| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
UNIVERSITATEA"GEORGE BARITIU"DIN BRASOV
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
Specializarea : Contabilitate si informatica de gestiune
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND TREZORERIA LA S.C.TRANS SA ODOBESTI
CUPRINS
Introducere
|
CAPITOLUL 1. Notiuni teoretice privind trezoreria in activitatea economico- financiara a intreprinderii. |
2.2.Situatia potentialului ......................... 2.3.Dinamica principalilor indicatori economico-financiari............ |
3.1.Prezentarea generala a societatii. | ||||||||||||||||||||||||||||||
|
CAPITOLUL IV. Inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni economico financiare ale trezoreriei societǎtii comerciale S.C. TRANS SA Odobesti .. | ||||||||||||||||||||||||||||||||
|
4.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt |
|
Cunoasterea permanent a valorilor de realizat si a valorilor disponibile, precum si a obligatiilor unitatii patrimoniale are o importanta deosebita pentru urmarirea incasarii drepturilor de creanta si a platii datoriilor la scadenta
Denumirea de trezorerie isi are originea in limba latina, unde "thesarus" se traduce prin "comoara" sau "depozit pentru obiecte de valoare".
Daca la nivel national, prin "trezoreria statului" este desemnata institutia care concentreaza resursele bugetului public, in cazul unitatilor patrimoniale trezoreria inseamna capitalurile lichide compuse din numerarul de casa, disponibilul de la banci, titlurile de plasament si alte hartii de valoare.
"Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, a disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, a creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie". [1]Astfel spus, trezoreria unui agent economic poate fi privita si prin prisma operatiilor de gestiune legate de valorile mobiliare de plasament, valorile de incasat, disponibilitatile banesti si a altor valori de trezorerie.
Trezoreria unui agent economic poate fi considerata punctul sau forte. De maniera in care se vor dirija fluxurile banesti si financiare, va depinde in final situatia patrimoniala, respectiv rezultatul final al agentului in cauza
Data fiind orientarea noului model de contabilitate, de a considera venit rezultatul muncii din etapa productiei, se va ajunge la necesitatea tinerii unei gestiuni a trezoreriei pentru a evita eventualele riscuri financiare ce pot sa apara
Prin calculele contabilitatii se urmareste gestionarea corecta a numerarului si a altor valori aflate in casieria unitatii patrimoniale, respectarea plafoanelor de casa, controlul asupra operatiilor ce privesc avansurile spre decontare. Incasarea drepturilor de creanta asupra clientilor si debitorilor, precum si plata datoriilor unitatii fata de furnizori, stat, salariati, creditori, banci, provoaca decontari banesti cu si fara numerar.
Realizarea oricarei activitati de exploatare este conditionata de existenta valorilor financiare, deoarece schimburile intre entitati determina operatii de incasari si plati.
Mijloacele cu ajutorul carora au loc operatiunile de trezorerie, constituind in acelasi timp obiect al acestor operatiuni, sunt:
Disponibilitati in numerar, in lei si in devize, precum si alte valori gestionate prin casieria intreprinderii;
Disponibilitatile, in lei si in devize, gestionate prin conturile de la banci, respectiv:
o conturile de depozit ( de disponibil);
o conturile curente;
o carnetele de cecuri cu limita de sume;
o acreditive deschise, in lei si in devize.
Valorile mobiliare de plasament susceptibile de a transforma in disponibilitati, respectiv:
o titlurile de plasament;
o instrumentele de trezorerie.
Creditele bancare, respectiv:
o creditele de trezorerie, adica soldurile creditoare ale conturilor curente;
o creditele acordate prin cont separat, pentru nevoi temporare;
o creditele de scont adica efectele comerciale scontate dar neajunse la scadenta.
Intreaga activitate de trezorerie se desfasoara cu respectarea regulamentului operatiunilor de casa si a normelor stabilite de catre Banca Nationala a Romaniei.
In aceasta ordine de idei sunt de retinut obligatiile unitatii patrimoniale in legatura cu activitatea de trezorerie intre care mentionam: [3]
-casieria trebuie amenajata intr-un spatiu adecvat in conditii de siguranta. In acest scop vor fi instalate mijloace tehnice de paza si alarmare in functie de importanta valorilor gestionate;
-transportul banilor si a altor valori trebuie efectuate in conditii de siguranta;
-numerarul sau alte valori de trezorerie, precum si documentele de casa se pastreaza in tezaure, case de fier sau dulapuri metalice care se incuie ori de cate ori casierul paraseste incaperea iar la sfarsitul zilei de lucru se incuie si se sigileaza.
In conceptia sistemica, intreprinderea este considerata drept un sistem deschis ce presupune intrari, prelucrari, iesiri si autocontrol. Din punct de vedere economic, nici o activitate nu se poate derula fara suport financiar, concretizat de cele mai multe ori in bani, ceea ce conduce la ideea ca trezoreria intreprinderii reprezinta puntea de legatura a celor trei categorii de activitati de exploatare, investitii si finantare. Acest lucru este reprezentat in figura 1.2.1.
Trezoreria unei intreprinderi ocupa locul central in toate reprezentarile sistemului informational economic, deoarece toate operatiunile economice se exprima valoric, iar majoritatea lor presupun transferuri interne sau externe de bani. In acelasi timp, trezoreria unei intreprinderi joaca un rol de filtru pentru majoritatea operatiunilor ce se desfasoara in perimetrul sau prin intermediul restrictiilor impuse de acoperirea financiara a acestor operatiuni.
In aceste conditii, daca se are in vedere faptul ca cele trei activitati enuntate anterior (exploatare, investitii si finantare) si ca trezoreria unei intreprinderi se regasesc in centrul acestor activitati, abordarea sistemica a intreprinderii trebuie sa tina cont de fluxurile generate de trezorerie. O asemenea reprezentare este realizata in figura 1.2.2..
Figura nr.1.2.1. Locul trezoreriei in cadrul activitatilor financiare
( Prelucrare dupa Grenier, C., Bonnebouche, J., Op.cit., p.19)
Figura 1.2.2. Fluxurile de trezorerie in cadrul intreprinderii
Locul trezoreriei in cadrul intreprinderii trebuie analizat si prin prisma marimii acesteia. Astfel, in cadrul intreprinderilor mici, in general, nu exista un compartiment specializat in operatiuni de trezorerie. Faptul nu presupune lipsa operatiunilor specifice, care se deruleaza sub directa coordonare a unui director sau angajat superior ( cu sarcini de raspundere).
In ceea ce priveste intreprinderile mari, cu activitati diversificate, chiar la nivel international si cu structuri organizatorice diversificate s-au delimitat mai multe etape in evolutia functiei compartimentului trezoreriei dupa cum urmeaza:
a. Pana in anii ΄ 60, intreprinderile considerau gestiunea trezoreriei ca o activitate marginala si deci o anexa a contabilitatii;
b. Pe parcursul anilor ΄ 60 - ΄ 70, functia de trezorerie a societatii a fost creata si pusa sub directa coordonare a directorului financiar, fara ca aceasta sa constituie un centru de costuri propriu- zis;
c. In anii ΄ 80, aceasta functiune a fost lasata sa se dezvolte necontrolat, ca urmare a unor fenomene cum sunt: cresterea ratelor dobanzii, dereglarea si globalizarea pietelor, complexitatea sporita a instrumentelor financiare, rate reale ale dobanzii pe piata monetara superioare rentabilitatii activelor industriale. Toti acesti factori au condus la transformarea trezoreriei din centru de costuri in centru de profit, ceea ce a permis anumitor grupuri industriale si comerciale sa se diversifice cu succes in domeniul financiar.
d. Numeroasele crize financiare survenite dupa octombrie 1987 pe pietele monetare si de capital au determinat multe intreprinderi sa-si dezvolte progresiv integrarea responsabilitatilor si a respectului pentru marile echilibre financiare, fapt ce a condus la o atitudine preventiva in domeniul speculatiilor financiare, fara interventii particulare pe pietele monetare, si la o optimizare interna a gestiunii trezoreriei.
Aceasta evolutie subliniaza rolul din ce in ce mai operational pe care l-a capatat in timp trezoreria in cadrul sistemului informational al intreprinderii, in special in activitati legate de gestiunea riscului de schimb si a ratei dobanzii, precum si in ajustarea echilibrului financiar prin recurgerea la asa - numitele credite de trezorerie. [5]
Rolul trezoreriei si a contabilitatii acesteia consta in principal a asigura, permanent, corelatia necesara intre incasari si plati, astfel incat sa nu apara blocaje financiare sau datorii neachitate la termenul prevazut. Acest obiectiv se realizeaza prin diferite activitati si instrumente, cum sunt: intocmirea de programe rationale de productie si consum, personal si salarizare, aprovizionare si vanzare de bunuri si servicii etc. si urmarirea permanenta si atenta a realizarii lor. Un instrument important de conducere financiara il constituie " Bugetul de venituri si cheltuieli" al intreprinderii, in care se sintetizeaza toate celelalte programe de activitate, la intocmirea si urmarirea caruia un rol important revine compartimentului financiar- contabil, inclusiv directorului economico - financiar (contabilului sef), instrument obligatoriu de intocmit, conform normelor legale din tara noastra. Acest buget se intocmeste anual cu defalcare si pe trimestre si are un grad anumit de sintetizare si cuprinde veniturile facturate si cheltuielile aferente, indiferent daca acestea au fost incasate sau platite.[6]
De o mare necesitate si actualitate, desi nu este obligatoriu legal de intocmit, la nivel de intreprindere este si un alt instrument de conducere economico- financiara, respectiv "Bugetul de trezorerie". Acesta se suprapune numai partial cu bugetul de venituri si cheltuieli, el fiind uneori mai analitic, fiind intocmit si pe perioade mai scurte, cum ar fi: luna, chenzina, decada etc.
Bugetul de trezorerie poate fi global pe intreprindere, precum si pe categorii mari de activitati: investitii, productie, alte activitati. Acesta cuprinde, la categoria venituri, sumele ce se incaseaza din vanzarea bunurilor si serviciilor, precum si cele din credite, participari la capital, dobanzi etc., iar bunurile vandute pe credit ( inclusiv in rate, se vor lua in calcul la perioadele de incasare, nu la perioada livrarii ca in bugetul de venituri si cheltuieli. La cheltuielile in bugetul de trezorerie se au in vedere, in raport de scadenta normala platile pentru: bunuri si servicii primite, si dobanzi de plata, sume ce se restituie actionarilor sau dividende de plata, salarii si C.A.S. de plata, credite de rambursat etc.
Alte obiective ale contabilitatii in acest domeniu pot fi: asigurarea gestionarii legale, operative, economicoase si reale a tuturor mijloacelor de trezorerie, inclusiv a titlurilor de valoare si a creditelor primite si acordate; decontarea la timp si in cuantumul cuvenit a drepturilor si datoriilor unitatii in relatiile cu furnizorii si clientii, cu statul, salariati, proprietarii, alti debitori si creditori; asigurarea integritatii banilor si a altor valori, a titlurilor de valoare, inclusiv tragerea la raspundere a persoanelor vinovate de pagubele produse si recuperarea, rapida si integrala, a acestora; furnizarea de informatii pentru intocmirea de programe rationale, bine fundamentate pentru toate domeniile de activitate ale intreprinderii, inclusiv pentru bugetele de venituri si cheltuieli.
In cadrul sistemului informational al entitatii, trezoreria cuprinde ansamblul deciziilor, regulilor si procedurilor care au ca obiectiv major mentinerea echilibrului financiar si cresterea valorii financiare a entitatii.[7]
Tinand seama de importanta mijloacelor banesti organizarea rationala a evidentei lor, constituie un obiectiv primordial al contabilitatii in acest domeniu. Acest obiectiv consta in asigurarea echilibrului financiar permanent si a unei eficiente rationale a intregii activitati.
La organizarea sistemului informational al trezoreriei si al operatiilor de trezorerie trebuie avute in vedere, indeosebi, documentele primare utilizate, evidenta operativa a unor elemente patrimoniale, contabilitatea analitica, dar mai ales contabilitatea sintetica a acestora.
Documentele primare sunt specifice elementelor de trezorerie si operatiilor efectuate. [8]Astfel:
-pentru incasarile si platile in numerar se folosesc: cecuri de numerar, chitante, dispozitii de incasare - plata in numerar, state de salarii, liste de plata.
-pentru operatiile de incasari si plati fara numerar se utilizeaza: ordine de plata, dispozitii de plata, cecuri cu sau fara limita de suma, facturi fiscale etc.
-pentru titluri de plasament se pot utiliza: chitante, facturi fiscale, ordine de plata.
-pentru alte operatii de trezorerie se pot folosi: extrase de cont, contracte de credit, note contabile ale bancilor, facturi fiscale, chitante etc.
O categorie deosebita a documentelor folosite pentru decontarea operatiilor privind vanzarile - cumpararile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii sunt efectele de comert.
Efectul de comert este un titlu de credit prin care se constata obligatia unui debitor de a da sau de a face ceva unui creditor, la o data numita scadenta.
Cele mai cunoscute efecte de comert sunt : cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul, warantul.
Cecul este instrumentul cu care se poate plati valoarea unor bunuri primite, lucrari si servicii prestate fara a avea nevoie de numerar. Este o hartie de valoare nominala sau la purtator. Este emis de titularul cecului, numit tragator, care dispune plata la vedere a unei sume determinate, altei persoane numita beneficiar, prin intermediul unei banci, numita tras. Cecul poate fi fara limita de suma ori cu limita de suma, adica separarea intr-un cont distinct la banca a sumei ce face obiectul platilor dintr-un carnet de cecuri, constituita din depuneri ale emitentului sau credite acordate de banca.
Cambia este ordinul dat de o anumita persoana in calitate de creditor unei alte persoane numita debitor de a plati o anumita suma la o anumita data si intr-un anumit loc.[10]
Persoanele antrenate in operatiile cambiale sunt:
-emitentul cambiei, numit tragatorul, care indica o alta persoana careia trebuie sa i se adreseze posesorului cambiei pentru a obtine plata;
-debitorul, numit trasul, adica persoana careia ii este adresat ordinul de a plati o suma de bani;
-persoana careia i se va plati suma este numita beneficiar. El este primul posesor al cambiei, cel in favoarea caruia este emisa si caruia ii este predata.
Biletul la ordin este un titlu de credit prin care o persoana fizica sau juridica in calitate de debitor se obliga expres si neconditionat sa plateasca intr-un anumit loc si la o data precis stabilita o suma de bani datorata.
Persoanele antrenate in operatiile reclamate de biletul la ordin sunt:
-emitentul biletului la ordin, adica debitorul, denumit subscriptor;
-persoana care incaseaza suma inscrisa in biletul la ordin, numita beneficiar.
Trata este o forma a cambiei utilizata mai ales in decontarile internationale. Reprezinta un ordin scris, neconditionat, emis de tragator (creditor) asupra trasului (debitor) de a plati la vedere (prezentare) sau la un anumit termen o suma de bani unei alte persoane (beneficiarului).
Mandatul este o imputernicire scrisa data de un mandat unei alte persoane ( mandatar) pentru a o reprezenta in anumite operatii sau sa lucreze in interesul sau potrivit indicatiilor date.
Warantul este o varianta a biletului la ordin, un titlu de proprietate asupra marfurilor, eliberat de depozitele in care acestea sunt pastrate . La vanzarea acestor marfuri, cumparatorul achita contravaloarea si dobandeste warantul. Posesia legala a warantului echivaleaza cu titlul de proprietate asupra marfurilor respective.
Efectele comerciale enumerate se inregistreaza ca efecte de plata sau efecte de primit si au urmatoarea semnificatie:
Efectele de plata reprezinta obligatii de plata si sunt elemente componente ale pasivului patrimonial.
Efectele de primit reprezinta drepturi de creanta si sunt elemente componente ale activului patrimonial.
Evidenta operativa a elementelor de trezorerie se face mai putin simtita in cazul acestor elemente patrimoniale. Cea mai reprezentativa este 'Registrul de casa' in care se evidentiaza existentul si miscarea numerarului din casierie. Se intocmeste zilnic de catre casier, cu ajutorul lui determinandu-se totalul incasarilor, totalul platilor precum si soldul de casa.
Contabilitatea analitica se organizeaza mai ales pentru locurile unde se afla elementele de trezorerie si in putine cazuri pe feluri de valori de trezorerie.
Contabilitatea sintetica a trezoreriei se organizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5 'Conturi de trezorerie', din care fac parte mai multe grupe de conturi.
Pentru operatiunile de import-export se pot utiliza ca modalitati si urmatoarele instrumente: [11]
Plata prin scrisoare de credit
Scrisoarea de credit reprezinta o varianta de credit documentar, acordat de catre exportator importatorului , prin care banca importatorului (banca emitenta ) se obliga, pe baza relatiei sale contractuale cu clientul sau importator, sa efectueze plata bunurilor exportate.
Scrisoarea de credit este un document emis de banca importatorului, pe baza contractului de comert exterior existent intre clientul sau si exportator , prin care se certifica plata exportatorului in momentul in care exportatorul transmite bancii importatorului documentele ce atesta livrarea marfii si care sunt prevazute in scrisoarea de credit.
Plata se poate efectua in una din urmatoarele variante:
a) din punct de vedere a sursei de finantare:
-prin debitarea contului importatorului;
-printr-un credit acordat de banca importatorului clientului sau;
b) din punct de vedere a circulatiei documentelor:
-scrisoare comerciala de credit cu functionare prin banca;
-scrisoare comerciala de credit cu functionare directa.
Utilizarea scrisorii de credit se recomanda in situatiile in care partenerii de contract sunt in relatii traditionale de comert ce nu necesita luarea unor masuri asiguratorii cum sunt cele corespunzatoare acreditivelor.
Plata prin acreditiv documentar
Presupunem cazul unei operatiuni de comert exterior, cu livrare de marfuri , in care intermedierea relatiei dintre producator si beneficiar se face de catre exportator.
Intr-un astfel de caz , in situatia in care intre parti nu sunt deja stabilite relatii traditionale de comert, bazate pe incredere reciproca, se recomanda utilizarea celei mai sigure modalitati de plata si anume: acreditivul documentar irevocabil, divizibil, transferabil si confirmat.
Acreditivul, in general, reprezinta o promisiune de plata, efectuata de beneficiarul livrarilor unei operatiuni de comert (ordonatorul acreditivului), in favoarea expeditorului livrarii, cu finalizarea decontarii ulterior expedierii.
Notiunea de "documentar" reprezinta conditia ca plata acreditivului sa fie posibila numai dupa ce livrarea a fost efectuata si probata prin depunerea, de catre expeditor (beneficiarul acreditivului), a setului de documente de livrare (stipulat in acreditiv) la banca sa (in general banca de domiciliu acreditivului).
Pentru a mari gradul de siguranta al efectuarii platii, adica pentru a elimina riscul potential al revocarii acreditivului, de catre ordonator, ulterior emiterii acestuia, se recomanda ca, la negocierile pentru incheierea contractului de comert exterior, beneficiarul acreditivului sa solicite emiterea unui acreditiv irevocabil.
Clauzele "divizibil" si "transferabil" sunt interdependente si oportune atunci cand exportatorul si producatorul marfurilor sunt persoane juridice distincte. Aceste clauze dau posibilitatea divizarii acreditivului, la ordinul primului sau beneficiar (exportatorul) si transferarii unei parti a acreditivului catre cel de-al doilea beneficiar (producatorul marfurilor).
Notiunea de "confirmat" la o relatie interbancara reprezinta garantia acordata bancii emitente, de catre o terta banca, de a efectua plata, in favoarea beneficiarului acreditivului, in cazul in care banca emitenta, din diverse motive, nu va putea onora plata prevazuta prin acreditiv.
Una din conditiile fundamentale pentru tinerea unei contabilitati corecte este documentarea operatiunilor, adica efectuarea inregistrarilor contabile numai pe baza unor documente justificative.
"Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ . El angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si apobat, ori inregistrat in contabilitate. "[12]
Documentele justificative cuprind, de regula, urmatoarele elemente principale:
Denumirea documentului ;
Denumirea si sediul intreprinderii care intocmeste documentul ;
Numarul si data intocmirii acestuia;
Mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii patrimoniale (cand este cazul);
Continutul operatiunii patrimoniale si daca este cazul, temeiul legal al efectuarii acesteia;
Datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate;
Numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, dupa caz;
Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.
Principalele documente care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea S.C. TRANS SA , pot fi grupate pe tipuri de operatiuni , astfel :
Operatiile de incasari si plati efectuate prin casierie se consemneaza in Registrul de casa pe baza urmatoarelor documente justificative :
-chitanta - se intocmeste pentru incasarile in numerar in urma vanzarii marfurilor cu plata la vedere si altor operatii necomerciale incasate in numerar ;
-dispozitia de plata-incasare -catre casier se foloseste pentru efectuarea incasarilor si platilor care nu au la baza documente de executie, ca de exemplu, acordarea de avansuri banesti spre decontare, plata salariilor dupa perioada stabilita de unitatea patrimoniala ;
-foaia de varsamant cu chitanta - se utilizeaza pentru depunerea numerarului la banca ;
-CEC cu numerar se utilizeaza pentru ridicarea numerarului dela banca.
Operatiile de incasari si plati efectuate prin intermediul bancii au la baza urmatoarele documente :
-dispozitie de incasare cu factura se foloseste pentru incasarile din operatiile comerciale;
-dispozitie de plata cu factura serveste pentru platile din operatiile comerciale ;
-CEC-uri emise sau primite sunt documente detasate fila cu fila din carnetele CEC cu limita de suma pentru decontarea operatiilor comerciale ;
-dispozitia de plata-incasare este folosita pentru platile si incasarile determinate de operatiile necomerciale, ca de exemplu, plata obligatiilor fiscale, a obligatiilor sociale etc. ;
-extrasul de cont-unitatea bancara intocmeste extrasul de cont in vederea cunoasterii operatiilor de incasari si plati efectuate de unitatea patrimoniala prin virament.
Inscrierea datelor in documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automata, astfel incat sa fie vizibile, nefiind admise stersaturi, razuituri, modificari sau alte asemenea procedee, precum si lasarea de spatii libere intre operatiile inscrise in acestea.
Societatea comerciala TRANS SA Odobesti are obligatia de a pastra in conditii de integritate in arhiva sa registrele contabile, a documentelor contabile precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate.
Potrivit prevederilor art.25 din Legea Contabilitatii nr.82/1991, republicata, registrele de contabilitate, precum si documentele justificative,care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, se pastreaza timp de 10 ani in arhiva persoanelor prevazute la art.1 din lege, cu incepere de la data incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii, care se pastreaza timp de 50 de ani.
Potrivit articolului 26 din Legea Contabilitatii nr.82/1991, republicata, in caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Pentru asigurarea unei circulatii rationale si unitare a documentelor justificative in interiorul unitatii se recomanda (de catre normele in vigoare) intocmirea unui grafic de circulatie a documentelor justificative.
Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile prevazute la alineatul precedent revine administratorilor intreprinderii sau altei persoane care are obligatia sa gestioneze patrimoniul. Documentele contabile reconstituite vor purta mentiunea "Reconstituit".
1.5.Controlul conturilor de trezorerie
Controlul existentei titlurilor de plasament se realizeaza prin verificarea portofoliului acestora ( 502, 503, 505, 506).[14]
Disponibilitatile banesti aflate in banci apar in extrasele de cont primite de la acestea. Bineinteles ca soldurile creditoare din extrasele primite trebuie sa fie egale cu soldurile debitoare ale conturilor la banci din contabilitatea unitatii patrimoniale ( 5121, 5124, 541).
In ce priveste conturile 5311 'Casa in lei' si 5314 'Casa in devize' se va stabili numerarul existent , care trebuie sa concorde cu soldul la zi din Registrul de casa si al conturilor aferente din Cartea mare.
La verificarea casei nu se va accepta ca, in loc de numerar , sa existe chitante acoperitoare ale unor minusuri de numerar sau care atesta imprumuturi provizorii, facute de manageri ori functionari sau, de salari platite anticipat.
Verificarea conturilor 5311 si 5314 se va face in paralel cu verificarea conturilor corespondente si numai pe baza de documente primare justificative.
Platile vor fi verificate atent, intrucat pentru a se acoperi sustragerea unei sume in numerar se inregistreaza aceeasi plata de doua ori, prin operatii diferite si la interval de cateva zile. Este cazul unor cheltuieli care, inregistrate o data la plati , se inregistreaza din nou dupa cateva zile, ca platite, pe baza acelorasi documente sustrase din dosare, a doua plata avand ca beneficiar salariatul incorect.
Aceasta manopera frauduloasa se descopera prin vizarea si semnarea actelor primare justificative a platilor, de catre organul de control.
1.6 . Armonizarea contabilitatii romanesti cu prevederile Directiveia IV-a a Comunitatii Economice Europene. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/ 30.11. 2005
Integrarea economiei nationale la nivelul european si international presupune pentru sistemul contabil romanesc o noua constructie teoretica si practica armonizata pe baza conceptelor normative ale Directivelor Europene si Standardelor Internationale de contabilitate.
Perioada 1999-2000 cu o prelungire pana in 2007, se identifica perioada "marii deschideri" a contabilitatii romanesti, in care normele sau standardele internationale de contabilitate editate de asociatii profesionale internationale sau ale organismelor C.E.E. sub forma unor directive, devine parte a asistemului contabil romanesc. Din punct de vedere legislativ, acest proces obiectiv de compatibilizare completa a contabilitatii romanesti s-a realizat pana acum in doi pasi.
Primul pas consta in Ordinul Ministrului Finantelor nr.403/22.04.1999 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aplicat asupra situatiilor financiare ale anului 1999 de un esantion de 12 societati comerciale cotate la Bursa de Valori Bucuresti.
Al doilea pas consta in Ordinul Ministrului Finantelor nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate care il abroga pe cel precedent dar care se grefeaza in mare parte pe acesta. Actuala reglementare se aplica incepand cu situatiile financiare ale anului 2005 de un numar mai mare de intreprinderi.
Procesul de armonizare contabila statuat prin aceste acte normative are in vedere urmatoarele domenii:
a) completarea fundalului juridic care reglementeaza contabilitatea romaneasca;
b) reevaluarea si reconsiderarea ariei terminilogice utilizata in cadrul contabilitatii;
c) noua arhitectura a situatiilor financiare;
d) formularea unei noi judecati de valoare asupra informatiei degajate de documentele de sinteza contabile.
Prin urmare Romania a avut cel putin doua motive importante de a demara acest program de amortizare: primul este legat de necesitatea atragerii de investitii straine si al doilea de integrare in Uniunea Europeana.
Este evident ca investitorii, dar si celelalte categorii de potentiali utilizatori de informatie contabila sunt interesati sa obtina informatii relevante, credibile care sa reflecte fondul economic al evenimentelor si mai putin efectele fiscale sau juridice.
De asemenea , incercarile Romaniei de aderare la Uniunea Europeana nu puteau ocoli sistemul contabil national. Precizam anterior ca Uniunea Europeana se indreapta incet dar sigur pana in 2008, spre aplicarea generalizata a Standardelor Internationale de Contabilitate, Directivele europene modificandu-se in acest sens.
Dezvoltarea sistemului de contabilitate in Romania a avut ca obiective de baza armonizarea legislatiei cu directivele europene in domeniu, in vederea indeplinirii cerintelor de aderare la Uniunea Europeana, precum si alinierea la Standardele Internationale de Contabilitate , situatie impusa de procesul de globalizare economica si de dezvoltarea pietei de capital. [15]
Potrivit articolului 1din Ordinul nr.94/2005 "contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala . Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta'. Pentru necesitatile proprii de informare intreprinderile pot opta pentru intocmirea situatiilor financiare si intr-o moneda stabila. (euro, USD etc.)
Beneficiile economice viitoare incorporate in active reprezinta potentialul de a contribui, in acest mod direct sau indirect, la fluxul de numerar si echivalente ale numerarului catre intreprindere. Acest potential poate fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale intreprinderii. De asemenea, se poate transforma in numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce iesirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de productie care micsoreaza costurile.
De obicei o intreprindere isi utilizeaza activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii , capabile sa satisfaca dorintele sau necesitatile clientilor , datorita faptului ca aceste bunuri pot satisface aceste dorinte sau necesitati, clientii sunt dispusi sa plateasca pentru a le obtine , contribuind astfel la fluxul de trezorerie al intreprinderii. Numerarul in sine confera un avantaj intreprinderii, datorita faptului ca se impune fata de celelalte resurse.
Exista o legatura stransa intre iesirile de numerar si generarea de active, dar nu este neaparat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea in momentul in care se produce o iesire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmareste obtinerea de beneficii economice viitoare.
Privind abordarea de ansamblu a documentelor de sinteze contabile denumite acum sugestiv "Situatii financiare" , modificarile se refera la :
Structura acestora care in noul format cuprinde :
1.Bilant
2.Cont de profit si pierdere
3.Situatia modificarilor capitalului propriu
4.Situatia fluxurilor de trezorerie
5.Politici contabile si note explicative.
Aparitia unor componente noi in noul cadru situatiilor financiare si ne referim aici la "Situatia fluxurilor de trezorerie ", care ofera informatii foarte utile privind modul de degajare a trezoreriei din principalele activitati ale intreprinderii si cauzele varietatii acesteia. Situatia fluxurilor de trezorerie se intocmeste potrivit unuia din modelele prevazute de I.A.S 7 si exemplificate in OMF nr.1752/2005.
Situatia fluxurilor de numerar a fost ridicata la rang de document obligatoriu de raportare, intai in perimetrul pietelor internationale de capital (burse de valoare) si apoi in cadrul Standardelor Internationale de Contabilitate unde a fost preluata destul de recent.
In Romania situatia fluxurilor de numerar devine document obligatoriu de raportare, o data cu demararea programului de armonizare contabila. Daca prima reglementare (OMF 403 /1999 +OMF 94/ 2001) erau oarecum evazive cu privire la acest subiect, OMF 1752 / 2005 vine si aduce o serie de clarificari, stabilind si modalitatile de prezentare.
Importanta acestui document este atat de mare incat IASC a simtit nevoia elaborarii unui Standard separat IAS 7 "Situatia fluxurilor de numerar ",care devine exigibil incepand cu 1977. De atunci , acest Standard a fost continuu revizuit si modificat , ultima varianta fiind cea aplicabila cu 1 ianuarie 1994.
Avantajele pe care informatiile cuprinse in situatia fluxurilor de numerar le aduc sunt urmatoarele :
Permit evaluarea variatiei activului net al societa tii;
Evaluarea structurii financiare ( inclusiv gradul de lichiditate si solvabilitate);
Determinarea capacitatii de a influenta valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar;
Creste comparabilitatea raportarii rezultatelor din exploatare ( se elimina efectul utilizarii unor tratamente contabile diferite;
Evaluarea istoricului fluxurilor de numerar (impactul asupra profitabilitatii, schimbarii preturilor etc.) si posibilitatea generarii de previziuni.
Situatia fluxurilor de numerar trebuie sa fie detaliata pe cele 3 tipuri de activitati : de exploatare, de investitie si de finantare.Astfel trebuie degajate urmatoarele fluxuri de numerar :
Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare :[17]
- incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servici ;
- incasarile in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri ;
- platile in numerar efectuate catre furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii ;
- platile in numerar efectuate catre si in numele angajatilor ;
- incasarile si platile in numerar ale unei societati de asigurare pentru prime si daune, anuitati si alte beneficii generate de politele de asigurare ;
- platile in numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu exceptia cazului in care ele pot fi identificate in mod specific cu activitatile de investitie si finantare ;
- incasarile si platile in numerar provenite din contracte incheiate in scopuri de plasament sau tranzactionare.
Fluxuri de numerar din activitatea de investitii :
- platile in numerar pentru achizitionarea de imobilizari corporale, necorporale si alte active imobilizate.Aceste plati le includ si pe acelea care se refera la costurile de dezvoltare capitalizate si la constructia, in regie proprie, a imobilizarilor corporale ;
- incasarile in numerar din vanzarea de imobilizari corporale, active necorporale si alte active imobilizate ;
- platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor intreprinderi si de interese in asocierile in participatie ( altele decat platile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea pastrate in scopuri de plasament si de tranzactionare) ;
- incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor intreprinderi, si interese in asocierile in participatie ( altele decat incasarile pentru acele instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea pastrate in scopuri de plasament si de tranzactionare) ;
- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti ( altele decat avansurile si imprumuturile efectuate de o institutie financiara) ;
- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti ( altele decat avansurile si imprumuturile efectuate de o institutie financiara) ;
- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti ( altele decat avansurile si imprumuturile efectuate de o institutie financiara) ;
- incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti ( altele decat avansurile si imprumuturile unei institutii financiare) ;
- platile in numerar aferente contractelor futures, forward, de optiuni si swap, in afara cazului cand acestea sunt detinute in scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cand platile sunt clasificate ca fiind activitati de finantare ; si
- incasarile in numerar aferente contractelor futures, forward, pe optiuni sau swap, in afara cazului cand acestea sunt detinute in scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cand incasarile sunt clasificate ca fiind activitati de finantare.
- Fluxuri de numerar din activitatea de finantare :[18]
( a) incasarile in numerar provenite din emisiunea de actiuni sau alte instrumente de capital ;
( b) platile in numerar efectuate catre proprietari pentru a achizitiona sau rascumpara actiunile intreprinderii ;
( c) incasarile in numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanta, a imprumuturilor, datoriilor neasigurate, obligatiunilor, ipotecilor si a altor imprumuturi pe termen scurt sau lung ;
( d) rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate ; si
( e) platile in numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligatiilor
aferente unui contract de leasing financiar.
Acest standard nu precizeaza care este modelul agreat de prezentare a situatiei fluxurilor de numerar, fiecare intreprindere avand libertatea sa-si construiasca acest document in functie de natura activitatii, nevoile de informare etc.
In practica internationala s-au delimitat doua metode de intocmire si prezentare a situatiei fluxurilor de numerar :metoda directa si metoda indirecta .Metoda directa prezinta incasarile si platile aferente exercitiului financiar, respectiv, clasificate pe cele 3 tipuri de activitate.
Intreprinderile sunt incurajate sa foloseasca aceasta metoda, deoarece informatiile obtinute sunt folosite la estimarea fluxurilor viitoare de numerar.
Se modifica total vechi componente ale situatiilor financiare si anume este vorba de componenta "Politici contabile si note explicative ". Fata de vechile anexe, notele explicative ofera informatii mult mai detaliate cu privire la actiunile si obligatiunile intreprinderii dar mai ales privind analiza rezultatului din exploatare si a principalilor indicatori economici-financiari.[19]
Notele explicative contin informatii suplimentare, relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. Notele explicative trebuie prezentate intr-o maniera sistematica. Fiecare element semnificativ al bilantului ,contului de profit si pierdere, situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatiei modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element semnificativ.
Pe langa informatiile ce trebuie prezentate conform acestor reglemtari , notele explicative trebuie sa includa , de asemenea, cel putin informatiile prevazute la pct.5.51.. Cu privire la acest aspect, se mentioneaza ; in cazul in care intreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exercitiului financiar se vor prezenta urmatoarele informatii :
a) tipul instrumentelor de capital emise;
b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisa si suma primita la emitere de catre intreprindere.
In cazul in care obligatiunile emise de o intreprindere sunt detinute de o persoana nominalizata sau imputernicita de acea intreprindere, in notele explicative se vor mentiona valoarea nominala a obligatiunilor respective si valoarea contabila a acestora.
Cu privire la situatiile financiare ale unei intreprinderi acestea vor fi insusite de consiliul de administratie, vor fi semnate in numele consiliului de presedintele acestuia si vor fi aprobate de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor. Conform Legii societatilor comerciale nr.31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, actionarii vor aproba distribuirea profitului in adunarea generala anuala.
Situatiile financiare anuale ale intreprinderii care fac obiectul acestor reglementari vor fi auditate de auditori financiari, in conformitate cu reglementarile privind auditul financiar.
Privind bilantul propriu -zis , modificarile aduse se claseaza in doua mari categorii: Modificari de fond si modificari de forma.
Cu privire la modificarile de forma , ne vom opri la postul bilantier'Titluri de plasament " ce devine subdiviziunea bilantiera III denumita "Investitii financiare" din cadrul diviziunii bilantiere.
-"Active circulante" detaliata in urmatoarele posturi:
-"Titluri de participare detinute la societati din cadrul grupului";
-"Actiuni proprii";
-"Alte investitii financiare pe termen scurt".
Posturile bilantiere "Conturi la banci in lei', "Conturi la banci in devize / in tara", "Conturi la banci in devize / in strainatate", "Casa in lei", "Casa in devize", "Acreditive in lei", "Acreditive in devize", "Valori de incasat", "Alte valori" se reunesc in cadrul postului bilantier "Casa si conturi la banci".
Se observa ca o mare parte a exigentelor impuse de procesul de normalizare se regaseste la nivelul contabilitatii valorilor mobiliare, toate coordonatele armonizarii facand trimitere la aceste operatiuni. Cele mai multe domenii de armonizari contabile au o stransa legatura cu contabilitatea valorilor mobiliare: terminologice , impunerea unor noi valente calitative a informatiei contabile oferite investitorilor, impactul operatiunilor pietei de capital asupra structurii conturilor anuale.
Noua configuratie a situatiilor financiare de valorificare ale informatiei contabile vin sa confere procesului de valorificare a informatiei contabile o semnificatie deosebita in urmatoarele directii:
a) cresterea numarului categoriilor de utilizatori in care pe primul plan se situeaza investitorii dar se are in vedere si publicul larg ;
b) sporirea criteriilor calitative ale informatiei contabile, pa langa criteriile consacrate fiind inserate si alte noi cum ar fi: inteligibilitatea , integralitatea, neutralitatea.
Concluzia generala este ca acest program de armonizare contabila a urmarit o dubla armonizare, sau mai precis o armonizare cu prevederile directivelor europene precum si o normalizare la nivelul Standardelor Internationale de Contabilitate.
CAPITOLUL 2
SİSTEMUL İNFORMATİONAL CONTABİL PRİVİND REZULTATELE FİNANCİARE
2.1. Organizarea sistemului informational contabil
Intr-o acceptiune generala, informatia reprezinta 'reflectarea in constiinta noastra a legaturilor obiective cauza-efect din lumea reala, inconjuratoare si consta in stiri, instiintari, mesaje privind starea sau conditiile unor procese si fenomene, constituind o noutate si prezentand interes pentru privitor in sensul ca ii sporeste gradul de cunoastere a proceselor si fenomenelor respective. '[21]
Rolul informatiei consta in formarea unor imagini sintetice dar integrale asupra fenomenului studiat, ajuta la luarea deciziei viabile si eficienta de catre om in procesul conducerii unei activitati creatoare.
La nivelul unitatii economice, informatia este considerata ca un factor regulator al activitatii ansamblului, permitand eliminarea perturbatiilor ce ar putea provoca deteriorarea echilibrului general.[22]
Informatia economica permite previzionarea fenomenelor, stapanirea si dirijarea jocului de relatii ce se stabilesc in cadrul diferitelor laturi ale activitatii, ajuta conducerea in coordonarea politicii de viitor.
Sistemul informational contabil furnizeaza conducerii doua mari tipuri de informatii: informatii ce reflecta exhaustiv derularea tranzactiilor comerciale, numite si informatii economice, si informatii financiare care sunt rezultatul indirect al tranzactiilor comerciale. Subsistemul informational contabil este orientat cu precadere spre cunoasterea proceselor de gestiune a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor inregistrate.
Elaborarea sistemului informational contabil este un proces complex prin care se identifica evenimentele si faptele ce genereaza date, se delimiteaza obiectivele cunoasterii si conducerii, se stabilesc purtatorii materiali de informatii si modul in care se culeg si inregistreaza datele, se aleg metodele si sistemele de prelucrare a acestor date, se definesc parametrii de actiune, destinatiile informatiilor si canalelor de distributie catre utilizatori. Din acest punct de vedere, si avand in atentie elementele intercorelate care o definesc, contabilitatea, in ansamblul ei, este un sistem informational, care are ca principal obiectiv cunoasterea si gestiunea valorilor economice apartinand unui perimetru bine delimitat. Ca sistem informational contabilitatea reprezinta un ansamblu de elemente intercorelate, orientat spre culegerea, prelucrarea, stocarea , analiza si transmiterea informatiilor privind starea si misarea patrimoniului.
In concluzie, un sistem informational contabil este definit ca un set de resurse umane si de capital dintr-o societate care se ocupa cu pregatirea informatiilor contabile si de asemenea de informatiile obtinute prin colectare si prelucrarea tranzactiilor economice.
Pentru prelucrarea datelor din tranzactii economice, contabilitatea utilizeaza o varianta proprie a ciclului de prelucrare a datelor (fig.2.1.1.), intregul proces este numit procesul dublei inregistrari sau ciclul contabil de prelucrare a datelor. Numeroase alte rapoarte si analize continand atat informatii contabile cat si noncontabile, pot fi generate ca un produs al prelucrarii contabile a datelor.[24]
Figura nr.2.1.1.
Ciclul prelucrarii datelor in contabilitate
Informatica de gestiune si proces de la nivelul S.C. TRANS SA Odobesti
Informatica de gestiune si proces de la nivelul S.C. TRANS SA Odobesti trebuie conceputa si realizata pe functiuni si probleme. Principalele sarcini care trebuie cuprinse in programul de informatizare a societatii sunt urmatoarele :
Modernizarea capacitatilor de productie prin retehnologizari usoare ;
Computerizarea programului de aprovizionare-desfacere in contextul marketingului intern si international ;
Informatizarea ingineriei umane prin pregatirea personalului care va dezvolta dialogul om-calculator-proces la nivelele de conducere si executie performante ;
Abordarea informatica a problemelor financiar-contabile si de decizie in conceptie birotica.
Aplicarea acestor orientari in practica manageriala ce reclama elaborarea unor organisme in care sunt precizate posturile, sarcinile si competentele umane corespunzatoare. Fiecare manager, respectiv executant, urmareste sarcinile din structura functional-operativa a postului si actioneaza competent pentru a realiza setul de indicatori tehnico-economici in contextul fluxurilor informationale solicitate de economia de piata.[25]
Principalele fluxuri manageriale in vederea realizarii scopurilor a S.C. TRANS SA Odobesti in cadrul economiei de piata acopera urmatoarele activitati:
Conducerea operativa a proceselor tehnologic, productiv, economic in vederea functionarii instalatiilor, evidentierii starii si comportarii fiecarui echipament, precum si modul de utilizare al resurselor;
Gestiunea tehnico-productiva (tehnologic, tehnic si economic) are in vedere pastrarea si cresterea randamentelor, elaborarea de bilanturi curente si de perspectiva precum si utilizarea rationala a resurselor materiale si umane;
Gestiunea tehnico-economica ( tehnologic, economic) urmareste valorificarea productiei cu consumuri minimale , rentabilizarea activitatilor pana la nivelul bugetului de venituri si cheltuieli;
Bazele de date pentru asigurarea consistentei fluxurilor enumerate trebuie sa cuprinda date privitor la contractarile pe furnizor, consumatori si prestari de servicii, norme de consum (materie prima, combustibil,) , inregistrari ale evenimentelor din proces si din activitatile curente ( personal, salarizare, aprovizionare, desfacere, productie, servicii realizate de terti sau pentru terti etc).
Analiza sistemului informational existent la nivelul S.C. TRANS SA Odobesti evidentiaza urmatoarele :
Informatiile primare de natura tehnologica trebuie imbunatatite atat in continut si forma cat si sub aspectul vitezei si preciziei ;
Redundantele informationale se datoresc evidentelor multiple , prelucrarilor suplimentare si acumularilor de date care obliga la arhivari;
Circuitele informationale trebuie reproiectate la nivelul noii organigrame functionale ;
Proiectarea sistemului informatic trebuie inceputa cu revederea schemelor functional-operative si a celor organizatorice astfel ca noua conceptie sa respecte principiile moderne ale managementului ;
Noua structura informatica trebuie sa evite paralelismul la diverse nivele pentru acelasi gen de activitate, comunicarile intre diverse compartimente sa fie directe prin display, prin interfon sau prin faxuri ;
Orientarea informatica noua bazata pe circuite traditionale trebuie injectata cu sistem expert care elimina disfunctiile dintre modulele decisional si operational si simplifica atat structura fizica a relatiei clasice de comunicatie cat si costurile punand baza unei eficiente crescute a dialogului om-calculator-proces ;
Conceptia informatica trebuie sa vizeze elaborarea informaticii de gestiune si a informaticii de proces.
Stadiul actual al informaticii de gestiune si proces nu este la inatimea efortului uman si material de care dispune societatea. Aplicatiile informatice existente ( calculul salariilor, urmarirea facturilor neincasate gestiunea personalului, mersul economic bazat pe programul CONTLIV SOFT) trebuie reinnoite si imbogatite cu diverse aspecte noi pe o gama reala si completa de activitati operationale ( dezvoltare, marketing, productie asistata , inginerie umana, birotica si rentabilitate sistematica).
Obiectivele sistemului informatic trebuie sa fie convergente cu sarcinile societatii si scopurile urmarite atat local cat si la nivelul interferentei cu mediul. In acest context trebuie sa se inceapa cu structura si ordonarea fluxurilor de informatii si sa se optimizeze prelucrarile astfel ca setul de date sa sustina procesul decizional in vederea realizarii sarcinilor reale asistate cu un plus de economicitate.
Programele de gestiune si cele de proces trebuie sa acopere urmatoarele activitati : calculul, evidenta si urmarirea productiei, ( zilnic,decadal, trimestrial, semestrial si anual) ; cu posibilitati de optimizare,calculul consumurilor specifice si proprii tehnologice. La nivelul aprovizionarii, programele operative vor crea facilitati pentru evidenta on-line a stocurilor de materiale si piese de schimb, resurse combustibile, calculul necesarului de aprovizionat si evidenta contractelor. La nivelul personalului programele de calculator pot fi utilizate pentru evidenta resurselor umane, calculul si fundamentarea salariului, extinderea si aplicarea testarii profesionale si concretizarea strategiei de perfectionare a factorului uman. La nivelul activitatilor financiar-contabile se pot aplica programe informatice pentru calculul costurilor , tarifelor, a fondurilor financiare, a bilanturilor contabile si a rentabilitatii.
Situatia informatizarii
Informatica este o resursa in edificarea si dezvoltarea unei societati moderne evaluate in plan politic , social si spiritual.
Dinamismul si complexitatea unei asemenea societati antreneaza o crestere continua a volumului si diversitatii informatiilor, fiind vital apelul la tehnologii specifice avansate: informatic si telecomunicatiile. Performantele, eficienta si complexitatea unei societati nu poate fi in afara acestor optiuni.
Ca optiune strategica pentru S.C. TRANS SA Odobesti , informatizarea urmareste crearea suportului logistic necesar cresterii competitivitatii, in cadrul unei traiectorii convergente cu cea a altor companii dezvoltate.
Analiza stadiului de informatizare a unitatii are drept scop urmatoarele :
- cunoasterea in detalii a conditiilor reale din centrala;
- estimarea prioritatilor;
- integrarea sistemelor aflate deja in centrala, in scopul ( unificarii, urmaririi si conducerii proceselor);
- interconectarea cu sistemele independente care nu pot fi integrate.
In scopul realizarii unui sistem integrat de conducere (cu functii on-line) se are in vedere si integrarea functiei de gestiune administrativ- financiara la nivel de centrala. Integrarea in cadrul unui sistem unic (chiar daca utilizeaza servere diferite) are mai multe avantaje , printre care:
- utilizarea datelor din proces pentru calcule de gestiune financiar economica;
- prezentarea integrata, pe acelasi display, a tuturor categoriilor de informatii (operative, neoperative,de gestiune e.t.c.).
- Informatizarea nu constituie un scop in sine ,dezvoltarea sa fiind dictata de cerintele specifice ale ramurii pe care o deserveste.
- Introducerea informaticii a determinat combinarea a doua activitati: inregistrarea contabila si gestiunea. Enorma capacitate de memorizare a calculatorului permite nu numai sa se inregistreze mai multe date contabile, ci sa realizeze si numeroase combinatii, ce iau in calcul ipoteze asupra evolutiei pietei sau a conjucturii economice.
2.2 Situatia potentialului uman
Resursele umane sunt primele resurse strategice ale unei intreprinderi, in noua societate informationala capitalul uman inlocuind capitalul financiar ca resursa strategica. Resursele umane sunt unice in ceea ce priveste potentialul lor de crestere si dezvoltare,in capacitatea lor de a-si cunoaste si invinge propriile limite.
Munca constituie principala forta productiva a intreprinderii. [26]
Resursele umane, constituie un potential uman deosebit care trebuie inteles, motivat si implicat cat mai deplin in realizarea obiectivelor organizatiei. Ca urmare asigurarea cu forta de munca necesara, folosirea ei rationala, utilizarea completa a timpului de munca sunt probleme majore a oricarei intreprinderi.
In acceptiunea moderna, oamenii nu sunt angajati doar pentru a ocupa anumite posturi vacante ci, fiecare in parte , pentru rolul lor important pe care il pot avea in cadrul unitatii.
In cadrul compartimentului resurse umane de la S.C.TRANS SA ODOBESTI se urmareste :
asigurarea intreprinderii cu personal competent si calificat;
elaborare a strategiei si politicii de personal;
ridicare a pregatirii profesionale a personalului;
introducerea de forme si metode perfectionate de motivare a personalului ;
dezvoltarea comunicarii organizationale;
integrarea rapida a noilor angajati si elaborarea programelor de cariera pentru intregul personal al intreprinderii;
-dezvoltarea unei culturi organizationale bazata pe un puternic sistem de valori;
-asigurarea unor conditii mai bune de munca si de viata a personalului.
Factorul uman este factorul cheie al activitatii si performantele unei intreprinderi.
Numarul de personal este corelat direct cu volumul si structura activitatii societatii. Necesarul de personal depinde de volumul activitatii si nivelul productivitatii muncii.
Figura nr.2.2.1.
Efectivul de personal inregistrat de societate in anul curent
Personalul angajat in anul curent este bine motivat din punct de vedere pecuniar si a valorii de realizare in sine. Astfel administratorii au promovat un stil de activitate si implicare de tip '' da prioritate prioritatilor'' in care angajatii sunt stimulati si rasplatiti pentru contributiile responsabile si novatoare la bunul mers al afacerilor.
Pentru posturile de conducere executiva si pentru cele de specialitate s-a angajat personal de specialitate ; pentru posturile de executie corespunzatoare locurilor de munca nou create au existat disponibilitati pe piata fortei de munca , respectiv personal cu experienta de peste 15 ani de productie provenit din fostele unitati de stat care si-au restrans activitatea, respectiv de la LAMINORUL FOCSANI , CET FOCSANI, ISEH , CHİMICA MARASESTI , C.F.R. si alte unitati.
Eficienta utilizarii potentialului uman se exprima cel mai adesea cu ajutorul indicatorului de productivitate a muncii, care reflecta rodnicia cu care este cheltuita munca omeneasca pentru producerea bunurilor materiale necesare unitatii.
Productivitatea muncii realizata pentru anul 2007, in unitati fizice si valorice este:
Productivitatea [mil.lei / pers.] 761.355,47
2.3. Dinamica principalilor indicatori economico-financiari
Incepand cu exercitiul financiar al anului 2001, se aplica Reglementarile Contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene ( C.E.E) si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
Fiecare intreprindere are obligatia de a intocmi situatii financiare anuale. Situatiile financiare anuale trebuie sa cuprinda:
Bilantul;
Contul de profit si pierdere;
Situatia modificarilor capitalului propriu;
Situatia fluxurilor de trezorerie;
Politici contabile si note explicative.
Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice.
Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situatiilor financiare necesita evaluarea capacitatii unei intreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului si a perioadei si sigurantei generariilor. De aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei intreprinderi de a-si plati angajatii si furnizorii, de a plati dobanzi. Utilizatorii sunt mai in masura sa evolueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului, daca le sunt oferite informatii concentrate asupra pozitiei financiare, performantei si modificarilor pozitiei financiare a unei intreprinderi.
Informatiile privind pozitia financiara sunt oferite , in primul rand, de bilant. Informatiile privind performanta unei intreprinderi sunt oferite de contul de profit si pierdere , iar informatiile privind modificarile pozitiei financiare sunt furnizate in situatiile financiare prin intermediul unei situatii distincte.
Partile componente ale situatiilor financiare se interelationeaza , deoarece ele reflecta diferitele aspecte ale aceleasi tranzactii sau ale altor evenimente.
Pozitia financiara a unei intreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controleaza, de structura sa financiara,de lichiditatea si solvabilitatea sa , precum si de capacitatea sa de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara activitatea.
Informatiile despre resursele economice controlate de intreprindere si capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea intreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului in viitor.
Informatiile despre lichiditate si solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea intreprinderii de a-si onora angajamentele financiare scadente.
Informatiile privind performanta unei intreprinderi, in special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificarilor potentiale ale resurselor economice pe care intreprinderea le va putea controla in viitor. In acest sens , informatiile despre variabilitatea performantelor sunt importante.
Informatiile privind modificarile pozitiei financiare a unei intreprinderi sunt utile pentru a evalua activitatile sale de exploatare , finantare si investitii in perioada de raportare.Aceste informatii sunt necesare , oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacitatii intreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie.
Evolutia nivelului principalilor indicatori economico-financiari realizati de S.C. TRANS SA ODOBESTI in perioada 2005-2007
Tabelul nr. 2.3.1.
Indicatori economico-financiari
|
INDICATORI | |||
|
I. Indicatori ai rentabilitati 1. Venituri din exploatare 2. Cheltuieli din exploatare 3. Rezultatul exploatarii 4. Venituri financiare 5. Cheltuieli financiare 6. Rezultatul financiar 7. Rezultatul curent 8. Venituri extraordinar 9. Cheltuieli extraordinar 10. Rezultatul extraordinar 11. Venituri totale 12. Cheltuieli totale 13. Rezultatul brut 14. Cheltuieli impozit profit 15. Rezultatul net |
5 2.846 0 0 0 2.846 455 2391 |
107 11.342 11.329 19.167 19.209 -41 11.288 1.806 9.482 |
29.716 11 8.288 0 0 0 8.288 1.326 |
|
1). Lichiditate imediata = AC/ TD X 100 |
97,03% | ||
|
2). Solvabilitate = CP / CP + CTLM X100 |
26,89% | ||
|
3). Rentabilitate = PN / CA X 100 | |||
|
4). Grad de indatorare = TA/ TD X 100 |
1,17% |
0,98% |
1,43% |
|
5). Grad acoperire cheltuieli = VML/ CML X100 | |||
|
II. Indicatori ai echilibrului financiar 1). Fondul de rulment FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate |
44.450 |
||
|
2). Necesarul de fond de rulment NFR = Active de exploatare - Datorii de exploatare |
12.733 |
33.703 |
43.131 |
|
3). Trezoreria neta TN = FR - NFR |
-1.036 |
-1.555 |
1.318 |
Unde :
AC - active circulante
TD - total datorii
CP - capitaluri proprii
CML - credite pe termen mediu si lung
TA - total active
TD - total datorii
PN - profit net
CA - cifra de afaceri
VML - venituri medii lunare
CML - cheltuieli medii lunare
Interpretare :
Analizand datele din tabelul alaturat constatam ca pe intreaga perioada investigata se observa urmatoarele:
-veniturile din exploatare au inregistrat o evolutie crescatoare pe intervalul 2005 -2006, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2006, ceea ce reprezinta un aspect favorabil ;
-cheltuielile din exploatare au crescut de asemenea pentru toti anii analizati ;
Rezultatul din exploatare inregistreaza o crestere pe toata perioada. Veniturile financiare inregistreaza pe parcursul celor 3 ani , variatii de valoare, astfel: pentru anii 2005 si 2007, veniturile financiare au valori scazute fata de anul 2006 cand s-a inregistrat o crestere a acestora;
Rezultatul extraordinar nu a inregistrat nici o valoare pentru toti anii analizati deoarece nu au existat cheltuieli privind calamitatile naturale si alte evenimente extraordinare si nici venituri din subventii pentru evenimente extraordinare ;
Veniturile totale cresc pentru anii analizati , ca atare si cheltuielile totale inregistreaza o crestere pe intreaga perioada ;
Capitalurile proprii au crescut pentru toti anii analizati. Aceasta crestere s-a datorat in special cresterii rezervelor din conversie aparute ca urmare a evaluarii creantelor la sfarsitul exercitiului financiar ;
Lichiditatea reprezinta si se defineste drept proprietatea elementelor patrimoniale de a fi transformate in bani.Ea masoara si estimeaza abilitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din activele curente. Pentru ca o intreprindere sa fie agreata in studiile de evaluare, pentru bonitatea intreprinderii de catre banci, in cazul solicitarii de credite, marimea acestui indicator trebuie sa fie cuprinsa intre 65 %- 100%. [29]
Solvabilitatea semnifica capacitatea firmei de a face fata scadentelor, obligatiilor sale la termenele scadente. Valorile cuprinse intre 26,89 % - 37,55%, sunt considerate o situatie normala.
- Rentabilitatea are o pozitie cheie, ofera informatii despre situatia prezenta si trecuta, dar ofera posibilitatea de a preciza viitorul activitatii.
- Nevoia de fond de rulment pentru exploatare rezulta din diferenta intre conditiile impuse de buna functionare a ciclului de exploatare, determinata de cresterea activelor ciclului de exploatare, de cresterea activelor circulante ( cresterea stocurilor de materiale, semifabricate, produse finite, creante clienti, TVA de recuperat) si resursele provenite din exploatare ( creante - furnizori, avansuri, aconturi clienti etc). In majoritatea cazurilor, resursele disponibile sunt inferioare nevoilor si, ca atare, apare o diferenta ( un gol de resurse) care poate compromite buna desfasurare a procesului de productie. El trebuie preliminat si acoperit prin capital permanent sub forma de fond de rulment.
Fondul de rulment a inregistrat o crestere datorita acumularii rezervelor, repartizarii din profit, primirii de subventii si contractarii de imprumuturi pe termen lung la nivelul anului 2007, reprezentand un aspect favorabil pentru societate , iar necesarul de fond de rulment a inregistrat o crestere pe intreaga perioada analizata ceea ce inseamna ca s-au marit incasarile si au scazut ritmul platilor . Se constata ca pe parcursul perioadei analizate, 2005-2006 - necesarul de fond de rulment depaseste fondul de rulment, prin urmare trezoreria este negativa, deci un cash - flow negativ. Acest fapt semnifica scaderea capacitatii reale de finantare a investitilor, neputinta firmei de a face fata platilor, nu exista suficiente disponibilitati banesti in conturi bancare si in casa.
In anul 2007 , fondul de rulment este mai mare decat necesarul de fond de rulment ceea ce inseamna o trezorerie neta pozitiva.
CAPITOLUL 3
Prezentarea generala a SC TRANS SA ODOBESTI
3.1. Prezentarea generala a unitatii
Societatea comerciala TRANS SA Odobesti este constituita ca o societate comerciala pe actiuni cu capital integral privat, infiintata prin Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Potrivit statutului aprobat, S.C. " TRANS SA Odobesti " are sediul in localitatea Odobesti, judetul Vrancea. Societatea este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului din judetul Vrancea, sub numarul J 39/ 558/ 1994.
S.C. " TRANS SA " are ca obiect de activitate exploatarea si prelucrarea bruta a lemnului.
Societatea isi desfasoara activitatea curenta in localitatea Odobesti, dar are o filiala si in localitatea Livezi, judetul Vrancea.
Firma este constituita in 1994. Actionarii in numar de doi sunt persoane cu experienta manageriala, cu o foarte buna cunoastere a pietei lemnului de la exploatarea silvica la prelucrare si comercializare si cu posibilitati de a sustine financiar firma in momentele cand trebuie acoperit necesarul de flux de numerar pe termen scurt.
Productia se desfasoara intr-un spatiu cumparat care dispune de toate utilitatile de baza amplasat in orasul Odobesti, judetul Vrancea., beneficiind astfel de apropierea fata de materia prima si mana de lucru calificata
Spatiul este in suprafata totala de 3790 mp din care construita 1973,5 mp si 1816,5 mp platforma betonata fiind organizat din 6 corpuri de cladire corespunzatoare destinatiei de productie - prelucrarea lemnului. Spatiul raspunde cerintelor fluxului tehnologic, administrative, si sociale fiind compartimentat corespunzator in hale de productie fara intoarcere, birouri, depozite, vestiare, grupuri sociale si fiind racordata la toate utilitatile necesare ( energie electrica, incalzire proprie, apa curenta, cai de acces, spatii de parcare).
Constructiile sunt:
- din caramida cu ziduri groase;
- tavanele din placi de beton armat cu hidroizolatii;
- inaltimea este de 3,5 m;
- pardoselile sunt din beton;
- instalatii electrice la 380 V.
Activitatea derulata in principal este de exploatare forestiera, care se desfasoara in baza unui atestat emis de Asociatia Forestierilor din Romania. Societatea exploateaza anual circa 20.000 mc masa lemnoasa, avand o buna dotare cu mijloace fixe necesare realizarii exploatarii forestiere. Lista principalelor mijloace fixe este urmatoarea: mijloace de transport: autoplatforme, autotren, tafuri utilate, camion SRD, tractoare forestiere, autocamion RD, troliu, ifron ; masini si utilaje de lucru : ferastrau mecanic, strung, gater.
Cifra de afaceri este in crestere reflectand buna capacitate manageriala si dinamismul pietei in consecinta , in cursul anului 2007, s-a realizat o cifra de afaceri de 532.937 lei.
Societatea face comert en-gros cu material lemnos pe care il selecteaza, fasoneaza il pregateste pentru cerintele de pe piata externa si-l livreaza la beneficiarii din Europa Occidentala sau din tara. Ponderea marfurilor o reprezinta materialul lemnos de lucru din esente tari de foioase ( fag, stejar, ulm, frasin, carpen,artar).Circa 30% din productie o reprezinta rasinoasele.
Aprovizionarea cu lemn se face de la propriile exploatari forestiere. Furnizorii potentiali, pentru cazul completarii resurselor de materii prime sunt numerosi, iar acest lucru permite pastrarea unui standard inalt al calitatii materiilor prime. Baza furnizorilor o constituie in special Directia Silvica Vrancea si Bacau.
Pentru aprovizionarea cu esente rare s-a creat o retea de achizitie a bustenilor de stejar, cires, nuc, tei, frasin, direct de la populatia rurala fiind posibil a obtine astfel materii prime rare si de calitate la preturi de 50% mai mici fata de preturile de pe piata.
Activitatea de exploatare a parchetelor forestiere are urmatoarele etape in care se desfasoara activitatea, respectiv ( verigi tehnologice):
Prospectarea pietei la furnizori materii prime si la clienti potentiali ;
Contractare lemn pe picior ( licitatii parchete) ;
Marcare/ cubare material lemnos de exploatat ;
Taierea si fasonarea bustenilor ;
Sortarea lemnului pe categorii ;
Tragerea lemnului in platforme pentru depozitare si incarcare ;
Alcatuirea de loturi omogene conform specificatiilor clientilor ;
Livrarea lemnului ;
Incasarea clientilor.
Schema fluxului tehnologic al prelucrarii lemnului este specifica tehnologiilor din domeniu si are ca verigi importante aprovizionarea, debitarea, uscarea, aburirea, prelucrarea primara a lemnului, prelucrarea pe operatiuni specifice, tratamentul hidrofug si antiseptic ( acolo unde beneficiarul are cerinte specifice), sortarea, legarea, paletizarea si depozitarea, livrare la beneficiari.
Aprovizionarea cu substante de tratare se face de la COMATCHIM si CHIMIOPAR Bucuresti.
Debitarea lemnului se face cu utilajele achizitionate, respectiv despicarea bustenilor cu gater, prelucrarea cherestelei cu multilama si dimensionarea lungimii cu circularul pendula.
Uscarea lemnului se face pana la umiditatea de maxim 14% pentru elementele de rezistenta si structura si maxim 10% pentru tamplarie si elemente de mobilier.
Prelucrarea primara a lemnului consta in profilarea tuturor elementelor semifinite (grinzi, lambriuri, stalpi, parchete, stinghii, placi,tocuri usi + ferestre, scari, asteriale trase) necesare constructiei caselor si tamplariei lemn conform specificatiilor clientilor.
Prelucrarea pe operatiuni specifice presupune aducerea elementelor primare in faza de '' bun pentru ansamblat'' prin operatiuni de nutuire, gaurire, decupare, frezare, cantuire.
Tratamentul hidrofug si antiseptic, pentru case lemn, se efectueaza cu produsul ROMALIT care este o solutie de trei componente ( sulfat de cupru, bicromat de potasiu si acid boric) in apa, prin doua imersii de 15 minute cu o pauza pentru uscare de 24 ore. Acest produs asigura o protectie eficace contra umiditatii si insectelor in stare larvara cat si antiseptic.
Sortarea, legarea, paletizarea si depozitarea se face conform cerintelor beneficiarului si potrivit nevoilor de transport in siguranta. Ambalarea se face cu stivuire pe paleti si banderolat pe palet cu folie etirabila.
Productia se desfasoara intr-un spatiu cumparat care dispune de toate utilitatile de baza amplasat in orasul Odobesti, beneficiind astfel de apropierea fata de materia prima si mana de lucru calificata.
Protectia impotriva incendiilor este asigurata prin stingatoare, hidranti, usi antifoc la depozite, ziduri pentru oprirea propagarii focului, sisteme de intrerupere a energiei electrice in caz de incendii.
In aceste conditii se poate aprecia ca diagnoza starii tehnice si tehnologice conduce la concluzii favorabile care dau incredere in potentialul agentului economic de realizare a programului de productie previzionat.
3.2.Structura organizatorica a S.C. TRANS SA Odobesti
Adevarata bogatie a unei intreprinderi nu o reprezinta nici capitalul sau, nici mijoacele fixe de care dispune, ci capacitatea de a invata si a munci a oamenilor sai.
Societatea comerciala TRANS SA Odobesti este o societate comerciala cu capital integral privat.
Structura organizatorica din anexa nr.1[32] cuprinde organisme si functii de conducere pe domenii de activitate, compartimente functionale si de conceptie, dimensionate pe baza atributiilor, competentelor si raspunderilor impuse astfel:
A.Compartimente in subordinea nemijlocita a directorului general:
Strategii de Dezvoltare si Politica Economica
Sistem informational
Biroul juridic
Relatii cu publicul, protocol, secretariat
Director - Productie
Director comercial
Director economic
Director Productie :
Exploatare forestiera
Prelucrare produse
Reparatii, intretinere
Protectia muncii
Director Comercial:
Aprovizionare
Desfacere
Marketing, reclama
Director economic:
Buget de venituri si cheltuieli
Analize economice si contabilitate
Resurse financiare
3.3.ORGANİSME MANAGERİALE.
Statutul S.C. TRANS SA Odobesti , prevede ca Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere al unitatii, care decide in conformitate cu legislatia in vigoare asupra activitatilor acesteia si asupra politicii economice comerciale.
Regulile care guverneaza materia privind adunarea generala, ca organism suprem de conducere al societatii comerciale, sunt inscrise in art. 72-92 din Legea nr.31 / 1990.
Adunarea Generala, ca organ de deliberare, este chemata sa decida asupra tuturor problemelor curente care privesc activitatea societatii, cat si asupra unor probleme esentiale care vizeaza elemente fundamentale ale existentei societatii.
Adunarea Generala Ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult trei luni de la inchiderea exercitiului financiar. Ea poate sa discute si sa decida asupra oricarei probleme inscrise pe ordinea de zi. [33]Conform legii, Adunarea Generala Ordinara este obligata sa discute si sa aprobe sau sa modifice bilantul, dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor si sa fixeze dividendul cuvenit asociatilor, sa aleaga pe administratori si cenzori, sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor, sa aprobe bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate pe anul in curs.
Luarea deciziilor in Adunarea Generala are la baza principiul majoritatii.
Adunarea Generala Extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare in probleme care reclama modificarea actelor constitutive ale societatii. Astfel de probleme se refera la : [34]
-marirea, reducerea sau intregirea capitalului social;
-emiterea de actiuni si alte titluri de valoare;
-schimbarea sediului;
-fuziunea cu alte societati;
-dizolvarea anticipata a societatii.
Hotararile Adunarii Generale a Actionarilor se iau prin vot deschis sau vot secret , dupa caz; cu respectarea legii, contractului de societate sau a statutului.
Gestiunea societatii se face de catre unul sau mai multi administratori care constituie un Consiliu de Administratie. Consiliul de Administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, alcatuit din membri alesi dintre administratori. Presedintele consiliului de administratie este si director general.
Desemnarea administratorilor se face potrivit prevederilor legale fie la constituirea societatii, fie ulterior de catre Adunarea Generala.
In conformitate cu art.40 'Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile aratate in contractul de societate'.
Potrivit prevederilor legale puterile administratorilor sunt intense, dar nu nelimitate. Administratorii sunt in drept sa incheie acte de conservare, acte de administrare si acte de dispozitie pe care le impune gestiunea societatii.
Societatea comerciala TRANS SA Odobesti este administrata de catre Consiliul de administratie, compus din 2 administratori. Conform articolului 98 din Legea nr.31/1990, Consiliul de administratie este un organism de management colegial condus de un presedinte ales , care este directorul societatii. Consiliul de administratie poate decide asupra operatiilor cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii cu respectarea ingradirilor prevazute de lege sau actele constitutive.
Comitetul de directie este un organism managerial operativ compus din membri alesi dintre administratori. El ia fiinta ca urmare a dreptului pe care-l are Consiliul de administratie de a delega o parte din puterile sale unui organism operativ mai restrans . Atributiile sale sunt cele stabilite de catre Consiliul de administratie prin decizia de delegare adoptata.
Consiliul de Administratie se intruneste la sediul societatii lunar si ori de cate ori este necesar, la convocarea directorului societatii, si poate decide asupra operatiilor cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii cu respectarea ingradirilor prevazute de lege sau actele constitutive.
Gestiunea S.C. TRANS SA Odobesti este controlata de catre Comisia de Cenzori formata din 3 membrii.
Cenzorii desemnati in conditiile legii au obligatia sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca bilantul si contul de profit si pierdere sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele . Constatarile facute in urma verificarilor si eventualele propuneri privind bilantul si repartizarea beneficiilor vor fi inscrise intr-un raport ce trebuie prezentat in Adunarea Generala, fara de care nu se va putea aproba bilantul si contul de profit si pierderi.
Prin constatarile efectuate ca urmare a controlului actelor si operatiunilor administratorilor se aduce o contributie importanta la adoptarea unor hotarari cat mai bune in functionarea societatii comerciale.
3.4 ORGANİZAREA COMPARTİMENTULUİ FİNANCİAR-CONTABİL
Activitatea financiar contabila la S.C. TRANS SA Odobesti , este organizata si se desfasoara in conformitate cu Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata in temeiul O.G. nr.61/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.310/2002, H.G. nr.704/1993, O.G. nr.22/1996, publicata in M.O. nr. 629/26.08.2002 activitatea financiar-contabila a fost organizata si condusa in concordanta cu prevederile legale.
Activitatea financiar-contabila reprezinta ansamblul proceselor prin care se realizeaza evidenta si gestionarea resurselor financiare in vederea desfasurarii normale a activitatii astfel incat sa se asigure cresterea continua a eficientei economico-sociale a intregii activitati a intreprinderii.
Directorul economic organizeaza si conduce activitatea financiar-contabila a unitatii conform dispozitiilor legale in vigoare. El este subordonat directorului general al societatii.
Principalele atributii ale directorului economic:
- Raspunde de organizarea, conducerea si controlul operatiilor financiare si de evidenta contabila a intreprinderii, conform dispozitiilor legale in vigoare;
- Raspunde de organizarea, indrumarea si desfasurarea pe ansamblul societatii si a subunitatilor din subordine a controlului financiar preventiv, controlul financiar intern, precum si de organizarea si efectuarea inventarierii anuale a tuturor mijloacelor patrimoniale ;
- Stabileste masuri pentru respectarea cu strictete a integritatii patrimoniului societatii, lichidarea debitelor, recuperarea daunelor si intregirea avutului societatii ;
- Urmareste realizarea si modul de folosire a creditelor, desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii de investitii, controlul documentelor prezentate de unitatile din subordinea societatii pentru plata salariilor si alte drepturi ;
- Avizeaza angajarea gestionarilor conform prevederilor legale si urmareste retinerea de garantii de la acestia;
- Raspunde de asigurarea prestarii in siguranta a mijloacelor banesti, a materialelor si a documentelor de evidenta contabila, inclusive formulare cu regim special;
- Raspunde de aprobarea proiectelor bugetului de venituri si cheltuieli ;
- Raspunde de intocmirea tuturor materialelor ce se supun aprobarii Consiliului de Administratie din domeniul finantelor, preturilor, controlului financiar si evidentei contabile.
Principalele relatii ale directorului economic cu alti agenti economici :
In afara societatii : cu alte societati comerciale, cu intreprinzatori particulari, etc., pentru rezolvarea problemelor cu caracter financiar-contabil ;
In cadrul societatii:
Cu directoul general al societatii, pentru consultari, propuneri si masuri sau aplicarea de sanctiuni, in domeniul financiar-contabil si analiza situatiei economice a societatii;
Cu compartimentul financiar -contabil din subordine pentru indrumarea si controlul activitatii;
Cu compartimentul aprovizionare in scopul efectuarii unor analize asupra unor marfuri degradate sosite de la furnizori, propunand masuri pentru diminuarea cauzelor ce genereaza pierderi.
Compartimentul financiar
Are ca scop asigurarea stabilitatii politicii de folosire si gestionare a mijloacelor financiare si a patrimoniului societatii, de a asigura evidenta miscarii valorilor, de a efectua controlul asupra modului de realizare a politicii financiare.
Principalele atributii ale compartimentului financiar sunt urmatoarele :
Intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli pe ansamblul societatii si pe diferite domenii de activitate si chiar compartimente de munca si urmareste executia acestora ;
Intocmeste programul resurselor financiare ale societatii si urmareste realizarea acestuia;
Efectueaza studii si analize economice asupra situatiei financiare a societatii si stabileste masurile de eliminare a cauzelor care conduc la cheltuieli neeconomicoase, de readucere in circuitul economic a imobilizarilor de fonduri si de accelerare a vitezei de rotatie a fondurilor societatii, inclusive la licitatii;
Stabileste in conditiile prevederilor legale preturile si tarifele practicate;
Organizeaza si efectueaza control financiar in cadrul societatii si urmareste recuperarea de la cei vinovati a pagubelor constatate ;
Calculeaza salarii si alte drepturi banesti datorate personalului pe baza datelor furnizate de compartimentul personal-salarizare
Relatiile compartimentului financiar cu alte compartimente :
- cu organele de conducere ale societatii pentru a primi indicatiile si a supune spre aprobare documentele prevazute de lege pentru domeniul respectiv;
- cu organele financiar-bancare ;
- cu furnizorii si clientii societatii.
Compartimentul contabilitate- este subordonat directorului economic si indruma toate compartimentele din cadrul intreprindrii, in special pe cele de desfacere.
Obiectivul primordial al compartimentului de contabilitate este de a asigura inregistrarea corecta si la timp a miscarii valorilor in cadrul societatii, de a propune masurile ce se impun pentru eliminarea cauzelor care conduc la gospodarire insuficienta a valorilor patrimoniale sau la cheltuieli neeconomicoase si de a intocmi la timp si in mod corespunzator bilantul ce se supune spre aprobare organelor de conducere a societatii.
Atributiile principale ale compartimentului de contabilitate sunt :
- Asigura organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniale;
- Asigura inregistrarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind fondurile fixe si calculul amortizarii acestora, a mijloacelor circulante, cheltuielile de desfacere si aprovizionare, etc;
- Urmareste si inregistreaza stocurile de valori materiale;
- Asigura respectarea stricta a prevederilor legale referitoare la integritatea patrimoniului si la masurile ce se impun pentru reintregirea acestuia , in cazul in carea fost pagubit ;
- Propune efectuarea de studii si analize economice in cazul constatarii in datele contabile a unor aspecte negative sau deficiente.
Relatiile compartimentului contabilitate cu celelalte compartimente
Cu Directorul Economic al unitatii pentru predarea sau aprobarea bilantului, documentatiilor pentru scaderea din gestiune;
Cu compartimentul Informational pentru a stabili sistemul informational si informatic specific compartimentului contabilitate si pentru a primi datele prelucrarilor respective ;
Cu compartimentul Financiar pentru a transmite si a primi datele contabile privind situatia economico-financiara a unitatii;
Cu compartimentul Aprovizionare-Desfacere pentru a prelua situatiile contabile privind realizarile si a primi documentele de receptie a marfurilor, urmand totodata decontarea corecta a facturilor ;
Cu compartimentul Personal-Salarizare pentru a primi si a transmite informatile privind defalcarea fondului de salarizare, comunicari, concedii de odihna si medicale, decizii de schimbare a functiilor, modificari sporuri de vechime etc.
Relatiile compartimentului contabilitate sunt prezentate schematic in figura 3.4.1 Figura nr.3.4.1.
Relatiile compartimentului contabilitate cu celelalte compartimente
Prin operatiunile financiar-contabile efectuate s-au respectat principiile contabilitatii : prudentei, permanentei metodelor,continuitatii activitatii, independentei exercitiului, necompensarii.
3.5 Piata agentului economic
Societatea comerciala TRANS SA Odobesti este o societate cu capital integral privat.
Obiectul de activitate il constituie exploatarea forestiera si prelucrarea primara a lemnului.
Strategia S.C. TRANS Odobesti are ca obiectiv prioritar mentinerea unui raport pret - calitate corespunzator si atragator in conditiile realizarii unei calitati superioare.
Societatea furnizeaza produsele cu preturi mai mici decat cele ale concurentilor cu circa 5-6 %, in conditiile unei calitati superioare. Aceasta realizare este posibila datorita practicarii unei politici de preturi motivanta atat la achizitionarea materiilor prime cat si la desfacerea produselor finite.Media ponderata a pretului pentru produsele care se livreaza pe tipuri de esenta ( rasinoase/ foioase) se face luind in calcul o participare de 50% a fiecarui tip de materie prima.
Misiunea societatii comerciale TRANS SA Odobesti pentru urmatorii ani este - VALORİFİCAREA SUPERİOARA A RESURSELOR LOCALE PRİN CREAREA UNEİ İNVESTİTİİ INTR- O LİNİE DE PRODUCTİE PENTRU SEMİFABRİCATE LEMN.
-diversificarea activitatii prin preluarea in productia in serie a unor produse '' noi'', respectiv tamplarie si semifabricate din foioase si din rasinoase, elemente pentru mic mobilier ;
-consolidarea unei piete de desfacere si a unei clientele stabile la export - ( in special Germania) si dezvoltarea unei piete interne pentru produsele aratate,
-realizarea unei linii moderne de prelucrare primara a lemnului ( termen scurt) ca baza pentru crearea ulterioara a dotarilor pentru prelucrarea complexa a lemnului ( pe termen mediu si lung)
Acest proiect vizeaza achizitionarea unor utilaje si echipamente ( gater hidraulic orizontal static cu panza panglica lata, fierastrau circular multiplu de spintecat, masina de sudat panza panglica lata in mediu de gaz protector, masina de ascutit panglica lata si circulare neplacate) montarea utilajelor si efectuarea probelor tehnologice ; selectarea , angajarea personalului si instruirea acestuia.
Produsele rezultate in urma investitiei sunt semifabricatele din esente tari si cele din rasinoase, respectiv :
Binale, tocuri usi + ferestre,
Frize, parchete
Asteriale trase,
Elemenete de mic mobilier
Cherestea
Piata vizata de '' TRANS SA ODOBESTI prin produsele promovate, respectiv semifabricate pentru constructii, amenajari precum si elemente pentru mic mobilier este constituita din clientii din portofoliu pentru piata externa si firmele de constructii si amenajari interioare, precum si comerciantii de materiale de constructie de pe piata locala si regionala.Tot mai mult factorul '' calitate'' este decisiv in luarea deciziei de cumparare si acest lucru se manifesta nu numai pe piata din vest unde este aproape in '' tabu'', ci , la nivel de tendinta, este valabil si pentru piata autohtona.
Clientii potentiali ai firmei sunt :
Antreprenori, firme de constructii si amenajari de interioare;
Comercianti en -gross de materiale de constructii ;
Proprietari de campinguri si parcuri distractive ;
Organizatii din sectorul bugetar care au lucrari de reamenajari ;
Persoane fizice.
Sectorul constructiilor si al materialelor de constructii este recunoscut pe plan mondial ca fiind un sector cu o crestere sigura, durabila. Exista o serie de factori favorizanti care recomanda acest sector investitorilor intre acestia evidentiem :
Produsul materiale de constructii raspunde unei necesitati de baza ; fiecare om trebuie sa aiba un acoperis deasupra capului, iar realizarea unei '' case de vis'' are valoarea realizarii de sine pentru multi oameni acesta fiind un obiectiv intre cele mai importante din viata ;
Toate guvernele si toate politicile recunosc valoarea sociala si utilitatea publica deosebita a acestui sector al economiei acest lucru determina acordarea unor facilitati fie investitorului fie clientilor sau amandurora ; analizele statistice indica faptul ca un loc de munca nou creat in constructii atrage, prin cumularea in amonte si in aval, crearea a cel putin inca 5 noi locuri de munca ; sectorul constructiilor si materialelor de constructii reprezinta un sector cu potential dinamizator pentru intreaga economie a unei zone ;
Calitatile cu totul aparte ale lemnului si tendintele reintoarcerii la natura manifestate in intreaga lume fac din produsele noastre dezirabile pentru segmente din ce in ce mai largi ale populatiei.
Tendintele naturale de crestere demografica si a standardelor de calitate largesc continuu segmentul de piata vizat ;
Cererea mare de locuinte noi si noile standarde care impun lucrari de reamenajare sau extindere a vechilor imobile cu sau fara destinatia de locuit.
Piata externa vizata este reprezentata de tarile din Europa Occidentala, in special Germania, Franta, Italia, Spania, tari cu un foarte bun standard de viata, tari cu un numar semnificativ de persoane care isi pot permite doua sau mai multe locuinte ori reamenajarea periodica a resedintelor.
Ponderea cea mai mare a cifrei de afaceri, minim 80% se face la export prin 3-4 beneficiari constanti, clienti fideli, siguri, aflati in portofoliul actual al firmei ( Exor Handelsges.m.b.H. Germany, Hamburg Office Sierichstr,Forstbetrieb Germany, Holzeinschlang, Heinrich Wehmeyer jr. Gmbh & Co, KG Germany, Havixbeck).
Plata se face prin deschidere de acreditiv irevocabil la dispozitia vanzatorului S.C. TRANS SA ODOBESTI si se va efectua prin SWIFT in momentul prezentarii facturii comerciale, a documentelor EUR 1 si scrisorii de transport.
-20 % din produse sunt livrate pe piata interna, la firmele de constructii, comercianti en -gros precum si direct unor beneficiari din categoria I.M.M. sau persoane fizice pentru nevoi proprii.
In viitor, aceasta strategie va conduce la fluidizarea circuitului bani - marfa - bani si asigurarea unor disponibilitati banesti imediate, cu o viteza de rotatie mare si o durata mica a unui ciclu de rotatie.
Piata interna reprezinta un segment demn de luat in seama in urmatoarea perioada. Este de remarcat ca marimea ei nu este grevata mult de nivelul socio- economic, manifestandu-se o tendinta de crestere a solicitarilor de produse din lemn.
Concret societatea are urmatoarele obiective :
Obiective pe termen lung: consolidarea unei piete de desfacere si a unei clientele stabilite la export si dezvoltarea unei piete interne pentru produsele obtinute.
Obiective pe termen scurt :
-diversificarea activitatii prin preluarea in productia de serie a unor produse ''noi'', respectiv tamplarie si semifabricate din foioase si din rasinoase, elemente pentru mic mobilier ;
-realizarea unei linii moderne de prelucrare primara a lemnului, ca baza pentru crearea ulterioara a dotarilor pentru prelucrarea complexa a lemnului.
Necesitatea acestui proiect se justifica economic si social datorita conditiilor excelente de pe piata, respectiv :
-piata fortei de munca din , datorita procesului de restructurare din marile unitati industriale cu capital majoritar de stat, disponibilizarilor colective si intrarii pe piata a noi tineri absolventi are o rata a somajului foarte ridicata ;
-amplasamentul investitiei este aproape de exploatarile forestiere din zona care ofera siguranta disponibilului de materii prime de calitate ;
Principalii furnizori si clienti ai societatii
Furnizorii sunt intreprinderi sau persoane particulare care asigura , pe baza unor relatii de vanzare -cumparare, resursele necesare firmei in vederea producerii bunurilor sau serviciilor sale si realizarii obiectivului de activitate al societatii. Directorul unitatii trebuie sa urmareasca in permanenta atat gradul de disponibilitate al acestora, cat si evolutia preturilor principalelor variabile de intrare. Cresterea cheltuielilor cu aprovizionarea ar determina o posibila crestere a preturilor care ar putea afecta volumul desfacerilor societatii. Livrarea materialelor cu intarziere sau cu lipsuri , grevele si alte evenimente pot afecta desfacerile pe termen scurt, iar pe termen lung ele pot avea o influenta negativa asupra renumelui de care se bucura in randul clientilor sai.
Tabel nr.3.5.1.
Furnizorii la S.C.TRANS SA ODOBESTI ONESTİ
|
FURNIZOR |
PRODUSE |
|
DIRECTİA SILVICA BACAU |
LEMN LUCRU FOIOASE, RASINOASE |
|
PARTICULARI |
LEMN LUCRU |
"Clientul este acela care hotaraste ce si cum trebuie sa faca firma . Ceea ce crede firma ca produce are mai putin importanta. Decisiv ramane ceea ce crede clientul ca poate cumpara de la firma noastra, ceea ce considera el ca are valoare .[36]
Tabel nr.3.5.2.
Clientii la S.C.TRANS SA ODOBESTI ONESTİ
|
CLIENT |
PRODUS |
|
S.C. VALMIR PRODUCTION PIATRA NEAMT S.C. MERVIN S.R.L. GALATI S.C. FINFOREST S.R.L. COMANESTI S.C. MOPAF ODOBESTI S.C. LANET PRODIMPEX S.R.L. CASIN S.C. SILVA CARPAT BRASOV S.C. LOSAN ROMANIA S.R.L. BRASOV |
CHERESTEA STEJAR ELEMENTE MOBILIER FRIZE FOIOASE CHERESTEA FAG BUSTEAN FAG BUSTEAN FAG, STEJAR BUSTEAN STEJAR |
S.C. TRANS SA ODOBESTI urmareste sa asigure un serviciu de cea mai buna calitate printr-o angajare deplina fata de ideea receptivitatii la exigentele clientilor. Partenerii comerciali ai firmei ( clientii si furnizorii) urmaresc scopuri diferite in utilizarea informatiilor , astfel :
Clientii sunt interesati de viabilitatea societatii, adica de masura in care aceasta poate sa-si onoreze obligatiile contractuale si daca societatea va ramane un potential furnizor in viitor. Riscul asumat de catre clienti este un risc comercial.
Furnizorii sunt interesati , pe de-o parte , de masura in care firma isi poate achita datoriile conform clauzelor contractuale, iar pe de alta parte, de mentinerea firmei ca un client fidel. Furnizorii isi asuma atat riscul comercial, cat si riscul acordarii de credite neperformante.
CAPITOLUL 4
Inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni
economico-financiare ale trezoreriei societatii comerciale
TRANS SA ODOBESTI
4.1 Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt
Contabilitatea trezoreriei are ca principal scop evidentierea existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor in conturi la baci sau la casierie, a creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie.
Titlurile de plasament reprezinta documente de valoare numite si valori mobiliare, cumparate in scopuri comerciale , respectiv pentru a fi revandute la preturi mai mari altor unitati sau persoane fizice in vedereaobtineri unor castiguri financiare din diferentele de pret. [37]
La dobandire titlurile de plasament se evalueaza la costul de achizitie , prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.
Titlurile de plasament prezinta urmatoarele caracteristici:
sunt titluri negociabile , constitutive de drepturi, liber transmisibile ;
confera detinatorilor aceleasi drepturi si au o valoare identica;
pot fi cotate la bursa.
In categoria titlurilor de plasament considerate valori mobiliare , se cuprind: actiunile, obligatiunile, bonurile de subscriere autonoma, certificatele de investitor, drepturile de tragere, efectele comerciale (trate, bilete la ordin etc.).
Din punct de vedere al organizarii contabilitatii, titlurile de plasament sunt clasificate in: actiuni proprii, actiuni ale altor societati, obligatiuni proprii, obligatiuni ale altor societati, alte titluri de plasament si creante asimilate detaliate in alte titluri de plasament si dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament. Toate acestea sunt active circulante. Sunt legate de titlurile de plasament, varsamintele de efectuat pentru titluri de plasament, care reprezinta pasive patrimoniale.
Evidenta contabila a valorilor de plasament se realizeaza prin conturile din grupa 50 "Investitii financiare pe termen scurt".
Contabilitatea investitiilor financiare pe termen
scurt la societati din cadrul grupului
Cu ajutorul contului 501 "Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului ", se tine evidenta investitiilor financiare pe termen scurt la societatile din cadrul grupului, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt.
Contul 501 "Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului , este un cont de activ. In debitul acestui cont se inregistreaza valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate de la societatile din cadrul grupului. In creditul acestui cont se inregistreaza valoarea actiunilor detinute de societatile din cadrul grupului sau cedate.
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea investitiilor financiare pe termen scurt ( actiuni) detinute la societatile din cadrul grupului.
2.Actiunile proprii
Actiunile proprii sunt titluri de valoare emise anterior de o societate comerciala care atesta dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social s de a prmi dividende. Ele pot fi rascumparate de unitatea economica care le-a emis, de la actionari sau asociati , cu scopul de a fi revandute sau anulate.
Contabilitatea sintetica a actiunilor proprii, rascumparate , se tine cu ajutorul contului 502 " Actiuni proprii".
Contul 502 " Actiuni proprii" este utilizat pentru evidentierea actiunilor proprii rascumparate de unitatea patrimoniala de la actionari sau asociati. Dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate. Se crediteaza cu valoarea de inregistrare a actiunilor revandute sau anulate. Soldul acestui cont este debitor si reflecta costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate.
3.Actiunile emise de alte societati comerciale
Actiunile sunt titluri de asociere in societatile anonime si in comandita pe actiuni.
Termenul de actiune are doua sensuri:
Pe de o parte, reprezinta dreptul asociatului dintr-o societate anonima (societate pe actiuni) sau in comandita pe actiuni care ii permite participarea la adunarile generale si luarea deciziilor, precum si la atribuirea unei fractiuni din beneficiile activitatii si din beneficiile lichidarii ;
Pe de alta parte , actiunea este un titlu negociabil care constata acest drept si care se transmite.
Actiunile se deosebesc de obligatiunile emise de aceeasi societate prin aceea ca ultimele sunt simple titluri de creanta.
De asemenea , actiunile se disting deopotriva de partile sociale si de partile de interes care constituie drepturile de asociere in societatile cu raspundere limitata, in nume colectiv si comandita simpla. Diferenta esentiala este aceea ca actiunile sunt titluri, pe cand partile sociale nu.
Drepturile pecuniare. Din punct de vedere pecuniar, actionarul se bucura de urmatoarele drepturi: [38]
Actionarul are dreptul de a face parte dintr-o societate.
Actionarul nu poate fi exclus din societatea pe actiuni.
Actionarul are dreptul de a vota si de a participa la deciziile colective, care este cea mai caracteristica prerogativa a sa.
Dreptul de vot implica, de asemenea, libertatea de a nu vota.
Actionarul are un drept de informare, care este in acelasi timp permanent si intensificat in perioada care precede reuniunea adunarilor generale.
Exercitarea acestui drept este evidenta si eficace prin darile de seama ale cenzorilor efectuate in urma controalelor operate in toate societatile pe actiuni si a cenzorilor externi independenti in cele care au facut apel la subscriptia publica.
Obligatiile actionarului sunt putin numeroase.Ca regula generala, acestuia ii revine numai obligatia de a elibera in totalitate actiunile pe care le-a subscris.
Valoarea nominala a actiunii. Actiunea este compensatia aportului subscris de actionar si reprezinta o fractie din capitalul social.
Valoarea nominala a unei actiuni este cota parte din capitalul social reprezentat de aceasta actiune.
Astfel , atunci cand capitalul social in suma de 100.000 lei este impartit in 10.000 de actiuni, fiecare actiune are o valoare nominala de 10 lei.
Valoarea nominala a actiunilor este stabilita liber prin actul constitutiv si are o valoare fixa. De asemenea , potrivit legii,' valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 10 lei '(art.93 alin.(1) din Legea societatilor comerciale nr.31 / 1991).
Valoarea nominala a actiunii nu trebuie sa fie confundata cu:
Valoarea de emisiune , care este adesea superioara valorii nominale;
Valoarea lichidativa -numita si venala - care este rezultatul impartirii valorii activului - si nu al capitalului - la numarul de actiuni.
Valoarea bursiera reprezinta - in cazul societatilor cotate - cursul actiunii.
Contul 503 "Actiuni" este utilizat pentru evidentierea actiunilor cumparate de pe piata hartiilor de valoare in scop de revanzare. Are functie contabila de cont de active. In debitul acestui cont se reflecta costul actiunilor revandute.In creditul acestui cont se reflecta actiunile revandute. Prezinta sold debitor care reflecta valoarea actiunilor cumparate, existente.
4.Obligatiunile emise si rascumparate
Obligatiunile emise de o societate comerciala si vandute tertilor in scopul obtinerii de disponibilitati banesti temporare, trebuie rascumparate la scadenta si ulterior anulate.
Contabilitatea sintetica a obligatiunilor emise si rascumparate se realizeaza cu ajutorul contului 505 "Obligatiuni emise si rascumparate ".
Contul 505 "Obligatiuni emise si rascumparate " este utilizat pentru evidentierea obligatiunilor emise de intreprindere in vederea obtinerii de imprumuturi publice si rascumparate de la obligatari (creditori). Este un cont cu functie contabila de activ. Debitul acestui cont reflecta costul obligatiunilor emise si rascumparate, precum si sumele incasate din diferentele favorabile intre pretul de rambursare si valoarea de rascumparare a titlurilor imediat negociabile. Creditul acestui cont reflecta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate anulate, precum si diferentele nefavorabile dintre pretul de rascumparare si pretul de rambursare a imprumutului din emisunea de obligatiuni. Soldul este debitor si reflecta obligatiuni emise si rascumparate existente.
5.Obligatiunile emise de alte societati comerciale
Agentii economici pot cumpara obligatiuni emise de alte societati comerciale in vederea utilizarii disponibilitatilor temporare de trezorerie , pentru a obtine venituri financiare sub forma de dobanda sau a unei plusvalori prin revanzarea lor la preturi superioare celor de achizitie.
Contul 506 "Obligatiuni" este utilizat pentru evidentierea obligatiunilor cumparate in vederea utilizarii temporare a trezoreriei in scopul conservarii acestuia, a obtinerii unui venit sub forma de dobanda sau pentru realizarea unui venit cu ocazia revanzarilor obligatiunilor. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea de achizitie a obligatiunilor cumparate. Se crediteaza cu valoarea obligatiunilor cedate. Soldul este debitor si reflecta valoarea obligatiunilor existente, nerevandute.
6.Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
In categoria altor titluri de plasament pot fi cuprinse bonurile de subscriere autonoma, certificatele de investitor, titlurile participative, drepturile de tragere si alte titluri de creante. Aceste titluri de plasament sunt achizitonate pentru a realiza venituri financiare sub forma de dobanzi, diferente de pret favorabile, cresteri de valoare prin detinereaacestora etc.
Contabilitatea sintetica a altor titluri se realizeaza cu ajutorul contului 5081"Alte titluri de plasament".
Contul 5081"Alte titluri de plasament" este un cont cu functie contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea de achizitie a altor titluri de plasament. Se crediteaza cu valoarea altor titluri cedate. Prezinta sold debitor ce reprezinta valoarea altor titluri de plasament existente.
In categoria altor creante asimilate titlurile de plasament pot fi incluse si dobanzile la obligatiuni si titluri de plasament. Ele reprezinta pentru detinatorii titlurilor venituri financiare. Contabilitatea sintetica a acestor dobanzi se realizeaza cu ajutorul contului 5088 "Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament" , care are functia contabila de cont de activ. Se debiteaza cu dobanzile ce urmeaza a se incasa pentru obligatiunile si titlurile de plasament detinute temporar de unitate. Se crediteaza la incasarea dobanzilor aferente obligatiunilor si titlurilor de plasament detinute de unitatea economica. Soldul debitor reprezinta dobanzile aferente obligatiunilor si titlurilor de plasament ce urmeaza a fi incasate.
7. Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament
Plata titlurilor de plasament achizitionate se poate face imediat la dobandirea lor, cand contravaloarea lor va afecta disponibilitatile banesti existente in banci si in caserie,dar se va putea efectua ulterior la o data stabilita de emitent.
Atunci cand plata titlurilor de plasament achizitionate nu se face imediat , ci ulterior se va utiliza contul de datorii : 509"Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament " ,care dupa continutul economic este un cont de datori pe termen scurt. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt achizitionate.
Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt " este un cont cu functiune contabila de pasiv.
In creditul contului 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt " se inregistreaza :
Valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate (501, 502, 503, 505, 506, 508).
In debitul contului 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt " se inregistreaza :
Valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt achizitionate (512, 531).
Se considera un caz ipotetic:
Se inregistreaza urmatoarele operatiuni economico-financiare:
In data de 01.III.2008 societatea comerciala S.E. BORZESTİ., rascumpara 2100 din actiunile proprii la pretul de 14 lei / buc. si plateste 1100 bucati prin virament restul urmand a fi achitate peste 30 de zile prin casierie.
Se inregistreaza rascumpararea actiunilor:
502 = % 29.400 -
"Actiuni proprii" 5121 15.400
"Conturi la banci in lei"
509
"Varsamintede efectuat pentru 14.000
investitii financiare pe termen
scurt ".
Dupa 30 de zile se achita contravaloarea celor 1000 de actiuni proprii rascumparate :
"Varsamintele de efectuat "Casa in lei'
pentru investitii pe termen
scurt"
2) S.E.BORZESTİ ca urmare a unui excedent de lichiditati momentane si pentru a-si diminua datoriile, rascumpara la data de 7.III.2008, 5000 de obligatiuni a 13 lei/buc. pe care le va anula. In contabilitate se vor inregistra urmatoarele operatiuni:
a) Se inregistreaza rascumpararea obligatiunilor
505 = 5121 65.000 65.000
"Obligatiuni emise "Conturi la banci"
si rascumparate" in lei"
Se inregistreaza anularea obligatiunilor
161 = 505 65.000 65.000
"Imprumuturi din "Obligatiuni emise
emisiuni de si rascumparate"
obligatiuni "
3) S.E. BORZESTİ achizitioneaza la data de 15.III.2008, 2300 de actiuni , cu plata ulterioara a 14,6 lei/buc. ale societatii ELCEN., cotate la bursa si 5200 de actiuni a 12,6 lei/buc., necotate, emise de societatea ROVINARI.
Inregistrarea in contabilitate se va efectua astfel :
5031 "Varsaminte de efectuat 33.580
"Actiuni cotate ' pentru investitii financiare'
pe termen scurt"
"Actiuni necotate"
4) Conform Hotararii Generale a Actionarilor, S.C. BORZESTI . achizitioneaza la data de 2.03.2008 un numar de 5000 de obligatiuni de la SEPPL Onesti la pretul de 47,5lei/buc.
Dupa o perioada ,inainte de scadenta, S.C.BORZESTI este obligata sa-si vanda 2000 de obligatiuni la pretul de28,5 lei/buc.Cele 3000 de obligatiuni ramase vor fi vandute ulterior pentru suma de 57,5 lei/buc.
-Se inregistreaza cumpararea obligatiunilor:
506 = 5121.1 237.500 237.500
'Obligatiuni' 'Conturi la banci
in lei'
-Se contabilizeaza vanzarea unui nr.de 2000 de obligatiuni la un pret mai mic decat cel de achizitionare (in data de 8.03.2008) :
% = 506 - 95.000
5121.1 ' Obligatiuni' 57.000
'Conturi la banci
in lei'
'Cheltuieli privind 38.000
investitiile financiare cedate'
-Vanzarea restului de obligatiuni la un pret mai mare decat cel de cumparare (la data de 24.03.2008) :
= % 172.500 -
' Obligatiuni'
764 30.000
' Venituri din investitii
financiare cedate '
Contabilitatea valorilor de incasat
Prin valori de incasat se intelege acele hartii de valoare , cunoscute sub denumirea de efecte de comert, aflate in posesia beneficiarului lor pentru a fi incasate , adica trasformate in disponibilitati banesti.
In aceasta categorie se cuprind cecurile de incasat , efectele comerciale de incasat si efectele comerciale remise spre scontare.
In ceea ce priveste efectele comerciale de primit, agentul economic are urmatoarele variante :
-sa le foloseasca inainte de scadenta platind furnizorilor sai, proces care poarta
numele de andosare;
-sa se prezinte cu ele la banca in vederea scontarii acestora, moment in care renunta
la scont;
-sa astepte scadenta si sa incaseze banii de la beneficiarul sau.
Cecurile de incasat, cu sau fara limita de suma sunt utilizate frecvent de catre intreprindere. Ele se primesc de la cumparatorii de bunuri si servicii si se depun la banca unde intreprinderea isi are deschis contul bancar, pentru ca aceasta sa intre in posesia contravalorii acestor livrari.
Contabilitatea valorilor de incasat se realizeaza cu ajutorul contului 511"Valori de incasat". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cecurilor si efectelor comerciale primite de la clienti.
Contul 511"Valori de incasat" este un cont cu functie contabila de activ. Se debiteaza cu sumele reprezentand valoarea cecurilor de decontare depuse la banci pentru a fi incasate. Se crediteaza cu sumele reprezentand cecurile incasate prin banci . Soldul este debitor si reflecta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale depuse spre incasare la banca dar inca neincasate.
La data de 3.03. 2008 se primeste de la "SC. MOPAF FOCSANI " un cec spre decontare in valoare de 33.825,40 lei, reprezentand contravaloarea produselor vandute , care se depune la BCR spre incasare.
Se inregistreaza valoarea cecului depus la banca :
"Cecuri de "Clienti"
incasat"
Se inregistreaza incasarea contravalorii cecului spre decontare in data de 7.03.2008, conform extrasului de cont :
"Conturi la banci "Cecuri de
in lei" incasat"
Efectele de incasat - contabilitatea efectelor de incasat se realizeaza cu ajutorul contului 5113 " Efecte de incasat" este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea efectelor comerciale depuse la banci spre incasare. Se crediteaza la incasarea sumelor aferente efectelor comerciale depuse la banci . Soldul debitor reflecta valoarea efectelor comerciale spre incasare la banci , dar inca neincasat.Efectele remise spre scontare -contabilitatea acestui cont se realizeaza prin intermediul contului : 5114"Efecte remise spre scontare" care este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea efectelor comerciale depuse spre scontare la banci. Se crediteaza cu sumele incasate din efectele remise spre scontare. Prezinta sold debitor ce reprezinta contravaloarea efectelor comerciale depuse spre scontare, neincasate pana la data respectiva.
Se inregistreaza urmatoarele operatiuni economico-financiare la S.C. TRANS SA ODOBESTI :
Datorita platilor la care este obligata societatea, aceasta se prezinta la banca cu borderoul efectelor de primit in vederea scontarii lor.
Situatia efectelor de plata depuse spre scontare la data de 4.III.2008 este urmatoarea:
Efecte comerciale scadente peste 38 de zile 13.850,70 lei;
Efecte comerciale scadente peste 28 de zile 8.650,70 lei;
Calculul sconturilor cedate:
S38 = ( 13.850,70 x 38 x15) / (100 x 360) = 219,30 lei;
S28 = ( 8.650,70 x 28 x 15) / (100 x 360) = 100,93 lei
320,23 lei
Depunerea borderoului la banca:
5114 "Efecte de primit de 22.181,17
"Efecte remise la clienti"
spre scontare"
"Cheltuieli privind 320,23
sconturile acordate"
b)Incasarea banilor:
% = 5114 - 22.181,17
5121 "Efecte remise spre
"Conturi la scontare" 21,960,17
la banci in lei"
627
"Cheltuieli cu 221
serviciile bancare
si asimilate"
In data de 08.III.2008 S.C. TRANS SA ODOBESTI acorda un credit comercial in relatiile cu clientii acceptand efecte comerciale,in valoare de 48.500 lei.
-La primirea efectelor comerciale se face inregistrarea:
5113 = 413 48.500 48.500
Efecte de incasat ' 'Efecte de primit'
-La incasarea efectelor comerciale se face inregistrarea:
'Conturi la banci ' Casa in lei'
in lei'
Contabilitatea operatiunilor efectuate prin conturile bancare
Decontarile prin conturile de la banci sunt cunoscute sub denumirea de decontari fara numerar. Ele detin ponderea cea mai mare in cazul decontarilor intre agentii economici. In acest scop, unitatile economice isi pastreaza disponibilitatile banesti la banci si isi deschid la ele conturi de decontare sau conturi curente.
Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi bancare , se realizeaza cu ajutorul contului 512 "Conturi curente la banci", care se dezvolta pe mai multe conturi de gradul doi, in functie de natura acestor operatii.
Disponibilitatile in lei ale unei unitati comerciale sunt pastrate la banca in conturi deschise pe numele societatii. Din ele se vor face plati in lei, catre alte societti , persoane juridice, etc., care au la randul lor , deschise conturi la banci . ori se va putea ridica numerar pentru nevoile unitatii spre a se face plati prin casieria lui.
Toate operatiunile efectuate prin conturile de la banci sunt consemnate de banca in Extrasul de cont al acestuia, unde se inscrie incasarile , platile si soldul final. Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente prezentate persoanei juridice si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct.
Dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci se inregistreaza distinct in contabilitate fata de cele de platit aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Dobanzile de platit si cele de incasat aferente exercitiului financiar in curs se inregistreaza la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.
Contabilitatea disponibilitatilor banesti in lei, existente in contul de disponibil la banca si miscarea acestora ca urmare a incasarilor si platilor efectuate se realizeaza cu ajutorul contului 5121 " Conturi la banci in lei" - este un cont de activ. Se debiteaza cu sumele platite prin banca sau ridicarile de numerar care micsoreaza disponibilitatile banesti. Soldul debitor exprima suma disponibilitatilor in lei aflate la banca.
Contul 5121 "Conturi curente la banci in lei "poate fi folosit ca un cont de disponibilitati banesti pastrate la banca, fie ca un cont curent, care poate indeplini alternativ functia unui cont de disponibilitati banesti pastrate la banca, ori unui cont de credite de plati pe termen scurt acordate de banca.
Contul 5121 "Conturi curente la banci" se dezvolta pe mai multe conturi sintetice de gradul II:
5121 "Conturi la banci in lei"
5124 " Conturi la banci in devize"
5125"Sumeincursdedecontare" In luna martie 2008 s-au efectuat urmatoarele operatiuni economice privind conturile bancare,la S.C.TRANS SA ODOBESTI :
1) Pe baza facturii nr.1857204 / 02.03.2008 se inregistreaza plata unui furnizor , in valoare de 42.893 lei :
401 = 5121.1 42.893 42.893
"Furnizori" "Conturi la banci
in lei"
2) Se ridica disponibilul de la banca conform filei de CEC nr.308002 din data de 21.03.2008, in valoare de 25.050 lei pentru plata salariilor :
"Casa in lei" "Conturi la banci
in lei"
3) Se platesc cu dispozitia de plata nr.125 / 21.03.2008 datoriile fata de stat si organismele publice.
% = 5121.1 - 12.686
431.1 "Conturi la
' Contributia banci in lei" 5.511
unitatii la
asigurarile sociale'
431.2 2.379
' Contributia
personalului
la asigurarile sociale"
437.1
"Contributia unitatii 751
la fondul de somaj"
437.2
"Contributia personalului 250
la fondul de somaj"
431.3 1.750
''Contributia unitatii la
asigurari de sanatate''
431.4 1620
'' Contributia personalului la
asigurari de sanatate''
431.5 425
'' Contributia unitatii la fondul de accidente
de munca si boli profesinale''
4) Se platesc datoriile fata de bugetul de stat si alte organisme publice.
444 "Conturi la 2.595
"Impozitul pe banci in lei"
salarii"
447.2 187
"Fonduri speciale-
taxe si varsaminte
asimilate"
5) La data de 22.III.2008se inregistreaza plata salariilor cuvenite personalului in suma de lei conform statului de plat a , martie 2008:
"Personal-salarii "Conturi la banci
datorate" in lei"
6) In data de 17.03.2008 pe baza facturii nr.1946201 , S.C.TRANS SA ODOBESTI a procurat bilete de tratament si odihna de la Sindicatul "Loialitatea" in valoare de 7.094 lei.
461 = 5121.1 7.094 7.094
"Debitori diversi" "Conturi la banci
in lei"
-Ulterior justificarea cheltuielilor efectuate :
"Alte cheltuieli de "Debitori
exploatare" diversi"
7) Societatea vinde in baza facturii nr.7316601 cherestea de stejar catre S.C. VALMIR PIATRA NEAMT, la data de 28.03.2008 in valoare de 42.500 lei +TVA 19%.
"Clienti" 701 42.500
"Venituri din vanzarea
produselor finite"
" T.V.A. colectata ''
8) Se incaseaza contravaloarea clientului cu extras nr.8/30.III.2008 in suma de50575lei.
5121 = 411 50.575 50.575
'Conturi la "Clienti"
banci in lei"
9) Facturat prestari servicii catre "Ocolul Silvic Caiuti " conform calculatiei de pret la data de 18.III.2008:
"Debitori 758 2.340.73
O.S. Caiuti" venituri 1.967
din exploatare"
4427 373.73
"TVA colectata"
Ulterior incasarea contravalorii servicilor :
"Conturi la "Debitori O.S. Caiuti ''
banci in lei"
10) La data de 26.III.2008S.C.TRANS SA ODOBESTI inchiriaza un utilaj sectiei DRUMURI FORESTIERE.
Pe data de 31.III.2008 S.C. TRANS SA ODOBESTI incaseaza contravaloarea chiriei cuvenite in suma de 25.475 lei , prin virament bancar.
"Conturi curente "Venituri din
la banci in lei" redevente, locatii de
gestiune si chirii "
11) La finele exercitiului financiar , se inregistreaza pe baza extrasului de cont nr.62 / 30.III.2008 incasarea dobanzilor bancare in suma de 1.134 lei si plata comisioanelor bancare in valoare de 560 lei.
"Conturi curente "Venituri din 1.134 1.134
la banci in lei " dobanzi"
"Cheltuieli cu "Conturi la
serviciile bancare si banci in lei"
asimilate'
12) Se inregistreaza factura numarul 1847569 / 15.III.2008, reprezentand serviciile telefonice furnizate de ROMTELECOM S.A pe luna martie, in valoare de 828 lei+TVA 19%.
626 "Conturi la
'Cheltuieli postale si banci in lei" 828
taxe de telecomunicatii'
'TVA deductibila' 157
13) La data de 31.III.2008 S.C. TRANS SA ODOBESTI . -punct de lucru Livezi vireaza societatii S.C.TRANS SA ODOBESTI din cadrul aceluiasi grup, suma de 220.800lei.
"Conturi la banci "Decontari in cadrul
in lei " grupului"
14) La data de 14.III.2008 societatea achizitioneaza conform facturii nr. 7661042 un program de informatica :
% = 404 - 1.824
208 "Furnizori de
"Alte imobilizari imobilizari' 1.533
necorporale"
4426 291
"TVA deductibila"
- Se inregistreaza plata furnizorului :
"Furnizori de 'Conturi la
imobilizari" banci in lei"
15) Intre S.C.TRANS SA ODOBESTI si S.C. STEFAN LUCIAN IMPEX S.R.L. s-a incheiat un contract de aprovizionare cu combustibil, in valoare de 5.452 lei, TVA 19%.Se efectueaza plata combustibililor conform facturii nr.13887517/04.03.2008.
401 ' Conturi la banci 5.452
'Furnizori ' in lei'
'TVA deductibila'
16) La data de 07.III.2008 S.C. TRANS SA ODOBESTI. efectueaza plata cheltuielilor aferente transportului de personal, TVA 19%.
624 ' Conturi la banci in lei '
'Cheltuieli cu transportul 2.550
de bunuri si de personal'
'TVA deductibila'
17) La data de 29.III.2008 se incheie un contract de inchiriere pentru un imobil dat cu chirie societatii DEXAMART S.R.L. ODOBESTI pe perioada 1ianuarie-31decembrie 2008. Chiria contractata se cifreaza la 1.860 lei.
Se contabilizeaza la data de 30.03.2008, ca venit in avans, a chiriei incasate, conform Extrasului de Cont nr.66.
'Conturi la banci
in lei ' 472 4.538
' Venituri inregistrate in avans'
'TVA colectata'
b) Conturi de disponibilitati pastrate la banci in devize
S.C. TRANS SA ODOBESTI nu dispune de devize aflate la banci, dar este necesar sa facem o scurta descriere asupra modului de functionare a acestor conturi .
Agentii economici care dispun de devize le pot pastra la banci , in conturi deschise pe fiecare moneda straina.
Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor financiare in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea regulamentului operatiunilor de casa, a regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei si a altor reglememntari emise in acest scop.
Unitatile bancare vor reflecta existentele si miscarile de valute straine atat in moneda straina respectiva cat si in lei.
Contabilitatea sintetica a disponibilitatilor banesti in devize existente in contul de la banca, se realizeaza cu ajutorul contului. 5124 "Conturi la banci in devize" -care este un cont de activ; se debiteaza cu sumele in devize incasate in banca si a echivalentului in lei ; se crediteaza cu sumele in devize si echivalentul acestora in lei ;platite prin banca sau ridicate in numerar din banca. Soldul debitor reflecta sumele in devize si echivalentul lor in lei, existente in cont la banca.
c) Sume in curs de decontare
Sunt considerate sume in curs de decontare :
-sume depuse la banca si neaparute in extrasul de cont al bancii ;
-sume virate de catre terti si neaparute in extrasul de cont al bancii ;
-sume depuse la banca prin mandat postal de catre terti dar neajunse la banca ;
-sume consemnate in conturi separate la banci pentru cumparare de valuta.
Contabilitatea sintetica a sumelor in curs de decontare se realizeaza cu ajutorul contului :
5125 "Sume in curs de decontare"- care este un cont de activ . Se debiteaza cu sumele aflate in curs de decontare. Se crediteaza cu sumele decontate, respectiv ajunse in conturile bancare de destinatie. Soldul debitor reprezinta sume aflate inca in curs de decontare.
La data de 14.III.2008, se primesc documente pe baza carora se justifica efectuarea platii de catre S.C.MERVIN S.R.L. GALATI in valoare de 7.625 lei (mandat postal) . Cu toate acestea suma nu apare in extrasul de cont la S.C.TRANS SA ODOBESTI in acelasi timp, ci dupa 4 zile.
a) Se inregistreaza efectuarea platii de catre S.C. MERVIN S.R.L. GALATI pe baza documentelor justificative.
"Sume in curs "Clienti"
de decontare"
Inregistrarea extrasului dupa cinci zile :
"Conturi la "Sume in curs de
banci in lei" decontare"
c) Carnete de cecuri cu limita de suma
Sunt instrumente de decontare care asigura rezervarea unor sume de bani, la dispozitia furnizorilor, necesare efectuarii platii produselor si serviciilor efectuate de acestia.
Sumele respective se vireaza in conturi distincte din conturile de disponibilitati ale cumparatorilor si se inscriu ca limita maxima de plati pe un carnet de CEC cu limita de suma.
Contabilitatea operatiilor privind carnetele de cecuri cu limita de suma se realizeaza cu ajutorul contului :
5126 "Carnete de cecuri cu limita de suma " - este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea carnetelor de banca. Se crediteaza cu platile efectuate in favoarea furnizorilor de bunuri si servicii. Soldul debitor reflecta valoarea cecurilor neutilizate .
Se inregistreaza urmatoarele operatiuni economice in luna martie 2004 :
1) S.C.TRANS SA ODOBESTI efectueaza cheltuieli de protocol ocazionate de organizarea Sedintei AGA din 4.III.2008, in valoare de 1.856lei, din care 296 lei reprezinta TVA.
401 ' Carnete de cecuri cu 1.560
'Furnizori' limita de suma'
4426 296
'TVA deductibila'
S.C. IATSA TG. OCNA efectueaza o lucrare de reparatii pentru S.C. TRANS SA ODOBESTI in valoare de 875 T.V.A 19%.Se efectueaza plata furnizorului pe baza de carnet CEC nr. 308049/2.03.2007.
% = 5126 - 1.041
401 ' Carnete de cecuri cu 875
'Furnizori ' limita de suma'
'TVA deductibila'
4.4. Contabilitatea dobanzilor privind disponibilitatile
banesti si creditele pe termen scurt
Contabilitatea dobanzilor de primit sau de platit se realizeaza cu ajutorul contului 518 "Dobanzi", ce se dezvolta pe urmatoarele conturi de gradul II :
5186 "Dobanzi de platit"
5187 "Dobanzi de incasat"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dobanzilor datorate, precum si a dobanzilor de incasat , aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, respectiv disponibilitatilor aflate in conturile curente.
Dobanzile datorate si cele de incasat, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare ,respectiv venituri financiare.
Contul 518 "Dobanzi' este un cont bifunctional.
In debitul contului 518 "Dobanzi" se inregistreaza :
dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (766);
dobanzile platite aferente imprumuturilor primite (512);
In creditul contului 518 "Dobanzi" se inregistreaza :
-dobanzile datorate, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente(666);
-dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (512).
Soldul debitor reprezinta dobanzile de primit, iar soldul creditor, dobanzile de platit.
Dat fiind situatia negativa a trezoreriei la un moment dat sau aparitia unor plati ce depasesc pe moment posibilitatile,de plata ale intreprinderii, banca va putea interveni in ajutorul acestuia cu credit bancar pe termen scurt.
Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt se realizeaza cu ajutorul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creditelor acordate de banci pe termen scurt. Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este un cont de pasiv. In creditul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se inregistreaza:
-creditele bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte , inclusiv dobanzile datorate ( 512, 66).
In debitul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se inregistreaza:
-creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusive dobanzile platite (512).
Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite.
Acest cont se dezvolta pe mai multe conturi sintetice de gradul II astfel :
5191 "Credite bancare pe termen scurt"
5192 " Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta "
5193 "Credite externe guvernamentale"
5194 "Credite externe garantate de stat"
5195 "Credite externe garantate de banci"
5196 "Credite de la trezoreria statului"
5197 "Credite interne garantate de stat"
"Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt"
In contabilitatea S.C.TRANS SA ODOBESTI. se inregistreaza urmatoarele operatiuni economico-financiare:
S.C. TRANS SA ODOBESTI dispune de lichiditati in contul curent la BCR in suma de 31.854 lei. Pentru contul curent dobanda la vedere este de 8%. La sfarsitul lunii banca va calcula clientului sau o dobanda in valoare de 213 lei. Societatea va pastra lichiditati la nivelul aceleiasi sume si luna urmatoare. Inregistrarile in contabilitate se efectueaza astfel:
Incasarea dobanzii pentru luna curenta :
5121.1 = 766 213 213
"Conturi la banci "Venituri din
in lei" dobanzi "
Dreptul de a incasa dobanda si luna urmatoare :
= 766 213 213
"Dobanzi de "Venituri din
incasat" dobanzi"
La sfarsitul lunii se evidentiaza incasarea dobanzii :
5121.1 = 5187 213 213
"Conturi la banci "Dobanzi de
in lei" incasat"
2) La data de 29.III.2008, S.C. TRANS SA ODOBESTI contracteaza cu Banca Romana pentru Dezvoltare un credit pe termen scurt (9 luni), in valoare de 260.000 lei , pentru care va plati o dobanda anuala de 23 % .Rambusarea creditului se va face la scadenta urmand ca pana atunci, lunar ,sa se achite dobanda.
Se evidentiaza acordarea creditului :
5121.1 = 5191 260.000 260.000
"Conturi la banci "Credite bancare
in lei" pe termen scurt "
Se inregistreaza dobanda lunara si se vireaza bancii :
"Cheltuieli "Dobanzi aferente
privind creditelor bancare pe
dobanzile" termen scurt"
5198 = 5121.1 6.644 6.444
"Dobanzi aferente "Conturi la
creditelor bancare banci in lei"
pe termen scurt "
La scadenta se va efectua restituirea creditului ( peste 9 luni) :
"Credite bancare "Conturi la banci
pe termen scurt" in lei "
4.5.Contabilitatea numerarului din casierie si a altor valori
Exista o diversitate de operatiuni ce se desfasoara prin casieria unitatii, astfel vom distinge :
- operatiuni care vor viza numerarul in lei si in devize ;
- operatiuni legate de alte valori.
Corespunzator acestor tipuri de operatiuni, in planul contabil general exista : contul 531'Casa' si 532'Alte valori'.
a) Decontarile in numerar in lei
Operatiile de incasari si plati in lei au o pondere redusa in totalul decontarilor.
Asemenea operatii se fac prin caseria unitatii cu respectarea prevederilor legale. [39]
Toate operatiile de casa se inscriu de catre casier in "Registrul de casa ", care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.
Contabilitatea sintetica a operatiilor de casa in lei se tine cu ajutorul contului 5311 "Casa in lei",care este un cont de activ.Se debiteaza cu incasarile in lei prin casieria unitatii. Se crediteaza cu platile in lei prin casieria unitatii. Soldul debitor reprezinta existentul in lei din casieria unitatii
Disponibilitatile banesti ale S.C.TRANS SA ODOBESTI se gasesc sub forma numerarului existent in casierie si sub forma altor valori. In acest scop sunt utilizate conturile sintetice: 531"Casa" si 532 "Alte valori".
Pe baza registrului de casa si a documentelor insotitoare in contabilitatea financiara a societatii comerciale S.C.TRANS SA ODOBESTI ,au loc urmatoarele inregistrari :
Cu fila de CEC nr.368923 din data de 10.03.2008 se ridica numerar de la banca pentru plata avansului in suma de lei.
"Casa in lei" "Viramente interne"
Se inregistreaza plata avansului pe baza "Listelor de avans" din data de 11.03.2008 in valoare de 111.512.653 lei.
425 = 5311 11.151 11.151
"Avansuri acordate" "Casa in lei"
Conform centralizatorului chitantelor din data de 15.03.2008, se inregistreaza achitarea de catre terti a contravalorii serviciilor prestate de unitate in valoare de 5.539 lei ( inclusiv TVA).
"Casa in lei' 704 4.654
"Venituri din lucrari
executate si servicii
prestate "
4427 884
"TVA colectata"
Se depune la banca pe baza "Foii de varsamant " nr.442832 din data de 16.III.2008 sumele incasate cu o zi in urma. Concomitent se ridica de la banca extrasul de cont prin care se confirma operatiunea de ridicare a banilor de catre casier din data de 10.III.2008.
Se inregistreaza depunerea la banca a sumelor incasate :
581 = 5311 5.539 5.539
"Viramente "Casa in lei"
interne"
Inregistrarea extrasului de cont pentru operatiunea din data de 10.III.2008.
"Viramente "Conturi la banci
interne" in lei"
5) Se inregistreaza achizitionarea unui cartus conform facturii nr. 8915 / 1.03.2008 pentru imprimanta de la Biroul "Desfacere ", in valoare de 586 lei, TVA 19%.
604 ''Casa in lei" 586
"Cheltuieli privind
materialele nestocate"
"TVA deductibila"
6) Se platesc asociatilor dividende in data de 30.III.2008 in valoare de 8.120 lei, cu 16% impozit.
- Se inregistreaza dividendele datorate actionarilor 8.120 lei.
'' Repartizarea profitului'' '' Dividende''
- Se platesc dividendele, evidentiindu-se si impozitul aferent de 16 %.
457 = % 8.120 -
'' Dividende'' 51211 6.821
'' Conturi la banci in lei''
''Alte impozite''
7) In data de 17.III.2008 se acorda din casieria unitatii, conform Dispozitiei de plata nr.72, un avans numerar in suma de 1.280 lei, unui salariat al unitatii pentru achizitionarea unor piese de schimb.
"Avansuri de "Casa in lei"
trezorerie "
8) La data de 02.III.2008 se inregistreaza incasari din contul de la banca in suma de 4.889lei, din restituire avans de trezorerie neutilizat 1.100 lei , de la clienti in valoare de 1.893 lei, din chirii in suma de 2.680 lei.
5311 = % 10.562 -
' Casa in lei ' 5121.1 4.889
"Conturi la banci in lei"
"Avansuri de trezorerie"
411 1.893
"Clienti"
706 2.680
"Venituri din redevente,
locatii de gestiune si chirii"
9) La data de 03.III.2008 se inregistreaza servicii executate de RANK XEROX pentru aparatele XEROX si FAX achizitionate de S.C.TRANS SA ODOBESTI . in valoare de 893 lei, TVA inclus.
628 "Casa in lei"
"Alte cheltuieli cu 723
serviciile executate
de terti"
"TVA deductibila"
10) Cu ocazia inventarierii la data de 23.III.2008 se constata un plus de inventar in casieria unitatii in valoare de 58 lei.
"Casa in lei" "Alte venituri din
exploatare "
11) In data de 31.III.2008 se inregistreaza plati catre furnizorii de material lemnos prin casieria unitatii.
"Furnizori" "Casa in lei"
12) Se inregistreaza in data de 03.III.2008 despagubiri in valoare de 268 lei,acordate S.C Onedil pentru nerespectare contract nr.1281/01.03.2007,privind livrarea de masini unelte.
6581 = 5311 268 268 'Despagubiri,amenzi ' Casa in lei'
si penalitatti'
b) Decontari in numerar in valuta
Evidenta operativa a numerarului in devize se tine cu ajutorul Registrului de casa, care va avea coloane atat pentru incasari , plati, sold in lei cat si pentru asemenea operatii in devize.
Contabilitatea sintetica a numerarului in valuta se realizeaza cu ajutorul contului :
5314 "Casa in devize" - care este un cont de activ. Se debiteaza cu incasarile in valuta prin caseria unitatii. Se crediteaza cu platile in valuta prin casieria unitatii. Soldul debitor reprezinta existentul in valuta din casieria unitatii.
In cadrul S.C.TRANS SA ODOBESTI fluxurile banesti nu se desfasoara in devize, ci numai in lei.
OBSERVATII: In ordonanta guvernului nr.15/1996 privind reglementarea unor masuri financiare, republicata in Monitorul Oficial nr. 1224/20.12.2004 se prevad urmatoarele:
a). Plati catre persoane juridice in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon zilnic in suma de 5.000 lei.
b).Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei.
c).Se admit plati catre o singura persoana juridica in limita unui plafon zilnic in numerar in suma de 10.000 lei, in cazul platilor catre retelele de magazine de tipul Cash& Carry, care sunt organizate si functioneaza in baza legislatiei in vigoare.
d).Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre astfel de magazine, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 10.000 lei.
Alte valori pastrate in casieriile unitatii
In categoria altor valori sunt incluse: timbre fiscale si postale; bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie precum si alte valori.
Contabilitatea altor valori se realizeaza cu ajutorul contului: 532 "Alte valori" care se dezvolta pe conturi sintetice de gradul doi dupa cum urmeaza :
5321 "Timbre fiscale si postale"
5322 "Bilete de tratament si odihna"
5323 "Tichete si bilete de calatorie"
5328 "Alte valori"
Conturile 5321 "Timbre fiscale si postale" si 5328 "Alte valori" pot fi caracterizate astfel:
-sunt conturi de activ . Se debiteaza la procurarea altor valori. Se crediteaza la iesirea, prin folosire, a altor valori .Soldul debitor reprezinta alte valori existente in casierie.
Se contabilizeaza urmatoarele operatiuni economice la S.C. TRANS SA ODOBESTI :
1) In data de 25.III.2008 unitatea achizitioneaza pe baza facturii nr.9326521 urmatoarele valori:
-timbre postale in valoare de 56 lei
-bilete de tratament si odihna in valoare de 6.000lei + (TVA 19%)
a) Se inregistreaza procurarea de bilete de tratament si odihna si timbre postale.
% = 401 - 7.014
5321 "Furnizori" 56
"Timbre fiscale si postale"
"Bilete de tratament si
odihna"
"TVA deductibila"
b) Biletele de tratament si odihna se achita din contul de disponibilitati, iar timbrele postale prin numerar din casierie:
"Bilete de tratament "Conturi curente
si odihna" la banci"
"Timbre fiscale si "Casa in lei"
postale"
Se acorda la data de 02.III.2008 un numar de 10 bilete de tratament si odihna in valoare de 3.000 lei , urmand ca salariatii sa achite din salarii 50% din valoarea acestora.
658 "Bilete de tratament 1.500
"Alte cheltuieli de si odihna"
exploatare"
"Alte datorii si creante
in legatura cu personalul"
3) Se inregistreaza consumul de timbre postale la data de 28.III.2008.
"Cheltuieli postale si "Timbre fiscale
taxe de telecomunicatii" si postale"
4) In data de 22.III.2008 unitatea achizitioneaza pe baza facturii cu numarul 28365 / 22.03.2008, BCF-uri (bonuri de benzina) de la SNP PETROM BACAU, in valoare de 2.500 lei.
-Se inregistreaza achizitionarea de BCF-uri conform facturii:
"BCF-uri" "Furnizori"
-Se inregistreaza justificarea cheltuielilor efectuate:
604 = 5328.1 2.500 2.500
"Cheltuieli privind "BCF-uri"
materialele nestocate"
4.6 Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie
Printre modalitatile de decontare cu tertii se inscriu si platile din acreditive si din avansuri de trezorerie.
Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 54"Acreditive".
In continuare vom prezenta particularitatile conturilor din grupa 54"Acreditive".
a) Acreditive
Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale cumparatorului, virate intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului si destinate achitarii obligatiilor fata de acesta, pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. El poate fi alimentat si din credite bancare pe termen scurt , daca cumparatorul nu dispune de lichiditati proprii.
Deschiderea acreditivului se comunica bancii furnizorului prin intermediul bancii cumparatorului,odata cu conditiile in care el se realizeaza.
Pentru incasarea sumelor prevazute in acreditiv,furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care apartine documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor si prestarea serviciilor.
Acreditivele pot fi deschise in lei sau in valuta.
In practica, se utilizeaza mai multe tipuri de acreditive.
Astfel , in derularea tranzactiilor comerciale internationale firma exportatoare nu este ea insasi producatoarea marfii, ci indeplineste doar rolul de intermediar. In aceste cazuri, decontarea marfii se poate face utilizand acreditivul documentar in variantele transferabil sau back to back. O alternativa la aceste doua modalitati de decontare este si acreditivul cesionat, care desi prezinta riscuri, isi gaseste eficienta in situatia in care intermediarul si furnizorul real al marfii au deplina incredere unul in celalalt.
Acreditivul transferabil este un acreditiv in virtutea caruia beneficiarul sau are dreptul sa solicite bancii autorizate sa plateasca, accepte, negocieze etc. sa faca acreditivul utilizabil, total sau partial, catre unul sau mai multi beneficiari, denumiti beneficiari secunzi.
In practica , recurgerea la acreditiv transferabil se face in situatia in care primul beneficiar nu este el insusi furnizorul real al marfii, indeplinind simplul rol de intermediar, sau atunci cand, pentru realizarea productiei la export, apeleaza la diversi subfurnizori.
Deoarece transferul unui acreditiv presupune riscuri atat pentru importator cat si pentru banca transferatoare, un acreditiv transferabil poate fi transferat o singura data.
In general, acreditivul transferabil este utilizat de firmele mici si mijlocii, ce nu sunt suficient de puternice pentru a recurge la alte surse de finantare si a caror organizare le permite implicarea in operatiuni ce depasesc propriile posibilitati financiare.
Contabilitatea sintetica a acreditivelor deschise la banci pentru efectuarea de plati in favoarea furnizorilor se realizeaza cu ajutorul conturilor :
5411 "Acreditive in lei"
5412 "Acreditive in devize
Contul 5411 "Acreditive in lei" -care este un cont de activ. Se debiteaza cu sumele virate in conturile de acreditive deschise la dispozitia furnizorilor. Se crediteaza cu sumele platite furnizorilor din acreditive si cu sumele aferente acreditivelor expirate. Soldul debitor reprezinta acreditivele in lei deschise la banci.
Contul 5412 "Acreditive in devize" -care este un cont de activ. Se debiteaza cu sumele in devize virate in conturile de acreditive deschise la dispozitia furnizorilor si cu diferentele favorabile de curs valutar aferente soldului la inchiderea exercitiului. Se crediteaza cu sumele platite furnizorilor in devize ,restituite din acreditivele expirate si cu diferentele nefavorabile de curs valutar , aferente operatiilor si sodului privind acreditivele deschise. Soldul debitor reprezinta acreditivele in devize,deschise la banci.
Aplicatii :
1) La data de 18 martie 2008 se deschide un acreditiv in lei, la dispozitia unui furnizor intern ( S.C. MERVIN S.R.L. GALATI ) in valoare de 38.175 lei.
Se primesc facturi pentru materiile prime aprovizionate in suma de 27.080 lei, care se achita din acreditiv.
Se anuleaza partea neutilizata din acreditiv.
In contabilitate se va inregistra astfel:
a) Deschiderea acreditivului :
541 = 5121.1 38.175 38.175
"Acreditive" "Conturi la
banci in lei"
b) Stingerea obligatiei fata de furnizor, prin achitarea acesteia din acreditiv :
401 = 541 27.080 27.080
"Furnizori" "Acreditive"
c) Anularea partii neutilizate din acreditiv
5121.1 = 541 11.095 11.095
"Conturi la banci "Acreditive"
in lei"
S.C.TRANS SA ODOBESTI .incheie un contract in data de 30 02.2008 ,pentru achizitionarea de materii prime, cu S.C ALMAS S.R.L., urmand ca prima livrare sa se efectueze in data de 05.03.2008.Valoarea totala a contractului este de 134.404 lei si urmeaza a fi onorat in doua transe, astfel :
- 7 martie 2008 -67.202 lei
-30 martie 2008 -67.202 lei
a) S.C.TRANS SA ODOBESTI a hotarat deschiderea unui acreditiv in favoarea S.C ALMAS S.R.L. pe data de 1.03.2008 in valoare de 134.404 lei.In contabilitate se va inregistra astfel :
'Acreditive ' ' Conturi la banci
i n lei'
b)La sosirea primului lot din materiile prime se primeste si factura nr.4486, care se va inregistra astfel :
% = 401 - 134.404
301 ' Furnizori ' 112.945
'Materii prime'
'TVA deductibila'
Se inregistreaza plata furnizorului , conform scadentarului-prima transa ;
'Furnizori ' ' Acreditive'
Se inregistreaza plata furnizorului, conform scadentarului, ultima transa :
'Furnizori' ' Acreditive'
b) Avansurile de trezorerie
Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau altor salariati din unitate in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderilor cum sunt:
-aprovizionari de materiale si alte bunuri de valori mici;
-efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol, reclama si publicitate ;
-cheltuieli de transport , deplasari, detasari;
-servicii postale si taxe de telecomunicatii.
Asemenea avansuri de trezorerie pot fi acordate in lei si in devize.
Contabilitatea sintetica a avansurilor de trezorerie se realizeaza cu ajutorul contului:
542 "Avansuri de trezorerie" -care este un cont de activ. Se debiteaza cu avansurile de trezorerie acordate in lei sau in devize. Se crediteaza la justificarea avansurilor detrezorerie sau la restituirea lor. Soldul debitor reprezinta sumele ca avansuri de trezorerie, nedecontate.
Intreprinderea analizata se foloseste de contul 542 "Avansuri de trezorerie"in exercitarea activitatii sale.
Se contabilizeaza urmatoarele operatiuni economico-financiare la S.C.TRANS SA ODOBESTI :
1) Se acorda salariatului Ionescu Radu , un avans de trezorerie in valoare de 1.650 lei, conform Dispozitiei de plata nr.67 / 7.III.2008, care se deplaseaza la S.C. IPORO COM Brasov, pentru achizitionarea unor piese de schimb.
Costul de achizitie facturat este de 1.280 lei, cu TVA=243 lei iar cheltuielile de deplasare conform decontului se cifreaza la 95,6 lei.
Inregistrarile contabile sunt:
a) Se inregistreaza valoarea sumei incredintate salariatului :
"Avansuri de "Casa in lei"
trezorerie "
b) Luarea in evidenta a pieselor de schimb achizitionate (8.III.2008):
301 "Avansuri de 1.280
"Materii prime " trezorerie"
"TVA deductibila"
"Cheltuieli cu deplasari
detasari, transferari'
c) Incasarea sumei necheltuite, restituita de salariat catre casierie ( 8.III.2008) :
"Casa in lei" "Avansuri de
trezorerie"
2) In data de 24.III.2008, se acorda un avans de trezorerie unui salariat pentru deplasarea catre ASFOR Bucuresti, in vederea reinnoirii atestatului pentru exploatare forestiera. Avansul acordat este de 3.800 lei.
Din totalul avansului acordat, salariatul justifica suma de 2.859 lei reprezentand:
-plati taxe de participare in valoare de 2.759 lei
-diurna deplasare in valoare de 100 lei
Inregistrarile contabile sunt:
a) Acordarea avansului de trezorerie conform dispozitiei de plata nr.468911/ 24.03.2008.
"Avansuri de "Casa in lei"
trezorerie "
b) Prezentarea decontului justificativ si restituirea sumei necheltuite la data de 25.03.2008.
625 "Avansuri de
"Cheltuieli cu trezorerie" 2.859
deplasari, detasari,
transferari"
"Casa in lei'
Contabilitatea viramentelor interne
Elementele de trezorerie ale agentilor economici pot face obiectul unor transferuri de la un loc de depozitare la altul si anume :
-intre conturile bancare deschise la banci diferite ;
-intre conturile bancare si casieria unitatii.
Contabilitatea viramentelor interne se tine cu ajutorul contului 581 "Viramente interne" -care este un cont de activ. Se debiteaza cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie . Se crediteaza cu sumele intrate dintr-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie. Soldul debitor reprezinta elemente de trezorerie virate la un alt loc de destinatie si neajunse la acesta.
Se inregistreaza urmatoarele aspecte la societatea analizata :
1. Se ridica de la banca cu fila de CEC nr.835 / 31.03.2008 de catre un administrator, suma de 3.895 lei, pentru plata unui furnizor.
"Casa in lei" "Viramente interne"
Se primeste extrasul de cont nr.78532 / 03.04.2008 care confirma ridicarea celor 3.895 lei din banca la data de 31.03.2008.
581 = 5121.1 3.895 3.895
"Viramente "Conturi la
interne" banci in lei "
2. S.C.TRANS SA ODOBESTI depune in contul curent deschis la BCR pe baza foii de varsamant nr.532345 din 06.03.2008 suma de 5.269 lei, reprezentand incasari pentru servicii prestate catre S.C. ITS S.R.L. .
Inregistrarea foii de varsamant privind depunerea sumei in contul curent, presupune doua inregistrari contabile, astfel:
a) Depunerea la banca a sumei de 5.269 lei.
"Viramente "Casa in lei"
interne"
b) Se primeste extras de cont nr.452 / 07.03.2008 prin care se confirma depunerea sumei de 5.269 lei.
"Conturi la "Viramente
banci in lei" interne"
4.8. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea
conturilor de trezorerie
In cazul in care la efectuarea inventarierii se constata o depreciere a titlurilor de plasament sau a altor valori de trezorerie,potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii se pot constitui provizioane corespunzator deprecierii suferite de catre acestea.
Provizioanele reprezinta fonduri constituite intr-o perioada de gestiune, pe seama cheltuielilor, cu scopul acoperirii riscurilor si a pierderilor posibile datorita deprecierii bunurilor si a cresterii obligatiilor.
Constituirea provizioanelor si alte operatiuni cu acestea se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 59 "Provizoane pentru deprecierea conturilor de trezorerie.
In aceasta grupa intra urmatoarele conturi:
591 "Provizioane pentrru deprecierea investitiilor financiare la societatile diin cadrul grupului";
592 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii";
593 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor";
595 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate";
596 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor";
598"Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate"
Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii provizioanelor pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din cadrul grupului, actiunilor proprii, actiunilor, obligatiilor emise si rascumparate, obligatiunilor si a altor investitii financiare si creante assimilate, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora potrivit legii.
Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv.
In creditul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie " se inregistreaza:
-valoarea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie, constituite sau suplimentare , potrivit legii,pe feluri de provizioane (686).
In debitul acestor conturi se inregistreaza sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie ( 786).
Soldul conturilor reprezinta valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile constatate , existente la sfarsitul perioadei.
1) La data de 18.03.2008 se inregistreaza constituirea provizioanelor pentru deprecierea actiunilor cumparate de S.C TRANS SA ODOBESTI .
"Cheltuieli de exploatare "Provizioane pentru
privind provizioanele pentru deprecierea
deprecierea activelor actiunilor"
circulante"
2) In exercitiul financiar urmator se anuleaza provizionul constituit pentru actiunile vandute.
"Provizioane pentru "Venituri din provizioane
deprecierea actiunilor" pentru deprecierea
activelor circulante'
4.9.Jurnal de inregistrare privind operatiunile de trezorerie pe luna Martie 2008
|
Nr.nota |
ARTICOL CONTABIL |
SUME DEBITOARE |
SUME CREDITOARE |
|
= % 5121.1 509 | |||
Se inregistreaza rascumpararea actiunilor, prin virament bancar.
|
111 |
698 |
||
Se inregistreaza achizitionarea unui cartus pentru imprimanta,conform facturii nr.8915/ 01.03.2008, in valoare de 5.869.890 + TVA 19%.
Se inregistreaza deschiderea acreditivului.
|
02.03.2008 |
|||
Se inregistreaza plata unui furnizor in baza facturii numarul 1857204 / 02.03.2008.
|
401 |
875 166 |
1.041 |
|
Se inregistreaza plata furnizorului cu carnet CEC nr.3080049/02.03.2008.
|
5311 = % 5121 542 411 706 |
10.562 |
1.100 1.893 2.680 |
|
Se inregistreaza incasari din contul de la banca in suma de 4.889lei, din restituire
avans neutilizat 1.100 lei, de la clienti 1.893 lei, din chirii 2.680 lei.
|
658 |
3.000 |
||
Se acorda un numar de 10 bilete de tratament si odihna in valoare de 3.000 lei, urmand ca salariatii sa achite 50% din valoarea acestora.
|
02.03.2008 |
|||
|
= 5121.1 |
237.500 |
||
Se inregistreaza cumpararea obligatiunilor.
|
33.825,4 |
33.825,4 |
||
Se inregistreaza valoarea cecului depus la banca de catre S.C.MOPAF ODOBESTI.
|
268 |
268 |
||
Se inregistreaza plata amenzilor pentru nerespectare contractului nr.1281/ 01.03.2008 .
|
- 723 169 |
893 |
||
Se inregistreaza serviciile executate de RANK XEROX, in valoare de 893 lei,cu
TVA inclus.
|
22.181,17 320,23 |
22.501,4 |
||
Se inregistreaza depunerea borderoului la banca.
|
% = 5114 |
21.906,17 |
22.181,17 |
|
Se inregistreaza incasarea banilor.
|
296 |
1.856 |
||
Se inregistreaza cheltuieli de protocol in valoare de 1.856 lei,TVA 19%.
|
5.452 |
6.488 |
||
Se inregistreaza factura nr. 13887517/04.03.2008 prin care se efectueaza plata materialelor.
|
33.825,40 |
33.825,40 |
||
Se inregistreaza incasarea contravalorii cecului de decontare conform extrasului de cont.
|
5.269 |
5.269 |
||
Se inregistreaza foaia de varsamant cu numarul 532.345/ 06.03.2008, care se depune la
banca cu suma de5.269 lei.
Se inregistreaza rascumpararea obligatiunilor.
Se inregistreaza anularea obligatiunilor.
|
= 5311 | |||
Se inregistreaza acordarea avansului de trezorerie in valoare de1.650 lei, conform
D.P. nr.67 / 07.03.2008.
Se inregistreaza extrasul de cont nr.452 / 07.03.2004 prin care se confirma depunerea sumei de 5.269 lei.
|
= 541 | |||
Se inregistreaza conform graficului plata furnizorului,prima transa.
|
2.550 |
3.034,5 |
||
Se inregistreaza plata cheltuielilor aferente transportului de personal.
|
1.618,6 |
|||
Se inregistreaza luarea in evidenta a pieselor de schimb achizitionate de salariat.
Se inregistreaza incasarea sumei necheltuite, restituita de salariat catre casieria unitatii.
Se inregistreaza vanzarea a 2000 de obligatiuni la un pret mai mic decat cel de achizitie.
|
48.500 |
48.500 |
||
Se inregistreaza primirea efectelor comerciale in valoare de 48.500 lei.
Se inregistreaza conform filei de CEC nr.368923 / 10.03.2008 ridicarea disponibilului de la banca in valoare de 11.151 lei , necesar pentru plata avansurilor pe luna martie.
|
425 = 5311 | |||
Se inregistreaza plata avansului pe baza "Listelor de avans" catre salariati pe luna martie
in suma de 11.151 lei.
Se inregistreaza efectuarea platii de catre S.C.MERVIN S.R.L. pe baza documentelor justificative.
|
% = 404 |
- |
1.824 |
|
Se inregistreaza achizitionarea unui program de informatica,conform facturii
nr.7661042/ 14.03.2008.
|
1.824 |
1.824 |
||
Se inregistreaza plata furnizorului.
|
- 33.580 65.520 |
99.100 |
||
Se inregistreaza achizitonarea a 2300 de actuni la pretul de 14,6 lei / buc. si 5200 de
actiuni la pretul de12,6 lei / buc.
|
704 4427 |
- 4.654 884 |
||
Se inregistreaza achitarea de catre terti a contravalorii serviciilor prestate de unitate in valoare de 5.539lei, conform centralizatorului chitantelor din data de 15.03.2008 (inclusivTVA).
|
% = 5121.1 626 4426 |
- 828 157 |
985 |
|
Se inregistreaza factura nr. 1847569 / 15.03.2008 reprezentand serviciile telefonice, in valoare de 985 lei +TVA 19%.
|
11.151 |
11.151 |
||
Se inregistreaza extrasul de cont pentru operatiunea din data de 10.03.2008.
|
5.539 |
5.539 |
||
Se inregistreaza depunerea la banca pe baza "Foii de varsamant " nr. 442832 / 16.03.2008 a sumelor incasate cu o zi in urma.
|
7.094 |
7.094 |
||
Se inregistreaza procurarea de bilete de tratament si odihna de la Sindicatul "Loialitatea",pe baza facturii nr. 1946201/17.03.2008
|
1.280 |
1.280 |
||
Se inregistreaza un avans in numerar in suma de 1.280 lei unui salariat
pentru achizitionarea unor piese de schimb cu D.P. nr. 72 / 17. 03.2008 .
|
758 4427 |
2.340,73 |
- 1.967 373,73 |
|
Se inregistreaza prestari servicii conform calculatiei de pret.
|
23.411.486 |
2.340,73 |
||
Se inregistreaza incasarea contravalorii serviciilor.
|
38.1750 |
|||
Se inregistreaza deschiderea acreditivului.
|
1.500 |
1.500 |
||
Se inregistreaza constituirea provizionului pentru deprecierea actiunilor cumparate
de S.C.TRANS SA ODOBESTI .
|
25.050 |
25.050 |
||
Se inregistreaza conform filei CEC nr. 308002 / 21.03.2008, ridicarea disponibilului
de la banca in valoare 25.050 de lei pentru plata salariilor, conform chenzineia -II-a.
|
7.625 |
7.625 |
||
Se inregistreaza extrasul de cont nr.33120 / 21.03.2008 ce confirma suma de 7.625 lei depusa in banca.
|
% = 5121.1 |
12.686 |
||
Se inregistreaza cu D.P. nr.125 / 21.03.2008 plata datoriilor fata de stat si organismele publice.
|
- 187 | |||
Se inregistreaza plata datoriilor fata de stat si alte organisme publice.
|
25.050 |
25.050 |
||
Se inregistreaza plata salariilor cuvenite personalului.
|
2.500 |
2.500 |
||
Se inregistreaza achizitionarea de BCF-uri de la SNP PETROM BACAU in valoare de 2.500 lei, pe baza facturii nr.28356 / 22.03.2008.
|
58 |
58 |
||
Se inregistreaza cu ocazia inventarierii se constata un plus de inventar in casieria
unitatii in valoare de 585.600 lei.
|
27.080 |
|||
Se inregistreaza stingerea obligatiilor fata de furnizor, prin achitarea acesteia din acreditiv.
Se inregistreaza anularea partii neutilizate din acreditiv.
|
= 5311 |
3.800 |
3.800 |
|
Se inregistreaza conform D.P. nr. 468911 / 24.03.2008 acordarea unui avans de trezorerie unui salariat pentru deplasarea catre ASFOR Bucuresti.
|
24.03.2008 |
|||
|
506 764 | |||
Se inregistreaza vanzarea restului de obligatiuni (3000 buc.) la un pret mai mare decat cel de cumparare.
Se inregistreaza prezentarea decontului justificativ si restituirea sumei necheltuite de
catre salariat.
|
56 | |||
Se inregistreaza procurarea de bilete de tratament si odihna si timbre postale,pe baza
facturii nr.9326521/ 25.03.2008.
Se inregistreaza achitarea biletelor de tratament si odihna din contul de disponibiltati.
Se inregistreaza achitarea timbrelor postale prin numerar din casieria unitatii.
Se inregistreaza extras de cont nr. 456 / 25.03.2008 care confirma ridicarea a250.500.347
lei, pentru plata chenzinei a-II-a.
Se inregistreaza consumul de timbre postale.
|
701 4427 | |||
Se inregistreaza vanzarea de cherestea cu factura nr..7316601/ 28.03.2008 in valoare de 42.550 lei +TVA 19%.
|
29.03.2008 |
|||
|
472 4427 | |||
Se inregistreaza chiria incasata, conform extrasului de cont nr. 66.
Se inregistreaza dobanda lunara pentru creditul imprumutat si se vireaza bancii.
Se inregistreaza incasarea contravaloarea clienti in suma de 50.575 de lei,
conform extrasului de cont nr.8 / 30.03.2008.
|
1.134 |
|||
Se inregistreaza incasarea dobanzilor bancare pentru luna curenta, pe baza extrasului de cont nr. 62/30.03.2008.
Se inregistreaza pe baza cecului nr. 61.489 / 30.03.2008 ridicarea disponibilului de la banca in valoare de 8.120 lei pentru acordarea de premii angajatiilor unitatii, cu 16% impozit.
Se inregistreaza plata furnizorului conform scadentarului, ultima transa.
Se inregistreaza dividende datorate actionarilor.
|
5121.1 446 | |||
Se inregistreaza plata dividendelor si impozitul pe dividende .
|
509 = 5311 | |||
Se inregistreaza achitarea celor 1000 de actiuni proprii rascumparate la sfarsitul lunii.
|
5121.1 = 706 | |||
Se inregistreaza incasarea contravalorii chiriei unui utilaj.
Se inregistreaza platile catre furnizorii de materie prima.
Se inregistreaza extrasul de cont nr. 505/31.03.2008 prin care se confirma operatiunea de ridicare a banilor de catre casier ( din data de 30.03.2008).
Se inregistreaza plata comisioanelor bancare .
Se inregistreaza suma 220.800 lei, S.C. TRANS SA ODOBESTI LIVEZI vireaza societatii S.C. TRANS SA ODOBESTI suma 220.800 lei.
Se inregistreaza cu fila CEC nr. 835 /31.03.2008, suma de 3.895 lei pentru plata unui furnizor.
CONCLUZİİ Sİ PROPUNERİ
Performanta societatii S.C. TRANS SA ODOBESTI este influentata de mediul politic si economic in care opereaza afacerile, acest mediu fiind un factor primordial pentru determinarea si atingerea scopurilor in vederea realizarii obiectivelor planificate. Pentru realizarea acestor obiective, se impune necesitatea folosirii corespunzatoare a tuturor resurselor materiale, financiare si umane de care dispune societatea, in vederea obtinerii efectului maxim in conditiile unor costuri avantajoase.
Viata economico-financiara a agentilor economici se desfasoara in stransa legatura cu mediul in care functioneaza si evolueaza acestia.Un mediu de afaceri sanatos este acela care poate fi caracterizat prin flexibilitate, stabilitate si calitate inalta a vietii.Viata financiara a intreprinderii rezulta din participarea acesteia la schimburi pe baza de moneda.Orice schimb implica doua miscari de sens contrar :una generata de transferul de bunuri si servicii, iar alta de transfer de moneda.
Fenomenul financiar se naste din relatiile pe care intreprinderea le are cu toti agentii economici si financiari, cu statul si alte organisme.Ca agent economic, intreprinderea intra in relatii cu alti agenti economici pe care ii intalneste pe diferite piete, in care se schimba bunuri si servicii pe baza de moneda. Cantitatile de marfuri oferite si solicitate, precum si preturile sunt variabile, ceea ce influenteaza echilibrul, astfel ca intreprinderea este supusa legilor economice specifice economiei de piata.
Intre intreprindere, pe de o parte si diferitele persoane fizice si juridice, pe de alta parte, se nasc variate raporturi, care vizeaza cumparari si vanzari de marfuri si servicii, angajari si plata drepturilor de personal, formarea capitalurilor proprii si imprumutate.Totodata, S.C. TRANS SA ODOBESTI are raporturi cu : diferite organe si institutii ale statului, care se concretizeaza in plata impozitelor si taxelor sau primirea de subventii si alocatii de la bugetul statului ;societati de asigurare, catre care intreprinderea achita prime de asigurare si de la care va beneficia, in anumite situatii, de plata unor despagubiri stipulate in contractul de asigurare .Acestea reprezinta totalitatea raporturilor generate de formarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare realizarii variatelor activitati economice, sociale, culturale, etc.
Trezoreria joaca un rol fundamental in intreprindere caracterizand cuantumul mijloacelor banesti de care aceasta dispune la un moment dat. Prin intermediul ei se asigura si realizeaza, pe termen scurt, echilibrul financiar dintre fondul de rulment o marime relativ constanta si necesitatile de fond de rulment, o marime ce fluctueaza in timp.
Pentru orice manager fluxul de trezorerie trebuie sa reprezinte o stiinta permanenta in vederea adoptarii unei strategii financiare care sa mentina firma in afaceri. Fluxurile de trezorerie se regasesc succesiv in diverse stari si anume pornind de la lichiditati, in stocuri, in creante dupa care se transforma in numerar. Atat in interiorul intreprinderii cat si in exteriorul acesteia se nasc o multime de fluxuri, dintre acestea cele banesti detin un rol si un loc important. Aceste fluxuri sunt legate de formarea capitalului si remunerarea acestuia, de sporire a capitalului, fie prin cresterea numarului actionarilor fie prin finantare externa, fie prin cotatie la bursa.
Pentru derularea activitatii de productie, S.C. TRANS SA ODOBESTI face cheltuieli de productie, isi asigura stocurile de materii prime si furnituri. Acestea sunt fluxuri de iesiri de trezorerie. Rezultatul activitatii de productie, produsele finite, semifabricatele, serviciile destinate clientilor genereaza un flux important de intrari de mijloace de plata.
Necesarul de finantare externa joaca un rol important in realizarea obiectivelor planificate ale intreprinderii, reprezentand cererea de moneda a firmei fata de terti, cerere care se concretizeaza in credite pe termen scurt mediu si lung, precum si apelul la asociati sau actionari.
In economia concurentiala sunt extrem de rare cazurile in care o intreprindere nu apeleaza la credite. Pentru a-si realiza proiectele de viitor, S.C. TRANS SA ODOBESTI apeleaza la diversi creditori, astfel intreprinderea isi formeaza fonduri imprumutate cu caracter rambursabil si care sunt purtatoare de dobanzi, cu precizarea ca dobanzile maresc cheltuielile si reduc profitul. Intreprinderea apeleaza la credite de trezorerie pentru a-si acoperi diferenta dintre valoarea tuturor stocurilor si cheltuielilor, totalul resurselor formate din fondul de rulment, pasivele de exploatare si incasarile. Atunci cand se apeleaza la credite, apare inevitabil riscul financiar.Daca intreprinderea ar fi finantata integral din capital propriu nu ar comporta un risc financiar.S.C. TRANS SA ODOBESTI trebuie sa fie capabila sa-si onoreze obligatiile fata de creditori, respectiv sa verse lunar la banca sumele reprezentand imprumutul plus dobanda.Se impune in vederea obtinerii de rezultate finaciare bune sa se sporeasca rulajul fondurilor, sa se reduca timpul pentru care se solicita imprumutul si volumul acestuia.
Trezoreria in principiu, trebuie sa fie echilibrata, de aceea in cazul lipsei de lichiditati se apeleaza la credite bancare pe termen scurt, sau la finantarea din partea statului.
Folosirea cu mai mare intensitate a unei metode fie de creditare sau de finantare bugetara si imbinarea lor optima reprezinta o problema de politica financiara a intreprinderii si a statului, politica ce trebuie sa aiba in vedere conditiile concrete de organizare, functionare si dezvoltare a intreprinderii si a intregii economii, de avantajele pe care le au aceste metode si de nevoia de fonduri, de necesitatea asigurarii capitalurilor la momentul oportun, de gradul de eficienta in utilizarea fondurilor, de cointeresarea intreprinderii in obtinerea de rezultete financiare pozitive superioare, de cresterea raspunderii si intarirea gestiunii si autonomiei financiare.
Evaluind comparativ societatea comerciala dupa un sistem care se bazeaza pe o matrice, in care se evalueaza capacitatea manageriala care este complexa si experimentata, iar performantele produsului asigura un produs bine dezvoltat , piete sigure , stabilizate, putem spune ca S.C. TRANS SA ODOBESTI se incadreaza pe o pozitie foarte buna.
Misiunea S.C. TRANS SA ODOBESTI pentru urmatorii ani este : diversificarea activitatii prin preluarea in productia de serie a unor produse noi , respectiv tamplarie si semifabricate din foioase si din rasinoase, elemente pentru mic mobilier ; consolidarea unei piete de desfacere si a unei clientele stabile la export si dezvoltarea unei piete interne pentru produsele aratate ; realizarea unei linii moderne de prelucrare primara a lemnului ( termen scurt) ca baza pentru crearea ulterioara a dotarilor pentru prelucrarea complexa a lemnului ( pe termen mediu si lung).
Pe baza analizei SWOT, putem stabili punctele forte situate in cadranul I, in cadranul II punctele slabe, in cadranul III oportunitatile si in cadranul IV riscurile .
|
I. * Buna cunoastere a mediului de afaceri, suportul relational * Portofoliul de clienti fideli * Existenta cererii sigura stabila, clienti cunoscuti si verificati, * Performante produs si raportul pret/ calitate foarte bune, * Aprovizionarea cu materii prime, utilitati, munca vie din tara - la costuri acceptabile si de buna calitate - si desfacerea preponderent la export, * Valoarea experientei profesionale si manageriale, buna reputatie a firmei , * Flexibilitatea organizarii, * Buna motivatie, comunicare si sudura de interese intre asociati, |
II. * Insuficienta resurselor financiare proprii pentru realizarea obiectivelor de investitii, * Preocupari inegal distribuite intre functiile intreprinderii si ale managementului, * Activitati de control precare |
|
III. * Disponibilitatea resurselor locale * Oportunitatea unor programe de sprijin a initiativelor de dezvoltare * Existenta unor oferte bune pentru achizitionare utilaje * Conjunctura de piata si tendintele pe termen lung favorabile |
IV. * Neatragerea de surse financiare suplimentare obligatorii pentru realizarea imediata a investitiei * Neexecutarea obligatiilor contractuale de catre clienti * Eventuala politica de dumping a unor concurenti * Cazuri de forta majora ce nu pot fi prevenite sau influentate |
Datorita generozitatii pietei in acest moment si avantajelor competitive ale firmei TRANS SA ODOBESTI concurenta nu reprezinta o amenintare semnificativa. Oricum TRANS SA ODOBESTI marcheaza puncte importante in lupta cu acesti concurenti prin : exsitenta unor contracte ferme atat pentru desfacere cat si pentru aprovizionare, produse cu un raport pret/ calitate competitiv ; localizarea foarte buna din punctul de vedere a surselor de materii prime si forta de munca de calitate buna si relativ ieftine, marimea potrivita obtinerii calitatii in conditiile unor costuri reduse ; mai buna flexibilitate a programului de productie, capacitatea inovativa si de adaptare inalta a managementului si specialistilor firmei.
Avantajele conferite firmelor concurente cu capital preponderent de stat de traditia lor, de productia de masa, relatiile comerciale, sunt contrabalansate de factorii financiari, costurile fixe fiind mult mai mari, operationali sunt mult mai rigizi ( lipsa de flexibilitate a productiei, ineficienta la seriile mici).
Datorita existentei unei cereri foarte mari pe piata comportamentul competitorilor nu este de confruntare, ci mai degraba colaborari in sensul sub - contractarii unor cantitati din comanda pentru a o putea onora la termenul dorit de clientul extern comanda in intregul ei. De asemenea apar colaborari intre potentiali concurenti si datorita faptului ca nu toti producatorii au acoperite cu utilaje toate verigile tehnologice astfel incat apar solicitari de prestari servicii intre concurenti . Specializarea competitorilor pe o gama sortimentala relativ diferita reduce, de asemenea, confruntarile dintre competitori.
Comportamentul previzibil al concurentilor va fi mai curand de luare aminte asupra unui model cu valoare de exemplu privind derularea unui program de sprijin a unei intreprinderi private.
Un obiectiv important care sta in atentia firmei TRANS SA ODOBESTI este pozitionarea pe piata si popularizarea obiectivelor si rezultatelor proiectului realizat cu sprijin RICOP.
Pozitionarea pe piata si crearea unei imagini de marca necesita imaginatie, perseverenta, discernamant. Aceasta nu poate fi castigata peste noapte .Imaginea trebuie transmisa in permanenta prin cat mai multe mijloace de informare disponibile si prin orice act si fapt al firmei pornind de la banala carte de vizita si pana la diferentierea la nivel calitativ prin produs si serviciile conexe.
Principalele cai si metode prin care se va urmari realizarea strategiei in materie de publicitate si reclama considerate ca fiind cele mai potrivite la specificul de activitate al firmei si cu un bun raport efort / efect ( subunitar) sunt : crearea de evenimente mediatizate la deschiderea oficiala proiect si la inchidere, participarea la cele mai importante targuri si expozitii din tara specializate pe materiale de constructii , aparitii in catalogul Pagini Aurii ; ofertarea directa la clientii potentiali, publicitate prin internet.
Pentru ca promovarea imaginii, publicitatea si reclama inseamna in ultima instanta comunicare, se are in vedere promovarea intereselor, a imaginii de marca a firmei TRANS SA ODOBESTI , in acelasi timp cu cea a partenerilor de afaceri - clienti, furnizori sau finantatori.
In principiu, S.C. TRANS SA ODOBESTI , ar trebui sa-si indeplineasca asigurarea unei eficiente economice cat mai ridicate, prin folosirea judicioasa si cu randament superior a resurselor materiale si banesti aflate in patrimoniul sau. Astfel, in realizarea unei eficiente economice maxime, se presupune independenta economica operativa, deplina si autonomica.
ORGANİGRAMA S.C. TRANS SA ODOBESTI ANEXA1
Darie, V., Drehuta, E., si altii; Manualul Expertului Contabil si al Contabilului Autorizat, Editura Agora, Bacau, 1995, p.139
Tugui I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie. Modelari, analize si previziuni financiar contabile", Editura Economica,Iasi, 2002,p.30.
Tugui I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie. Modelari, analize si previziuni financiar contabile", Editura Economica,Iasi, 2002,p. 29.
Branzan A., Manea V., Mares,D., M., , " Contabilitatea financiara", Editura Fundatiei Romania de maine", p.134
Paraschivescu, M.D., Pavaloaia W., Radu F., Olaru D., Contabilitate financiara - Aplicatii si studii de caz, Editura Tehnopress, Iasi, 2007, p.459
Boulescu, M., Contabilitatea unitatilor patrimoniale mici si mijlocii; Expertiza contabila nr. 4-5, 1995
Ministerul Finantelor Publice, Reglementari Contabile pentru Agentii Economici, Editura Economica, 2002,p.254
Ursulescu, E., Armonizarea contabilitatii nationale cu cerintele Standardelor de Contabilitate Internationale, Tribuna Economica, nr.26/2003, p.197
Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, Partea I, Editura Economica, Bucuresti, 2001, p.108
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a-IV- a, a C.E.E. si Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in Monitorul Oficial nr. 1080 bis/ 30.11.2005
Calin, O., Ristea, M., Vaduva, I., Neamtu, H., Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica , R.A. Bucuresti, 1995, p.31
Pǎvǎloaia, W., Analizǎ economico- financiarǎ si Informaticǎ de gestiune, Editura Moldavia, Bacǎu, 2000, p.34
Pǎvǎloaia, W., Analizǎ economico -financiarǎ si Informaticǎ de gestiune, Editura Moldavia, Bacǎu, 2000, p.90
Pavaloaia, W.,s.a., Analiza economico - financiara, Concepte; Studii de caz; Aplicatii, Editura Moldavia, Bacau, 2003
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3239
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
