Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


BAZELE CONTABILITATII

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
AUDIT EXTERN/ AUDIT FINANCIAR/ AUDIT FINANCIAR CONTABIL
Contabilitatea si gestiunea fiscala- curs introductiv
Contabilitate de gestiune - Metoda globala
Documente utilizate in contabilitatea amortizarii activelor imobilizate
Contabilitatea capitalului social
Contabilitatea retinerilor din veniturile salariale globale
REGLEMENTAREA SI ORGANIZAREA CONTABILITATII
Grila - contabilitate
MODELE CONTABILE DE ORGANIZARE A CALCULATIEI PE PURTATORI
Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare

TERMENI importanti pentru acest document

bazele contabilitatii curs : cum o stornare in negru poate sa influenteze rulajul 121 : reguli de functionare a conturilor de activ bazele contabilitatii : conturi de cheltuieli-sold final : reguli de functionare a contului marfuri 371 :

BAZELE CONTABILITATII

                 CURS NR. 2

               ACTIVE      PASIVE

A

Cp

                              D

!!!!    A = Cp + D

Influenta operatiunilor asupra celor trei elemente poate fi tratata in mod diferit in functie de acceptiunea avuta in vedere, cea clasica, care porneste de la ecuatia  A= P  sau cea moderna care porneste de la ecuatia A= Cp + D .

In cadrul acestei acceptiuni , cele doua elemente care suporta modificari  presupun existenta a 4 situatii posibile:

1)      Modificari in volumul patrimoniului in sensul cresterii A si P ; A+x = P+ x

2)      Modificari in volumul patrimoniului in sensul scaderii A Si P ; A- x = P+ x

3)      Modificari numai in structura activelor in sensul cresterii si scaderii concomitente a acestora; A+ x –x = P

4)      Modificari numai in structura P in sensul cresterii si scaderii concomitente a acestora; A= P +x –x

!!! 1 si 2 = modificari de volum

è

     3 si 4  = modificari de structura

A = P è P = Cp + D è 9 situatii posibile :

1)      A + x = Cp + D + x

2)      A + x = Cp + x + D

3)      A – x = Cp + D - x

4)      A – x = Cp –x + D

5)      A + x –x = Cp + D

6)      A = Cp + x –x + D

7)      A = Cp + D + x –x

8)      A = Cp + x + D – x

9)      A = Cp – x + D – x

Aplicatii:

I .   Reflectati cu ajutorul bilantului si a contului de profit si pierdere , indicand natura modificarilor si intocmind relatia de echilibru dupa fiecare din urmatoarele operatiuni:

1.      se achizitioneaza de la furnizori , cu plata ulterioara, materii prime in valoare de 1000 lei .

                            A                             P

Materii prime +1000

Cp

Furnizori + 1000

A+ x = Cp + D + x

2.      se achita  din disponibilul de la banca  ½ din datoria fata de furnizor.

             A                         P

Mat. Prime 1000

Disponibil banca -500

Cp

Furnizori + 1000

-500

A-    x = Cp + D –x

                3. se presteaza servicii de consultanta unui client in valoare de 800 lei care se vor incasa ulterior in numerar .

                BILANT                                                                  CONT DE PROFIT SI                    

                                                                                                           PIERDERI

        A                            P

Materii prime 1000

Disponibil

 -500

consultanta +800

Cp    rezultatul exercitiului + 800

Furnizori + 500

D

        

<============

Servicii client +800

A + x = Cp + x + D

    4. se incaseaza creanta de la client in disponibilul de la banca

                               A                          P

Materii prime 1000

Disp. Banca

-500 +800

clienti

800-800

Cp  rez. ex. + 800

D furnizori = 500

                      TA =1300                 Tp=1300

A-    x + x = Cp + D

               

                  5. societatea achita ½ din datoria ramasa fata de furnizor printr-un credit bancar.

                              A                               P

Materii prime 1000

Disp. banca 300 (800-500)

Cp  rezultatulexercitiului 800

Furnizori

(500-250)=250

credit bancar  +250

A = Cp + D + x – x

                  6. se dau in consum ½ din materiile prime

                                                                                    cheltuieli          Cpp        venituri

      A                          P                                                 

 Mat. Prime 1000-500

Disp. banca 300

Cp      rez. ex.

           =800-500

     Furnizori 250

D

    Credite banca 250

      

Cheltuieli materii prime 500

<========

800

         


A – x = Cp –x + D

               7. se incorporeaza in capitalul social rezultatul exercitiului

                                      A                            P

Mat. prime 500

Disp. banca 300

Cp    rez. ex.

         (300 -300)

       cap. social

             + 300

    Furnizori 250

D

Credite bancare 250

A = Cp + x –x + D

Dubla inregistrare – cu ajutorul bilantului se realizeaza dubla reprezentare .Bilantul ofera o imagine statica asupra elementelor primordiale la un moment dat (el nu surprinde evolutia elementementelor primordiale intre inceputul si sfarsitul exercitiului).

Intre doua bilanturi (bilantul initial si cel  final) elementele primordiale sufera modificari in sensul cresterii si scaderii lor. Aceasta evolutie (dinamica) este surprinsa cu ajutorul contului.

 Elementele contului :

  1. Titlul (denumirea + simbolul contului )- ofera informatii cu privire la natura elementului reflectat cu ajutorul contului .Ex : 121ó profit si pierdere
  2. Explicatia operatiei inscrisa in cont – ofera informatii suplimentare cu privire la natura operatiei care are loc asupra elementului patrimonial reflectat cu ajutorul contului.

  1. Debitul si creditul  - prin conventie cele doua desemneaza partea stanga si partea dreapta a contului , indiferent de natura elementului reflectat cu ajutorul contului.

                             D                           C

      4.   Soldul initial – reflecta existenta initiala a elementelor patrimoniale preluata din bilantul initial . Soldul initial reprezinta : - in cazul conturilor descise pentru active, existentele initiale preluate din bilantul initial;

                                                                  -  pentru conturile deschise pentru pasive , existentele initiale preluate din bilantul initial;

                                                                  -  pentru conturile deschise pentru cheltuieli si venituri nu reprezinta niciodata sold initial.

       5.   Rulajul contului – reflecta miscarile  sau transformarea elementelor reflectate cu ajutorul contului in urma operatiunilor care au loc pe parcursul unui exercitiu.Acesta reprezinta: - in cazul conturilor deschise pentru active , rulajul debitor reprezinta cresterea elementelor de activ reflectate, rulajul creditor –scaderea;

                   - in cazul conturilor deschise pentru pasive , rulajul creditor reprezinta cresterea elementelor de pasiv reflectate, rulajul debitor –scaderea;

                   -in cazul conturilor de cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cheltuielile ocazionate pe parcursul perioadei, rulajul creditor reprezinta cheltuielile incorporate in rezultat la sfarsitul perioadei;

                   - pentru conturile de venituri, rulajul creditor reflecta veniturile obtinute pe parcursul perioadei , rulajul debitor reflecta veniturile incorporate in rezultatl a sfarsitul perioadei.

Obs.  RC  al contului de cheltuieli semnifica nu scaderea cheltuielilor ci incorporarea lor in contul de profit si pierderi , iar RD al conturilor de venituri nu semnifica scaderea veniturilor ci incorporarea lor in rezultat .(RC= rulaj creditor, RD = rulaj debitor).

 

       6. Total sume – reprezinta totalitatea sumelor consemnate pe parcursul unei perioade in debitul , respectiv creditul  costurilor , inclusiv existentele initiale (cuprind rulajul perioadei si cand este cazul , soldurile initiale).

Pentru conturile de activ : total sume debitoare = rulaj debitor + sold initial debitor

TSD = RD + SiD

TSC = RC

Pentru conturile de pasiv:

TSD = RD

TSC = RC + SiC (sold initial creditor)

Pentru cheltuieli:

TSD = RD

TSC = RC

Pentru venituri:

TSD = RD

RD

RC

TSD = RD

TSC = RC +SiC

TSC =RC

RD

RC

     TSD=RD+ SiD      

TSC =RC

D            active          C                                                              D          pasive            C

SFC = TSC –TSD

SFD = TSD –TSC

      D        cheltuieli     C                                                           D       venituri           C

RD

RC

TSD = RD

TSC =RC

RD

RC

TSD= RD

TSC = RC

         7.  Soldul final – reflecta existentele finale ale elementelor patrimoniale la sfarsitul unei perioade si reflecta :  - in cazul contului de activ , existentele finale de active la sfarsitul perioadei si poate fi numai debitor;

                                           - in cazul contului de pasive è existentele finale de pasive la sfarsitul perioadei si poate fi numai creditor ;

                                           -  in cazul conturilor de cheltuieli si venituri nu reprezinta niciodata sold final, deoarece cheltuielile si veniturile au fost incorporate la sfarsitul perioadei in rezultat.

Pentru active :

SFD = TSD –TSC è SFD= sold final debitor

Pentru pasive :

SFC = TSC –TSD è SFC = sold final creditor

Pentru venituri si cheltuieli : è nu au

Regulile de functionare ale conturilor  - indica modul in care conturile functioneaza in functie de natura lor .Se disting reguli partiale si reguli generale de functionare a conturilor .

Reguli generale :

  1. Regula generala de functionare a conturilor de activ

-         conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele initiale de active preluate din bilantul initial;

-         se mai debiteaza cu cresterea sau majorarea activelor pe parcursul perioadei ;

-         se crediteaza cu scaderea activelor pe parcursul perioadei;

-         prezinta numai sold final debitor(daca exista) reflectand existentele finale de active la sfarsitul perioadei.

  1. Regula generala a conturilor de pasiv

-incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentele initiale de pasive preluate din bilantul initial;

- se debiteaza cu scaderea pasivelor pe parcursul perioadei;

- se crediteaza cu cresterea pasivelor pe parcursul perioadei;

- prezinta numai sold final creditor daca exista, reflectand existentele finale de pasive la sfarsit de perioada .

  1. Regula generala a conturilor de cheltuieli

-         nu prezinta niciodata sold initial ;

-         se debiteaza pe parcursul perioadei  cu cheltuieli ocazionate;

-         se crediteaza la sfarsitul perioadei cu cheltuieli incorporate in rezultat (! Nu cu scaderea cheltuielilor!)

-         nu prezinta niciodata sold final.

  1. Regula generala a contului de venituri

-         nu prezinta niciodata sold initial;

-         se crediteaza pe parcursul perioadei cu veniturile obtinute;

-         se debiteaza pe parcursul perioadei cu veniturile incorporate in rezultat (nu cu scaderea veniturilor!);

-         nu prezinta niciodata sol final .

Analiza contabila . Formula contabila

 

Consemnarea in contabilitate a operatiilor presupune  parcurgerea urmatoarelor etape de analiza contabila :

1)      Stabilirea naturii operatiei – este etapa in care se identifica natura operatiei ce urmeaza a fi consemnata;

2)      Stabilirea influentei operatiei asupra patrimoniului;

3)      Stabilirea conturilor corespondente – se identifica conturile care reflecta modificari care au avut loc asupra patrimoniului , adica asupra bilantului si contului de profit si pierderi;

4)      Aplicarea regulilor de functionare a conturilor;

5)      Intocmirea formulei contabile;

 Ex: efectuati analiza contabila pentru urmatoarea operatie: se achizitioneaza de la furnizor marfuri in suma de 200 lei , cu achitarea ulterioara .

1.  natura operatiei – achizitie de marfuri ;

2. stabilirea modificarilor patrimoniale : cum afecteaza operatia patrimoniul :

-in activ creste stocul de marfuri ;

-in pasiv creste datoria fata de furnizor.

3. Aflarea conturilor  corespondente

          371- marfuri

          401- furnizori

4. aplicarea regulilor de functionare a conturilor

           371  A   +  ( ↑) D

           401  P    +  (↑ ) C

5. stabilirea formulei contabile

      D                     C

371 marfuri = 401 furnizori        2000

                                                                                                 D              401          C

            D          371       C                                                           

2000

2000

                


 

Clasificarea formulelor contabile

 

  1. Din punct de vedere al numarului conturilor debitoare , respectiv creditoare:

-         formula contabila simpla – un singur cont debitor si un singur cont creditor;

-         formule contabile complexe –un singur cont debitor si doua sau mai multe conturi creditoare  ;  sau : un singur cont creditor  si doua sau mai multe conturi debitoare.

  1. Dupa scopul pentru care sunt intocmite :

-         formule contabileintocmite conform legislatiei in vigoare;

-         formule contabile de stornare.

Corectarea prin stornare se poate realiza in doua variante:- prin stornare in negru (consta in intocmirea unei formule contabile inverse formulei contabile gresite ) sau stornarea in rosu ( consta in intocmirea unei formule contabile identice cu cea gresita , cu deosebirea ca sumele vor fi consemnate cu culoare rosie ,in chenar ,sau cu semnul “- “ , oricare dintre cele trei variante avand semnificatia matematica a semnului de scadere.

Ex: s-a constatat intocmirea formulei contabile gresite pentru operatia cumparare de marfuri de la furnizor

 401 furnizor = 371 marfuri

1). Corectarea prin stornare in negru

401 furnizor = 371 marfuri       2000

371 marfuri  =  401 furnizor 

                                                                                                    D           401         C

       D           371         C                                                          

2) 2000

RD = 2000

1) 2000

RC 2000

1) 2000

RD 2000

2) 2000

RC 2000

                


                                        371                   =                               401

Stornarea in negru denatureaza rulajele conturilor .

2).Stornarea in rosu

401 furnizori  = 371 marfuri           2000

401 furnizori = 371 marfuri          - 2000

            D         371         C                                   D         401           C

3) 2000

1) 2000

2) -2000

RD 2000

RC  0

1) 2000

2)- 2000

3) 2000

RD  0

RC 2000

                


Intocmirea formulei contabile corecte

371 marfuri = 401 furnizori     2000

PLANUL DE CONTURI GENERAL (PCG)

 

PCG reprezinta o lista a tuturor conturilor impuse de catre reglementarile contabile in vigoare. In lista conturilor este inclus fiecare cont cu denumirea si simbolul sau.

PCG  se detaliaza pe mai multe niveluri :

1)      clasele de conturi cu o singura cifra in  simbol  (9 clase => 1…9)

2)      grupele de conturi cu 2 cifre in  simbol ;

3)      conturi sintetice de gradul I ( cu 3 cifre in simbol); (Ex : clasa 2 , conturi de imobilizari , grupa 20 imobilizari necorporale , contul 201 – cheltuieli de constituire )

4)      conturi sintetice de gradul II (4 cifre in simbol) (ex: clasa 2 –conturi de imobilizari , grupa 21 –imobilizari corporale , contul 211 –terenuri si amenajari de terenuri , cont sintetic de gradul II  2111 – terenuri ) .

5)      conturi analitice (cel putin 4-5 cifre ) (alegerea e la latitudinea entitatii patrimoniale)

Planul de conturi general romanesc cuprinde 9 clase de conturi , de la 1 la 9.

        BILANT                                                                                       CPP

ACTIVE                  PASIVE                                             CHELTUIELI       VENITURI

Clasa 2

Clasa 3

Clasa4(creante)

Clasa 1

Clasa4(datorii)

Clasa 5

Clasa 6

Clasa 7

                


 

Conturile pot avea urmatoarele functii contabile :

-conturile de activ => functie contabila de activ ;

-conturile de pasiv => functie contabila de pasiv;

-exista si conturi bifunctionale (cand reflecta o creanta are functie de activ  , cand reflecta o datorie are functie de pasiv).

Aplicatie : ( se va rezolva in 10 mai 2008 , ora 9:00) ó curs nr 3)

Consemnati in evidente cronologice si sistematice (registrul jurnal si registrul cartea mare) urmatoarele operatiuni:

1)      trei asociati hotarasc infiintarea unui SRL subscriind un capital de 2000 lei;

2)      asociatii aduc la dispozitia societatii capital concretizat in : calculator -1500 lei ; marfuri -300 lei ; disponibil bancar – 200 lei ;

3)      se transforma capitalul subscris nevarsat in capital subscris varsat;

4)      se achizitioneaza un program informatic la un pret negociat cu furnizorul de 1800 lei fara TVA  si TVA 19 % (furnizorul de imobilizari );

5)      se achizitioneaza un autoturism la un pret negociat cu furnizorul de 20000 lei fara TVA si TVA 19% (furnizorul de imobilizari);

6)      se amortizeaza programul informatic lunar, incepand cu luna urmatoare punerii in functiune , pe o durata de 2 ani, prin metoda liniara;

7)      se amortizeaza autoturismul lunar , incepand cu luna urmatoare punerii in functiune timp de 4 ani ;

8)      dupa amortizarea completa a programului informatic, acesta se scoate din evidenta (dupa 2 ani);

9)      dupa 1 an se vinde mijlocul de transport la un pret negociat cu cumparatorul de 15000 lei fara TVA  si TVA 19 %;

10)  se scoate din evidenta mijlocul de transport vandut;

11)  se cumpara materii prime de la furnizor la cost de achizitie de 1200 lei fara TVA si TVA  19%;

12)  se dau in consum ½ din materiile prime

13)  se obtin produse finite la cost de producator de 3000 lei;

14)  se vand produse finite la pret de vanzare de 4000 lei fara TVA  si TVA 19%;

15)  se descarca gestiunea de produsele finite vandute;

16)  se cumpara marfuri la cost de achizitie de 2000 lei fara TVA  si TVA 19%;

17)  se vand marfurile, incasarea facandu-se pe loc, in numerar;

18)  se descarca gestiunea de marfurile vandute;

19)  se incaseaza creantele de la clienti ½ in disponibilul de la banca si ½ in numerar;

20)  se achita datoria fata de furnizor din disponibilul de la banca;

21)  se inregistreaza statul de plata pentru luna curenta , 10000 lei;

22)  se inregistreaza retinerea impozitului din salar , suma de 2800 lei;

23)  se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale , suma de 1950 lei;

24)  se achita in numerar obligatiile fata de bugetul statului (impozitul din salar si contributia unitatii la asigurarile sociale);

25)  se ridica suma de 100 lei din  casierie si se depune la banca ;

26)  se regularizeaza TVA;

27)  se inchid conturile de venituri si cheltuieli prin incorporarea in conturile rezultate.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 197
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved