unimpunctelep, p1, C1

Pensa din talie bb1= ll1 = 4-6 cm ; tt1= tt2s = 1-1,5 cm

Rascroitura gatului la fatalungimeaA2A4= Aa + 1cm = 7 cm

InaltimeaA2G = A4G1 = aa1+ 1cm = 3 cm

adancimea GG2 = GG1 = 7 cm

Din G1 se traseaxa un arc de cerc cu centru in G, iar la intersectia acestuia cu vertical din B2, se obtine G2.

Linia umarului la fata.

Partea superioara a fetei, este prevazuta cu o pensa de ajustare la bust, care se introduce in linia umarului. Pozitia liniei umarului se obtine , unind punctele A1 cu G1.

Pozitia pensei de bustB2B5 = B2B3/2 = 10,5 cm

Se ridica o perpendiculara din B5, si se obtine, punctul P1, la intersectia cu dreapta A1G1, in functie de care se determina P;P1P = 0,5 cm

Deschiderea penseiB5P1= B5P/2. In P1 se traeaza un arc de cerc, pe care se determina P2P1P2= (Pb/10) – (0,5-1cm) = 3,7 cm

Punctul P2 se uneste cu punctul B5, si se prelungeste in sus, obtinandu-se a doua latura a penseiB5P3= B5P

Inclinatia liniei umaruluiB1a4 = Pb/ 4= 42/4 = 10,5 cm

Lungimea liniei umaruluiP3P4 + G1P = a1a3-1cm

P3P4= a1a3- (G1P+1cm )

Rascroitura bratuluiB3R = 4,5 cm. Se unesc punctele a3, R, P4,cu o linie tangenta la dreapta B1B3

Definitivarea liniei taliei si terminatiei T1T6= L1L3 = 1 cm

Rezerva de suprapunere a pieptilor G2G7= L3L4= 3-4 cm

Rezerva de indoire a pieptilor

G3G4= 4-5 cmG4G5= 1cm

Pensele de ajustare pe linia taliei corpului

Pensa din fata se obtine prin prelungirea in jos a liniei PB5 in functie de care se stabilesc punctele F, I2, I3 ,t4,si t5:B5F= 5-6 cm ; l3I2 = 7-9 cm : t3t4=t3t5 = 1-1,5 cm

Constructia manecii

Cuprinde cele doua parti ale tiparului, fata si dosul de maneca. Pentru constructie seaplica cele trei etape de lucru

II. Trasarea liniilor de baza.

Linia capului de manecaAB = Pb/4 + 4 cm = 42/4 +4 = 14,5 cm

Linia de terminatieAL = Lm = 60,6 cm

Linia cotuluiBC = (BL/2 ) – 2cm =46/2-2= 21 cm

Latimea fetei de manecaAA1= Pb / 3 + 2,5 = 42/3 +2,5 = 16,5 cm

III. Trasarea liniilor de contur

Linia interioara amanecii.BB2= LL1= 4 cm;B1B3 = BB1 - BB2

Din punctele B2si B3 ducem perpendiculare in jos, obtinand cu intersectia liniilor de cot si de terminatie punctele C2 C3 L2 L3

Conturul capului de manecaAA2= AA1 /2 = 8,25 cm

BR = B3R (de la piepti) + 0,5 cm= 4,5 cm

B1R1= BR + 2cm = 6,5 cm ;R1R2= 2,5 cm ;

Din punctele A si A1, se traseaza perpendiculare pe dreptele RA2 si A2R3 unde rezulta intersectiile a si a1:

aa1= (Aa/3)- 0,2 = 2,5 cm;a1a3 = (A1a/3)- 1,3cm = 1,8 cm.

Se unesc punctele B2, R, a2, A2, a3, R3, R2, si obtine conturul capului de maneca.

Liniile laterale C1 C4= C3 C5 = 1,5 cm. Unim puncte B2C4 sirsepectiv B3C5 si le prelungim pana la intersectia cu linia de terminatie

Constructia gulerului

Lungimea gulerului este data de suma rascroiturilor gatului la fata si spate (19 cm) la care se adauga 1 cm. Latimea gulerului este de 7 cm


II.2.2. TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC IN MODELUL ALES


II. 2.3. EXECUTIASABLOANELOR

Sabloanele, reprezinta copia fidela a tiparelor de baza, la care se adauga rezervele de cusaturi si tivuri.

In unitatile comerciale se folosesc 2 categorii de sabloane : sabloanele originale si sabloanele de lucru.

Sabloanele originale se realizeaza din hirtie , si se obtin prin reproducerea tiparului de baza, multiplica. Aceste sabloane nu sunt folosite in sectiile de productie, ci se pastreaza in cadrul serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.

Sabloanele de lucru, se utilizeaza in sectiile de productie, pentru croirea produselor, sau ca sabloane ajutatoare la operatiile de rihtuire , trasare a conturului sau la coaserea diferitelor garnituri.

Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor originale, pe materialul din care se confectioneaza acestea : carton sau material plastic , cu grosimea de 0,5-2 mm. Procesul de obtinere cuprinde urmatoarele faze:

-          asezarea tipatului original pe suprafata placii de carton

-          imprimarea conturului ,cu ajutorul ruletei sau cu dispozitivul pentru marcat marginea

-          decuparea cartonului pe linie,si obtinerea sablonului respective

Pentru buna organizare a muncii,fiecare detaliu, din completul de sabloane este marcat cu :

-          denumirea produsului si numarul de model

-          marimea ( exprimata prin grosime si talie )

-          denumirea detaliului




-          numarul piesei din completul de sabloane.

-          de cate ori se va incadra pe material.

-          directia firului drept ( directie nominala)

-          alte marcaje si semne , necesare in procesul de confectionare

De asemenea, pentru detaliile care urmeaza a se croi pe fir dublu, se va reprezenta indicatia “ fir dublu”

Pentru realizarea sabloanelor, modelelor alese, s-au parcurs etapele mentionate mai sus. Astfel la conturul tiparelor de baza , s-au marcat reserve de coasere de 1cm, iar rezervele de tiv sunt de 3 cm.

II. 3 NORMA INTERNA

II.3.1. NOTIUNI GENERALE

Norma interna stabileste conditiile dimensionale si de confectionare a produsului de imbracaminte. Se elaboreaza de unitatea furnizoare cu acordul unitatii comercile beneficiare. Norma interna este obligatorie pentru unitatile semnatare, care au aderat la aceasata. Ca structura , norma interna cuprinde 3 parti :

-          partea I. Cuprinde notiuni generale asupra produsului, in care sunt indicate principalele caracteristici precum : aspectul general in faza finala sau carateristicile detaliilor principale

-          partea a II a. Se refera la conditiile tehnice dimensionale ale produdului si detaliiilor componente, precum si la abateriile admisibile ale acestora.

-          partea a III a . Stabileste modul de confectionare si principalele conditii care trebuie respectate la realizarea produsului.

Pentru produsul ales spre confectionare, elememtele cuprinse in partile I,si III, s-au specificat in cadrul descrierii tehnice din capitolul I

3.1. Alegerea materialului

La alegerea materialului , pentru produsul ales, s-a tinut cont de proprietatile acestuia, de aspectul lui, de anotimpul in care se va purta , de destinatie, si nu in ultimul rand de senzatia de confort pe care o confera (capacitatea de retinere a caldurii corpului, absorbtia si evacuarea transpiratiei, permeabilitatea la aer si apa).

Materialele alese , sunt materialele de baza si auxiliare. Materialul de baza ales, este o tesatura tip , cu urmatoarele caracteristici :

-compozitie fibroasa, PES 70 %, lana 30 %

-alungire la rupere 25-35 %

-latime 1,4 m

Materialele auxiliare, completeaza fata produsului, si sunt alese in concordanta cu acestea.

- ata de cusut – de finete Nm 85/3, este de culoare asortata produsului, si compozitia , fibre de bumbac.

-materialul pentru captuseala, este tesatura “satin” Acesta dubleaza produsul , pentru a mari rezistenta la purtare, la sifonare si senzatia de confort.

-material pentru intaritura, material textil netesut chimizat IBN, dubleaza anumitedetalii ale produsului, conferindu-I rezistanta la purtare si valoare de prezentare ridicata.

-alte materiale auxiliare : fermoar, nasturi

II.3.2. DIMENSIUNILE PRODUSULUI FINIT

Partea a II a , a normei interne se refera la dimensiunile finale ale produsului. Acestea sunt stabilite in ordinea importanteidetaliilor , pe grupe dimensionale, sub forma de tabel.

Reperul

Indicatia dimensionala

Marimea [ cm]

Toleranta

42

a

Lungimea

1

b

Latimea

0,5

c

Latimea

0,5

d

Latimea

0,5

II. 4 DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

Utilizarea materialelor in productia de confectii, se face pe baza normelor de consum. Acestea reprezinta cantitatea de materiale necesare realizarii unui produs si este variabila in functie de forma, marimea sabloanelor si de produs. Consumul de teasturi, se determina in cadrul laboratoarelor tehniceale unitatii comerciale. Lucrarile necesare determinarii consumului de material sunt :

1.      Formarea combinatiilor

2.      Elaborarea incadrarilor

3.      Calculul normei de consum.

4.      Determinarea indicatorilor de eficienta

4.1.Formarea combinatiilor

Are ca scop stabilirea formatiilor in care se amplaseaza sabloanele pe suprafata materialului de croit.Operatia de amplasare a sabloanelor pe material se numeste incadrare,si poate fi realizata prin diferite procedee, ca :

-incadrari simple, in care pe suprafata materialului, se amplaseaza sabloanele unui singur produs.

-incadrari combinate, in care ,pe suprafata materialului, se amplaseaza sabloanele a doua sau mai multe produse. In acest caz, se urmareste ca marimile care se combina sa fie in aceeasi proportie l;a incadrare si sa se cupleze o marime mare cu o marime mica. Incadrarile combinate sunt mai avantajoase, deoarece asigura diverse posibilitati de incadrare care permit reducerea consumului de material.

.

4.2. Elaborarea incadrarilor

Dupa formarea combinatiilor , se procedeaza la stabilirea consumului de material, pentru fiecare combinatie

Operatia de amplasare a sabloanelor pe foaia de material si trasarea contururilor acestora, duce la elaborarea incadrarilor..

Dupa modul de incadrare , pe latimea materialelor, incadrarile pot fi :

-          incadrari pe material dublu lat, in care materialul este dublat , iar sabloanele se amplaseaza numai pe jumatate.

-          Incadrari pe material desfacut, in care sabloanele se aseaza pe intreaga latime

In lucrare, incadrarea s-a realizat respectandu-se urmatoarele conditii:

-          respectarea firului din tesatura stabilit la incadrare

-          evitarea suprapunerii sabloanelor in desen

-          respectarea sensuluisabloanelor fata se sensul firelor si al desenului.

-          incadrarea de atatea ori , de cate ori scrie pe suprafata sabloanelor.



-          asezarea sabloanelor cu suprafete mari, si apoi a celor cu suprafete mici.

-          asezarea sabloanelor s-a realizat in asa fel, incat suprafata a fost rational utilizata, iar pierderile cat mai mici.

4.3.Calculul normei de consum

In urma operatiei de incadrare , a rezultat o lungime de incadrare ( L), exprimata in metri sau centrimetri

Consumul de material in metri pentru un produs este :

Cs (m)= L/nundeL= lungimea de incadrare

n= numarul de produse incadrate

Consumul de material in metri patrati pentru un produs este :

Cs ( m2) = Ainc/ n = (L x l)/ nunde Ainc = aria de incadrare

L= lungimea de incadrariil= latimea de incadrare

II.5 PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE

II.5.1 Structura procesului tehnologic

Procesul tehnologic de confectionare, are ca scop,stabilireaoperatiilor si ordinea in care acestea se executa, precum si determinarea indicatorilor tehnico-economici de fabricatie.

Procesul tehnologic este alcatuit din operatii tehnologice ,care trebuie efectuate in ordine cronologica, faze de munca, manuiri si miscari.

Operatia este partea procesului tehnologic, in care obiectul muncii, se transforma cantitativ si calitativ. Se cunosc operatiile tehnologice de pregatire, de coasere si de tratare umidotermica

Faza de munca este partea din operatie care se efectueaza cu aceleasi unelte de munca si in acelasi regim tehnologic.Obiectul muncii este supus la o singura transformare tehnologica.

Manuirea este o parte a fazei de munca alcatuita dintr-un grup de miscari

Miscarea este o parte din manuire care reprezinta cel mai simplu element al procesului de munca. Ca element structural, miscarea consta dintr-o deplasare, luare de contact cu semifabricatul,priderea utilajelor si sculelor.

II.5.2 Elaborarea procesului tehnologic

Elaborarea procesului tehnologic are ca scop stabilirea succesiunii lucrarilor si operatiilor tehnologice necesare la realizarea unui produs. Activitatea de elaborare a procesului tehnologic cuprinde ca etape de lucru:

-pregatirea datelor tehnice

-stabilirea operatiilor

-calculul indicatorilor procesului tehnologic

Pregatirea datelor tehnice . In cadrul acestei etape se efectueaza lucrarile:

-analiza produsului, prin care se urmareste determinarea caracteristicilor de confectionare si stabileste utilajul necesar.

-alegerea sistemului de confectionare, avadu-se in vedere complexitatea produsului, si continuitatea productiei.Se alege unul din sistemele de confectionare : linie tehnologica sau prod-sincron.

-calculele preliminarii pentru determinarea productiei pe schimb si timpul mediu

Ps= Pz/ SundePs= productia pe schimb

Pz= productia zilnica

S= numarul de schimburi

t=D / Ps undeD = durata unui schimb

Ps= productia pe schimb

-          dafalcarea procesului tehnologic pe faze de lucru si enumerarea acestora in ordine cronologica

-          stabilirea timpului de executie pe faze de lucru prin cronometrarea acestora

Stabilirea operatiilor Procesul tehnologic se intocmeste sub forma unui tabel, in componenta caruia sunt cuprinse toate elementele tehnico-economice ale produsului de confectionat

Operatiile pentru produsul proiectatsunt trecute in tabelul de mai jos, tabel care mai contine si felul si categoria operatiei, timpul de executie.

Procesul tehnologic de confectionare al fustei pentru femei

Nr

operatiei

Continutul operatiei

Felul operatiei

Categoria operatiei

Utilaj

1

Pregateste semifabricatul si alimenteaza locurile de munca

m

II

2

3


CAPITOLUL III.

BIBLIOGRAFIE

1.     Gheorghe Ciontea “ Utilajul si tehnologia meseriei “ manual , Editura Didactica si pedagogica , Bucuresti 1995

2.     Viorica Papaghiuc si Ionescu “ Performante in domeniul coaserii materialelor textile “, Editura Gh. Asachi Iasi,1999

3.     M Radulescu, GH. Ciontea “ Proiectarea imbracamintei “Editura Didactica si pedagogica , Bucuresti 1985

4.     E. Brumariu,” Constructia tiparelor” Editura Gh. Asachi Iasi,1999

5.     P. Dragu “ Croitoria pentru barbati” Editura Tehnica 1995

6.     P. Dragu ‘ Moda si tipare “Editura Tehnica 1998

7.     Constructii de tipare , Editura Eurocor,2002

8.     Reviste de moda, Colectia “Burda’ 2002








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4368
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site