Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CREDITAREA CLIENTELEI

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
AUDIT PUBLIC INTERN - STANDARDUL INTERNATIONAL DE AUDIT 700 - RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT CU PRIVIRE LA UN SET COMPLET DE SITUATII FINANCIARE CU
DOCUMENTELE CONTABILE
Principii contabile general admise care se utilizeaza in structura documentelor de sinteza
REGLEMENTAREA SI ORGANIZAREA CONTABILITATII
RASPUNDEREA – MODALITATE DE FINALIZARE A CONTROLULUI FINANCIAR-CONTABIL
Proiect de contabilitate si informatica - MONOGRAFIE CONTABILA
Organizarea si tehnica inventarierii
REGLEMENTARI CONTABILE ARMONIZATE CU DIRECTIVA A IV-A A COMUNITATILOR ECONOMICE EUROPENE SI CU STANDARDELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE
Bilantul contabil – model privind situatia financiara
DETERMINAREA AMORTIZARII IMOBILIZARILOR CORPORALE

TERMENI importanti pentru acest document

: monografie contabila depozit colateral : rambursarea creditelor la valoarea valutei din data acordarii : acordarea creditului total in contabilitatea sefului de : monografie contabila a uniu credit cu gaj fara deposedare :

CREDITAREA CLIENTELEI

1. Clasificarea creditelor

Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si juridice.

Originea cuvantului credit este limba latina. “Credere”, tradus prin a crede, inseamna a avea incredere ca in viitor se vor respecta toti termenii contractului de credit stabiliti in prezent de comun acord. Imprumutatul are incredere in faptul ca suma obtinuta va fi astfel utilizata incat sa-i dea posibilitatea rambursarii si platii unei dobanzi, iar imprumutatorul are incredere in faptul ca va recupera suma avansata la termenul stabilit si va obtine un castig conform intelegeii incheiate.

In economiile moderne, creditul joaca un rol important:

·        Creditul faciliteaza schimburile – acesta a reprezentat primul rol jucat de credit, care a stat la baza aparitiei bancilor. Recurgerea la credit, materializata intr-o anticipare de venituri, permite un surplus de putere de cumparare cu influenta directa asupra volumului marfurilor tranzactionate.

·        Creditul stimuleaza productia – dezvoltarea activitatii productive depinde de masura in care capacitatile de productie pot fi modernizate, inlocuite sau extinse. Creditul permite intreprinderilor sa achizitioneze capacitati de productie in stransa legatura cu cantitatea si calitatea productiei de realizat. Pe de alta parte, el ofera cumparatorilor resurse financiare, stimuland consumul. Astfel se creaza cerere pentru productia oferita. Efectele creditului asupra productie nu se manifesta doar la agentul economic beneficiar, ci se extind indirect si la alte intreprinderi.

·        Creditul joaca un rol in creatia monetara – in conditiile in care o banca acorda un credit, ea creeaza fluxuri monetare. Sunt astfel folosite resurse din depozite pentru acordarea de credite, fara ca deponentii sa fie privati de utilizarea depozitelor. Prin creditare bancile comerciale creeaza moneda in economie.

Creditul bancar prezinta urmatoarele caracteristici:

-         subiectii creditului bancar sunt banile pe de o parte si agentii economici sau persoanele fizice pe de alta parte;

-         obiectul creditului bancar il constituie transmiterea de capital de imprumut sub forma baneasca;

-         poate servi la redistribuirea capitalurilor de imprumut in orice directie, in orice sector al economiei;

-         poate indeplini doua roluri:

→ poate duce la sporirea capitalului real (daca este investit);

→ serveste miscarii de capitaluri (daca reprezinta doar simple imprumuturi de sume banesti).

Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii:

1.      dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite:

-         credite pe termen scurt (cand perioada nu depaseste un an);

-         credite pe termen lung

2.      dupa modalitatea de rambursare:

-         credit amortizabil, can rambursarea se face in rate, egale su neegale, care pot sau nu sa cuprinda si anuitati;

-         credit neamortizabil, cand rambursarea se face integral la scadenta.

3.      dupa tipul clientilor beneficiari (a debitorilor):

-         credit acordat persoanelor fizice, care poate imbraca mai multe forme:

▪ credite de trezorerie sau pentru facilitarea de casa, in cazul in care contul curent este descoperit, prezentand sold debitor, volumul platilor efectuate prin acest cont fiind mai mari decat disponibilitatile existente in cont;

▪ creditul pentru consum, in vederea procurarii unor bunuri fungibile care vor fi platite in rate;

▪ creditul personal, vizand un obiectiv neprecizat de catre debitor, cu folosinta libera;

▪ credit pentru locuinta, etc.

-         credit acordat persoanelor juridice, poate fi:

▪ credit de exploatare, cu scopul acoperirii cheltuielilor ce tin de activitatea curenta de productie si de circulatie a marfurilor;

▪ credit de mobilizare, obtinut in urma scontarii cambiilor;

▪ credit de prefinantare, care acopera necesitatile pentru produsele care se fabrica intr-o perioada si se valorifica intr-o perioada viitoare;

▪ credite pentru finantare de echipament (de investitii)

▪ credit tip leasing;

▪ credit tip factoring, etc.

4.      dupa scopul acordarii creditului:

-         credit de productie, care poate fi: de exploatare, de investitii si de speculatie;

-         credit de circulatie, care este utilizat pentru acoperirea unor cheltuieli de stocare si de transport a unor marfuri, avand caracter de avans pentru marfurile vandute si inca neincasate;

-         credit de consum, care  vizeaza procurarea unor bunuri de folosinta personala.

5.      din punct de vedere al tehnicii de acordare:

-         credit acordat prin conturi separate de imprumut, cand debitorul dispune de suma imprumutata in intregime si pe intreaga perioada pe care s-a acordat creditul;

-         credit acordat prin cont curent, caz in care debitorul foloseste imprumutul in regim de cont curent (folosirea partiala a limitei de credit aprobate, pe masura ce apar necesitati, iar plata dobanzii se face numai pentru sumele efectiv folosite);

-         credit de acceptiune, cand persoana juridica (de regula o banca) preia obligatia debitorului initial de a rambursa imprumutul la scadenta.

6.      in fuctie de modalitatea de garantare a creditelor intalnim:

-         credit real are o acoperire materiala sub forma unei:

▪ garantii imobiliare, respectiv un contract de ipoteca asupra pamanturilor, imobilelor, garantii care de regula trebuie sa fie de o valoare superioara marimii creditului, iar in cazul nerambursarii sumei, creditorul va intra in posesia garantiei, valorificand-o si recuperand astfel suma imprumutata;

▪ garantii mobiliare (metale pretioase, marfuri, titluri de credit), care se vor afla in posesia creditorului pana la scadenta, in eventualitatea nerambursarii imprumutului.

-         credit personal are la baza garantii morale. Acesta poate fi:

▪ credit personal individual, acordat discret unei persoane fizice fara nici o formalitate;

▪ credit personal cu gaj individual, cand o terta persoana garanteaza rambursarea imprumutului cu propria ei raspundere morala;

▪ credit personal cu gaj colectiv, cand mai multe persoane garanteaza pentru rambursarea imprumutului, dar tot cu raspunderea lor morala. In cazul in care gajul se da prin semnarea unei cambii trase asupra debitorului, raspunderea morala devine raspundere materiala civila.

2. Acordarea creditelor

In conditiile in care un agent economic solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizeze acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, agentii economici prezinta urmatoarea documentatie:

-         cerere de acordare de credit;

-         situatiile financiare din ultimul an sau din ultimii trei ani;

-         bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent;

-         situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditarea. Daca este cazul, un plan de fezabilitate;

-         lista bunurilor constituite in garantie;

-         alte documente.

Bancile comerciale acorda clientelei finanaciare si nefinanciare credite in urma unei analize care se concretizeaza in CREDITUL SCORING.

Creditul scoring presupune udentificarea unor criterii care sa evalueze solvabilitatea si capacitatea de plata a fiecarui potential imprumutat. Din acest punct de vedere, pentru persoanele juridice, criteriile creditului scoring pot fi:

-         forma de organizare;

-         felul proprietatii;

-         situatia patrimoniala;

-         lichiditatea patrimoniala;

-         indicatorul de solvabilitate;

-         gradul de indatorare;

-         garantii posibile;

-         dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere;

-         ramura de activitate;

-         forma si natura conducerii;

-         perspectiva unitatii.

Pentru fiecare criteriu, in fuctie de raspunsul potentialului creditat, se acorda un numar de puncte, care se pondereaza cu coeficientul de importanta stabilit pentru fiecare criteriu. Suma produselor rezultate pentru fiecare criteriu conduce la obtinerea unui anumit numar de puncte, in functie de care persoana juridica respectiva este incadrata in categoria de risc corespunzatoare.

Categoriile de risc sunt:

Categoria A – clienti cu situatii economico-financiare performante, care nu prezinta riscul de nerambursare a creditului;

Categoria B - clienti cu situatie economico-financiara performanta, dar ai caror indicatori au fluctuatie;

Categoria C - clienti cu situatii economico-financiare performante, ai caror indicatori de bonitate prezinta tendinte de scadere;

Categoria D - clienti cu situatii economico-financiare la limita rentabilitatii;

Categoria E - clienti cu situatie financiara neperformanta.

Fiecarei categorii de risc se asociaza un tip de credite. Astfel:

  1. Categoria A – credite standard;
  2. Categoria B – credite in observatie;
  3. Categoria C – credite sub standard;
  4. Categoria D – credite incerte;
  5. Categoria E – credite pierdere.

Indiferent de categoria de credit acordata, activitatea de creditare este caracterizata de un serviciu al datoriei, concretizat in respectarea sau nerespectarea termenelor de rambursare.

Serviciul datoriei este caracterizat astfel:

  1. Bun – cand creditele sunt rambursate conform graficului de esalonare (credite curente);
  2. Slab  cand una sau mai multe scadente sunt depasite cu maximum 30 de zile (credite cu scadenta intarziata);
  3. Nesatisfacator – cand una sau mai multe scadente sunt depasite cu mai mult de 30 de zile (credite restante).

In functie de categoria de credit acordata si de serviciul datoriei, BNR a stabilit o matrice a creditelor care ajuta bancile sa stabileasca riscul si dobanda, in functie de modul de rambursare a creditelor. Matricea are la baza urmatoarele principii:

-         la acordare: creditul corespunzator categoriei de risc a clientului;

-         pe parcursul rambursarii, in functie de serviciul datoriei, creditul se transforma – coboara intr-o categorie imediat inferioara.

Matricea este urmatoarea:

                                   Serviciul datoriei

Categoria de

client si creditul

corespunzator.

Bun

Slab

Nesatisfacator

Categoria A – credit standard → 1

1

2

3

Categoria B – credit in observatie → 2

2

3

4

Categoria C – credit sub standard → 3

3

4

5

Categoria D – credit incert → 4

4

5

5

Categoria E – credit pierdere → 5

5

5

5

Dobanzile variaza in functie de categoriile de credite, crescand odata cu cresterea riscului creditului. Mai jos prezentam o propunere a BNR cu privire la nivelul ratelor dobanzilor.

Cotele de provizioane sunt stabilite de BNR si sunt obligatorii tuturor institutiilor de credit:

Tip credit

Rata dobanda

Cota de provizion

Credit standard → 1

Dobanda normala

-

Credit in observatie → 2

Dobanda normala + 3%

5%

Credit sub standard → 3

Dobanda normala + 5%

20%

Credit incerte → 4

Dobanda normala + 10%

50%

Credit pierdere → 5

-

100%

Bancile trebuie sa constituie provizioane pentru valoarea creditului si a dobanzii neacoperite cu garantii.

3. Contabilitatea creditelor

3.1. Conturi utilizate

Evidenta contabila a creditelor acordate clientelei se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 20 “Credite acordate clientelei”. Aceasta grupa este structurata pe conturi sintetice de gradul I, in functie de categoria de credite prezentate, astfel:

201 “Creante comerciale”

202 “Credite de trezorerie”

203 “Credite pentru export”

204 “Credite pentru echipament”

205 “Credite pentru bunuri imobiliare”

206 “Alte credite acordate clientelei”

Fiecare dintre sinteticele de gradul I se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II sau III, in functie de formele pe care le pot imbraca creditele respective. Fiecarui sintetic de gradul I i s-a atasat un sintetic de gradul II denumit “Creante atasate”, cu care se evidentiaza, pe categorii de credite acordate dobanda de incasat aferenta.

Toate conturile grupei 20 sunt conturi de plasament si deci au fuctia contabila de activ. Ele se debiteaza cu valoarea creditelor acordate si se crediteaza pe masura incasarii ratelor, eventual in caz de nerecuperare a debitelor cu sumele trecute in categoria creantelor restante.

In cazul tuturor categoriilor de credite, exista un decalaj intre momentul aprobarii acordarii creditului si momentul acordarii lui efective. In acest interval de timp, banca se considera angajata fata de clientul ei si isi evidentiaza angajamentul utilizand un cont in afara bilantului 903 “Angajamente in favoarea clientilor”, care este un cont de activ. Se debiteaza cu angajamentele de finantare acordate de catre banca clientilor lor; se crediteaza cu ocazia utilizarii sau stingerii angajamentelor de finantare. Prezinta sold final debitor si acesta reprezinta angajamentele de finantare existente.

Evidentierea angajementelor de finantare se face utilizand contul 999 “Contrapartida”, cont bifunctional, fara continut economic, utilizat pentru debitarea sau creditarea conturilor in afara bilantului.

Orice operatiune de creditare prezinta pentru banci un anumit risc, care se masoara cu ajutorul provizioanelor specifice de risc, ale caror cote de constituire sunt date in normele BNR si se aplica la valoarea nominala a creditului minus garantia.

O operatiune de creditare presupune din punct de vedere contabil urmatoarele etape:

1.      Evidentierea angajamentului fata de client;

2.      Acordarea creditului – etapa care presupune la randul ei:

Ø      stingerea angajamentului fata de client;

Ø      acordarea creditului prin evidentierea in contul de creditare specific si in contul in care se arata modalitatea de creditare;

3.      Evidentierea creantei privind dobanda;

4.      Constituirea provizionului specific in functie de categoria de client si de creditul acordat;

5.      Rambursarea si plata dobanzii care presupune:

Ø      rambusarea;

Ø      diminuarea creantei privind dobanda

Ø      diminuarea provizionului in functie de creditul ramas nerambursat.

Daca ultimele trei operatiuni nu au avut loc, avem de-a face cu nerambursarea la termen, ceea ce implica evidentierea creditului restant sau indoielnic. Un credit restant presupune calcularea si perceperea unei dobanzi penalizatoare care corespunde categoriei de credite in care ajunge creditul.

In cazul in care creditele nu sunt recuperate in totalitate de la clienti, ele urmeaza o procedura contabila de inregistrare la contul 281 “Creante restante” daca sumele nu au fost recuperate in maxim 30 de zile de la scadenta si respectiv la contul 282 “Creante indoielnice” in momentul in care s-a declansat procedura de recuperare/executare. Veniturile din dobanzi aferente creditelor restante si indoielnice se inregistreaza in contul 7028 “Dobanzi la credite restante si indoielnice”. Dupa termenele legale, bancile actioneaza in justitie clientul rau platnic, aceasta procedura avand drept rezultat fie o hotarare judecatoreasca prin care clientul executa silit obligatia fata de banca, fie, in cazul in care clientul este gasit insolvabil, banca suporta direct pe cheltuieli sau din rezerva generala acoperirea riscului creditului (partea nerecuperata de la client).

3.2. Dobanda

Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul ratei dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau compusa.

In ceea ce priveste rata dobanzii intalnim urmatoarele variante:

- se aplica o rata proportionala: aceasta nu tine cont de capitalizare. Avem o rata a dobanzii proportionale atunci cand, dorind sa obtinem o rata lunara sau trimestriala, trebuie sa impartim rata anuala la 12, respectiv 4;

- se aplica o rata actuariala: aceasta tine cont de capitalizare pe o anumita perioada. Avem o rata a dobanzii actuariale atunci cand, de exemplu, rata lunara este radacina de ordinul 12 din rata anuala, iar rata trimestriala este radacina de ordinul 4 din rata anuala;

De exemplu, in cazul unei rate a dobanzii anuale de 24% obtinem pentru trimestru urmatoarele rate:

rata proportionala: 22% : 4 = 5,5%

rata actuariala: 100(1+22/100)1/4 = 5,52%

Evidentierea dobanzii se face cu ajutorul contului 702 “Venituri din operatiuni cu clientela”, cont ce se dezvolta pe sintetice de gradul II si III in fuctie de categoria de credite care s-au acordat si deci sunt producatoare de dobanda.

3.3. Modalitati de rambursare

Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati:

a)      Rambursare in rate egale – presupune ca marimea ratelor sa fie constanta pe toata perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursarii, dobanda platita va fi din ce in ce mai mica.

b)      Rambursare prin anuitati constante – face ca suma platita bancii (rata +dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei:

Anuitate = Credit x d / [ 1 – 1/(1+d)n]   sau  Credit x d / [ 1 – (1+d)-n]

c)      Rambursare totala la scadenta sau “in fine” – cand creditul se ramburseaza la final, iar dobanda se plateste periodic.

3.4. Garantii bancare

Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau personale. La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau de constructie, valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data la care expira.

Pot constitui garantie pentru credit:

a)      depozitul bancar – reprezinta o suma in lei sau valuta, depusa de client in favoarea creditorului. Suma poate fi depusa la banca creditoare sau la alta banca si trebuie sa constituie un depozit distinct avand destinatia de garantie. In cazul depozitelor in valuta, sunt acceptate numai acele valute cotate de BNR;

b)      garantia bancara – reprezinta un inscris prin care o banca garanta se angajeaza sa platesca in locul debitorului, daca acesta nu plateste la scadenta;

c)      gajul fara deposedare – reprezint  un contract, in cadrul caruia se desemneaza un bun drept garantie, bun ce ramane la debitor. Creditorul are in vedere ca acest gaj sa fie proprietatea debitorului, sa acopere nivelul creditului si al dobanzii si sa fie usor valorificat pe piata. De cele mai multe ori intalnim in rol de gaj materii prime, materiale, semifabricate, produse finite sau imobilizari corporale din patrimoniu;

d)      gajul cu deposedare – numit si amanet, apare in cazul unor bunuri mobile cu volum mic si valoare mare: metale pretioase, pietre pretioase, bijuterii, tablouri, sculpturi etc;

e)      ipoteca – reprezinta o garantie imobiliara, realizata fara deposedare. Ea este indivizibila, mentinandu-se pe intreg imobilul chiar daca debitorul a rambursat o parte din datorie, si se realizeaza numai cu bunuri prezente si nu viitoare;

f)       cesiunea de creante – reprezinta un inscris prin care un creditor, numit cedent, transfera o creanta catre o alta persoana numita cesionar.

In urma analizei debitorului, daca se considera ca acesta indeplineste conditiile de creditare, se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului, termenul si modalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobanda, garantiile, dupa care urmeaza sa se aprobe creditul. In acest caz, conventia de credit reprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate.

3. Comisioane bancare

Pentru fiecare operatiuni efectuate de banca in contul clientului se percepe un comision. Ori de cate ori are loc o operatiune, clientul este informat asupra marimii comisionului, care se va retine de banca direct din cont. Tipurile si nivelurile comisioanelor variaza de la banca la banca fiind diferentiate in functie de serviciile si produsele bancare oferite prin operatiunile efectuate in cont.

In activitatea de creditare, in functie de serviciile oferite clientilor sai, banca stabileste si incaseaza urmatoarele comisioane:

Ø      comision pentru analiza documentatiei si instrumentarea creditului, care se stabileste in suma fixa si se aplica la valoarea creditului aprobat; se incaseaza in momentul acordarii acestuia;

Ø      comision pentru gestionarea creditului, stabilit in procent ce se aplica la valoarea creditului in momentul acordarii; se incaseaza in momentul acordarii acestuia;

Ø      comision pentru neutilizarea creditelor aprobate, care se stabileste in procente ce se aplica asupra soldului zilnic neutilizat, calcularea si incasarea acestuia facandu-se lunar, odata cu dobanda;

Ø      comision pentru rescadentarea ratelor de credit, care se stabileste in procente ce se aplica la valoarea ratei rescadentate, calcularea si incasarea acestuia facandu-se odata cu incheierea actului aditional de rescadentare;

Ø      comision pentru reinnoirea liniei de credit, stabilit in procente, ce se aplica la valoarea plafonului care face obiectul reinnoirii si se incaseaza in momentul reinnoirii;

Ø      comision pentru scrisori de garantie bancara, care se stabileste in procente ce se aplica asupra valorii scrisorii de garantie bancara si incaseaza in momentul eliberarii;

Ø      comision pentru rambursare in avans, stabilit in procente, ce se aplica la suma creditului rambursat in avans;

Nivelele comisioanelor se stabilesc in Consiliul de Administratie si se comunica in scris unitatilor teritoriale ale bancii pentru a putea fi prevazute in contractele de credite incheiate cu beneficiarii.

Evidenta comisioanelor din operatiuni cu clientela se realizeaza cu ajutorul contului 7029 “Comisioane” care se dezvolta pe analitice in functie de natura comisionului.

Inregistrarea comisioanelor:

               2511                =          7029

3.6. Provizioane specifice de risc

Constituirea si utilizarea provizioanelor este o cerinta a aplicarii principiului prudentei.

Provizioanele specifice de risc sunt provizioane pentru deprecierea creditelor curente sau restante acordate clientilor (inclusiv dobanzile care nu au fost incasate inca, dar care s-au inregistrat in activul bilantier prin conturile de “Creante atasate” (dobanzi de incasat)), pentru cazul cand neincasarea este in conformitate cu contractul de credit, sau prin conturile de dobanzi restante. Inregistrarea acestor dobanzi se efectueaza  prin creditul conturilor de venituri.

Ele se constituie atat pentru creditele si dobanzile aferente existente in sold dar restante, cat si pentru creditele si dobanzile aferente, existente in sold care nu sunt restante dar care in urma unor analize (efectuate in urma unor reglementari) au o probabilitate mare de a deveni restante si apoi neincasabile total sau partial.

Determinarea provizioanelor specifice de risc se realizeaza in trei etape:

  1. clasificarea creditelor si dobanzilor aferente, in sold, la data determinarii provizionului, in una din urmatoarele cinci categorii: standard, in observatie, substandard, indoielnic, pierdere;
  2. analiza garantiilor creditelor si dobanzilor aferente, existente in sold la data determinarii provizionului;
  3. constituirea provizioanelor specifice de risc pentru creditele si dobanzile aferente in sold.

Constituirea provizioanelor de risc de credit se refera la crearea acestora si se va realiza prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentand nivelul necesarului de provizioane specifice de risc de credit.

Regularizarea acestor provizioane se refera la modificarea nivelului existent al acestora, in vederea restabilirii egalitatii intre nivelul existent si cel al necesarului, si se va realiza prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentand diferenta dintre nivelul existent in sold al acestor provizioane si nivelul necesarului.

Utilizarea lor se refera la anularea acestora in cazul realizarii riscului de credit si se va realiza prin reluarea pe venituri a sumei reprezentand nivelul existent in sold al provizioanelor specifice de risc de credit aferente creditelor si/sau plasamentelor care se scot in afara bilantului.

Bancile vor constitui si/sau vor regulariza lunar provizioanele specifice de risc aferente creditelor si plasamentelor evidentiate in sold la finele lunii respective si vor utiliza aceste provizioane folosind moneda de utilizare a creditelor pe care le corecteaza.

Provizioanele se evidentiaza in contabilitatea bancara cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela”, cont cu functie de pasiv. Se crediteaza cu ocazia constituirii/majorarii provizioanelor pe seama cheltuielilor, prin debitul contului 662 “Cheltuieli cu provizioanele din operatiuni cu clientela”; se debiteaza cu ocazia anularii/diminuarii provizioanelor prin creditul contului 762 “Venituri din provizioanele pentru creante din operatiuni cu clientela”.

In conformitate cu regulamentul BNR bancile comerciale trebuie sa-si constituie provizioane atat pentru credit cat si pentru dobanda aferenta, neacoperite cu garantii. Aceasta conditie a impus dezvoltarea celor trei conturi mentionate mai sus pe sintetice de gradul II prin adaugarea cifrei 1 pentru credit si 2 pentru dobanda:

Ø      2911 provizioane specifice de risc de credit

Ø      2912 provizioane specifice de risc de dobanda

Indiferent de categoria de provizioane care se constituie si utilizeaza, inregistrarile contabile sunt aceleasi:

Ø      constituirea/majorarea provizionului pentru credit:

6621    =          2911

Ø      constituirea/majorarea provizioanelor pentru dobanzi:

6622    =          2912

Ø      anularea/diminuarea provizioanelor pentru credit:

2911    =          7621

Ø      anularea/diminuarea provizioanelor pentru dobanzi:

2912    =          7622

4. Creditarea clientelei nefinanciare

4.1. Creditarea creantelor comerciale

Creditarea creantelor comerciale se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunile de scontare si la factoring.

Scontarea  reprezinta operatiunea prin care posesorul unui efect comercial obtine de la banca prin cesiune inainte de scadenta (ziua inscrisa pe efect), contravaloarea acestuia diminuata cu un agio.

               Agio     =   Scont   +     Comision

Scontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoarea nominala a efectului comercial si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta.

               Scont   =  (Vn x ts x t)/( 360 x 100)

Evidenta contabila a operatiunilor privind scontarea se realizeaza cu ajutorul contului 20111 “Scont si operatiuni asimilate”,  este un cont de activ, deoarece evidentiaza un plasament al resurselor bancii. Se debiteaza cu valoarea nominala a efectelor scontate bancii; se crediteaza cu recuperarea valorii efectelor de la emitenti, cu trecerea la credite restante sau indoielnice a creantelor prevazute in efecte comerciale nerecuperate si cu suma din rezerva generala pentru riscul de credit, utilizata pentru acoperirea unei parti din valoarea efectelor nerecuperate. Soldul final este debitor si reprezinta efectele comerciale aflate in portofoliul bancii si neajunse la scadenta.

Inregistrarea scontului se face cu ajutorul contului 70211 “Dobanzi de la operatiuni de scont si asimilate si alte creante comerciale”.

Comisioanele se evidentiaza in contul 7029 “Comisioane”.

Pentru evidentierea creantei privind dobanda se utilizeaza contul 2017 “Creante atasate”, cont de activ. Se debiteaza cu creanta privind dobanda calculata si neajunsa la scadenta, se crediteaza cu ocazia incasarii dobanzii, cu trecerea la dobanzi restante sau indoielnice, daca nu se recupereaza si cu suma utilizata din rezerva generala pentru riscul de credit in cazul acoperirii unei parti din dobanzile neancasate in cazul creantelor comerciale.

Inregistrari contabile:

a)      scontarea efectelor

20111           =          %         valoarea efectelor comerciale

                                 2511    suma platita posesorului efectelor

                                 70211  valoarea scontului

                                 7029    valoarea comisionului

b)      la scadenta se incaseaza c/valoarea efectelor de la bancile unde se afla conturile emitentilor

Ø      decontari intrabancare:

            341      =          20111

Ø      decontari interbancare prin sistemul conturilor de corespondent:

121/Banca emitenta      =          20111

Ø      decontari interbancare prin reteaua BNR:

111      =          20111

Incasarea de la emitenti inseamna de fapt rambursarea imprumutului.

In cazul operatiunilor de scontare, bancile cer clientilor constituirea unei garantii ce se stabileste ca un numar de procente din valoarea nominala a efectelor scontate.

Evidenta garantiilor se realizeaza cu ajutorul contului 25336 “Alte depozite colaterale”. Depozitul colateral inseamna disponibilizarea unei sume fie cu destinatia expresa de garantie, fie in scopul rezervarii unor sume pentru efectuarea anumitor operatiuni.

Contul 25336 este un cont de pasiv. Se crediteaza in momentul constituirii garantiei; se debiteaza la recuperarea acesteia, daca garantia a ramas fara obiect, sau prin acoperirea unor creante nerecuperate din garantia constituita. La scadenta se poate intampla ca unul din efecte sa nu se incaseze sau sa nu se incaseze integral, ci numai o parte; din acest motiv se constituie garantia.

a)      constituirea garantiei de x% din valoarea efectelor:

2511    =          25336              valoarea garantiei (valoarea efectelor x X%)

b)      daca o parte din efectele scontate nu se recupereaza, ea poate fi acoperita din garantie, pana la limita depozitului constituit:

25336  =          20111              valoarea garantiei (valoarea efectelor x X%)

Factoringul reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietatea asupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lor nominala diminuata cu un agio. Factorul se insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata.

Aceasta operatiune are la baza un contract incheiat intre banca in calitate de factor si client in calitate de aderent, contract prin care banca se obliga sa puna la dispozitia aderentului o anumita suma in schimbul unui comision de factoring.

Contractul de factoring cuprinde:

a)      documentele care fac obiectul factoringului;

b)      suma pe care factorul o pune la dispozitia aderentului in momentul cedarii facturilor; suma poarta denumirea de fiantare imediata sau de factoring disponibil;

c)      garantia pe care aderentul o constituie pe seama finantarii imediate;

d)      suma pe care factorul se obliga sa o achite la data incasarii facturilor; suma poarta denumirea de fiantare la incasare sau de factoring indisponibil;

e)      dobanda perceputa de factor pentru suma ce reprezinta finantare imediata;

f)        comisionul de factoring.

Evidenta operatiunii de factoring (a creditului acordat pe baza cedarii facturilor) se realizeaza cu ajutorul contului 20112 “Factoring”,  este un cont de activ. Se debiteaza cu creditul acordat in baza facturilor cedate de catre aderent; se crediteaza cu stingerea creantelor prin recuperare de la platitorii inscrisi pe facturi, cu trecerea la restante indoielnice sau la creante nerecuperate si cu suma din rezerva generala pentru riscul de credit in cazul nerecuperarii creantelor de la platitorii adevarati.

Evidentierea sumei reprezentand finantarea imediata se realizeaza cu ajutorul contului 25211 “Conturi de factoring disponibile”, este un cont de pasiv. Se crediteaza cu suma reprezentand finantarea imediata acordata in momentul cedarii facturilor de catre aderent factorului; se debiteaza cu utilizarea acestei sume pe urmatoarele destinatii:

Ø      constituirea garantiei prevazute in contractul de factoring, prin creditul contului 25336 “Alte depozite colaterale”;

Ø      achitarea dobanzii aferenta finantarii imediate prin creditul contului 70212 “Dobanzi de la operatiuni de factoring”;

Ø      achitarea comisionului de factoring prevazut in contract prin creditul contului 7029 “Comisioane”;

Ø      suma ce alimenteaza contul curent al clientului aderent dupa efectuarea operatiunilor de mai sus prin creditul contului 2511 “Conturi curente”.

Evidentierea finantarii la incasare se tine cu ajutorul contului 25212 “Conturi de factoring indisponibile”, este un cont de pasiv. Se crediteaza cu suma ce urmeaza a se achita de catre factor in momentul cedarii facturilor; se debiteaza cu ocazia achitarii sumei de catre factor la data recuperarii facturilor de la bancile unde isi au conturile clientii inscrisi pe facturi la rubrica “cumparator” .

Inregistrari contabile:

a)      cedarea facturilor catre aderent si evidentierea finantarii imediate si la incasare

20112           =          %         valoarea facturilor

                                 25211  suma - finantare imediata

                                 25212 suma – finantare la incasare

b)      utilizarea sumei reprezentand finantare imediata:

25211              =          %         suma – finantare imediata

                                    25336  valoarea garantiei (valoarea facturilor x X%)

                                    70212  valoarea dobanzii

                                    7029    valoarea comisionului

                                    2511    suma platita

c)      incasarea facturilor de la platitorii adevarati:

Ø            decontari intrabancare:

341      =          20112              valoarea facturilor

Ø            decontari interbancare prin sistemul conturilor de corespondent:

121/Banca emitenta      =          20112  valoarea facturilor

Ø            decontari interbancare prin reteaua BNR:

111      =          20112              valoarea facturilor

d)      achitarea sumei reprezentand finantarea la incasare:

25212              =          2511    suma – finantare la incasare

               si, concomitent se returneaza clientului garantia ramasa fara obiect:

                        25336              =          2511    valoarea garantiei

4.2. Creditele de trezorerie

Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curent al clientului. Ele se determina ca diferenta intre activele curente si datoriile curente ale intreprinderii. Pentru a stabili necesarul de credite de trezorerie, clientul bancii trebuie sa intocmeasca un plan de trezorerie pe baza situatiilor financiare si a planului de activitate. Daca rezulta unde deficit de trezorerie, acesta se poate acoperi prin credit.

Evidenta creditelor de trezorerie se realizeaza cu ajutorul contului 202 “Credite de trezorerie”,  este un cont de activ. Acesta prezinta analitice dupa natura creditului: vanzari in rate, credite acordate persoanelor fizice, credite pentru finantarea stocurilor, credite acordate importatorilor etc. Se debiteaza cu creditul acordat; se crediteaza cu stingerea creantelor prin rambursarea creditului.

Pentru evidentierea creantei privind dobanda se utilizeaza contul 2027 “Creante atasate”, cont de activ. Se debiteaza cu creanta privind dobanda calculata si neajunsa la scadenta, se crediteaza cu ocazia incasarii dobanzii, cu trecerea la dobanzi restante sau indoielnice, daca nu se recupereaza.

Inregistrarea dobanzii se face cu ajutorul contului 70213 “Dobanzi de la credite de trezorerie”.

Inregistrari contabile:

a)      acordarea creditului:

2021    =          %         valoarea creditului de trezorerie

                                 2511    suma platita clientului

                                 7029    valoarea comisionului

b)      inregistrarea periodica a dobanzilor:

2027    =          70213 valoarea dobanzii

c)      incasarea dobanzilor:

2511    =          2027    valoarea dobanzii incasate

d)      dobanzi neplatite:

2812/ dob.restante    =          2027    valoarea dobanzii restante

e)      rambursarea creditului la scadenta:

2511    =          2021    valoarea creditului de trezorerie rambursat

f)       credite nerambursate la scadenta:

2811/ credite rest.     =          2021    valoarea creditului restant

g)      dobanzi restante incasate:

2511    =          2812    valoarea dobanzii restante

h)      credite restante rambursate:

2511    =          2811    valoarea creditului restant

4.3. Creditele pentru export

Creditele pentru export, evidentiate in contul 203 “Credite pentru export”, finanteaza nevoile intreprinderii legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite sunt acordate sub urmatoarele forme:

Ø      pentru mobilizarea creantelor pe termen scurt (efecte comerciale) asupra strainatatii. Sunt evidentiate in contul 20311 “Credite garantate cu creante asupra strainatatii”;

Ø      credite furnizor – constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilor detinute de acestia asupra clientilor importatori. Se utilizeaza contul 20312 “Credite furnizori”;

Ø      credite cumparator – se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani, clienti ai bancii. Evidentierea lor se face in contul 20313 “Credite comerciale acordate nerezidentilor”.

Aceste conturi sunt de activ. Se debiteaza cu creditul acordat; se crediteaza cu stingerea creantelor prin rambursarea creditului.

Pentru evidentierea creantei privind dobanda se utilizeaza contul 2037 “Creante atasate”, cont de activ. Se debiteaza cu creanta privind dobanda calculata si neajunsa la scadenta, se crediteaza cu ocazia incasarii dobanzii, cu trecerea la dobanzi restante sau indoielnice, daca nu se recupereaza.

Inregistrarea dobanzii se face cu ajutorul contului 70214 “Dobanzi de la credite pentru export”.

Inregistrari contabile:

a)      acordarea creditului:

2031    =          %         valoarea creditului

                                 2511    suma platita clientului

                                 7029    valoarea comisionului

b)      inregistrarea periodica a dobanzilor:

2037    =          70214 valoarea dobanzii

c)      incasarea dobanzilor:

2511    =          2037    valoarea dobanzii incasate

d)      rambursarea creditului la scadenta:

2511    =          2031    valoarea creditului rambursat

4.4. Credite consortiale

Creditele consortiale apar in situatia in care mai multe banci se asociaza pentru a finanta un client. Din aceasta asociere rezulta un “pool bancar”, care reprezinta ansamblul bancilor unei singure intreprinderi mari, ansamblul structurat si organizat de o maniera precisa. Aceasta solutie are dezavantajul ca dilueaza responsabilitatea bancilor participante, dar si avantajul divizarii riscurilor. Pool-ul permite si participarea bancilor mici la finantarea marilor intreprinderi (operatiune mai putin riscanta si mai putin costisitoare) si are si autoritate mai mare in impunerea unui plan de redresare a debitorului in caz de dificultate. Intr-o relatie consortiala (pool bancar) bancile care participa se diferentiaza astfel:

            a)            banca sef de fila – banca unde se afla contul solicitantului de credit; este banca care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor si cu celelalte banci din consortiu;

            b)            bancile participante – celelalte banci care participa la creditarea clientului respectiv.

Obiectul acestor credite il constituie creditele pe termen lung:,

Ø      credite pentru export;

Ø      credite pentru echipament;

Ø      credite pentru bunuri imobiliare.

Pentru inregistrarea angajamentului de finantare se utilizeaza contul 90319 “Alte deschideri de credite confirmate” care functioneaza in corespondenta cu contul 999 “Contrapartida”.

Pentru evidentierea garantiei la banca sef de fila, unde se depune garantia, se utilizeaza contul 912 “Cautiuni si alte garantii primite de la banci”, este un cont de pasiv care functioneaza in corespondenta cu contul 999 “Contrapartida”.

La banca ce ofera garantia in numele clientului se utilizeaza contul 9119 “Alte garantii date bancilor”, cont de activ.

Evidenta acestor credite se realizeaza cu ajutorul contului 2052 “Credite promotorii”,  este un cont de activ. Se debiteaza cu creditul acordat; se crediteaza cu stingerea creantelor prin rambursarea creditului.

Pentru evidentierea creantei privind dobanda se utilizeaza contul 2057 “Creante atasate”, cont de activ. Se debiteaza cu creanta privind dobanda calculata si neajunsa la scadenta, se crediteaza cu ocazia incasarii dobanzii, cu trecerea la dobanzi restante sau indoielnice, daca nu se recupereaza.

Inregistrari contabile  vor fi prezentate in paralel in contabilitatea sefului de fila si in contabilitatea unei banci participante la consortiu:

a)      banca sef de fila inregistreaza angajamentul de finantare:

90319  =          999                  valoarea angajamentului de finantare

b)      primirea garantiei de catre seful de fila:

999      =          912                  valoarea garantiei

c)      acordarea garantiei in contabilitatea bancii participante la consortiu:

9119    =          999                  valoarea garantiei

d)      acordarea creditului total in contabilitatea sefului de fila:

%         =          2511    valoarea totala a creditului

         2052                            valoarea creditului acordat de sef de fila

         122/ 111                      valoarea creditului acordat de bancile participante

e)      acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu:

2052    =          121 / 111         valoarea creditului acordat de bancile participante

f)       incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea cotei-parti catre banca participanta:

2511    =          %                     total comision

                        7029                comision – sef de fila

                        122 / 111         comision – banca participanta

g)      banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila:

121 / 111         =          7029    comision – banca participanta

h)      inregistrarea stingerii angajamentului de finantare la banca sef de fila:

999      =          90319              valoarea angajamentului de finantare

i)        incasarea ratelor scadente la banca sef de fila:

2511    =          %                     valoare rata scadenta

                        2052                cota parte sef de fila

                        122/ 111          cota parte banca participanta

j)        inregistrarea periodica a dobanzii la seful de fila:

2511    =          %                     valoare dobanda rata scadenta

                        7021                cota parte sef de fila

                        122/ 111          cota parte banca participanta

k)     banca participanta inregistreaza incasarea transei scadente si a dobanzii aferente acesteia:

121 / 111         =          %                     valoare rata +dobanda

                                    2052                valoare rata – cota parte

                                    7021                valoare dobanda – cota parte

l)        la rambursarea integrala a creditului, garantia a ramas fara obiect, astfel la banca sef de fila garantia este degrevata de sarcina:

912      =          999                  valoarea garantiei

m)    in contabilitatea bancii participante se scade garantia:

999      =          9119                valoarea garantiei

5.5.  Creditarea clientelei financiare

O clientela aparte a bancilor este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit, societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea bancile pot acorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste operatiuni pot fi derulate prin contul curent al clientului, printr-un cont de corespondent nostro sau loro sau prin BNR.

Evidenta contabila se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 23 “Credite si imprumuturi privind clientela financiara”. Aceasta grupa este structurata pe conturi sintetice de gradul I, astfel:

Ø      231 Credite acordate clientelei financiare

Ø      232 Imprumuturi de la clientela financiara

Contul 231 este dezvoltat in conturile sintetice de gradul II 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare” si 2312 “Credite la termen acordate clientelei financiare” care sunt conturi de activ. Se debiteaza cu ocazia acordarii creditelor; se crediteaza cu ocazia stingerii creantelor prin rambursarea creditelor. Soldul debitor reprezinta valoarea creditelor acordate clientelei financiare.

Acest conturi au atasate contul 2317 “Creante atasateeste un cont de activ, care se debiteaza cu creanta privind dobanda calculata si neajunsa la scadenta si se crediteaza cu ocazia incasarii dobanzii, cu trecerea la dobanzi restante sau indoielnice, daca nu se recupereaza.

Inregistrarea dobanzii se face cu ajutorul contului 7022 “Dobanzi de la credite acordate cientelei financiare”.

Contul 232 este dezvoltat in conturile sintetice de gradul II 2321 “Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara” si 2322 “Imprumuturi la termen de la clientela financiara” care sunt conturi de pasiv. Se crediteaza cu valoarea imprumutului obtinut si se debiteaza cu valoarea ratelor rambursate clientelei financiare. Soldul creditor reprezinta valoarea imprumuturilor primite si nerambursate. Conturilor le este atasat contul 2327 “Datorii atasateeste un cont de pasiv, care se crediteza cu dobanzile calculate si neajunse la scadenta aferente imprumuturilor primite si se debiteza cu ocazia platii dobanzii.

Dobanda reprezinta pentru banca o cheltuiala care se va inregistra cu ajutorul contului 6022 “Dobanzi la imprumuturi primite de la cientela financiara”.

 

 

Inregistrari contabile:

a)      acordarea creditului:

231      =          2511/ 121 / 111           valoarea creditului

b)      inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat:

2317    =          7022    valoarea dobanzii

c)      incasarea dobanzilor:

2511/ 121/ 111         =          2317    valoarea dobanzii incasate

d)      rambursarea creditului la scadenta:

2511/ 121/ 111            =          231      valoarea creditului rambursat

e)      primirea imprumutului de la clientela financiara:

2511/ 121 / 111        =          232      valoarea imprumutului

f)       inregistrarea periodica a dobanzilor de platit:

6022    =          2327    valoarea dobanzii

g)      plata dobanzilor:

2327    =          2511/ 121/ 111            valoarea dobanzii platite

h)      rambursarea imprumutului la scadenta:

232      =          2511/ 121/ 111            valoarea imprumutului rambursat

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 360
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved