Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Delimitari si structuri privind stocurile - Definitii si structuri de stocuri

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONTABILITATEA MARFURILOR - GRUPA 37
Verificarea si certificarea, aprobarea si publicarea bilantului contabil
REEVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE
PLANUL DE CONTURI GENERAL
STUDIU DE PRACTICA LA DISCIPLINA - CONTABILITATE FINANCIARA - Fundamentarea documentara a inregistrarilor operatiilor economice si financiare in
BAZELE ORGANIZARII CONTABILITATII IN COMERTUL EXTERIOR
Contul
PROIECT DE DIPLOMA - CONTABILITATEA STOCURILOR
CONTABILITATEA SI FISCALITATEA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL
ANALIZA CONTABILA A OPERATIILOR ECONIMICE SI CONTABILE

TERMENI importanti pentru acest document

: indicatori influenta stocurilor : stocuri definitie : stocurile in curs de aprovizionare definitie : studiu de caz delimitari si structuri privind stocurile la o sc :

Delimitari si structuri privind stocurile

 

 

 

Definitii si structuri de stocuri

 

Stocurile si productia in curs de executie reprezinta, dupa caz, bunurile materiale, lucrari, si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia in care au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrarea, precum si productia in curs de executie aflata sub forma productiei neterminate.

In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatia, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor.

Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele structuri:

materiile prime, care participa direct la fabricarea si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.

Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibilii, materiale pentru ambalat, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de  exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;

Produsele sub forma:

semifabricatelor, prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza tertilor.

Produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor.

Rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile.

animale care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele si pasari la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie-lana, lapte si blana.

Ambalajele(cu exceptia ambalajelor de natura obiectelor de inventar si mijloacelor fixe) de transport refolosibile care insotesc bunurile in procesul circulatiei lor (recuperabile facturate consemnate distinct care circula prin restituire sau incluse in pretul marfii si care se pot valorifica sau nu dupa utilizare)

Marfurile, respectiv bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea vanzarii.

Productia in curs de fabricatie reprezinta materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime, precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate;

In cadrul stocurilor se include si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri.

In contabilitatea din tara noastra, in sfera stocurilor se include si materialele de natura obiectelor de inventar si baracamente. Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, sulele, instrumentele, mecanismele, dispozitivele si verificatoarele cu destinatia speciala, modelele, stantele, matritele si alte obiecte asimilate).

Potrivit art.12 din Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.61/2001, detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar, alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiunii economice fara sa fie inregistrate in contabilitate sunt interzise.

In aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure.

receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in unitate si inregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile matariale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza in contabilitate in afara bilantului.

In situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea unitatii, se procedeaza astfel:

-bunuri sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozit cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare.

-bunuri sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune.

c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din unitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

-bunurile vandute si nelivrate se inregistreza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului.

-bunuri livrate, dar nefacturate, se inregistreaza cu iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii.

c)bunuri aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrarea si, respectiv, la iesirea, atat din gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.

In raportul de la locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se grupeaza in: stocuri aflate in depozitele intreprinderii, stocuri in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate, stocuri sosite fara factura, stocuri livrate dar nefacturate, stocuri facturate dar nelivrate, stocuri aflate la terti.

Corespunzator criteriilor de clasificare prezentate mai sus sunt individualizate doua structuri informationale de baza: structura financiara standardizata si structura interna sau de gestiune.

Structura fianciara standardizata este proprie gestiunii si contabilitatii financiare a intreprinderii si opereaza cu doua criterii: destinatia si faza ciclului de exploatare. Interesul informational este cel al finantarii pe termen scurt, calcularii si analizei mecanismului fondului de rulment, bugetarea activitatii de exploatare si gestionarea activitatii de trezorerie.Din punct de vedere metodologic, o asemenea structura se realizeaza si se identifica prin conturile grupa sau principalele din Planul de conturi general simbolizate cu doua cifre, sintetice de gradul I sau divizionare, simbolizate cu trei cifre si sintetice de gradul II sau subdivizionare, simbolizate cu patru cifre.

Structura interna sau de gestiune, necesara, dar nestandardizata, este opozabila contabilitatii interne de gestiune. Ea opereaza cu celelalte doua criterii: fizic si locul  de creare a gestiunilor si se delimiteaza prin conturile analitice de stocuri corespunzatoare sortimentelor si gestiunilor (depozitelor create ca entitati gestionare repartizate in raspunderea unor persoane fizice).

Modelul de contabilitate a stocurilor in Romania adoptat in cadrul reformei este conceput in conditiile in care ambele structuri informationale sunt realizate prin contabilitatea financiara. O asemenea optiune are motivatia nevoii de a asigura in primul rand, deocamdata in perioada de tranzitie, printr-un sistem standardizat, obligatoriu, evidenta si controlul integritatii stocurilor.

1.2.Analiza si functionarea conturilor

Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de executie se realizeaza prin conturile ce formeza continutul clasei a 3-a din Planul de conturi general, denumita “Conturi de stocuri si productie in curs de executie”

30 STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE

  301 Materii prime

  302Materiale consumabile

  303 Materiale de natura obiectelor de inventar

  308 Diferente de pret la materii prime si materiale

33 PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE

  331Produse in curs de executie

  332Lucrari si servicii in curs de executie

34PRODUSE

  341Semifabricate

  345Produse finite

  346Produse reziduale

  348 Diferente de pret la produse

35STOCURI AFLATE LA TERTI

  351Materii si materiale aflate la terti

  354Produse aflate la terti

  356 Animale aflate la terti

  357Marfuri in custodie sau consignatie la terti

  358 Ambalaje aflate la terti

36 ANIMALE

  361 Animale si pasari

  368 Diferente de pret la animale

37 MARFURI

  371 Marfuri

   378 Diferente de pret la marfuri

38 AMBALAJE

  381 Ambalaje

  388 Diferente de pret la ambalaje

39PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

  391Provizioane pentru deprecierea materiilor prime

  392 Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile

  393 Provizioane pentru productia in curs de executie

  394 Provizioane pentru deprecierea produselor

  395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti

  396Provizioane pentru deprecierea animalelor

  397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor

  398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

Sunt conturi de bilant sau inventar, ele furnizeaza informatia de reflectare si control gestionar privind situatia si miscarea stocurilor si comenzilor in curs de executie. Soldul lor debitor este preluat in activul bilantului.

1.3 Costul stocurilor

Pretul de inregistrare in conturi, corespunzator valorii contabile de  intrare a stocurilor si productiei in curs de executie, este egal cu costul de achizitie pentru bunurile procurate din afara si costul de productie pentru bunurile obtinute din productia proprie.

Continutul si functia contabila a conturilor de stocuri se diferentiaza in raport de metoda inventarului permanent sau intermitent,folosita pentru evidenta miscarii stocurilor.Astfel, in cazul folosirii metodei inventarului permanent conturile de stocuri si comenzi in curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale.

In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, conturile inregistreaza numai stocurile de valori materiale si productie in curs de executie. Astfel, la inchiderea exercitiului financiar, in debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfarsitul perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exercitiului, in credit, stocurile de la inceputul perioadei preluate in categoria cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune, in cazul materialelor si marfurilor, si ca venituri, in cazul produselor si productiei in curs de fabricatie. Rulajul intrarilor si iesirilor se inregistraza direct prin debitul, respectiv creditul conturilor de cheltuieli in cazul materialelor si a marfurilor si de venituri, in cazul produselor, lucrarilor si serviciilor.

In cazul in care evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor se face la preturi prestabilite (standard), conturilor de stocuri li se asociaza conturi distincte care inregistreaza diferentele de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie. Soldul conturilor reprezinta diferentele de pret aferente bunurilor economice existente in stoc in gestiunea intreprinderii. O asemenea modalitate de functionare impune inregistrarea in rosu a diferentelor daca preturile prestabilite sunt mai mari decat costul de achizitie sau de productie, dupa caz si in negru in situatia inversa.

Daca nu se accepta mecanismul de inregistrare rosu-negru, conturile de diferente inregistreaza in debit diferentele in plus aferente stocurilor intrate in gestiune si diferentele de pret in minus aferente stocurilor iesite din gestiune. In creditul conturilor se reflecta diferentele de pret in minus aferente stocurilor intrate in gestiune si diferentele in plus corespunzatoare stocurilor iesite din gestiune.

De asemenea, in cadrul clasei s-a creat o grupa distincta de conturi:39”Provizioane, pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie”. Cu ajutorul acestor conturi se tine evidenta provizioanelor pentru deprecierea stocurilor. Sunt conturi de pasiv, in creditul lor se inregistreaza valoarea provizioanelor pentru depreciere, constituite pe seama cheltuielilor, in debitul acelorasi conturi se reflecta valoarea provizioanelor reluate prin diminuare sau anulare. Soldul creditor al acestor conturi reprezinta valoarea provizioanelor constituite prin prelevarea din rezultate.

 

 

 

1.4 Contabilitatea operatiilor privind stocurile cumparate

1.4.1 Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului permanent, consta in faptul ca, in cursul perioadei de gestiune, miscarile de stocuri se contabilizeaza prin debitarea si creditarea conturilor de stocuri, stabilindu-se de fiecare data stocul nou, avand astfel in permanenta informatia privitoare la existenta stocului. Din sondaje sau inventarieri periodice se descopera diferentele sub forma de plusuri sau minusuri, corectandu-se stocul si respectiv soldul contabil oferindu-se astfel si un control permanent al stocurilor.

 

A)Operatii privind cumpararile de stocuri

 

In cursul exercitiului, toate operatiile privind cumpararile de materiale si marfurile de la furnizori se inregistreaza la costul de achizitie in debitul conturilor de stocuri in corespondenta cu creditul conturilor de furnizori, daca aprovizionarea se face pe credit comercial, si prin conturile de trezorerie daca se utilizeaza instrumente de plata imediata.

Exemplu: O societatea comerciala a cumparat pe credit comercial materii prime in valoare de 100.000 lei, iar cheltuielile cu trasportul inscrise in factura de 10.000lei, TVA deductibila este 19%

    110.000lei  371                  =                      401      130900lei

                                   Marfuri                                    Furnizori

      20900lei   4426

                       TVA-deductibila

Documentul justificativ care a stat la baza inregistrarii de mai sus este ”factura”. In cazul in care stocurile consemnate in factura fac parte din gestiuni distincte, se constata diferenta la receptie, sau stocurile primite nu sunt insotite de documente de facturare, se intocmeste “Nota de receptie si constatare de diferente

Cumpararile de stocuri implica anumite cheltuieli accesorii: cheltuieli de transport, asigurarea transportului, onorarii intermediarului ce a facilitat achizitia.In principal aceste cheltuieli trebuie adaugate la pretul de achizitie si contabilizate in debitul conturilor de stocuri, in cazul metodei inventarului permanent si in debitul contului 607”Cheltuieli privind marfurile”, in cazul metodei inventarului intermitent.

B)Operatii privind iesirea stocurilor

Consumul de materii prime si materiale se inregistreaza pe baza “bonurilor de consum” sau a “fisei limita de consum”, formula contabila fiind:

60                                           =                                  3

       Cheltuieli cu materii prime                        Conturi de stocuri si

              materiale si marfuri                                                                                                     produtie in curs de executie

REMARCA. In aplicarea inventarului permanent este necesara, dupa parearea noastra, adoptarea solutiei proprii PCG francez. O asemenea  solutie se bazeaza pe folosirea unui cont distinct inregistrarii variatiei stocurilor cumparate.Procedand astfel, se asigura informatia necesara cunoasterii cheltuielilor privind stocurile cumparate si respectiv a cheltuielilor privind stocurile consumate, relatia dintre cele doua categorii de cheltuieli este formata:

Cheltuieli privind   =   Cheltuieli privind   +/-  Variatia stocurilor

          stocurile consumate      stocurile cumparate             cumparate

cu (+) in situatia in care stocurile finale s-au micsorat in raport cu stocurile initiale, cu (-) in situatia inversa.

              Tipurile de inregistrari contabile posibile in cadrul acestei solutii sunt:

cumparari de stocuri:

                       60                    =                      401

Cheltuieli cu materii prime,                         Furnizori

           materiale si marfuri

receptia stocurilor cumparate

                       3                      =                      6XX

              Conturi de stocuri                  Cheltuieli privind variatia stocurilor

consumul de stocuri:

                       6XX                                        =                      3

              Cheltuieli privind variatia stocurilor               Conturi de stocuri

              1.4.2 Metoda inventarului intermitent

              In cazul metodei inventarului intermitent, la deschiderea exercitiului se preiau la cheltuielile perioadei stocurile intrate reflectate in conturile din clasa a 3-a “Conturi de stocuri si productie in curs de executie”. Pe baza listelor de inventariere, inregistrarea este de tipul:

                                    60                    =                                              3

              Cheltuieli cu materii prime,                           Conturi de stocuri si productie

                        materiale si marfuri                                        in curs de executie

              Cumparari de stocuri efectuate in cursul perioadei se inregistreaza prin relatia:

                                    60                    =                                  401

              Cheltuieli cu materii prime,                                     Furnizori

                  materiale si marfuri

                            4426

                  TVA-deductibila

              La sfarsitul perioadei, pe baza listelor de inventariere intocmite, stocurile finale sunt reflectate prin formula contabila:

                        3                                              =                                  60

              Conturi de stocuri si                                      Cheltuieli cu materii prime,

              productie in curs de executie                               materiale si marfuri

              Contabilitatea operatiilor privind stocurile fabricate

              Daca se foloseste metoda inventarului permanent, in cursul exercitiului pe baza “bonurilor de predare, transfer, restituire”, produsele receptionate se inregistreaza la costul de productie prin relatia:

                        34                                =                                  711

                 Produse                                                           Variatia stocurilor

              Inregistrarea de mai sus este valabila si in cazul folosirii metodei inventarului intermitent, cu deosebire ca ea sa se efectueze numai la finele perioadei si numai pentru stocurile finale de produse sau productie in curs de executie.

              Iesirea de produse prin vanzare, metoda inventarului permanent, genereaza inregistrarea:

                        711                  =                      34

              Variatia stocurilor                           Produse

              Reluarea productiei in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare implica inregistrarea:

                        711                  =                      33

              Variatia stocurilor                   Productia in curs de executie

              In cazul in care se utilizeaza metoda inventarului intermitent, ciclul complet de inregistrari se prezinta astfel:

decontarea asupra veniturilor stocurilor initiale de produse si productiei in curs de executie:

                                    711                  =                      33

                        Variatia stocurilor                    Productia in curs de executie

                                    34       

                            Produse

              b) preluarea la conturile de stocuri a produselor si productiei in curs de executie consemnate la sfarsitul perioadei in “listele de inventariere”:

                                    33                                =                      711

              Productia in curs de executie                           Variatia stocurilor

                                                                                                34

                                                                                           Produse

 

1.5 Cazuri particulare

              Comparativ cu metodologia generala de inregistrare a intrarilor si iesirilor de stocuri, in contabilitatea interna intervin unele cazuri particulare. In continuare se vor analiza aceste situatii concrete.

             

              1.5.1 Stocuri cumparate fara facturi sosite

              Pentru acest caz la inchiderea exercitiului “N”pentru bunurile sosite fara factura, pe baza “Notei de receptie si constatare de diferente” se debiteaza conturile de “Stocuri” si se crediteaza contul 408”Funizori-facturi nesosite”. La deschiderea exercitiului “N+1” se storneaza in negru inregistrarea de mai sus. Ulterior, pe masura sosirii facturii se debiteaza conturile de “Stocuri” si se crediteaza contul 401 “Furnizori”.

              Se poate folosi si varianta in care la primirea facturii se inregistreaza numai diferentele intre valoarea estimata in faza initiala si cea inscrisa in factura. Formula contabila intocmita este:

                        408                  =                      401

              Furnizor-facturi nesosite                     Furnizori

                        3

      Conturi de stocuri si productie

              in curs de executie

                        4426                =                      4428

              TVA-deductibila                        TVA-neexigibila

              Cele doua inregistrari pot fi reunite intr-una singura, recapitulativa, caz normal:

                        408                  =                      401

              Furnizori-facturi nesosite                  Furnizori

3                                              4428

              Conturi de stocuri si productie           TVA-neexigibila

                         in curs de executie   

4426

                  TVA-deductibila

              Daca  diferentele privind valoarea stocurilor ar fi fost in minus se inregistrau in creditul conturilor din clasa 3 “Conturi de stocuri si productie in curs de executie”.

              Daca se foloseste metoda intervalului intermitent, operatiile privind cumpararile de stocuri se inregistreaza direct in debitul conturilor din grupa 60 “Cheltuieli cu materiile prime, materiale si marfuri” si in creditul conturilor 40 “Furnizori si conturi asimilate”.

1.5.2 Cumparari de stocuri cu reduceri comerciale si financiare

                In literatura de specialitate si in practica afacerilor sunt intalnite doua categorii de reduceri de pret:

-reduceri de natura comerciala(sau reduceri comerciale), care au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi;

-reduceri de natura financiara(sau reduceri financiare), care poarta denumirea de sconturi, numite si sconturi de decontare sau sconturi de casa.

In categoria reducerilor comerciale se includ: rabatul, remiza si risturnul.

Rabatul reprezinta reducerea practicata, in mod exeptional, asupra pretului de vanzare convenit anterior intre furnizor si client, tinandu-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comercializate, fata de clauzele prevazute in contract.

Remiza este o reducere practicata, in mod exceptional asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se cont de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului. Remiza corespunde, in general, unui procent aplicat asupra pretului brut, procent prevazut in oferta de preturi a intreprinderii sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri comerciali.

Risturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului operatiilor efectuate cu acelasi cumparator pe o perioada determinata.

Scontul de decontare este reducerea financiara acordata procentual asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala. Scontul de decontare reprezinta o bonificatie acordata clientului de catre furnizor pentru plata cu anticipatie a unei sume datorate de client. Scontul este o cheltuiala financiara pentru furnizor, care este beneficiarul platii si un venit financiar pentru client, care efectueaza o plata inainte de scadenta.

Sub aspectul metodologiei de calcul si contabilizare trebuie retinute urmatoarele reguli:

-toate reducerile de pret sunt inscrise in factura;

-reducerile comerciale premerg reducerile financiare;

-reducerile sunt determinate in cascada;

-in cadrul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele si risturnurile;

-scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala, adica la netul contabil;

-taxa pe valoarea adaugata se calculeaza la ultimul net determinat si se aduna cu acesta pentru a obtine totalul facturii;

-reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul intocmirii facturii de vanzare-cumparare, desi inscrise in factura, nu se contabilizeaza nici la furnizor, nici la client;

-reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizeaza ca o cheltuiala financiara la cel care il acorda si ca un venit financiar la cel care il primeste.

              Reducerile primite in cazul cumpararilor de stocuri pot avea caracter comercial si caracter financiar.

                        Din punct de vedere metodologic, reducerile se determina in cascada:

              Exemplu:

              *Marfuri                                                                     1000.000lei

              *Rabat5%                                                                      50.000lei

                                                                                                   950.000lei

              *Remiza 10%                                                                 95.000lei

              NETA COMERCIALA                                855.000lei

              * Scont de decontare 2%                                                17.100lei

              NETA FINANCIARA                                               837.900lei

              *TVA 19%                                                                   159.201lei

              NETA DE PLATA                                        997.101lei

              Reducerile comerciale nu se inregistreaza in cazul in care sunt consemnate in factura initiala; la conturile de stocuri se evidentiaza marimea neta comerciala. In schimb, sconturile primite se contabilizeaza la primire sau decontarea facturii.

              In cazul concret privind factura de mai sus, formulele sunt:

              a) Inregistrarea facturii in conditiile in care reducerile financiare se contabilizeaza la primirea facturii si receptia stocurilor.

              855000lei       371                  =                      401      997101lei

                             Marfuri                                      Furnizori  

              150201lei       4426                                        767      17100lei

                   TVA-deductibila                 Venituri din sconturi obtinute

Decontarea facturii:

997101lei       401                  =                      5121    997101lei

               Furnizori                              Conturi curente la banci

Daca scontul de decontare se contabilizeaza la achitarea facturii, inregistrarile de mai sus devin:

Inregistrarea primirii facturii:

855000lei        371                  =                      401      1005201lei

                Marfuri                                        Furnizori

150201lei        4426

               TVA-deductibila

Decontarea facturii:

1005201lei     401                  =                      5121    997101lei

                 Furnizori                            Conturi curente la banci

                                                                       767        8100 lei

                                                                 Venituri din sconturi obtinute

             

              1.5.3 Contabilitatea stocurilor in conditiile costurilor prestabilite

             

              “Costurile prestabilite denumite si costuri standard”, sunt costuri antecalculate ale stocurilor. In aceste conditii se ridica problema tratamentului contabil al diferentelor intre costurile prestabilite si costurile efective. Acestea pot capata, dupa caz, doua tratamente contabile.

              A) Tratarea diferentelor ca elemente componente ale costului stocului, respectiv.

                                    Pretul prestabilit+/-Diferente=Costul stocului

              Un asemenea tratament impune folosirea unor conturi paralele de diferente in raport cu conturile principale.

              Exemplu:

la intrari de stocuri:

                        3                                  =                                  40

    Conturi de stocuri si productie                     Conturi de furnizori si

              in curs de executie                                  conturi asimilate

                        308                                                      sau 71 

     Diferente de pret la materii                 Venituri din productia stocata

              prime si materiale

                       

              In conturile de diferente se inregistreaza diferentele intre pretul prestabilit si costul de achizitie. De asemenea, in aceleasi conturi se inregistreaza si cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli accesorii in cazul cand ele figureaza in documente distincte de factura.

la iesirea stocurilor:

           60                    =                      3

    Cheltuieli cu materii prime               Conturi de stocuri

      materiale si marfuri           

                        71                                            308

    Venituri din productia stocata          Diferente de pret la materii prime

                                                                        378

                                                            Diferente de pret la marfuri

              Inregistrarile se fac in negru sau rosu in functie de felul sau sensul diferentei nefavorabila sau favorabila. Se poate folosi si varianta inregistrarii pe debitul conturilor a diferentelor nefavorabile si pe creditul conturilor in cazul diferentelor favorabile.

             

              Exemplu:

Situatia initiala a stocurilor de materii prime

           *Sortimentul A 1.000Kg*40lei                                    40.000lei

           *Sortimentul B 600Kg*100lei                         60.000lei

           *Valoarea totala la pret prestabilitit                        100.000lei

           *Diferente de pret favorabile                          (10.000lei)

           *Valoarea totala la cost de achizitie               90.000lei

Operatii in cursul exercitiului

a) Intrari de materii prime:

                        *Sortimentul A 5.000Kg *35lei                                   175.000lei

                        *Sortimentul B 3.000Kg*90lei                                    270.000lei

              VALOAREA LA PRET DE CUMPARARE      445.000lei

              Cheltuieli cu transportul inscrise in factura                 15.000lei

              VALOAREA LA COST DE ACHIZITIE                       460.000lei

              b)Iesiri de materii prime:

                        *SortimentulA 4.800Kg

                        *Sortimentul B 3.200 Kg

inregistrarea intrarilor de materii prime:

           500.000lei       301                  =                      401      460.000lei

                       Materii prime                                Furnizori

(5.000Kg*40lei +3.000Kg*100lei)

           40.000lei   308

           Diferente de pret la materii

                       prime si materiale

inregistrarea iesirilor de materii prime:

469.330 lei   601                    =                      301   512.000lei

           Cheltuieli cu materii prime           Materii prime

42.670lei

                                                                      Diferente de pret la materii

                                                                                    prime si materiale

Valoarea la pret  prestabilita =   4.800Kg*40lei + 3.200Kg * 100lei =      512.000lei

              K308=10.000+40.000/100.000+500.000=0.0833

              Cota308=0.0833*512.000lei=42.760lei

              Cheltuielile cu transportul sunt consemnate in documente distincte de factura furnizorului.

              500.000lei      301                  =                      401      529.500lei

                        Materii prime                                    Furnizori

4426

         TVA-deductibila

55.000 308

Diferente de pret la materii

         prime si materiale

si pentru cheltuieli de transport achitate cu cec bancar:

              15.000lei        308                              =                      512      17.700lei

              Diferente de pret la materii                             Conturi curente la banci

                  prime si materiale

                        4426

              TVA-deductibila

              Daca diferentele s-ar fi inregistrat numai in negru, in conditiile in care cheltuielile cu transportul sunt inscrise in factura, situatia contabila s-ar fi prezentat astfel:

inregistrarea intrarilor de materii prime:

              500.00lei        301                  =                      401      460.000lei

                        Materii prime                                       Furnizori

40.000lei

                                                   Diferente de pret la materii

                                                            prime si materiale

inregistrarea iesirilor de materii prime:

              469.330lei      601                  =                      301      512.000lei

              Cheltuieli cu materii prime                              Materii prime

              42.670lei        308

              Diferente de pret la materii

                        prime si materiale

              K308=Sd 308 inainte de repartizare/Sdi300+Rd300

                        =50.000/100.000+500.000=0.0833

              Cota308=0.0833*512.000=42.670lei

              REMARCA Pentru a spori relevanta evidentei este indicat ca la nivelul conturilor de diferente sa se opereze cu doua analitice, unul pentru diferenta de pret si altul pentru cheltuielile de transport-aprovizionare. De asemenea, nu poate fi exclusa nici solutia inregistrarii cheltuielilor de transport-aprovizionare intr-un cont distinct al conturilor de stocuri. Exemplu 301.1”Materii prime” si 301.8 “Cheltuieli de transport aprovizionare”. Similar se procedeaza si pentru celelalte conturi de stocuri.

              B) Tratarea diferentelor ca elemente componente a costurilor perioadei este tratamentul impus de IAS 2. Diferentele constatate la receptia stocurilor sunt inregistrate direct la conturile de cheltuieli, fiind astfel recunoscute in costul perioadei, fara a mai fi trecute prin traseul calcului si repartizarii diferentelor aferente stocurilor iesite, dupa cum urmeaza:

                        301                  =                      401

              Materii prime                         Furnizori

                        601

   Cheltuieli cu materiile prime

                        4426

              TVA-deductibila       

Si

                        301                  =                      401

              Materii prime                      Furnizori

601

              TVA-deductibila               Cheltuieli cu materii prime

1.5.4 Contabilitatea stocurilor de marfuri la pret cu amanuntul

              In cazul metodei inventarului permanent poate fi delimitata ca un caz particular si varianta de evidenta la pret de vanzare a stocurilor de marfuri. In acest caz intrarile si iesirile de marfuri sunt evaluate la pret de vanzare format din pretul de achizitie plus adaosul.Contul utilizat pentru evidenta adaosului este 378 “Diferente de pret la marfuri”.

              Cheltuielile de transport-aprovizionare sunt evidentiate intr-un analitic distinct al contului de marfuri. In mod corespunzator pentru contul 371 “Marfuri” se creeaza analiticile 371.1”Stocul de marfuri” , si 371.8 “Cheltuieli de transport-aprovizionare”.

              a) Cumparari de marfuri in cazul in care cheltuielile de transport-aprovizionare sunt inscrise in factura, pretul cu amanuntul (vanzare)=costul de achizitie(inclusiv cheltuielile de transport - aprovizionare)+adaosul (marja) comerciala calculata.

                        371                  =                      401

                   Marfuri                                     Furnizori

378     

              TVA-deductibila                    Diferente de pret la marfuri

              Daca cheltuielile de transport-aprovizionare figureaza in documente distincte, pretul cu amanuntul (vanzare) = pretul de achizitie (cumparare) + adaosul comercial calculat, iar inregistrarea devine:

                        371.1               =                      401

              Stocul de marfuri                                Furnizori

         378

              TVA-deductibila                         Diferente de pret la marfuri

si pentru cheltuielile de transport-aprovizionare:

                        371.8               =                      Conturi de terti sau trezorerie

              Cheltuieli de transport-aproviz                      

                        4426

              TVA-deductibila

              Structurile de inregistrari din acest ultim caz pot fi retinute si pentru exemplele prezentate anterior, in felul acesta se asigura o divulgare integrala a informatiei privind cheltuielile de transport-aprovizionare, indiferent de modalitatea de efectuare.

              b) Vanzarea marfurilor:

                        411                  =                      707

                    Clienti                              Venituri din vanzarea marfurilor

                                                                        4427

                                                               TVA-colectata

si pentru iesirea din gestiune:

                        607                  =                      371

              Cheltuieli privind marfurile                Marfuri

                        378

              Diferente de pret la marfuri

              Pentru determinarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite se folosesc doua metode: metoda procentului mediu de adaos comercial si metoda analitica.

              Metoda procentului mediu de adaos se caracterizeaza prin folosirea urmatoarelor relatii de calcul:

determinarea procentului mediu de adaos comercial:

K378=Sold 378+Rulaj creditor 378/Sold 371+Rulaj debitor 371

determinarea adaosului comercial aferent stocului(ACS):

ACS=K378*Valoarea stocurilor de marfuri la finele lunii de referinta

determinarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite(ACE)

ACE=Soldul creditor 378-ACS

Primul termen al relatiei mai este definit si prin “Totalul sumelor creditoare existente la sfarsitul lunii in contul 378” format din soldul initial la inceputul lunii plus rulajul creditor din luna de referinta.

Metoda calcului analitic consta in determinarea prin insumare a adaosului comercial aferent marfurilor in stoc la 31.XII.N

Daca adaosul este diferentiat pe sortimente si grupe de marfuri, se procedeaza la transformarea procentului de adaos in procent de rabat (marja diminuata) pe baza relatiei:

Procentul de rabat comercial=100%Adaos / 100% Adaos

Adaosul aferent  =  Stocurile de marfuri la   *  Procentul de

marfurilor in stoc      pret cu amanuntul           rabat comercial

          

                       1.5.5 Ambalajele de transport refolosibile

Evidenta ambalajelor achizitionate sau confectionate in intreprindere, care sunt destinate ambalarii si transportului produselor finite si al marfurilor se organizeaza potrivit principiilor si regulilor generale privind contabilitatea stocurilor. Particularitatile apar in contabilitatea ambalajelor de transport recuperabile.

Exemple:

           *Marfuri la pret de vanzare                             100.000lei

           *TVA                                                               19.000lei

                                                                                               119.000lei

*Ambalaje 100buc.*  20lei(fara TVA)                      20.000lei

TOTAL DE PLATA                                                           139.000lei

In contabilitatea furnizorului pe baza datelor de mai sus se fac urmatoarele inregistrari:

operatia de facturare:

139.000lei      411                  =                      707      100.000lei

           Clienti                                  Venituri din vanzari de marfuri

                                                                       4427    19.000lei

                                                                TVA-colectata

20.000lei

                                                                 Clienti-creditori

b) clientul restituie 60 bucati la valoarea consemnata in factura, 60*200lei=12000lei:

 12.000lei       419                  =                      411      12.000lei

             Clienti-creditori                                  Clienti

c) un numar de 20 bucati se preiau la o valoare inferioara fata de cea de facturare, respectiv 180 lei:

20buc*200lei=4.000lei

20buc*180lei=3600lei

                             400lei

TVA:400*19%=76lei

4.000lei          419                  =                      411      3924lei

               Clienti-creditori                                Clienti

                                                                       708

                                                           Venituri din activitati diverse

                                                                       4427    76lei

                                                             TVA-colectata

d) diferenta de 100 bucati-80 bucati=20 bucati este retinuta de client si in consecinta se considera o vanzare pentru care se intocmeste o factura suplimentara:

20buc*200lei=4.000lei

TVA19%       =760lei

                          4760lei

4000lei           419                  =                      708      4000lei

           Clienti-creditori                        Venituri din activitati diverse

           760lei  411                  =                      4427    760lei

                  Clienti                               TVA-colectata

In contabilitatea clientului folosind aceleasi date se fac inregistrarile:

a)cumparari de marfuri 100.000lei +19.000lei TVA, ambalaje 100buc*200lei=200.000lei:

100.000lei      371                  =                      401      139.000lei

               Marfuri                                            Furnizori

 19.000lei       4426   

           TVA-deductibila

20.000lei        409

           Furnizori-debitori

restituirea a 60 bucati la 200lei si 20 bucati la 180lei:

            60buc*200lei =                                                           12.000lei

            20buc*180lei =                                                           3.600lei

                                                                                             15.600lei

            Diferenta de pret=20buc*(200lei-180lei) =       400lei

            TVA=400*19%                                                                76lei

            15.524lei         401                  =                      409      16.000lei

                          Furnizori                                  Furnizori-creditori

            76lei                4426

                          TVA-deductibila

400lei 608

           Cheltuieli privind ambalajele

retinerea a 20 bucati ambalaje pentru nevoi proprii:

20buc*200lei             =4.000lei

TVA19%                                   760lei

                                                 4760lei

4.000lei          381                  =                      409      4.000lei

              Ambalaje                                Furnizori-debitori

760lei 4426                =                      401      760lei

           TVA-deductibila                          Furnizori

1.5.6 Importul de bunuri pe cont propriu la o intreprindere de import-export

Importul de bunuri pe cont propriu reprezinta un caz particular generat de:

            a) componentele specifice ale costului de achizitie:valoarea in vama, taxele nerecuperabile platite in vama (taxa vamala, comisionul vamal, accizele) si cheltuielile interne de transport-manipulare;

b) fundamentarea pretului de vanzare la intern( pret negociabil) pe doua elemente: valoarea in vama in valuta sau costul de achizitie in vama in valuta transformat in lei la cursul de schimb al zilei cand are loc negocierea ori vanzarea si marja importatorului.

Exemplu. Din fisa de calcul a importului se desprind urmatoarele informatii:

*Valoarea externa FOB 10.000$* 2000lei                20.000.000lei

*Transport extern evaluat la 1000$ * 2.000lei             2.000.000lei

REMARCA. In situatia in care la sosirea marfurilor din import nu se poate determina valoarea definitiva in vama, Legea codului vamal admite ca, la cerere, importatorul sa ridice marfurile din vama, cu conditia constituirii unei garantii banesti sau bancare, acceptata de autoritatea vamala. In acest caz, intreprinderea importatoare inregistreaza la primirea marfurilor atat garantia constituita cat si marfurile primite al caror cost de achizitie se determina pe baza de date antecalculate. Obligatia de plata pentru cheltuielile pentru care nu s-au primit documentele justificative se evidentiaza in contul 408 “Furnizori-facturi nesosite”

Inregistrarea marfurilor primite in conditiile de mai sus se face operatia:

           371                  =                      401

           Marfuri                                    Furnizori

                                                           408

                                               Furnizori-facturi nesosite

                                                           446

                                               Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

                                                           447

                                               Fonduri speciale, taxe si varsaminte asimilate

Daca in termenul legal (30 zile) importatorul prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, diferenta dintre cheltuielile efective si cele antecalculate, precum si diferentele de taxe nerecuperabile se contabilizeaza fie intr-un cont distinct de marfuri 371/x”Diferente de pret la marfuri”, fie in contul 607 “Cheltuieli privind marfurile” cu sume in negru sau in rosu, in functie de natura diferentelor.

*Factura pentru cheltuielile inregistrate initial pe baza de date antecalculate (estimate):

           408                  =                      401

Furnizori-facturi nesosite                    Furnizori

           371/x

Diferente de pret la marfuri

           665

Cheltuieli din diferente de curs valutar

*Diferente de taxe nerecuperabile

           371/x                           =                      446

Diferente de pret la marfuri          Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

                                                                       447

                                               Fonduri speciale, taxe si varsaminte asimilate

*Concomitent cu plata taxelor efectiv datorate in vama, autoritatea vamala elibereaza scrisoarea de garantie bancara, operatie care este evidentiata la importator prin creditarea contului 8011”Giruri si garantii acordate”

Daca in termenul legal (30 zile) importatorul nu prezinta documente de vamuire fiind considerata incheiata. In acest caz importatorul inregistreaza la primirea facturilor doar diferenta dintre cheltuielile efective si cele estimate in contul 371/x”Diferente de pret la marfuri”, sau 607”Cheltuieli privind marfurile” in negru sau in rosu, dupa caz.

1.5.7 Importul de bunuri pe baza de comision

Fata de importul pe cont propriu, importul in comision se particularizeaza prin urmatoarele trasaturi:

a)bunurile importante nu fac obiect al gestionarii de catre intreprinderile de import-export;

b) TVA aferenta bunurilor importate se plateste in vama de tirularii operatiilor de import, dar se deduce numai de beneficiarii de import;

c) importatorii factureaza beneficiari de import distinct: cheltuielile efectuate in contul lor, respectiv comisionul plus TVA aferenta comisionului.

REMARCA. Daca la sosirea marfurilor de import nu se poate determina valoarea definitiva a valorii in vama, se procedeaza similar importul pe cont propriu cu urmatoarele deosebiri: toate diferentele de cheltuieli care apar, in plus sau in minus, se regularizeaza cu beneficiarii de import pe baza unei facturi suplimentare; pana la facturare, diferentele de cheltuieli se contabilizeaza intr-un cont distinct. Pentru a nu fi afectate cheltuielile proprii si implicit rezultatele financiare, apreciem ca intreprinderile importatoare ar putea utiliza un cont subdivizor de cheltuieli in avans, ca de exemplu 471/x”Cheltuieli privind importul de marfuri”. Contul 4111”Clienti” cu ocazia intocmirii facturii suplimentare, cu sume in negru pentru recuperarea sumelor cheltuielilor in plus, sau cu sume in rosu pentru restituirea sumelor neachitate fata de cele facturate initial.

Metoda inventarului intermitent consta in faptul ca, cursul perioadei de gestiune , miscarile de stoc ci prin conturile de cheltuieli.La sfarsitul perioadei de gestiune , pe baza inventarului faptic , se compara si se regularizeaza stocul din inventar cu cel contabil ( scriptic ), care se poate in doua moduri:

*Se determina variatia de stoc ,care se inregistreaz ca o intrare la contul de stoc ( stocul de inventar > stocul conatbil )

                    300= 600

** Inregistrarea ca intrare cului stabilit la inventar ( cand la inceputul exercitiului se anuleaza stocul initial trecandu-se pe costuri)

                     300= 600

b) * Diferenta din variatia stocului in minus ( stocul inventar < stocul contabil ) ca o iesire de stoc ( consum)

                                                   600= 300

                        b)** Inregistrarea la inceputul exercitiului a anularii       

                        stocului existent , ca o iesire de stoc ( consum ) prin  

                        inregistrarea :

                                                600= 300

              Dupa met. inv.permanent        Dupa met.inv. intermitent

             Intrari                                       Stocul initial se anuleaza

                        300=401                                              600=300

                                                                                      Intrari

                                                                                                600=401

              Consum                                                         ----------------------

                        600=300

              Minus imputat                                    ----------------------

              Concomitent                                      ----------------------

                                    461 =%

                                                  758

                                                  4427

              -------------------------                           La inchiderea exercitiului

                                                                                    stocul inventar

                                                                                                300= 600

1.6 Contabilitatea analitica a stocurilor

            In principiu contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza pe feluri (sortimente) de bunuri materiale stocate sau pe grupe de stocuri si locuri de depozitare (gestiuni create). Exceptie face contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul, care se tine global-valoric pe gestiuni (magazine de desfacere). Aceeasi structura se poate adopta si in cazul contabilitatii rechizitelor de birou, imprimantelor si materialelor folosite pentru ambalare.

            Din punct de vedere metodologic contabilitatea analitica se nuanteaza in raport de metoda inventarului permanent sau cea a inventarului intermitent folosita pentru evidenta stocurilor.

            In cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica se poate organiza dupa una din metodele: metoda cantitativ-valorica, metoda operativ-contabila si metoda global-valorica.

            1.6.1 Metoda cantitativ-valorica

            Consta in organizarea la locul de depozitare a unei evidente cantitative pe feluri de bunuri stocate, iar in contabilitatea analitica a unei evidente cantitativ-valorice pe feluri de bunuri si gestiuni.

            In cadrul ambelor evidente, inregistrarea se face pentru stocuri, intrari si iesiri.

            Se poate folosi si varianta in care se conduce numai evidenta cantitativ-valorica realizata prin contabilitatea analitica.

            1.6.2 Metoda operativ-contabila (pe solduri)

            Consta in organizarea la locul de depozitare a unei evidente cantitative pe feluri de bunuri stocate, iar in contabilitatea analitica a unei evidente valorice a miscarilor (intrari-iesiri) pe gestiuni, pe grupe sau subgrupe de bunuri, dupa caz. Totodata, se organizeaza si o evidenta cantitativ-valorica, numai pentru stocuri, pe feluri de bunuri stocate si gestiuni. Aceasta evidenta se creeaza la sfarsitul lunii cu scopul de a verifica concordanta dintre contabilitatea analitica si evidenta cantitativa tinuta la locul de depozitare.

            Soldul final al gestinuii “N”         =   Soldul final al gestiunii “N” calculat

 calculat in contabilitatea analitica       pe baza evidentei cantitative de la depozite

            Soldul final al gestiunii”N” calculat in contabilitatea analitica are la baza relatia:

            Soldul final  =  Soldul initial al  +  Valoarea intrarilor  -  Valoarea iesirilor

     al gestiunii “N”      gestiunii “N”           gestiunii”N”                 gestiunii”N”

            Soldul final al gestiunii”N” calculat pe baza evidentelor cantitative de la depozite se determina prin ponderea cantitatilor in stoc cu pretul de evaluare ales in functie de metoda de evaluare, identificarii specifice, epuizarii loturilor(FIFO, LIFO) si pretul standard (prestabilit). Nu se poate aplica metoda costului mediu ponderat.

            REMARCA. Indiferent de una sau alta din cele doua metode alese pentru contabilitatea stocurilor, apreciem ca ele trebuie rationalizate, in sensul adoptarii unei evidente cantitativ-valorice realizate prin sistemul de conturi in cadrul compartimentului financiar-contabil. Se poate renunta la evidenta cantitativa tinuta la locul de depozitare al bunurilor stocate.

           

            1.6.3 Metoda global-valorica

            Consta in tinerea unei evidente valorice atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitatea analitica.

            Periodic, se efectueaza controlul asupra integritatii bunurilor stocate. In acest scop se procedeaza la inventarierea stocurilor si evaluarea lor, potrivit uneia din metodele: identificarii specifice, epuizarii loturilor (FIFO, LIFO) si pretul standard. Soldul final astfel calculat trebuie sa fie egal cu cel stabilit in contabilitatea analitica pe baza relatiei:

            Soldul final  =  Soldul initial al   +  Valoarea intrarilor  -  Valoarea iesirilor

     al gestiunii “N”      gestiunii”N”              gestiunii”N”              gestiunii”N”

            Daca pentru evidenta stocurilor se foloseste inventarul intermitent, contabilitatea analitica este circumscrisa numai la nivelul stocurilor initiale si finale, fiind realizata cantitativ-valoric direct prin inventarul stocurilor. Pentru a se exercita controlul asupra integritatii stocurilor este necesar ca prin conturile grupei 60”Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri” sa se organizeze o evidenta global-valorica a miscarilor pe gestiuni de stocuri. In aceste conditii controlul asupra stocurilor se realizeaza prin relatiile:

            Soldul final al gestiunii “N”  =  Soldul final al gestiunii “N” calculat

       calculat pe baza de inventar              pe baza evidentei de la depozite

si

      Valoarea iesirilor gestiunii”N”   =  Valoarea iesirilor gestiunii “N” calculata

       calculata pe baza de inventar         pe baza recapitulatiei documentelor de iesire

            REMARCA. Problematica ridicata mai sus este specifica si rezolvata printr-una din metodele analizate numai in conditiile in care evidenta analitica a stocurilor este realizata prin contabilitatea financiara. Rezolvarile se diferentiaza in situatia in care evidenta analitica se realizeaza prin contabilitatea de gestiune.

1.7 Organizarea documentelor primare privind stocurile

 

              In cadrul intreprinderii, activele circulante materiale (stocurile) ocazioneaza operatii de aprovizionare si conservare, operatii care pot fi grupate dupa continutul lor in operatii de aprovizionare si conservare, operatii de eliberare din depozite, inventariere.

              Aprovizionare se face de regula, din afara, adica de la intreprinderi, iar unele materiale si produse se obtin din productie proprie.

              In vederea indeplinirii obiectivelor prevazute in programul de aprovizionare, unitatile patrimoniale emit catre furnizori comenzi, iar pe baza acestora incheie contracte economice.

              Pentru urmarirea modului in care realizeaza contractele de aprovizionare serviciul aprovizionare organizeaza o evidenta operativa care cuprinde registrul de comenzi si fisa de urmarire a executarii comenzilor. In aceste evidente se inscriu comenzile emise catre furnizori, precum si termenele de livrare stabilite de comun acord cu acestia prin contractele economice sau, in lipsa acestora, prin confirmarea de comanda trimisa de furnizor, data la care a fost executata comanda, se fac mentiuni privind revenirile pentru urgentarea executarii comenzii, penalizarile datorate pentru neexecutarea conditiilor contractuale.

              In cazul executarii comenzii si a contractului de aprovizionare, intreprinderea cumparatoare primeste de la furnizor avizul de insotire si/sau factura.

              Avizul de insotire se emite, pe masura livrarii, de compartimentul vanzari si serveste ca document pentru eliberarea si scaderea din depozit a produselor, marfurilor sau altor valori destinate vanzarii, trimise pentru prelucrare la terti, in custodie sau spre pastrare; document pentru intocmirea facturii; document de primire in gestiunea cumparatorului.

              Circula de furnizor la cumparator. In gestiunea furnizorului, exemplarul 1 este preluat de delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru a insoti bunurile pe timpul transportului, iar exemplarul 2 la compartimentul vanzarii, pentru inregistrarea cantitatilor in evidenta privind executarea contractelor si apoi transmis la compartimentul financiar-contabil pentru a fi atasat la factura si inregistrat.

              In gestiunea cumparatorului, exemplarul 1 sta la baza receptiei bunurilor aprovizionate, de catre comisia de receptie, dupa care este trimis compartimentului aprovizionare pentru inregistrarea cantitatilor intrate, in registrul de evidenta al aprovizionarilor si certificarea efectuarii platii catre furnizor, precum si pentru inregistrarea in contabilitate, atasat la factura.

              Intreprinderile care pot emite factura in momentul livrarii bunurilor, nu vor mai emite avizul de insotire decat pentru bunurile trimise pentru prelucrare la terti, in custodie , factura realizand pe langa functiile avizului de insotire si pe cele de transport pentru viza de control financiar preventiv, si act justificativ pentru decontarea (incasare-plata) contravalorii ei.

              Operatia de luare in primire a valorilor materialelor aprovizionate se numeste receptie. La sosirea materialelor de la furnizor se executa urmatoarele lucrari de receptionare:

              -receptia transportului efectuata de delegatul serviciului aprovizionarii al intreprinderii cumparatoare. Aceasta se executa in momentul preluarii transportului de la caraus (organizatia de transport) si consta in verificarea starii ambalajelor. In cazul in care se constata violari ale ambalajelor se procedeaza pe loc la desfacerea coletului si se inventariaza continutul. Pentru lipsurile constatate se intocmeste un proces-verbal de constatare, care se semneaza de delegatul organizatiei de transport si de cei ai intreprinderii destinate.

              -receptia cantitativa efectuata de catre magazionerul care preia in gestiune materialele sosite. Prin receptie se confrunta datele din comanda cu avizul de insotire sau factura primita de la furnizor si cu materialele efectiv sosite, concordanta intre sortimentele si cantitatile de materiale inscrise in factura cu cele primite;

              -receptia calitativa se efectueaza de catre un specialist

              Pentru anumite materiale stabilite prin instructiuni sau dispozitii interne se i-au probe de materiale, care se trimit la laborator pentru analiza chimica, tehnica.

              Materialele din aceasta categorie nu sunt trimise la consum sau comercializare inainte de cunoasterea rezultatului analizei de laborator, consemnat intr-un buletin de analiza.

              Daca la receptia valorilor materiale se constata deteriorarea sau lipsa coletelor, nepotriviri calitative fata de datele indicate in documentele insotitoare, se intocmeste “Nota de receptie si constatare de diferente” Prin acest document materialele necorespunzatoare calitativ sau in neconcordanta cu comanda sunt respinse la receptie, preluate in custodie si tinute la dispozitia furnizorului.

              Primirea avizului de insotire si a facturii, sosirea transportului si plata facturii se inscriu, in ordine cronologica, in “registrul de comenzi” si in “fisa de urmarire a executarii comenzilor”

              Daca materialele se primesc in transa sau sosesc inainte de primirea facturii de la furnizor, precum si in cazul in care materialele respective au fost achitate si lasate un timp in custodia furnizorului, la sosirea acestora pentru consemnarea receptiei, se intocmeste “Nota de intrare-receptie”

              In cazul in care factura soseste o data cu materialele, se poate consemna direct pe factura fara a se mai intocmi nota de intrare-receptie.

              “Bon de predare, transfer, restituire” folosit pentru predarea la magazie a produselor, semifabricatelor si a materialelor obtinute din productia proprie, pentru tranzitarea materialelor de la un loc de depozitare la altul in cadrul aceleasi intreprinderi precum si pentru restituirea celor neutilizate la sfarsitul perioadei.

              Documentele folosite pentru eliberarea de active circulante materialele pentru consum sunt: “bonul de consum” si “fisa limita de consum”.

              Valorile materiale trimise spre prelucrare la terti se elibereaza pe baza “dispozitiei de livrare, aviz de insotire a marfii” pe care se face mentiunea “pentru prelucrare la terti”. La inapoierea materialelor prelucrate se controleaza daca s-a primit cantitatea prelucrata corespunzator, in raport cu normele de consum, iar pe documentele de receptie, pentru o evidenta corecta se face mentiunea “din prelucrare”

              Livrarea marfurilor si produselor finite catre terti se face pe baza “facturii”

              Fisa de magazie” este un document de evidenta operativa a magaziei (depozitului) si se intocmeste separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.

              “Documentele referitoare la valorile materiale intrate” in unitatea patrimoniala (facturi, aviz de insotire, nota de intrare-receptie), dupa inregistrarea in fise de magazie, se predau serviciului de aprovizionare. Dupa verificare, avizare si inregistrare in evidenta tehnico-operativa a aprovizionarii, aceste documente se transmit la compartimentul de contabilitate in termenele stabilite de conducatorul compartimentului  contabilitate.

              Documentele primare de iesire” a stocurior din depozite se predau direct la compartimenul contabilitate.

                      

                       1.8 Influente ale inflatiei asupra stocurilor

          

Inflatia influenteaza stocurile in cazul in care viteza de rotatie a acestora este redusa. In functie de particularitatile proceselor consumatoare si creatoare de valori, ponderea stocurilor in Total Activ si de metodele folosite in evaluarea acestora la iesire, se poate aprecia masura in care inflatia influenteaza aceste active.

In ceea ce priveste marfurile:

-aprovizionare – vanzare : influenteaza pozitiv aprovizionarile si vanzarile ritmice pentru anumite grupe de marfuri si negativ stocurile greu vandabile sau de folosinta indelungata la imobilizarile de resurse financiare in conditiile unei deprecieri considerabile.

-evaluarea in bilant: influenteaza negativ evaluarea la un cost efectiv de aprovizionare, ce contine valori neomogene, din care se deduc eventualele provizioane pentru depreciere constituite.

Inflatia afecteaza stocurile prin prisma reluarii procesului de productie pe scara larga, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.

Pentru a inramuri in mod decisiv influenta inflatiei asupra stocurilor trebuie realizata o marire a vitezei de rotatie a acestora pe fondul unei activitati profitabile.

 

1.8.1 Modul de evaluare a influentei inflatiei asupra stocurilor

 

Principala influenta pe care o sesizam in randul acestor elemente patrimoniale consta in denaturarea informatiilor privitoare la structura valorica a soldurilor si rulajelor de la un moment dat .

In conditiile inflatiei, pe langa o viteza mare de rotatie a stocurilor se impune o evaluare la iesire dupa metoda primul intrat-primul iesit (FIFO)

Evaluarea pe baza acestei metode se va realiza in contabilitate la cele mai noi preturi. Pentru a sesiza influenta valorica a inflatiei stocurilor cu miscari mai lente se poate recurge la modelele folosite pentru evaluarea acelorasi efecte asupra imobilizarilor neamortizate, sau la evaluarea ascestor influente prin numarul de rotatii aferente stocului respectiv. Indicatorii pretului de consum sau crestere a preturilor specifice se raporteaza la numarul de rotatii si se obtine astfel indicatorul pretului/rata inflatiei pe o rotatie. Cu ajutorul acestui indicator se determina ajustarile stocurilor in cauza.

Exemplu:

O unitate patrimoniala are sold initial la stocuri de 100.000mii u.m., viteza de rotatie este 15 zile, iar indicatorul anual al pretului este de 340%. La sfarsitul exercitiului soldul final la stocuri este de 200.000mii u.m. Propunem pentru ajustarea soldului final la stocuri de materii prime urmatoarea procedura.

determinati numarul mediu de rotatii lunare:

30zile/15zile=2 rotatii lunare

determinati rata medie a inflatiei (RI) pe o rotatie (RIanuala=IPC-100%)

340%-100%=240% pe an

Rilunara=240%/12=20% pe luna

Rirotatie=20%/(24/12)=10% pe rotatie

determinati valoarea actuala a stocurilor (Va)

Va=SF+SI*Rirotatie=SF*(100%+Rirotatie)

              200.000*(100%+10%)=220.000mii u.m.

determinati ajustarea la inflatie (AI=Va-SF)

AI=220.000-200.000=20.000meii u.m.

Ajustarea stocurilor cu valoarea de mai sus indica o apreciere medie a inflatiei dupa tehnica soldurilor, totusi tinand seama de viteza foarte mare de rotatie si de o rata a inflatiei lunare ridicata se impune aplicarea principiului prudentei si o analiza a vechimei acestuia pe fiecare tip de stoc.

Se recomanda pentru ajustarea stocurilor utilizarea metodei element cu element sau a metodei vitezei de rotatie a stocurilor. Odata aleasa o metoda, aceasta trebuie mentinuta de la un an la altul.

Metoda de ajustare element cu element se poate aplica numai cand exista o contabilitate analitica a stocurilor dupa metoda cantitativ-valorica sau operativ-contabila. Aceasta consta in evaluarea stocurilor la sfarsitul anului in functie de vechimea fiecarui element din stoc. Valoarea fiecarui element din stoc este ponderata cu diferenta indicatorilor de crestere a preturilor (IPC) intre data inchiderii exercitiului si cea a aparitiei stocurilor in patrimoniu.

Metoda vitezei de rotatie a stocurilor se recomanda in cazul tinerii contabilitatii analitice dupa metoda global-valorica prin calcularea unui indice mediu de ajustare (IMA) care se aplica asupra Soldului final de la inchiderea exercitiului final. Indicele mediu de ajustare se determina prin raportarea Soldului final la cumpararile din cursul anului. Rezultatul se inmulteste cu media indicilor de crestere a preturilor (IPC/2)

                      

1.9 Contabilitatea marfurilor

Sunt considerate marfuri bunurile achizitionate din afara unitatii, in scopul de a fi revandute in aceeasi stare, fara a se efectua asupra lor operatii care sa determine modificari esentiale de structura, forma sau destinatie.

In functie de circuitul parcurs de marfuri putem vorbi de:

-circulatia cu ridicata a marfurilor, care consta in achizitionarea de produse in cantitati mari de la producatorii directi sau de la altii furnizori, in scopul revanzarii lor catre unitatea comerciala, indeosebi cele cu amanuntul.

-circulatia cu amanuntul a marfurilor, care consta in vanzarea marfurilor catre consumatorii individuali pentru nevoile personale, precum si unor unitati sau societati comerciale pentru nevoile proprii sau gospodaresti.

Evaluarea marfurilor, in functie de natura circulatiei acestora, se face astfel:

La unitatile comerciale cu ridicata se recomanda evaluarea marfurilor la cost de achizitie. In cazul utilizarii pretului de vanzare cu ridicata, diferenta dintre pretul de livrare si costul achizitiei reprezinta adaosul comercial care trebuie sa asigure cheltuielile de circulatie, precum si obtinerea unui beneficiu.

La unitatile comerciale cu amanuntul se recomanda evaluarea marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul.

            Acesta este egal cu costul de achizitie al marfurilor la care se calculeaza adaosul comercial si se adauga TVA. Din pretul de vanzare cu amanuntul se va deduce TVA, care urmeaza sa se regularizeze cu bugetul statului.

            Pretul de vanzare cu amanuntul, mai putin TVA minus costul de achizitie al marfurilor, reprezinta adaosul comercial.Acesta va trebui sa acopere cheltuielile de circulatie si desfacere si un profit.

1.10 Consecintele aplicarii normei IAS 2 asupra

interpretarii situatiei financiare

 

            I zona de “incertitudine” poate sa apara in distinctia intre cheltuielile directe si cele indirecte, delimitate care depinde, in mare parte, de calitatea organizarii contabilitatii intreprinderii. Intradevar, multe din cheltuielile considerate a fi cheltuieli generale ar putea sa fie repartizate direct intre produse, prindr-o “amenajare” a procedurilor.

           

            II zona de “incertidudine” este legata de distinctia intre cheltuielile generale de productie (incorporabile in costul stocurilor) si cheltuielile generale de administratie (neincorporate)

           

            III zona apare in legatura cu incorporarea cheltuielilor fixe indicatorilor de productie, in functie de activitatea normata a intreprinderii, probleme de apreciere in mod esential subiectiva.

           

            IV zona poate sa fie definita in contextul utilizarii costurilor standard.

           

            V zona este adusa de insasi metoda de identificare a iesirii din stocuri, care afecteaza marimea acestora si, implicit rezultatul. Se cunoaste ca in perioada de crestere a preturilor, metoda LIFO, conduce la subevaluarea acestor indicatori, in timp ce metoda FIFO ii supraevalueaza.  

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 932
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved