Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE - CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATELOR LA SOCIETATEA 'GES'

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Analiza contabila a principalelor operatiuni economico-financiare
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor - Decontari interne
REGULAMENT privind evidenta contabila a societatii
Partajul in situatia in care lichidarea s-a incheiat fara acoperirea datoriilor si cu pierdere din lichidare
Definirea contabilitatii
Formula contabila
PROIECT DE CONTABILITATE MANAGERIALA
OBIECTUL, METODA SI PRINCIPIILE CONTABILITATII
STRATEGIA DE DEZVOLTARE VIZIUNEA STRATEGICA A PLANULUI NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013
DEFINIREA SI STRUCTURA IMOBILIZARILOR

TERMENI importanti pentru acest document

cum se calculeaza marja bruta din vanzari daca societatea are pierdere bruta din vz : contabilitate si informatica de gestiune cursuri taxe si impozite : distribuirea inegala a veniturilor bibliografie : PERSONAL SI VENITURI NETE 25 02 2014 (1)4875b3dpojkn : documente justificatice utilizate in contabilitatea cheltuielilor :

CEAUS GEORGIANA CRISTINA

MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE

GESTIUNE


CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATELOR LA SOCIETATEA 'GES'


1 SCOPUL §1 OBIECTIVUL LUCRARII

In noul sistem contabil din Romania contabilitatea financiara opereaza cu conceptul dualist , adica cuprinde contabilitatea financiara si de gestiune. Contabilitatea financiara descrie circuitul patrimonial al societatii luat in totalitatea si structuralitatea sa. Obiectivul sau principal il constituie furnizarea de informatii sintetice privind pozitia financiara , performantele si modificarile pozitiei financiare.Informatia contabila este destinata utilizatorilor externi defini(i de : investitorii de capital , bancheri angajati , furnizori , clienti , guvern si institutiile sale , publicul.

Activitatea economics a societatii Ges S.A. se desfasoara pe baza unui program concretizat sub aspect financiar in bugete de venituri si cheltuieli. Aceasta lucrare prezinta pe baza documentelor fundamentale uneie operatii privind organizarea si urmarirea activitatii societajii:aprovizionare , producere , comercializare , determinarea si repartizarea rezultatului obtinut.

Lucrarea abordeaza elemente ce se refera la standardele international de contabil itate , la ordonantele si hotararile Ministerului Finantelor accentuand ca organizarea contabilitatii se face potrivit Legii 82/1991.

Scopul acestei lucrari este de a prezenta informatii referitoare la contabilitatea veniturilor si determinarea rezultatului precum si la modalita|ile de intocmire a situa(iilor financiare.

2    DATE GENERALE REFERITORE LA SOCIETATEA COMERCIALA 2.1         INFORMATII GENERALB

2.1.1           Denumirea : SC GES SA

2.1.2           Forma juridica (S.A, S.R.L.)  S.A

2.1.3           Nr.de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului
J29-30/08.02.1991

2.1.4           Infiintarea societatii comerciale


2.1.4.1        Societatea Comerciala provine din intreprinderea de stat Geamuri Scaieni care s-a
infiintat prin N (nationalizare) in anul 1948.

2.1.4.2        Temeiul juridic de constituire a societatii comerciale : LI5/1990 si   L 31/1990. In
baza HG1176/ 02.11.1990 s-a constituit SC GES SA prin preluarea intregului patrimoniu al
Intreprinderii de Geamuri Scaieni.

2.1.5           Codul fiscal R 1317750

2.1.6           Sediul principal
Localitatea : Boldesti-Scaieni
Strada : Aleea Fabricii
Nr.l, Cod Postal 2085
Prefix 0244 Tel. 144522

2.1.7           Capitalul social (mii lei)

-la infiintarea societatii                                                                     479.000 mii lei

-conform HG500/1994                                                              30.429.025 mil lei

-cerere de depunere si mentionare acte  9985/26.03.2003 852.212.084 mii lei.

Terenurile sunt cuprinse in capitalul social dupa HG 500/1994 (30.429.025 mii lei) cu o valoare de 5.313.946 mii lei.

Titlurile de proprietate asupra terenurilor s-au obtinut in 1996 in baza HG 834/1991.

Majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor s-a facut prin cererea de inscriere de menjiuni nr.3933/1936/18.06.1997.

Majorarea de capital social de la 30.429.025 mii lei la 852.212.084 mii lei este in curs de efectuare si are ca obiect conversia in actiuni a sumei de 821.783.059 mii lei pe care GES o datoreaza AVAB Bucuresti.

In baza Legii 137/2002 si a OUG 208/2002 creanta dejinuta de MFP in calitate de garant al creditului extern contractat de SC GES SA, a fost cesionata AVAB. Majorarea de capital implica majorarea numarului de acjjuni nominative a cate 25.000 lei fiecare, de la 1.217.161 la 34.088.483, din care 96,43% detinute de AVAB.

2.1.8   Actiuni :  valoarea nominala (mii lei)  25

Numar 34.088.483


Actiuni nominative : 34.088.483, actiuni la purtator Actiuni ordinare: 34.088.483, actiuni preferentiale

Structura   actionariatului in urma conversiei in actiuni a sumelor cesionate AVAB de catre MFP:


2.1.9 Sectorul de activitate 2611 - fabrica sticlei plate.

2.2.0 Obiect de activitate - Producerea si comercializarea de geamuri , produse din geamuri , vata din sticla si alte produse din sticla , masini si utilaje pentru industria sticlei; 2.2. Prezentarea societatii - scurt istoric

SC GES SA a luat fiinta in anul 1934 cand a inceput constructia primului cuptor de topire a sticlei si tragere a geamului , sub denumirea de Industria Romana de Geamuri Scaieni. Societatea s-a infiintat cu un capital social de 30.000.000 lei impartit in 60.000 actiuni nominative a 500 lei fiecare. In perioada 1934-1941 pe langa cuptorul construit in 1934 s-au mai pus in functiune :

-  o sectie de geamuri si turnate ;

-  sectia de sticlarie ;

La sfarsitul anului 1941 capitalul social era de 60.000.000 lei.

Nr.Crt.

Denumirea ac^ionarului

%

Nr. acfiuni

1

Persoane fizice *)

0,31

104.428

din care straine

-

-

2

Persoane juridice*)

0,18

62.196

din care straine

0,18

62.196

3

Banci    si    /    sau    societati    de    investitii financiare**)

0.40

134.791

Din care SIF

0.40

134.791

4

A.P.A.P.S.

2.69

915.746

5

AVAB

96.42

32.871.322

Total

100,00

34.088.483


Capacitatile de productie au fost serios afectate de bombardamentele din anul 1944 , in perioada 1944-1948 s-au efectuat lucrari de repunere in functiune. In iunie 1948 , in urma najionalizarii , Fabrica de Geamuri Scaieni s-a comasat cu Fabrica de Geamuri Blejoi (care avea un cuptor de geam tras cu o singura masina) sub denumirea de Geamuri Scaieni.

In perioda 1951-1970 s-au modernizat si construit alte cuptoare de geam tras , liniile de geam laminat , vata de sticla . In anul 1980 s-a pus in functiune o stajie pilot pentru fabricarea geamului pe procedeul float. In anul 2006 a fost pusa in functiune linia de geam float cu o capacitate anuala de 40000 tone iar in anul 2007 a fost pusa in functiune si linia de taiere automata a geamului. Pentru capacitatile de productie din localitatea Scaieni nu avem cunostinta de vreo revendicare Conform Legii nr. 10/2001. Pentru capacitatile de productie de la Blejoi am fost notificati prin executorul judecatoresc pentru 15.000.000 USD. 2.3 Prezentarea generala a capacita{ilor de productie a tehnologiilor , a starii tehnice ;

Principalele capacitafi de produc|ie aflate in functiune.

Capacita|i de produc^ie:


Cu exceptia cuptorului pentru geam float celelalte sunt depasite din punct de vedere moral inregistrand consumuri energetice mari, productivity scazute si nivel calitativ al produselor destu! de scazut . Gradul de folosire redus la linia de geam float si laminat este determinat de perioada de stationare prevazut pentru montarea liniei de taiere automata si respectiv pentru efectuarea reparatiei capitale a cuptorului.

Produs

Capacitatea UM/an     mii echiv. 2mm

mp

Capacitatea programata 2007

in

Grad de folosire

%

Cuptor g.

float

8000

6600

82.5

Cuptor nr

■3g.

tras

6200

6000

96.7

Cuptor laminat

1     s

2

7200

6200

86.1


CAPITOLUL I

ORGANIZAREA CHELTUIELILOR , VENITURILOR §1 REZULTATELE LOR LA

SOCIETATEA COMERCIALA 'GES' S.A.

1   DOCUMENTE UTILIZATE §1 FLUX INFORMATIONAL.

Datele si informatiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt   consemnate in cadrul documentelor contabile. Prin si pe baza acestor documente se formalizeaza in scris si se organizeaza material procesele de culegere , prelucrare , stocare si transmitere a datelor. Formularele folosite ca documente contabile pot fi tipizate si netipizate.

2   DOCUMENTE JUSTIFICATIVE.

Operatiile economice si financiare se consemneaza in momentul efectuarii lor in documentele justificative. Asa cum prevede Legea Contabilitatii 'orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un act inscris care sta la baza inregistrariior In contabilitate , dobandind astfel calitatea de document justificativ '.

Pe aceasta cale se asigura datele de mi scare in sistemul informational contabil si se fundamenteza inregistrarea proprie contului.

1.1.   C ontinutul documentelor justificative.

Este format din urmatoarele elemente principale:

-denumirea , numarul si data documentului , denumirea si sediul unitatii patrimoniale , serviciul si sectorului , dupa caz , care a intocmit documentul , mentionarea partilor care participa la efectuarea opera|iei , daca este cazul continutul operatiei economice si financiare , iar valorile aferente operatiilor economice si financiare efectuate , semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiilor , ale celor care avizeaza si ale celor in drept sa aprobe opera|iile respective , alte elemente menite sa asigure consumarea completa a operatiilor in documentele justificative.

1.2 Jntocmirea §i prelucrarea documentelor justificative.


in principiu , documentele justificative sunt intocmite la locul de munca in cadrul caruia se produce operatia sau participa la infaptuirea ei.

Intocmirea se face pe formulare tipizate sau netipizate , dupa caz , iar completarea se face manual sau cu tehnica de calcul. Dupa completare , documentele justificative sunt supuse operatiei de prelucrare . Ea consta in sortarea documentelor pe opera|ii , exprimarea in etalon monetar a marimii operatiilor economice si financiare , daca este cazul , precontabilizarea prin cumularea mai multor documente justificative si detinerea pe aceasta cale a documentelor centralizatoare , verificarea de forma aritmetica si de fond (legalitatea , realitatea , oportunitatea , necesitatea si economicitatea operatiilor consumate in document iar in final , inregistrarea in contabilitate.

1.3   Corectarea erorilor din documentele justificative.

Erorile constatate cu ocazia intocmirii , verificarii si inregistrarii documentelor se corecteaza prin taierea cu o linie a textului sau a cifrei gresjte , in toate exemplarele , si prin scrierea , deasupra lor a textului sau cifrei corecte.

Corectura se confirma prin semnatura persoanei sau persoanelor care au intocmit documentul justificativ menjionandu-se §i data efectuarii operatiei. Nu sunt admise corecturi privind disponibilita^ile banesti si alte operatii prevazute prin dispozitii legale. fn acest caz , documentul gresit se anuleaza fara a se detasa din carnetul respectiv . Pentru documentele care consemneaza operatii de predare-primire a valorilor materiale ,corectarea trebuie confirmata prin semnatura , atat a predatorului cat si a primitorului.

In cazul completarii documentelor fn sistem informatic corecturile sunt admise numai inainte de prelucrarea acestora , mentionandu-se data corecturii si semnatura celui care a facut modificarea. Documentele inscrise in listele de erori , anulari sau corecturi , pe baza carora se fac modificarile in bazele de date , trebuie sa fie semnate de persoanele imputernicite de unitatea beneficiara.

1.4   Reglementari privind contabilitutea $i situatiile financiare ale intreprinderii.


Potrivit prevederilor art.6 alin 2. din Legea Contabilitatii nr.72/1991 precum si a celorlalte prevederi legale privind intocmirea si utilizarea formularelor comune si celor cu regim special utilizate in activitatea financiara si contabila, orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate , dobandind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative cuprind , de regula , urmatoarele elemente principale:

-  denumirea documentului;

-  denumirea sediului intreprinderii care intocmeste documentele;

-  numarul si data intocmirii acesteia;

-  mentinerea partilor care participa la efectuarea operatiei patrimoniale;

-  continutul operatiei patrimoniale si daca este cazul temeiul legal al efectuarii acesteia ;

-  datele cantitative si valorice aferente operatiei efectuate;

-  numele si prenumele precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit , vizat si
aprobat , dupa caz;

- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a opera|iilor efectuate;
1   REGISTRELE DE CONTABILITATE

Pastrarea registrelor $i a documentelor justificative

Potrivit prevederilor articolului 25 din Legea Contabilitatii nr. 72/1991 registrele de contabilitate , precum si documentele justificative , care stau la baza inregistrarilor in contabilitate , se pastreaza timp de 10 ani , in arhiva persoanelor prevazute la articolul 1 din lege cu incepere de la data incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite , cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de 80 de ani.

Registrele de contabilitate sub forma unor caiete (registre legate) , fise sau situatii si listari informatice ale caror continut si forma corespund scopului pentru care se (in.

Definite prin prisma sistemului informational contabil registrele de contabilitate reprezinta documente cu ajutorul carora se realizeaza inregistrarea cronologica si sistematica a operatiifor economice si flnanciare in contabilitate , furnizand informapi privind situa^ia patrimoniului.


Legea contabilitajii si RegulamentuI privind aplicarea acestei legi prevad: principalele registre ce se folosesc sunt:

a)    registrul jurnal

b)   registrul inventar

c)    registrul cartea mare

/./          Registrul   jurnal   este   un   document   contabil   obligatoriu   folosit   pentru

inregistrarea operatiilor economico-financiare in ordinea efectuarii lor in timp. Importanta lor consta in cunoasterea relajului valoric al opera|iilor pe o anumita perioada de timp si justificarea inregistrarii lor in contabilitatea sistematica.

O data cu sporirea volumului operatiilor contabile s-au diferen^iat doua categorii de registre jurnal : auxiliare si generale.

Registrele auxiliare capata forma:

-jurnalul aprovizionarilor;

-jurnalul de incasari si plati;

-jurnalul pentru operatii diverse;

Registrul jurnal e un centralizator , fiind destinat redarii inregistrarii sintetice pe baza

registrelor auxiliare.

1.2    Registrul carte-mare este folosit pentru inregistrarea    si  gruparea operatiilor
economice si financiare in raport de natura lor , iar in cadrul fiecarei grupari in ordinea
efectuarii lor in timp.

Ele capata forme variate , mai des folosite fiind:

a)             fisele de cont pentru operatii diverse utilizate pentru evidenta analitica a furnizorilor , a
clientilor , a creditorilor.

b)            Fisele  de  cont   pentru   valori   materiale   folosite  pentru  evidenta  analitica  a  vaiorii
materiale.

1.3   Registrul inventar.

Registrul inventar cuprinde doua parti: -listele de inventariere; -recapitularea inventarului;

10


In cadrul recapitularii datele prelucrate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ si cele de datorii.

2   DOCUMENTECONTABILE DE SINTEZA

Documentele contabile de sinteza sau situajiile financiare reprezinta un sistem de indicatori economico-financiari ce caracterizeaza situajia patrimoniului si rezultatele obtinute.

Documentele de sinteza si raportare se compun din: -bilantul contabil (contul situatiei patrimoniale ) -contul de rezultate (contul de profit §i pierdere) -anexa la bilant -raportul de gestiune

3   RECONSTITUIREA DOCUMENTELOR.

Are loc in cazul in care sunt pierdute , sustrase sau distruse. Operatia de reconstituire are loc in termen de 30 de zile cu respectarea normelor stabilite de lege pn'n legislap'a contabila. Pentru reconstituire se intocmeste pentru fiecare caz in parte cate un dosar distinct.

In cazul in care documentul contabil emana de la alta unitate , reconstituirea se face de catre acesta la cererea scrisa a conducatorului unitatii solicitante. Unitatea emitenta va trimite la eel mult 10 zile de la primirea cererii , actul reconstituit , unitatii solicitatoare.

2     INREGISTRARI   CONTABILE   PRIVIND  CHELTUIEL1LE   IN   CADRUL SOCIETATII 'GES' S.A.

1   Se baga in consum materii prime
[601=301]     8000000

2   Se inregistreaza uzura materialelor de natura obiectelor de inventar
[603=303]      600000

3.   Se achita factura energiei electrice si apei , TVA 19 % %   =5311       2380000

11


605                  2000000

4426                 380000

4.   Se inregistreaza scaderea din gestiune a marfurilor vandute ;
%  = 371        12000000

607   10000000
378                 1000000

4428               1000000

5.   Societatea efectueaza cheltuieli cu combustibilul , materiale pentru ambalat si piese de
schimb conform facturilor tertilor , TVA=19%

5.2

5.3

5.1

% =

401

476000

6022

400000

4426

76000

% =

401

595000

6023

500000

4426

95000

% =

401

357000

6024

300000

4426

57000


6.   Inregistrarea cheltuielilor de  protocol , reclama si publicitate ;
%  = 401        952000

623                   800000

4426                    152000

7.   Inregistrarea cheltuielilor cu transportul ;
%  = 401   1071000

624                     900000

4426                    171000

8.   Inregisrarea cheltuielilor postale . fax si telefon ;
%  = 401            714000

626                      600000


12


4426                     114000

9.           Inregistrarea comisionului pe baza extrasului de cont ;
[627=5121]       300000

10.   Inregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului
[641=421]           18000000

11. Se inregistreaza  CAS  (23,33%)
[6451=4311]      1710000

12.       Se inregistreaza somajul (1%)
[6452=4371]      180000

13.       Se inregistreza CASS (6,5%)
[6453=4313]       1170000

Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli :

121 = %

45460000

601

8000000

603

600000

605

2000000

607

10000000

6022

400000

6023

500000

6024

300000

623

800000

624

900000

626

600000

627

300000

641

18000000

6451

1710000

6452

180000

6453

1170000


13


3   INREGISTRARI CONTABILE PRIVIND VENITURILE IN CADRUL SOCIETATII 'GES' SA.

1.    Se obtin produse finite conform documentului 'bon de predare' ;

[345=711]     8000000

2.   Livrare produse finite catre clienfi cu documentui 'factura' ;

411= %       10115000

701       8500000

4427       1615000

3.       Vanzare marfuri cu documentui 'chitan^a fiscala ';

5311= %       9520000

707       8000000

4427      1520000

4.    Livrare ambalaje cu documentui 'aviz de insotire , TVA 19 % ' ;

418 = %        600000

708                500000

4428               100000

5.  inregistrarea realizarii in atelierul propriu de tamplariea a unor boxpaieti pentru
expedierea produselor ;

212 = 722           9000000

6.  Inregistrarea subventiei de la stat de 3000000 lei pentru acoperirea pierderilor la produsele
subventionate si urmeaza sa primeasca o subventie de 2000000 lei pentru acoperirea
cresterilor de pret estimate in trimestrul urmator;

%    = 741         5000000
5121                   3000000

445                    2000000

7.  Se inregistreaza venituri din vanzarea activelor ;

411= 7583       2000000

14


8.  inregistrarea dobanzii aferente imprumuturilor acordate pe termen lung pe baza extraselor
de cont.

2678=763         5000000

9.  Inregistrarea veniturilor din diferentele de curs valutar.

5412 = 765        3000000

10.  inregistrarea veniturilor din dobanzi la disponibilitatile din banca.

[5121=766]     5000000

4   INREGISTRAREA   CONTABILITATII PRIVIND   CONTURILE DE REZULTATE IN CADRUL SOCIETATII 'GES' SA.

1. Se Tnregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli.

121 =  %       45460000

601

8000000

603

600000

605

2000000

607

1000000C

6022

400000

6023

500000

6024

300000

623

800000

624

900000

626

600000

627

300000

641

18000000

6451

1710000

6452

180000

6453

1170000

2. Se inregistreza inchiderea conturilor de venituri.

15


% = 121   53000000 701     8500000

707      8000000

708       500000
711     8000000
722     9000000
741     5000000
7583    2000000
763     5000000

765                                                        3000000

766                                                        4000000

In urma operatiilor prezentate este stabilit rezultatul sub forma de profit ca diferenja intre venituri §i cheltuieli :

PROFIT = VENITURI  -  CHELTUIELI

TOTALE            TOTALE

PROFIT =  53000000 - 45460000 = 7540000 lei
IMPOZITUL PE = PROFIT               *    COTA DE IMPOZITARE

PROFIT                     IMPOZABIL

IMPOZITUL PE  =1885000 PROFIT Inregistrarea impozitului pe profit :

691 = 441        1885000

Repartizarea cheltuielilor cu impozitul pe profit
121= 691          1885000

16


CAPITOLUL II

ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI CHELTUIEULOR ,

VENITURILOR §1 REZULTATULUI. 1    NECESITATEA ANALIZEI

In scopul cunoasterii fenomenelor si proceselor economice , apare necesara analiza care inseamna o metoda de cercetare bazata pe descompunerea unui obiect sau a unui fenomen in parfile sale componente , in elementele sale simple. Cu ajutorul metodelor specifice domeniului se cerceteaza fiecare parte components , se stabilesc relatiile de cauzalitate factorii care le genereaza , se formuleaza concluzii si se contureaza cadrul activita|ii viitoare.

2 Indicatori utilizati in analiza economico-financiara a cheltuielilor , veniturilor si rezultatelor.

Pentru caracterizarea dimensiunii activitatii intreprinderii , pentru aprecierea rezultatelor si urmarirea performantelor sale comerciale se folosesc indicatorii: -cifra de afaceri; -productia exercitiului; -marja bruta ; -valoarea adaugata;

2.1 Analiza cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea locului societatii comerciale in sectorul de activitatea pozitiei acesteia pe piata a capacitatii de a lansa si dezvolta activitati profitabile.

Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma respectiv vanzarea de marfuri si produse , intr-o perioada de timp determinata. In cifra de afaceri nu se includ venituri financiare si veniturile exceptionale. Elementele principale care dimensioneaza volumul de activitate si de care depinde marimea cifrei de afaceri sunt:

17


-capacitatea de productie;

-resursele (umane , financiare , materiale);

-cererea de produse;

2.2    Productia exercitiului.

1.         Productia   exercitiului    cuprinde    perform an tele    activitajii    de    productie. Caracterizeaza activitatea totala a intreprinderii §i are in componenta: -productia vanduta; -productia stocata; -productia de imobilizari;

Pe = Vvp+Vps+Pi    unde: Vvp = venituri din vanzarea productiei; Vps = variajia produced; Pi  = productia de imobilizari;

2.3   Marja bruta.

Marja bruta sau marja costurilor variabile se calculeaza ca diferenta intre pre|ul de vanzare si costul variabil .

In cazul societatii GES S.A. SCAIENI este folosita in analiza economico-financiara marja bruta din vanzari:

Mjb = profit brut vanzari/cifra de afaceri Marja comerciala=vz. mf. -c.mf.v.    unde: Vz. mf. = venituri din vanzarea marfurilor; C. mf. v.=costul marfurilor vandute

2.4  Analiza valorii adaugate.

Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii intreprinderii. Valoarea adaugata exprima cresterea de bogatie care se ob^ine prin activiatea tehnico-productiva. Exprimand aportul intreprinderii in cadrul productiei de bunuri si servicii , valoarea adaugata permite aprecierea structurii §i metodelor de producpe de bunuri ale intreprinderii , prin intermediul gradului de integrare ( ca raport intre valoarea

18


adaugata si productia corespunzatoare sau cifra de afaceri ), precum si dezvoltarea sau

regresul activitatii intreprinderii.

2.5 Alti indicatori specifici veniturilor , cheltuielilor si rezultatelor SIDG - presupune componente ale conturilor de profit si pierdere

Cheltuieli de exploatare

Venituri din Exploatare

Rezultatul din exploatare

Cheltuieli Financiare

Venituri financiare

Rezultate financiare

Cheltuieli exceptionale

Venituri Exceptionale

Rezultate exceptionale

Conturile de rezultate se descompun in trei blocuri de importanta inegala: -de exploatare; -financiare; -exceptionale;

2.6  Analiza soldurilor inermediare de gestiune si retratarile posibile.
1            Rezultatul  exploatarii  (RE)  care  se obtine  ca difernta dintre  veniturile  si

cheltuielile de exploatare.

RE=Vexpl-Ch expl In cazul soldurilor intermediare de gestiune , rezultatul exercitiului se formeaza astfel:

RE=valoarea   adaugata   +subventii    pentru   exploatare   -   impozite,   taxe   si varsaminte asimilate - cheltuieli cu personalul.

RE=excedent brut din exploatare (EBE) + alte venituri din exploatare - cheltuieli privind amortizari si provizioane - alte cheltuieli din exploatare.

2           Rezultatul curent al exercijiului reprezinta diferen|a dintre veniturile

curente (venituri din exploatare + venituri financiare) si cheltuieli curente (cheltuieli de exploatare + cheltuieli financiare ).

19


3   Rezultatul exercitiului inaintea imozitarii - format din rezultatul curent la care se adauga rezultatul exceptional.

4 Profitul impozabil reprezinta rezultatul exercitiului inaintea impozitarii la care se adauga depasirile fa{a de nivelurile legale la unele categorii de cheltuieli si se scad reducerile fiscale prevazute ( reducerea impozitului pe profit in cazul investirii).

5   Rezultatul exercitiului sau profitul net , respectiv profitul impozabil, mai putin impozitul pe profit.

Acesti indicatori intra in cadrul soldurilor intermediare de gestiune ce sunt calculate in contul de profit si pierdere. Rentabilitatea este definita sintetic ca fiind capacitatea intreprinderii de a realiza profit , necesar atat dezvoltarii cat si remunerarii capitalurilor.

Marja comerciala.

Permite intreprinderilor de comert sa determine rezultatul degajat din vanzarile de marfuri. Primul sold intermediar de gestiune este de fapt insuficient pentru a analiza activiatea unei intreprinderi cu activitate pur comerciala.

Marja comerciala = vanzari de marfuri - costul marfurilor

Productia exercitiului .

Este un amestec de venituri din exploatare cu origine si principii de evaluare diferite.

Vanzarile de produse finite si prestarile de servicii sunt evaluate la prejul de vanzare , in vreme ce producjia stocata si productia imobilizata sunt evaluate in costuri de producpe.Veniturile nete partiale din operatiile pe termen lung reprezinta o cota parte din beneficiul contractelor cu o durata mai mare de 1 an.

Retratarea produciei exerciiului.

Productia stocata : evaluarea stocurilor cuprinde in acelasi timp pretul de cumparare al materiilor prime , cat si cheltuieli accesorii, mana de lucru directa si amortizarile. Aceste marimi vin sa falsifice valoarea adaugata , majorand-o cu cheltuieli necuprinse in consum. Productia stocata poate fi delimitata cu mana de lucru directa si cu amortizarile incluse , aceste marimi fiind retratate la nivelul excedentului brut de exploatare $i la nivelul rezultatului de exploatare.

20


Productia exercitiului = productia vanduta + productia stocata + productia de imobilizari

Valoarea adaugata.

Este foarte importanta din punct de vedere economic. Este vorba de diferen^ele dintre intrari si iesiri. Ea masoara crearea de valoare de catre intreprindere. Vorbim de o creare de valoare de catre intreprindere din momentul din care vanzarile exercitiului sunt superioare consumurilor generate de aceste vanzari.

Pe langa activitatea de comert si prestari servicii , o puternica valoare adaugata poate insemna:

-  o tehnologie avansata sau produse protejate prin brevete ;

-  o puternica integare pe verticala care diminueaza consumul.

Invers ,  se poate estima ca valoarea adaugata este ceea ce ramane pentru remunerarea factorilor de productie.

Retratarea valorii adaugate.

Procedeul intermediar facturat de catre un furnizor se va Tnscrie in 'alte servicii externe' cu cat decizia de productie a intreprinderii se va indrepta catre substituirea personalului permanent de catre personalul interimar , cu atat valoarea adaugata va scadea. In majoritatea cazurilor este asadar de preferat o reclasare a cheltuielilor cu personalul interimar in cheltuieli cu personalul.

Valoarea adaugata = cifra de afaceri - costul marfurilor    sau se mai poate defini ca remuneratia tuturor factorilor de  productie: + salarii si alte cheltuieli de personal; + impozite si taxe; + dobanzi; + amortizari; + rezulatatul exercitiului;

Excedentul brut de exploatare.

21


EBE - este rezultatul dupa remunerarea factorilor de productie , mana de lucru si stat. Trebuie sa aratam ca furnizorii si taxele platite sunt considerate ca o remunerare a serviciilor prestate de catre stat.

Retratarea excedentului brut de exploatare.

-   personalul interimar integral in valoarea adaugata este dedus din    excedentui brut de
exploatare;

-   participarea salariatilor poate fi astfel retratata la nivelul excedentului brut de exploatare
daca   se   estimeaza   ca   aceasta   este   recunoscuta   si   face   parte   din   costul   global   al
personalului;

-   subventia de exploatare aceasta poate face referire la ponderile specifice ale eontului de
rezultate , de exemplu , subventia pentru angajarea unui salariat.

Rezultatul exploatarii.

Permite masurarea rezultatii activitatii. El va ppermite masurarea eficien|ei aparatului productiv ca o combinatie Tntre capital si for|a de munca. O Tntreprindere a carei functie de productie acorda o puternica substituire a capitalului cu munca va constata o puternica degradare a rezultatului de exploatare in raport cu EBE. Rezultatul exploatarii va permite compararea deciziilor productive facute de mai multe intreprinderi din acelasi sector de activitate independent de modalitatea de finanjare practica. Retratarea rezultatului de exploatare.

-   Cota parte din chiria pentru mijloacele detinute in leasing corespund amortizarii care s-ar
fi practicat in conditii proprietatea imobilizarii este dedusa
din rezultat.

-   Transferul  cheltuiellilor de exploatare  :  acesta poate primi conturi de consumuri. De
asemenea   ,   el   poate   face   referire   la   salariu   (rambursarea   indemnizatiilor   zilnice   de
securitate sociala ) si alte posturi.

3  ANALIZA INDICATORILOR LA SOCIETATEA GES S.A.

Determinarea CAF

-mii lei-


2001 (Mil LEI )


2007 ( MII LEI)


22


EBE (RBE)

272.058.446

338.010.904

+ alte venituri din exploatare

19.653.226

37.509.926

alte       cheltuieli       din exploatare

102.820.086

33.884.088

+ alte venituri financiare

2.058109

4.710.359

- alte cheltuieli financiare

3.258.906

9.008.046

+ venituri     exceptional

0

0

- cheltuieli  exceptional

0

0

- impozit pe profit

5.394.109

5.535.805

CAF

182.296.680

331.752.250

EBE = VA+ subventii - (cheltuieli cu personalul , impozite , taxe si varsaminte asimilate ).

Analiza rezultatului din exploatere

-mii lei-

Indicatori

Exercitiul precedent

Exercitiul curent

1. CA neta

352.594.086

498.024.159

2.costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate (3+4+5)

288.627.508

463.071.908

3. cheltuieli activita^i de baza

208.057.632

409.580.357

4. cheltuieli activitati auxiliare

61.488.692

31.261.045

5. cheltuieli indirecte de productie

19.081.184

22.230.506

6. rezultatul brut   aferent

CA( 1 - 2)

63.966.578

53.573.163

23


7. cheltuieli de desfacere

-

-

8. cheltuieli generale de administrate

55.327.304

57.987.464

9. alte venituri din exploatare

19.653.226

37.509.926

10. rezultatul din exploatare ( 6-7-8+9)

28.292.500

33.095.625

Se observa ca atat pentru anul 2006 cat si pentru anul 2007 fluxul pozitiv de numerar generat exploatare este de 272.058.446 mii lei in 2006, respectiv 338.010.904 mii lei in 2007 depasesc cu mult valoarea CAF-ului de 182.296.680 mii lei in 2006 si de 331.792.250 mii lei in 2007.

3.1    Calculul indicatorilor

Calculul si analiza CA

CA0 =produc(ia vanduta (Q) + venituri din vanzarea marfurilor + venituri din subvenfii de exploatare;

= 349.684.930 + 2.909.156 + 0 = 352.594.086 mii lei CA1 = 498.024.159 mii lei Modificarea absoluta a CA; AC A = CA1 -CA0

= 498.024.159 - 352.594.086 = 145.430.073 mii lei CA1 = exercitiul financiar fncheiat CA0 = exercitiul financiar precedent

Se constata o crestere a cifrei de afaceri cu 145.430.073 mii lei in anul 2007 fata de 2006. Aceasta reprezentand o situatie benefica asupra intreprinderii

cu implicatii directe asupra indicatorilor financiari. Cresterea cifrei de afaceri a fost generata de cresterea productiei vandute.

24


Ritmul de crestere al CA

 = 498.024.159

 loo

G40                 352.594.086

= 142.42                                                                                         %

Rata de crestere a CA

rc =   G4n - G4#i -1       =   498.024.159 -349.684.930 ^ 0Q = 0.4242 *100

CAn-1                                349.684.930

42.42 %

Rata de crestere a VA =42.42 %   si rezulta ca CA   a crescut cu 42.42 % in anul 2007 fa{S de 2006. Se inregistreaza o crestere a Qex cu 1 17.160.280  mii lei in anul 2007 fata de 2006.

Caicului si analiza marjei comerciale Mjc = vanzari de marfuri - costul marfurilor MjcO = 2.909.156 - 2.676.698

=  232.458 Mjcl = 2.827.123-2.683.117

=   144.006 Modificarea absoluta AMjc = Mjcl - MjcO  = 144.006 - 232.458

= - 118.452

Se inregistreaza o scadere a marjei comerciale cu 1 18.452   in anul 2007 fata de 2006. 232.458

100

RMjcO  =352.594.086 = 0.06 %

^1*100 Rata Mjcl =   CA


144L006

= 498.024.159

= 0.02 % Caicului si analiza VA


25


VA = CA - costul marfurilor

VAO = CAO - costul marfurilor din anul precedent = 352.594.086-2.676.698 = 349.917.388 VA1 =498.024.159-2.683.117

= 495.341.042 Modificarea absoluta a VA AVA - VA1 -VAO = 495.341.042-349.917.388

= 145.423.654

Se inregistreaza o crestere cu 145.423.654   a VA in anul 2007 fata de anul 2006. Aceasta situatie se datoreaza cre§terii productiei exercijiului fata de anu! precedent.

Ritmul de crestere a VA - WU) *10Q= 70.64 %

VA

Rata de crestere a VA - Vm-K40          = 41.55 %

VAO

VA a inregistrat o crestere de 41.55  in anul 2007 fata de anul 2006.

Indicatori privind cheltuielile cu salariile. Marimea cheltuielilor salariale:   Cs = Fs +cheltuieli asimilate Modificarea absoluta a Fs:   AFs = Fsl - FsO Ponderea cheltuielilor salariale in CA

ca = oLm(X)

CA

Ponderea Cs in VA

CA=CSM(M)

VA

Ponderea Fs in CA

ca= r

100

CA


Indicatori

Exercitiul financiar  ( mii lei )

Precedent

Incheiat


26


Venituri din exploatari

423.487.530

558.969.060

Venituri financiare

2.085.825

4.729.721

Venituri exceptionale

0

0

Total venituri

425.573.355

563.698.781

Cheltuieli de exploatare

395.195.030

544.494.347

Cheltuieli financiare

3.258.906

9.668.629

Cheltuieli exceptionale

0

0

Total cheltuieli

398.453.936

554.162.976

Rezultatul exploatarii

28.292.500

14.474.713

Rezultatul financiar (profit)

0

0

Pierdere

1.173.081

4.938.908

Rezultatul curent

0

0

Profit

27.119.419

9.535.805

Pierdere

0

0

Rezultatul exceptional

Profit

0

0

Pierdere

0

0

Rezultatul                    Inaintea impozitarii (brut)

Profit

27.119.419

9.535.805

Piedere

0

0

Impozit pe profit

5.394.109

5.561.130

0

0

Rezultatul net al exercitiului

Profit

21.725.310

3.974.075

Pierdere

0

0


27


Evolu|ia veniturilor , cheltuieliior si rezultatelor intre anul 2006 s.i 2007. - reprezentare grafica -

n venituri din exploatare

H cheltuieli din exploatare

□ rezultatul din exploatare

600 500 400 300 200 100 0


In anul 2007 se inregistreaza un profit din rezultatul exploatarii mai mic decat in anul 2006.

Evolutia cheltuieliior si rezultatelor financiare intre anul 2006 si 2007

50i


40 30 20-10-


D venituri financiare D cheltuieli financiare D 3-D Column 3


0

Se observa ca veniturile sunt mai mici decat cheltuielile deci se va inregistra pierdere in rezultatul financiar care este mai mare in anul 2007 fa|a de 2006.

28


Evolutia veniturilor , cheltuieli lor si rezultatelor exceptionale sunt egale cu 0 , deci rezultatul exceptional este egal cu 0 . Rezulta ca societatea nu inregistreaza cheltuieli si venituri exceptionale.

Ratele de rentabilitate.

Obiectivul   lor este  masurarea  consecintelor  in  termeni  de  profit  a  unui  capital economic sau financiar . Valoarea intreprinderii este in functie de rentabilitatea constatata. Rc=      RE       =  7.15 %

'o

ch.Qxpl

RE — rezultatul exploatarii

Ch. expl. - cheltuieli exploatare (

Re - rata rentabilitatii

Rr-    RE             - 'Y QP

Kc- ^£*1(J0- L^^

De   aici   rezulta   factorii   direcfi   de   influenta   ,   respectiv   structura   CA   ,   costul produselor §i pretul de vanzare.

Rata de rentabilitate comerciala ( Rrc )

CAo

=   1120,8 %

Rrcl =    ^l*1000=   1093,3 CA

Indicele marjei =  Im arja CA

Rata marjei brute = RBE

CA

Rata marjei bruteO = RBEo #m)= 272.058.446 „= 77,15 %

100
CAo                498.024.159

29


Rata marjei brute 1=   flflEl          = 338.010.904             = 67.87 %

CA1                498.024.159

Se observa o scadere a ratei marjei brute in 2007 fata de 2006.

CAP1TOLUL IV CONCLUZII

Contul de profit si pierdere in concepjia I.A.S.C. , constituie un element component al situatiei financiare , care masoara performance activitajii tntreprinderii , iar in calitatea sa de instrument de informare financiara serve§te la satisfacerea nevoilor unei game largi de utilizatori.

Elementele care masoara performantele activitatii tntreprinderii potrivit cadrului conceptual I.A.S.C. sunt veniturile si cheltuielile.Acestea sunt definite prin optica conceptual;! a profitului determinate ca diferenta tntre venituri si cheltuieli deoarece constituie criteriul de apreciere a performantelor tntreprinderii.

Veniturile reprezinta cresterile de avantaje economice , tn cursul exercitiului financiar ca urmare a cresterilor de active sau diminuare de pasive , iar aceasta crestere poate fi masurata. Veniturile provin din activitatea eurenta a tntreprinderii , cat si din alte venituri §i plusurile de valori sau castiguri.

Cheltuielile sunt definite ca delimitari de avantaje economice pe parcursul exereitiul financiar si se prezinta sub forma diminuarilor de active sau cresterilor de pasive , au consecinte directe asupra scaderii capitalurilor proprii , alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Constituie o cheltuiala - orice diminuare a capitalurilor proprii alta decat reducerea capitalului social sau distribuirea de dividende. Orice cheltuiala este contabilizata in contul de profit si pierdere , atunci cand s-a produs o diminuare a avanatjelor economice viitoare , generata de o diminuare de active si o crestere de pasiv , diminuare ce poate fi masurata .

Activitatea oricarei firme se concretizeaza in ob|inerea de produse , executarea de lucrari si prestarea de servicii , ratiunea de a exista constituind-o obtinerea unei rentabilita|i scontate.

30


in economia de piata o intreprindere nu poate supravitui si respectiv dezvolta decat in masura in care dovedeste ca este capabila sa raspunda de o maniera durabila societatii piejei , masurata prin identificarea corecta a solicitarilor clienjilor , asigurarea prompta a unei oferte de produse si servicii adecvate.

Contul de profit §i pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteza care masoara performantele activitatii intreprinderii in cursul perioadei actualizate.

Diferenta dintre venituri si cheltuieli constituie rezultatul exercitiului. Unii utilizatori ai informatiei contabile sunt interesaji mai mult de informatia privind profitul intreprinderii , in timp ce altii urmaresc fluxurile viitoare ale ale trezoreriei.

Obiectivele si scopul financiar ale intreprinderii pot fi abordate din diferite puncte de vedere . O prima abordare vizeaza maximizarea profitului prin rationalizarea deciziilor financiare si dintr-o alta optica (cea manageriala ) accese objective si scopuri vizeaza in principal realizarea cresterii economice , a echilibrului financiar si a lichidarii financiare. Informatia financiara nu poate fi pe deplin inteleasa daca se ignora specificul activitatii precum si rezultatul exploatarii . Astfel , interpretarea fluxurilor financiare se face in mod diferit , in functie de faza de expansiune , maturitate sau declin in care se afla intreprinderea . De aceea se impune completarea datelor financiar -contabile cu informatii referitoare la potenjialul tehnic uman , comercial , intensitatea concurentei si pozitia firmei pe piata , imaginea firmei si a produselor sale. Luarea in considerare a acestora in realizarea diagnosticului financiar va permite caracterizarea fiecarei activitati a intreprinderii in termeni de nevoi , rentabilitate s.i rise.

Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen mediu si lung si treptele de acumulare baneasca , rentabilitatea activitati intreprinderii.

Scopul analizei financiare il costituie intocmirea diagnosticului financiar al tntreprinderii in vederea evidentierii punctelor forte si punctelor slabe , precum si a potentialului managementului financiar.

Operative economice si financiare care au loc in cadrul unei intreprinderi se reflects in documented contabile de sinteza sub forma fluxurilor si stocurilor . Fluxurile exercita o

31


influenza nemijlocita asupra rezultatului exercitiului , in timp ce stocurile au un impact temporar sau de durata , asupra echilibrului financiar , nevoii de finanjare a operatiilor de gestiune si asupra solvabilitatii firmei. Fluxul financiar imbraca forma veniturilor si cheltuielilor aferente perioadei de gestiune .Ele sunt generate in .de activitatea desfasurata in cadrul intreprinderii si se prezinta ca flux de exploatare , flux financiar si flux exceptional. Structurarea activitatii intreprinderii pe cele trei niveluri permite prezentarea indicatorilor din contul de profit si pierdere si faciliteaza stabilirea unor marimi valorice cunoscute sub denumirea de solduri intermediare de gestiune (S.I.G.)

Utilizarea    S.I.G.    raspunde    necesitatilor    analizei    economico    -financiare    a intreprinderii si a functionarii contabilitatii najionale.

Se poate concluziona ca S.I.G. reprezinta marimi rezultative , obtinute prin calcule economice .Ele permit aprecierea cresterii avutiei generata de activitatea intreprinderii precum si inttelegerea modului de formare a rezultatului net.

Marja comerciala sau adaosul comercial este specific intrerprinderilor comerciale.Produsele comercializate de o intreprindere au , pe langa capacitatea de a satisface nevoile consumatorilor si aptitudinea de a degaja marje. Marja comerciala este un concept operational utilizat de intreprinderi care vand marfurile in starea in care au fost cumparate.

Daca valoarea stocurile este pozitiva aceasta denota ca intreprinderea a comercializat o parte din marfurile existente in stoc la inceputul perioadei , iar daca valoarea stocurilor este negativa rezulta ca stocurile au crescul , deoarece in cursul perioadei nu au fost comercializate in totalitate.

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de incasari peste venitul consumurilor proprii provenind de la terti , respective bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice , umane , si financiare ale intreprinderii.

Rata valorii adaugate constituie un indicator al gradului de integrare economics a intreprinderii , fiind expresia productivitatii globale , respectiv a bogatiei create la un anumit nivel de activitate.

32


Evaluarea sa permite aprecierea strategiei intreprinderii , iar diminuarea ratei poate semnifica o utilizare ineficienta a factorilor de productie.

Rezultatul brut al exploatarii este primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie in termeni de rentabilitate si reflecta contributia exploatarii la formarea rezultatelor. Dupa caz , poate imbraca forma excedent brut sau deficitul brut al exploatarii.

EBE - reprezinta o resursa financiara fundamentala pentru intreprindere care va fi utilizata pentru mentinerea sau cresterea capacitatii de productie ,plata cheltuielilor financiare , a impozitului pe profit si a dividendelor ,rambursarea imprumuturilor angajate anterior. Cu toate acestea EBE nu este decat o resursa de trezorerie potetiala , un cash -flow potential degajat de exploatare susceptibil de a se transforma in disponibilitati.

RBE constitute un rezultat potential in sensul ca nu tine cont de toate cheltuielile suportate de intreprindere in activitatea sa de exploatare.

Se constata ca suportul cresterii RBE il constituie depasirea veniturilor monetare  , ca rezultat al cresterii cifrei de afaceri si respectiv sporirea bogatiei create de intreprindere , prin valorificare apotentialului de care dispune . Ca expresie a surplusului monetar generat de activitatea curenta a intreprinderii , rezultatul brut al exploatarii masoara contributia globala pe care exploatarea o aduce autofinantarii intreprinderii.

Analiza RBE , prin prisma ratelor de rentabilitate , evidenta cresterii atat a ratei marjei brute a exploatarii , cat si a rentabi 1 itatii economice.

Aceasta denota o crestere rapida a rezultatului brut al exploatarii , fata de cresterea cifrei de afaceri si a capitalului economic. Evidenta ratelor in cauza , prin tendintele lor de crestere , evidentiand o activitate eficienta , ca rezultat al valorificarii optime a potentialului material , uman si financiar de care dispune .Rezultatul exploatarii caracterizeaza performantele comerciale si financiare aferente activitatii de exploatare normals si curenta a intreprinderii , independent de politica financiara si fiscala. El pune in evidenta rezultatul degajat din exploatare , dupa luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si comercializare . precum si a riscurilor de exploatare.

33


Capacitatea de autofinan|are reflecta potentialul financiar de cre§tere economics a intreprinderii , respective sursa interna de finanjare genarata de activitatea industrials si comercializare a acesteia destinata sa asigure : finantarea unor nevoi de gestiune curente , cresterea fondului de rulment , finantare atotala sau partiala a noilor investijii , rambursarea lmprumuturilor contractate , remunerarea capitalurilor investite.

34


BIBLIOGRAFIE

Cursuri, tratate, monografii :

1.        M. Ristea 'Contabilitate financiara' , editura Margaritar , Bucuresti
2007.

2.        M. Ristea 'Contabilitatea societatilor comerciale 'Editata de corpul expertilor
contabili si contabililor autorizati din Romania , Bucuresti , volumul I si II ,1 995.

3.        M.  Ristea 'Contabilitatea intreprinderilor '  ,  editura Margaritar ,  Bucuresti  ,
1997.

4.        M. Ristea , C. Cucu , C Lazarescu , 'Contabilitatea intreprinderilor ' , editura
Margaritar , Bucuresti , 1997.

5.        M. Ristea ' Contabilitatea societatilor comerciale ' , Bucuresti 1996

6.        M. Ristea 'Noul sistem contabil al agentilor economici ' , Bucuresti 1995.

7. N. Feleagu , I. Ionascu 'Tratat de   contabilitate financiara ' , volumul I si II , editura Economics , Bucuresti 1998.

8.   N.   Feleagu   ,   I.   Ionascu  '  Contabilitate  financiara  '  ,  editura  Economica  , Bucuresti 1997.

9.   N. Feleagu 'Imblanzirea junglei contabilitatii ' , editura Economica , Bucuresti
1996.

10.   G.  Diaconu ,  C.  Pitulice 'Contabilitatea armonizata    unitatilor economice ',
editura Biblioteca Targoviste , 2003.

11.     G.    Diaconu    'Sisteme    contabile    comparate    standarde    internationale    si
reglementari armonizate' , editura Macarie , 2006

12.       'Manualul expertului contabil si al contabilului autorizat ' , editura Tigra 1998.

13.       *** Legea contabilitatii nr.82/1991.

14  *** Regulament de aplicare a Legii Contabilitatii.

15.        *** Ordonanta de urgenta nr. 217 din 29 decembrie  1999 pentru modiflcari si
completari la Ordonanta Guvernului nr. 70/94 privind impozitul pe profit.

16.        *** O.M.F.P. 94/2001 pentru aprobarea.

35

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 757
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved