CADRUL LEGISLATIV PRIVIND ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII DE GESTIUNE

CADRUL LEGISLATIV PRIVIND ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII DE GESTIUNE

NORME CONTABILE ROMANESTI

Legea contabilitatii

Contabilitatea de gestiune este reglementata de legea contabilitatii nr.82/1991 care a fost modificata si completata prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr.61 din 30 august 2001.

Aceasta prevede faptul ca regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care au calitatea de comerciant au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie.

Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtiunte din administrarea persoanelor juridice si fizice amintite mai sus trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute, precum si controlul operatiilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizate, precum si exactitatea datelor contabilie furnizate.

Prezenta lege prevede ca contabilitatea trebuie sa se tina in limba romana si in moneda nationala, iar pentru operatiile efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala cat si valuta.

Persoanele prevazute anterior organizeaza si tin contabilitatea in compartimente distincte, conduse de directorul financiar-contabil, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.Aceste persoane trebuie sa posede studii economice superioare.

Contabilitatea poate fi organizata si tinuta si de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat ori de expert contabil, care raspund potrivit legii.

Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii, potrivit prevederilor prezentei legi, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane, care au obligatia gestionarii patrimoniului. Persoanele fizice imprenua cu personalul din subordine, de tinerea contabilitatii potrivit legii. In cazurile in care contabilitatea nu se tine de persoane autorizate, raspunderea revine patronului.

La societatile comerciale la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au personal calificat potrivit legii sau contracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate, Ministerul Finantelor stabileste, in functie de evolutia inflatiei si de dezvoltarea profesiei, limite valorice privind nivelul cifrei de afaceri de la care exista obligatia de a incheia contracte pentru intocmirea bilantului contabil numai de catre persoane fizice sau juridice autorizate.

Instiutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au personal angajat cu contract de munca pentru conducerea contabilitatii si intocmirea darilor de seama contabile privind executia bugetara pot incadra personal de specialitate prin incheierea de conventii civile, plata serviciilor urmand a se face din fondul de salarii prevazut in bugetele acestora, in conformitate cu prevederile reglementarilor legale specifice unitatilor respective.

Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii

Aceasta lege predeve faptul ca contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare unitate patrimoniala in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii, avind ca obiective principale urmatoarele:

-calcularea costurilor;

-stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor si serviciilor;

-intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati;

-urmarirea si controlul executarii bugetelor in scopul cunoasterii

rezultatelor;

-furnizarea datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale

Persoanele care organizeaza si tin contabilitatea trebuie sa asigure, potrivit legii, conditiile necesare pentru: intocmirea documentelor justificative privind opreatiile patrimoniale; organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acesteia; publicarea acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei si depunerea la tremen la organele in drept; pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor contabile si sa asigure organizarea contabilitatii de gestiune adaptata la specificul unitatii.

Acesta mai prevede faptul ca contabilitatea de gestiune este destinata, in principal, pentru inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitatii, sectii, faze de fabricatie, decontarea productiei precum si calculul costului de productie al produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, inclusiv al productiei in curs.

Regulamentul mai prevede faptul ca costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si materielelor consumate, celelalte cheltiuieli de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare, de regula, nu se includ in costul de productie.In costurile de productie pot fi incluse si dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei.

Pentru calcularea costurilor de productie, cheltuielile, dupa natura lor, inregistrate in contabilitatea generala, pot fi grupate astfel:

-cheltuieli directe (materii prime, materiale directe, remuneratii directe, contributia privind asigurarile sociale si protectia sociala si alte cheltuieli directe);

-cheltuieli indirecte de productie (cheltuieli comune ale sectiei);

-cheltuieli de desfacere;

-cheltuieli generale de administratie.

Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere se obtine costul complet comercial. In costul de productie nu se include costul subactivitatii.Costul subactivitatii se poate determina dupa formula:

Costul subactivitatii=Cheltuieli fixe x (1- nivelul real / nivelul normal).

Toate aceste cheltuieli se pot grupa, in functie de dependenta lor fata de volumul de productie, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe (constante).

Calculatia costurilor poate fi efectuata dupa una dintre metodele:

-metoda costurilor standard;

-metoda pe comenzi;

-metoda pe faze;

-metoda globala;

-metoda costurilor directe;

-alte metode adoptate de unitatea patrimoniala.

Reglementari contabile armonizate cu Directiva

a IV-a a Comunitatii Europene

Ordinul nr. 94 a fost emis in data de 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea reglementarile contabile armonizate cu Directiva a lV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Intrenationale de Contabilitate. Acest ordin prevede, pe langa cele mentionate anterior, faptul ca prevederile legale referitoare la intocmirea si utilizarea formularelor privind activitatea financiara si contabila, orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind calitatea de document justificativ.

Documentele justificative cuprind, de regula urmatoarele elemente principale:

-denumirea documentului;

-denumirea si sediul intreprinderii care intocmeste documentul;

-numarul si data intocmirii acestuia;

-mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii patrimoniale;

-continutul operatiunii patrimoniale si, daca este cazul, temeiul legal al efectuarii acesteia;

-datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate;

-numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, dupa caz;

-alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.

Registrele contabile, precum si documentele justificative, care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, se pastreaza timp de zece ani in arhiva intreprinderii, cu incepere de la data incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de cincizeci de ani.

Un activ, respectiv o datorie, se recunoaste numai atunci cand:

-este posibil ca acesta sa aduca intreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv sa genereze iesirea acestora;

-costul sau poate fi evaluat in mod credibil.

Fiecare intreprindere va utiliza rationamentul profesional pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie sa fie prezentat in bilant, ci trecut in contul de profit si pierdere. De asemenea, rationamentul profesinal trebuie utilizat si la luarea deciziei referitoare la necesitatea inregistrarii activelor in categorii separate sau intr-o singura categorie comuna. Pentru evaluarea elementelor din bilant se stabilesc urmatoarele reguli:

a) la data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza in contabilitate si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste astfel:

-bunurile reprezentand aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilita in urma evaluarii efectuate potrivit legii, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;

-bunurile obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilita in functie de pretul pietei, starea si amplasarea acestora;

-bunurile produse in unitatea patrimoniala, la costul de productie.

b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecarui element, denumita si valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei.

c) la incheierea exercitiului elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

Cheltuieli

Definitia cheltuielilor include pierderile, precum si acele cheltuieli care apar in procesul desfasurarii activitatiilor curente ale intreprinderii. Pierderile reprezinta diminuarii ale beneficiilor economice si din acest punct de vedere nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, in acest cadru general ele nu sunt considerate ca structura distincta.

Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuarii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata in mod credibil. De fapt aceasta inseamna ca recunoasterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoasterea cresterii datoriilor sau a reducerii activelor.

Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza asocierii directe intre costurile implicate si obtinerea elementelor specifice de venit, cunoscut sub denumirea de conectarea costurilor la venituri.

Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica si rationala, atunci cand se asteapta sa se obtina beneficii economice in decursul mai multor perioade contabile si cand asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata in mod vag sau indirect.   

O cheltuiala este recunoscuta imediat in contul de profit si pierdere atunci cand un cost nu genereaza beneficii economice viitoare sau atunci cand si in masura in care viitoarele beneficii economice nu corespund sau inceteaza sa mai corespunda conditiilor pentru recunoasterea in bilant sub forma de activ.

O cheltuiala este recunoscuta in contul de profit si pierdere in acele situatii in care apare o datorie fara recunoasterea unui activ, cum ar fi cazul in care datoria apare ca urmare a acordarii de garantii pentru produsele vandute.

Cadrul juridic privind calcularea si decontarea salariilor

Decontarile cu personalul presupun , pe de o parte , inregitrarea in conturile de cheltuieli a drepturilor de personal cuvenite angajatilor si pe de alta parte , plata efectiva a acestor sume personalului .

Structural , salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatiilor , sporurile - spor pebtru conditii deosebite de munca ,spor pentru orele prestete pe timpul noptii, spor pentru orele suplimentare de munca , spor pentru vechimea neintrerupta in munca , adaosurile , imdemnizatiile si alte sume acordate - pentru conducere ,indexarile de salarii pentru compensarea cresterii preturilor , indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna .

Sunt incluse in fondul de salarii si indemnizatiile platite personalului care lucreaza pa baza de contracte de prestari servicii sau contract individual de munca cu timp partial in masura in care sunt prevazute a fi suportate de acesta .

De asemanea , mai sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutoarele materiale si de protectie sociala sub forma de:

ajutoare de boala

ajutoare pentru incapacitate temporara de munca

ajutoare pentru ingrijirea copilului

ajutoare de deces

alte ajutoare acordate de intrepridere care se suporta din contributia pentru asigurari sociale , precum si alte sume achitate , potrivit legii, pentru somaj.

Sunt incluse in sfera decontarilor cu personalul si sumele care reprezinta premiile acordate personalului si participarile acestuia la profit .