Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


METODA CONTABILITATII

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Situatiile financiare in conformitate cu Standardele Internationalede Contabilitate IAS1
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE FUZIUNE A SOCIETATILOR COMERCIALE
Verificarea si certificarea, aprobarea si publicarea bilantului contabil
Determinarea rezultatului exercitiului si repartizarea acestuia
CONTINUTUL SI STRUCTURA CAPITALURILOR
Experti contabili – contabili autorizati cu studii superioare
ANALIZA PERFORMANTELOR INTREPRINDERII PE BAZA INDICATORILOR BILANTIERI
Contabilitatea operatiunilor de regularizare
ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR CONTABIL LA AGENTII ECONOMICI
NORMALIZAREA CONTABILA

METODA CONTABILITATII

CUVINTE CHEIE:

ü      bilant initial



ü      silogism

ü      ecuatii bilantiere

ü      miscari permutative

ü      miscari opuse

ü      dubla reprezentare

 Metoda contabilitatii reprezinta totalitatea procedeelor interdependente, pe care le foloseste aceasta in scopul cunoasterii situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute.

In scopul realizarii obiectului contabilitatii, metoda acesteia foloseste o serie de procedee care permit furnizarea de informatii cu privire la fenomenele si procesele economice ce se petrec in cadrul unitatilor economice. Aceste procedee se impart in:

·         Procedee comune tuturor stiintelor: observatia, rationamentul, comparatia, clasificarea, analiza, sinteza;

·         Procedee specifice metodei contabilitatii: bilantul, contul, balanta de verificare;

·         Procedee ale metodei contabilitatii, comune si altor discipline economice: documentarea, evaluarea, calculatia si inventarierea.

Procedee specifice metodei contabilitatii

2.1  Bilantul contabil

Termenul de „bilant” vine de la „bilancia” (it.), care are la baza cuvintele latinesti „bi” si „lancia”, adica „doua talere”; intr-unul apare valoarea activului, iar in celalalt, valoarea pasivului.

Bilantul este procedeul specific al metodei contabilitatii prin care se realizeaza dubla reprezentare a situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute, punand fata in fata activul cu pasivul. Altfel spus, patrimoniul firmei este reprezentat static si valoric prin intermediul bilantului.

In cadrul bilantului, patrimoniul este evidentiat prin prisma activului si pasivului. In activ, elementele patrimoniale sunt dispuse in ordinea inversa a lichiditatii, de la cele mai putin lichide(imobilizarile) la cele cu lichiditate maxima (disponibilitati banesti); in pasiv ordonarea elementelor se face in functie de exigibilitatea surselor de finantare, incepand cu elementele capitaluli propriu (exigibilitate maxima) pana la datoriile pe termen scurt (exigibilitate minima).    

                                                                                                         Tabelul2.1

Bilant contabil

Incheiat la data de..

                                                                                                                    -simplificat-

ACTIV                                                                                                       PASIV                                                                                                      

Specificare activ

EXERCITIUL

Specificare pasiv

EXERCITIUL

N

N-1

N

N-1

I.   ACTIVE IMOBILIZATE

II.  ACTIVE CIRCULANTE

III.  ACTIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

I. CAPITALURI PROPRII

II. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

III.DATORII

IV. PASIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

Ecuatia fundamentala a bilantului se exprima prin relatia:

A C T I V = C A P I T A L   P R O P R I U + D A T O R I I

Bilantul initial prezinta situatia elementelor patrimoniale si a rezultatului obtinut, la inceputul exercitiului financiar, sau la inceputul activitatii (pentru firmele nou infiintate).

Activitatea desfasurata de orice unitate patrimoniala implica modificari atat in activul, cat si in pasivul acesteia, modificari determinate de operatiile economice si financiare in masa patrimoniului.

Pentru exemplificarea mobilitatii bilantului sub influenta operatiunilor economice, consideram urmatoarea situatie a patrimoniului unei firme, situatie prezentata sub forma de bilant initial asfel:

Bilant initial intocmit la data de .

                                                                                                                (RON)

        ACTIV                                                                                                                PASIV

Nr. crt.

Denumire element(post)

Suma

Nr. crt.

Denumire element (post)

Suma

1.

Utilaje

10000

1.

Capital social

18100

2.

Materii prime

2000

2.

Rezerve

1000

3.

Produse finite

1500

3.

Furnizori

1800

4.

Clienti

2400

4.

Credite bancare pe termen scurt

8000

5.

Conturi la banci in lei

12000

6.

Casa in lei

1000

 TOTAL   ACTIV

28900

TOTAL   PASIV

28900

In bilantul initial prezentat se observa respectarea ecuatiei dublei reprezentari:

ACTIV = PASIV

Bilantul initial va suferi modificari permanente in urma derularii operatiunilor concrete. Indiferent de natura acestora, de diversitatea cauzelor care le provoaca, multimea operatiunilor economice se incadreaza intr-un numar finit de silogisme (legitati) contabile.

Silogismul reprezinta rationamentul format din trei etape, in care, ultima etapa, numita concluzie, se deduce din prima prin intermediul celei de-a doua.

Pornind de la relatia cauzala si functionala A=P, redam  modificarile bilantiere sub forma ecuatiilor bilantiere fundamentale si a ecuatiilor bilantiere derivate.

Ecuatii bilantiere fundamentale:

1.  A+X-X=P

2.  A+X=P+X

3.  A-X=P-X

4.  A=P+X-X

Unde, A este activul bilantului,

           P este pasivul bilantului,

           X – marimea modificarii

Din punct de vedere al gradului de afectare a celor doua parti ale bilantului, modificarile se grupeaza in:

-miscari permutative in activ(ec.1) si miscari permutative in pasiv(ec.4), care determina modificarea unei parti a bilantului (A, respectiv, P) – modificari de structura;

-miscari opuse de sporire (ec.2) si miscari opuse de reducere (ec.3), care provoaca modificari, concomitent in ambele parti ale bilantului – modificari de volum.

Ecuatiile bilantiere derivate se obtin din ecuatiile fundamentale prin combinarea unei miscari permutative cu o miscare opusa si sunt in numar de patru:

1.      A+X-x’’=P+x’

2.      A-X+x’=P-x’’

3.      A+x’=P+X-x’’

4.      A-x’’=P-X+x’

Unde,

ü      A este activul,

ü      P este pasivul,

ü      X modificarea totala,

ü      x’ sporirea si

ü      x’’ reducerea;

X=x’+x’’

Operatiunea nr.1.

Se primeste in contul la banca suma de 1000 lei, reprezentand parte din creanta asupra clientilor. Ca urmare a derularii acestei operatiuni, se modifica elementul 5 de activ, in sensul cresterii, concomitent cu diminuarea inregistrata de elementul 4 de activ, cu aceeasi valoare. (A+X-X=P)

Bilantul intocmit[1] dupa efectuarea si inregistrarea acestei operatiuni se prezinta astfel:

Bilant dupa operatiunea 1.

                                                                                                                 (RON)

ACTIV                                                                                                   PASIV

Nr. crt.

Denumire element(post)

Suma initiala

Modi-ficare

Suma finala

Nr. crt.

Denumire element (post)

Suma initiala

Modi-ficare

Suma finala

1.

Utilaje

10000

-

10000

1.

Capital social

18100

-

18100

2.

Materii prime

2000

-

2000

2.

Rezerve

1000

-

1000

3.

Produse finite

1500

-

1500

3.

Furnizori

1800

-

1800

4.

Clienti

2400

-1000

1400

4.

Credite bancare pe termen scurt

8000

-

8000

5.

Conturi la banci in lei

12000

+1000

13000

6.

Casa in lei

1000

-

1000

 TOTAL   ACTIV

28900

0

28900

TOTAL   PASIV

28900

0

28900

 

Modificari de structura

 

Operatiunea nr.2

Se inregistreaza achizitionare de materii prime in valoare de 2000 lei.

Ca urmare a derularii acestei operatiuni, se modifica atat activul patrimonial cat si pasivul; sporesc elementele : „materii prime” din activ cu 2000, respectiv, „furnizori” din pasiv cu aceeasi valoare. (A+X=P+X)

Bilant dupa operatiunea 2

                                                                                                                 (RON)

ACTIV                                                                                                   PASIV

Nr. crt.

Denumire element(post)

Suma initiala

Modi-ficare

Suma finala

Nr. crt.

Denumire element (post)

Suma initiala

Modi-ficare

Suma finala

1.

Utilaje

10000

-

10000

1.

Capital social

18100

-

18100

2.

Materii prime

2000

+2000

4000

2.

Rezerve

1000

-

1000

3.

Produse finite

1500

-

1500

3.

Furnizori

1800

+2000

3800

4.

Clienti

1400

-

1400

4.

Credite bancare pe termen scurt

8000

-

8000

5.

Conturi la banci in lei

13000

-

13000

6.

Casa in lei

1000

-

1000

 TOTAL   ACTIV

28900

+2000

30900

TOTAL   PASIV

289.000

+2000

30900

 

             X=2000

Modificari de volum

 

Nota: Soldurile finale din bilantul nr. 2 devin solduri initiale pentru bilantul nr.3

Operatiunea nr.3

Se inregistreaza rambursarea creditului bancar pe termen scurt in valoare de 8000 lei, ajuns la scadenta.

Operatiunea enuntata produce modificari in ambele parti ale bilantului: se diminueaza concomitent elementul de activ „conturi la banci in lei” si elementul de pasiv „credite bancare pe termen scurt” cu aceeasi valoare. (A-X=P-X), X=8000.

Bilant dupa operatiunea 3

                                                                                                                 (RON)

ACTIV                                                                                                   PASIV

Nr. crt.

Denumire element(post)

Suma initiala

Modi-ficare

Suma finala

Nr. crt.

Denumire element (post)

Suma initiala

Modi-ficare

Suma finala

1.

Utilaje

10000

-

10000

1.

Capital social

18100

-

18100

2.

Materii prime

4000

-

4000

2.

Rezerve

1000

-

1000

3.

Produse finite

1500

-

1500

3.

Furnizori

3800

-

3800

4.

Clienti

1400

-

1400

4.

Credite bancare pe termen scurt

8000

-8000

0

5.

Conturi la banci in lei

13000

-8000

5000

6.

Casa in lei

1000

-

1000

 TOTAL   ACTIV

30900

-8000

22900

TOTAL   PASIV

30900

-8000

22900

 

               X=8000

Modificari de volum

 

Operatiunea nr.4

Se inregistreaza incorporarea rezervelor in capital, valoarea rezervelor fiind de 1000 lei.

Derularea operatiunii determina miscari permutative in pasiv prin modificarea elementelor 1 si 2 cu aceeasi valoare, (+)1000 respectiv (-)1000, bilantul intermediar prezentandu-se astfel:

Bilant dupa operatiunea 4                                                                                                                   

                                                                                          (RON)                                                          

ACTIV                                                                                                   PASIV

Nr. crt.

Denumire element(post)

Suma initiala

Modi-ficare

Suma finala

Nr. crt.

Denumire element (post)

Suma initiala

Modi-ficare

Suma finala

1.

Utilaje

10000

-

10000

1.

Capital social

18100



+1000

19100

2.

Materii prime

4000

-

4000

2.

Rezerve

1000

-1000

-

3.

Produse finite

1500

-

1500

3.

Furnizori

3800

-

3800

4.

Clienti

1400

-

1400

4.

Credite bancare pe termen scurt

0

-

0

5.

Conturi la banci in lei

5000

-

5000

6.

Casa in lei

1000

-

1000

 TOTAL   ACTIV

22900

0

22900

TOTAL   PASIV

22900

0

22900

 

Modificari de structura

 

 Pentru a se demonstra mentinerea permanenta a egalitatii bilantiere, toate cele patru tipuri de operatii economice exemplificate se vor prezenta intr-o singura schema care va cuprinde atat bilantul initial, cat si modificarile si bilantul contabil final, ilustrand astfel, esenta reprezentarii cifrice a miscarilor de valori ca un bilant mobil.

                                                       Bilant final

                                                                                                                 (RON)

ACTIV                                                                                                   PASIV

Nr. crt.

Denumire element(post)

Suma initiala

Modi-ficare

Suma finala

Nr. crt.

Denumire element (post)

Suma initiala

Modi-ficare

Suma finala

1.

Utilaje

10000

-

10000

1.

Capital social

18100

+1000

19100

2.

Materii prime

2000

+2000

4000

2.

Rezerve

1000

-1000

-

3.

Produse finite

1500

-

1500

3.

Furnizori

1800

+2000

3800

4.

Clienti

2400

-1000

1400

4.

Credite bancare pe termen scurt

8000

-8000

0

5.

Conturi la banci in lei

12000

(+1000

-8000)

5000

6.

Casa in lei

1000

-

1000

 TOTAL   ACTIV

28900

-6000

22900

TOTAL   PASIV

28900

-6000

22900

 

                  =

 

INTREBARI DE CONTROL

1.      ce tipuri de miscari bilantiere cunoasteti?

2.      prezentati ecuatiile bilantiere fundamentale.

3.      ce sunt miscarile permutative? Exemplificati.

4.      ce sunt miscarile opuse? Exemplificati.

5.      prezentati ecuatiile bilantiere derivate.

2.2  Sistemul de calcul contabil digrafic – CONTUL

                CUVINTE CHEIE:

ü      Cont

ü      Dubla inregistrare

ü      Debit

ü      Credit

ü      Rulaj

ü      Sold

ü      Cont corespondent

ü      Formula contabila

ü      Articol contabil

Inregistrarea tuturor miscarilor si transformarilor mijloacelor economice si a resurselor dintr-un perimetru contabil dat, determina realizarea unei serii de bilanturi succesive. Existenta unei multimi considerabile de fenomene care se produc si se inregistreaza in cursul unei perioade scurte, face imposibila evidentierea lor numai cu ajutorul bilantului. De aceea, contabilitatea si-a creat un mijloc propriu de calcul, numit cont.

Contul reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii care permite evidentierea si urmarirea grupata, ordonata si sistematizata a informatiilor referitoare la elementele componente ale patrimoniului. Contul se refera la un singur element din bilant, evidentiaza situatia acestuia la un moment dat, dar si modificarile succesive care s-au produs in decursul unei perioade asupra acelui element.

Daca prin bilant se infaptuieste dubla reprezentare a patrimoniului si a rezultatelor obtinute, prin cont se realizeaza dubla inregistrare.

Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic, determinat de elementul patrimonial care este evidentiat si urmarit cu ajutorul contului respectiv.

 Contul poate avea ca obiect:

·         -un bun economic cu o anumita destinatie (utilaje, materii prime, produse finite, disponibilitati banesti);

·         -o sursa de finantare (capital, rezerve, datorii);

·         -un proces economic, care antreneaza venituri si cheltuieli in fazele circuitului economic (aprovizionare, productie, vanzare);

·         -un rezultat financiar, care se prezinta sub forma de profit sau pierdere.

Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea obiectului sau de studiu constituie sistemul conturilor. Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca instrumente curente de lucru ale contabilitatii, conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia, indeplinind anumite functii dintre care cele mai importante sunt:

·         functia economica;

·         functia contabila;

·         functia de grupare;

·         functia de sistematizare;

·         functia de calcul;

·         functia de control;

·         functia statistica.

Cresterile sau diminuarile suferite de elementele patrimoniale pe care le reflecta conturile, sunt evidentiate separat in cadrul contului (functia de sistematizare). Forma care corespunde cel mai bine necesitatilor de evidentiere separata a acestor modificari este forma bilaterala a contului, prezentata simplificat (forma abreviata a contului, asemanatoare cu a literei „T”) sau dezvoltat (forma clasica a contului).

Contul „Casa in lei”

Debit                                                                                                (RON)               Credit

Nr.crt.

Data

Explicatia

Sume

Nr.crt.

Data

Explicatia

sume

1

2

1.01

4.01

Existent initial

Incasare

1000

 500

3

7.01

Plata

400

Total cresteri

Total cresteri+ existent initial

 500

1500

Total micsorari

400

Pe langa aceasta forma bilaterala a contului, in activitatea practica exista si alte forme cum ar fi: forma unilaterala, forma sah, forma contului cu duble valori, s.a.

Structura contului are in componenta urmatoarele elemente:

ü      denumirea sau titlul contului – indica numele elementului patrimonial a carui evidenta se tine cu ajutorul contului respectiv;

ü      debitul si creditul – indica cele doua parti opuse ale contului care permit evidentierea separata a celor doua tipuri de modificari (+ sau -), conventional s-a stabilit ca partea stanga sa se numeasca debit si partea dreapta, credit;

ü      miscarea sau rulajul contului – totalul modificarilor inregistrate in debitul (rulaj debitor Rd) sau creditul unui cont (rulaj creditor Rc);

ü      explicatia operatiunilor inregistrate in cont – poate fi explicatie descriptiva (prezentarea pe scurt a operatiunii inregistrate, a documentului justificativ in baza caruia s-a consemnat efectuarea ei si a datei cand a avut loc), sau explicatie contabila (indicarea contului corespondent);

ü      soldul contului – existentul valoric stabilit la un moment dat ca diferenta intre total sume debitoare si total sume creditoare. Daca Tsd.>Tsc soldul final este Sfd, daca, Tsd<Tsc, atunci soldul final este Sfc. Contul care are soldul final zero se numeste cont soldat sau cont balansat.

Soldurile se stabilesc de regula, la sfarsitul perioadei de gestiune, reprezentand solduri finale care, la inceputul perioadei urmatoare de gestiune apar ca solduri initiale (Si). Folosind sistemul cu T-uri pentru echilibrarea sumelor din debitul si creditul contului, inchiderea conturilor se face prin trecerea soldului final debitor in creditul contului respectiv sau prin trecerea soldului final creditor in debitul contului.

Intre cont si bilant exista o stransa legatura care actioneaza in dublu sens:conturile se deschid pe baza datelor din bilantul initial, iar bilantul final foloseste ca suport informational, contul.

Functia contabila a unui cont este data de continutul elementului patrimonial pe care-l reflecta. Astfel, elementelor de activ, situate in partea stanga a bilantului, le corespund conturi cu functia contabila de activ; elementelor de pasiv, situate in partea dreapta a bilantului le corespund conturi cu functia contabila de pasiv.

Soldurile initiale ale conturilor (existentul initial din bilant), figureaza in structura contului pe aceeasi parte unde se afla elementul patrimonial corespunzator, in bilant (conturile de activ au soldul initial in partea stanga Sid, conturile de pasiv au soldul initial in partea dreapta, Sic).

Reguli de functionare a conturilor

Prin regulile de functionare a conturilor se stabileste in care parte a acestora, debit sau credit, se inregistreaza soldul initial precum si sporirile si reducerile elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul.

Regula de functionare a conturilor de activ:

Conturile de activ isi incep functionarea prin debitare cu soldul initial debitor si cu sporirile, se crediteaza cu reducerile si au sold final debitor sau sunt soldate.

                                           Cont de activ

              DEBIT                                                           CREDIT

1.SID

2.RD (+)

3.RC (-)

TSD=SID+RD

TSC=RC

4.SFD=TSD-TSC

   Regula de functionare a conturilor de pasiv:

Conturile de pasiv isi incep functionarea prin creditare cu soldul initial creditor si cu sporirile, se debiteaza cu reducerile si au sold final creditor sau sunt soldate.

                                           Cont de pasiv

             DEBIT                                                             CREDIT

3.RD (-)

1.SIC

2.RC (+)

TSD=RD

TSC=SIC+RC

4.SFC=TSC-TSD

In functie de natura soldului pe care il prezinta la un moment dat, conturile sunt de doua feluri:

ü      conturi monofunctionale – functioneaza dupa o singura regula de functionare (fie a conturilor de activ, fie a conturilor de pasiv) si prezinta intotdeauna un singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor;

ü      conturi bifunctionale – uneori functioneaza dupa regula conturilor de activ si prezinta sold final debitor, alteori, functioneaza dupa regula conturilor de pasiv si au sold final creditor.

Dubla inregistrare si corespondenta conturilor.Analiza contabila

Reflectarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatiuni economice in doua conturi prin debitarea uni cont (inregistrarea unei sume in debit) si creditarea celuilalt cont (inregistrarea unei sume in credit), poarta numele de dubla inregistrare.

Conturile intre care se stabileste legatura pe baza dublei inregistrari se numesc conturi corespondente.

Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente, a fiecarei operatiuni economice sau financiare, in parte, prin descompunerea ei in elemente componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora, debit sau credit, in care urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma.

Procedura de inregistrare in contabilitate a tranzactiilor, evenimentelor se deruleaza in trei etape:

1. analiza tranzactiilor, evenimentelor pe baza documentelor justificative;

2. inregistrarea operatiunilor in Registrul Jurnal (procedeu numit jurnalizare sau inregistrare cronologica);

3. transferarea articolelor din Registrul Jurnal in Cartea Mare (procedeu numit inregistrare sistematica).

 1.Efectuarea analizei contabile presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

ü      stabilirea naturii si continutului operatiunii economice care urmeaza a fi inregistrata in conturi si determinarea conturilor care se modifica in urma derularii operatiunii respective;

ü      stabilirea, pe baza elementelor din bilant modificate, a functiei contabile a conturilor afectate;

ü      determinarea sensului modificarii in fiecare cont (sporire sau reducere );

ü      aplicarea regulilor de functionare a conturilor pentru a stabili care cont se debiteaza si care cont se crediteaza.

Formula contabila este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatii economice in conturile corespondente, pe baza dublei inregistrari, sub forma de egalitate valorica.

Rezulta ca, scopul final al analizei contabile il constituie intocmirea formulei contabile, pe baza careia se inregistreaza tranzactiile in contabilitate.

Structura formulei contabile este:

·         Conturile corespondente;

·         Semnul “ = ”;

·         Semnul “%”, utilizat in intelesul de “urmatoarele”, atunci cand in formula contabila intra in corespondenta mai mult de doua conturi;

·          Sumele.

In formula contabila, contul (conturile) care se debiteaza se aseaza in stanga semnului egalitatii, deoarece debitul este partea stanga a unui cont, iar contul (conturile) care se crediteaza se asaza in partea dreapta a semnului egalitatii, deoarece creditul este partea dreapta a unui cont.

 In activitatea practica se intalnesc mai multe tipuri de formule contabile, clasificate in functie de mai multe criterii:

Dupa numarul conturilor corespondente, formulele contabile pot fi:

ü      formule contabile simple, corespondenta conturilor se stabileste intre doua conturi, unul se debiteaza , altul se crediteaza;

ü      formule contabile compuse, corespondenta conturilor se stabileste intre mai multe conturi prin debitarea unuia si creditarea a doua sau mai multe conturi, sau invers.

Dupa scopul pentru care se intocmesc, formulele contabile pot fi:

ü      formule de inregistrare curenta (inscrierea sumelor se face, de regula, in negru);

ü      formule contabile de stornare (de corectie) impuse de situatiile in care sunt necesare corectii in inregistrari, si in functie de modul de inscriere a sumei in formulele de stornare, acestea pot fi de doua feluri: stornare in rosu si stornare in negru.

Articolul contabil se obtine prin adaugarea la elementele formulei contabile a explicatiei descriptive a operatiunii respective, a datei efectuarii ei si a documentului justificativ care o atesta. Articolul contabil este folosit ca mijloc pentru reflectarea cronologica a operatiunilor economice pe baza dublei inregistrari.

2.Inregistrarea cronologica are in vedere consemnarea operatiunilor economice sub forma de articole contabile intr-un document de contabilitate, numit Registru Jurnal, in ordinea in care s-au produs, in functie de data la care au avut loc.

3.Inregistrarea sistematica se realizeaza cu ajutorul registrului Cartea Mare. Diferenta intre Registrul Jurnal si Cartea Mare consta in faptul ca fiecare parte a inregistrarii care este inscrisa mai intai in Registrul Jurnal, este apoi copiata intr-un cont propriu din Cartea Mare. Procesul de transfer al informatiilor din Registrul Jurnal in Cartea Mare se numeste sistematizare (inregistrare sistematica). Astfel, daca o inregistrare din Registrul Jurnal este compusa, sa presupunem, din cinci parti, atunci fiecare din cele cinci parti vor fi copiate intr-un cont separat din Cartea Mare. Prin sistematizare, fiecare suma  din coloana Debit a Registrului Jurnal este transferata in coloana Debit a contului corespunzator din Cartea Mare, iar fiecare suma din coloana Credit a Jurnalului este transferata in coloana Credit a contului corespunzator din Cartea Mare.

 Intr-un sistem contabil computerizat, sistematizarea este efectuata automat de catre calculator dupa introducerea operatiunilor. Intr-un sistem contabil manual, Cartea Mare poate fi un registru care cuprinde una sau mai multe pagini pentru un cont. Formularele folosite pot imbraca diverse forme: fise de cont pentru operatii diverse, fise de cont sah si forma Cartea Mare centralizata. Cartea Mare nu trebuie neaparat sa fie un registru compact, ci poate fi doar un set de pagini libere sau sub forma electronica etc.

Descompunerea bilantului initial in conturi presupune deschiderea conturilor pentru elementele din bilant. Analiza contabila a bilantului initial, in vederea descompunerii acestuia in conturi, are ca rezultat formularea a doua articole contabile in registrul Jurnal, unul pentru deschiderea conturilor de activ si unul pentru deschiderea conturilor de pasiv.

Consideram urmatorul bilant initial:

Bilant initial intocmit la data de .

                                                                                                                 (RON)

        ACTIV                                                                                                                PASIV

Nr. crt.

Denumire element(post)

Suma

Nr. crt.

Denumire element (post)

Suma

 

1.

Utilaje

10000

1.

Capital social

18100

 

2.

Materii prime

2000

2.

Rezerve

1000

 

3.

Produse finite

1500

3.

Furnizori

1800

 

4.

Clienti

2400

4.

Credite bancare pe termen scurt

8000

 

5.

Conturi la banci in lei

12000

 

6.

Casa in lei

1000

 

 TOTAL   ACTIV

28900

TOTAL   PASIV

28900

 

 

 

Consemnarea articolelor contabile  in Registrul Jurnal(deschiderea conturilor):

                    %    =    891

                 2131

    „Echipamente tehnologice-utilaje”

                   301

    „Materii prime”

                   345

    „Produse finite”

                   411

    „ Clienti”

                 5121

    „Conturi la banci in lei”

                 5311

    „Casa in lei”

Se inregistreaza deschiderea conturilor de activ.

          D

10000

  2000

  15000

  2400




12000

  1000

28900

C

28900

  

18100

1000

1800

8000

 

891 =    %

               101

          „Capital social”

               106

         „Rezerve”

               401

         „Furnizori”

             5191

„Credite bancare pe termen scurt”

Se inregistreaza deschiderea conturilor de pasiv.

Rezultatul analizei contabile a celor patru operatiuni enuntate la modificarile bilantiere (pg.16-21), se concretizeaza in patru articole contabile simple, formulate in registrul Jurnal astfel:

Consemnarea articolelor contabile  in Registrul Jurnal:

          D

1000

2000

8000

1000

C

1000

2000

8000

1000

5121      =             411

„Conturi la banci in lei”               „Clienti”

Se inregistreaza, conf.extrasului de cont, primirea sumei de 1000lei, reprezentand parte din creanta asupra clientilor.

                  301        =          401

„Materii prime”              „Furnizori”

Se inregistreaza, conf. Facturii nr..din, achizitionare de materii prime in valoare de 2000 RON.

                    5191             =            5121

„Credite bancare                „Conturi la banci in lei”                                        

 pe termen scurt”

Se inregistreaza rambursarea creditului bancar pe termen scurt, ajuns la scadenta a carui valoare este de 8000 RON.

              106           =           101

                     „Rezerve”           „Capital social”

Se inregistreaza incorporarea rezervelor in suma de 1000 RON, la capital.

Planul de conturi general este un tablou al intregului sistem de conturi, in cadrul caruia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si simbol cifric fiind incadrat intr-o clasa si grupa. In simbolizarea conturilor se aplica sistemul de numeratie zecimal.

In planul de conturi general se cuprind 9 clase de conturi:

Clasa 1 - Conturi de capitaluri

Clasa 2 - Conturi de imobilizari

Clasa 3 - Conturi de stocuri si productie in curs de executie

Clasa 4 - Conturi de terti

Clasa 5 - Conturi de trezorerie

Clasa 6 - Conturi de cheltuieli

Clasa 7 - Conturi de venituri

Clasa 8 - Conturi speciale

Clasa 9 - Conturi de gestiune

Conturi sintetice- conturi analitice

In contabilitate pentru reflectarea elementelor patrimoniale  apartinand  unei intreprinderi, in totalitatea lor  si, pe elemente componente, se folosesc  doua tipuri de conturi : conturi sintetice si conturi analitice.

Conturile sintetice , simbolizate in Planul general de conturi al agentilor economici, cu 3 cifre (conturi sintetice de gr.I) sau cu 4 cifre (conturi sintetice de gr.II), sunt utilizate    pentru reflectarea bunurilor economice, proceselor economice si a surselor de finantare a acestora, grupate dupa caracteristici generale. Toate operatiunile care fac  obiectul inregistrarilor in aceste conturi  trebuie sa fie exprimate in etalon monetar.

Conturile analitice inregistreaza elementele patrimoniale individualizate dupa insusirile  specifice si functioneza dupa aceleasi reguli dupa care functioneaza si conturile sintetice din care provin.

In conturile analitice, elementele patrimoniale pot fi exprimate fie numai valoric(ca la conturile sintetice)- bunurile economice nemateriale , procesele economice si sursele de finantare , fie cantitativ -  valoric – materii prime, materiale , imobilizari corporale.

Pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu exactitate drepturile si obligatiile unitatii patrimoniale fata de fiecare client sau furnizor, si se determina costul productiei,separat pentru fiecare sectie ,atelier sau faza de productie.

Legaturile dintre conturile analitice si conturile sintetice din care provin se stabilesc pe baza urmatoarelor corelatii:

1.Suma soldurilor initiale analitice = Soldul initial sintetic

2.Suma rulajelor debitoare analitice = Rulaj debitor sintetic

3.Suma rulajelor creditoare analitice = Rulaj creditor sintetic

4.Suma soldurilor finale analitice = Sold final sintetic

In practica, aceste corelatii se stabilesc cu ajutorul balantei de verificare analitice care indeplineste si functia de legatura intre conturile analitice si cele sintetice. Importanta corelatiilor dintre conturile sintetice si conturile analitice pe care se dezvolta , se manifesta in doua directii:

-                            fiecare dintre cele 4 relatii constituie o cheie de control asupra exactitatii informatiilor inregistrate  in contabilitate;

-                            informatiile din contabilitatea sintetica se obtin ca o insumare a celor furnizate  de contabilitatea analitica.

ex. fie contul sintetic 345 – produse finite,dezvoltat pe doua conturi analitice :                        345.01Produs finit A

            345.02 Produs finit B

La data de 01.01.2005 contul sintetic are un sold initial  debitor de 30000, desfasurat pe conturi analitice astfel:

345.01  - sold initial debitor 18000 reprezentand valoarea a 90 buc. produs A cu pret unitar 200 lei/buc;

345.02 – sold initial debitor 12000 reprezentamd valoarea a 120 buc. produs B  cu pret unitar 100 lei/ buc.

                                                    Fisa contului sintetic 345 „Produse finite”

Nr.

op.

Data

Explicatii

Sume

D

C

Sold

1.

01.01.

Si

30000

-

30000

2.

05.01.

iesiri

-

11000

19000

      3.

      07.01.

Intrari

6000

-

        25000

      4.

      31.01

Sf.

         25000

In cursul lunii ianuarie au loc urmatoarele operatiuni economice  :

1)                  pe data de  05.01., se livreaza unui client 20 buc.  Produs finit A (4000) si 70 buc. Produs finit B (7000) ,

2)                            pe data de 07.01., se receptioneaza 10 buc. Produs finit A (2000) si 40 buc. Produs finit B (4000).

Situatia in conturile sintetice se prezinta astfel:

(u.m buc.)                    Fisa contului analitic 345.01 „Produs finit A”

Nr.

op.

Data

Explicatii

Cantitati

Valori

Intrari

Iesiri

Stoc

D

C

Sold

1.

01.01

Si

90

-

90

18000

-

18000

2.

05.01

iesiri

-

20

70

-

4000

14000

3.

07.01

intrari

10

-

80

2000

-

16000

(U.m. buc.)                             Fisa contului analitic 345.02 „Produs finit B”

Nr.

op.

Data

Explicatii

Cantitati

Valori

Intrari

Iesiri

Stoc

D

C

Sold

1.

01.01

Si

120

-

120

12000

-

12000

2.

05.01

iesiri

-

70

50

-

7000

5000

3.

07.01

intrari

40

-

90

4000

-

9000

 

Suma soldurilor initiale debitoare analitice = sold initial debitor sintetic.

Balanta de verificare analitica stabileste si verifica cele patru corelatii care exista intre contul sintetic si conturile analitice pe care acesta se dezvolta.

                                 Balanta de verificare analitica

Nr.

Crt.

Denumire cont analitic

Sold initial D

                      Rulaje

Sold final D

Cant.

Val.

D

   C

Cant.

Val.

Cant.

Val.

Cant

Val.

1.

Produs A

90

18000

10

2000

20

4000

80

16000

 

2.

Produs B

120

12000

40

4000

70

7000

90

9000

 

TOTAL

30000

6000

11000

25000

 

Ct. Sintetic 345 „produse finite”

30000

X

6000

X

11000

X

25000

 

INTREBARI DE CONTROL

1.      care este deosebirea dintre cont si bilant?

2.      ce este sistemul conturilor?

3.      care sunt functiile contului?

4.      care este definitia contului?

5.      care sunt elementele ce formeaza structura contului?

6.      ce este soldul contului, cum se stabileste acesta si de cate feluri poate fi?

7.      care sunt formele contului?

8.      ce se stabileste prin regulile de functionare a conturilor?

9.      enuntati regulile de functionare pentru conturile de activ si pentru conturile de pasiv.

10.  ce sunt conturile monofunctionale?

11.  ce se intelege prin dubla inregistrare?

12.  care sunt etapele analizei contabile?

13.  care este deosebirea intre articol contabil si formula contabila?

14.  ce este inregistrarea cronologica si in ce document se efectueaza aceasta?

15.  ce este inregistrarea sistematica?

2.3. Balanta de verificare

                        CUVINTE CHEIE:

ü      Balanta de verificare sintetica

ü      Balanta de verificare analitica

            Balanta de verificare se prezinta ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din Cartea Mare  care furnizeaza informatii cu privire la soldul initial , rulaj si sold final, la data intocmirii ei.

            Balanta de verificare asigura respectarea in contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla inregistrare, dand astfel, garantia exactitatii inregistararilor efectuate in conturi. Datele balantei de verificare stau la baza intocmirii bilantului. Cu ajutorul ei se centralizeaza intreaga activitate economica a intreprinderii, reflectata distinct in conturi pe parcursul perioadei,oferind conducerii informatiile necesare sprijinirii procesului decizional.

            Balanta de verificare indeplineste urmatoarele functii:

1.      functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi , conferita de existenta  egalitatii permanente dintre totalurile sale.Se poate spune ca balanta de verificare functioneaza ca un instrument de reglare a inregistrarilor operatiunilor economice si financiare in conturi. In conditiile utilizarii calculatorului, functia de control a balantei de verificare este prioritara in vederea  stabilirii unor chei de control in programul informatic.

2.      functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice, infaptuita prin verificarea corelatiilor cu privire la soldul initial, rulaje , sold final dintre conturile sintetice si analiticele pe care se dezvolta.

3.      functia de legatura dintre cont  si bilant concretizata in fond ca datele din bilant reprezinta soldurile finale ale conturilor de activ si pasiv preluate din balanta de verificare,grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului.

Se poate spune ca balanta de verificare reprezinta puntea de legatura dintre conturile analitice si  cele sintetice si dintre activitatea din urma   si , bilant.

           4.   functia  de grupare si centralizare a datelor inregistrate in conturi , balantele de verificare oferind astfel , informatii de ansamblu asupra situatiei elementelor patrimoniale.           5.   functia de instrument de analiza a activitatii economice realizate prin compararea pe fiecare cont  in parte , pe grupe de conturi sau pe total a datelor de la inceputul perioadei de gestiune cu cele de la sfarsitul ei.

      Clasificarea si intocmirea balantelor de verificare:

            Balantele de verificare se clasifica dupa urmatoarele criterii:

            a)Dupa felul conturilor pentru care se intocmesc , balantele de verificare pot fi:

ü      balante de verificare ale conturilor sintetice sau generale;

ü      balante de verificare ale conturilor analitice sau secundare.

            b)Dupa numarul egalitatilor  pe care le cuprind:

ü      Balante de verificare cu o serie de egalitati;cu doua variante:

            -balante de verificare pe sume: total sume debitoare = total sume creditoare

                        -balante de verificare pe solduri: totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor  finale  creditoare;

ü      Balante de verificare cu doua serii de egalitati (pe sume si solduri

1.       totalul sumelor debitoare=totalul sumelor creditoare

2.      totalul soldurilor finale debitoare=totalul soldurilor finale creditoare

ü      Balante de verificare cu trei serii de egalitati – se prezinta in doua variante:

-forma tabelara (balanta de verificare pe rulaje)

-forma matriciala (balanta de verificare-sah) – permite stabilirea celor trei serii de egalitati intre totalurile coloanelor perechi (solduri initiale, rulaje, solduri finale) dupa principiul matriceal (la intretaierea randurilor cu coloanele).

ü      Balante de verificare cu patru serii de egalitati (sume din lunile precedente, rulaje ale lunii curente, de sume totale si solduri finale).

c) Dupa felul soldului pe care il prezinta conturile (clasificarea este valabila doar pentru balantele de verificare analitice), balantele de verificare se clasifica in:

ü      Balante de verificare analitice pentru conturile monofunctionale si,

ü      Balante de verificare analitice pentru conturile bifunctionale

              –cu un singur etalon de evidenta(banesc);

              -cu doua etaloane de evidenta(natural si banesc).

Balantele de verificare se intocmesc, de regula, la sfarsitul unei perioade de gestiune, luna, trimestru sau an si ori de cate ori se impune acest lucru, in scopul verificarii exactitatii inregistrarilor din conturi.

Pentru intocmirea balantelor de verificare se procedeaza astfel:

-                            se trec operatiile din Jurnal in Cartea-mare pana la data la care

 urmeaza sa se intocmeasca balanta de verificare;

-                            se totalizaeaza sumele in debitul si creditul fiecarui cont deschis in

 cartea-mare si se stabileste soldul acestora;

-                            se trec datele din conturile deschise in cartea-mare, in formularul

de balanta de verificare;

-                            se aduna coloanele balantei, iar totalurile stabilite in cadrul fiecarei

 perechi de coloane trebuie sa fie egale intre ele. De asemenea, totalul rulajelor stabilite in cadrul balantei de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din registrul –Jurnal.

Pentru exemplificarea modului de intocmire a balantei de verificare , se porneste de la un bilant initial si se presupun cateva operatiuni economice care au loc in cursul unei luni, la o societate comerciala (unitatea exemplificata nu este platitoare de T.V.A.), operatiuni care se inregistreaza in ordine cronologica si sistematica.

Bilant initial intocmit la data de 1 ian.2007

                                                                                                                 (RON)

        ACTIV                                                                                                                PASIV

Nr. crt.

Denumire element(post)

Suma

Nr. crt.

Denumire element (post)

Suma

1.

Utilaje

20000

1.

Capital social

25000

2.

Materii prime

5000

2.

Rezerve

2000

3.

Produse finite

1500

3.

Furnizori

5000

4.

Marfuri

2500

4.

Credite bancare pe termen scurt

11000

5.

Conturi la banci in lei

12000

6.

Casa in lei

2000

 TOTAL   ACTIV

43000

TOTAL   PASIV

43000

In cursul lunii ianuarie au loc urmatoarele operatiuni economice:

1.      Se achizitioneaza un program informatic, de la furnizori in valoare de 2000lei;

2.      se inregistreaza statul de plata a salariilor cuvenite personalului intreprinderii in suma de 1500lei;

3.      se achita din contul la banca, factura funizorului programului informatic, valoarea facturii este de 2000lei;

4.      se acorda unui salariat al intreprinderii un avans spre decontare in suma de 50lei, pentru efectuarea unei deplasari.

5.      la intoarcerea din deplasare, salariatul justifica suma de 30lei ca si cheltuieli de deplasare, diferenta o depune in numerar la casierie.

6.      se solicita si se primeste un credit bancar, in contul la banca, suma de 20000lei , suma necesara unor investitii.

7.      se achizitioneaza materii prime in valoare de 1000lei;

8.      se ramburseaza creditul bancar pe termen scurt, ajuns la scadenta.

9.      se achita contravaloarea materiilor prime achizitionate in valoare de 1000lei;

10.  se capitalizeaza 50% din rezervele existente.

11.  se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri prin contul de rezultate 121.

         Inregistrarea operatiunilor economice in registrul-Jurnal (prezentate sub forma de formule contabile):

                                                                                                     D                       C

208              =              404

„Alte imobilizari           „furnizori de imobilizari”                   

necorporale”

2000

1500

2000

50

30

20

20000

1000

11000

1000

1000

1530

2000

1500

2000

50

50

20000

1000

11000

1000

1000

1500

     30

   641            =            421

 „Cheltuieli cu salariile        „personal-salarii dat.”

 personalului”

            404              =               5121

„furnizori de imobilizari”   „conturi la banci in lei”

542               =               5311

„Avansuri de                      „Casa in lei”

trezorerie”

%                  =                542

625                        „Avansuri de trezorerie”

„Cheltuieli cu deplasari”             

5311

„Casa in lei”

          5121               =               1621   

„Conturi la banci in lei”      „Credite bancare pe                                            

                                            termen mediu si lung”

            301              =                 401

„Materii prime”                „Furnizori”

          5191              =              5121

„Credite bc. pe termen        „Conturi la banci in lei”

scurt”

          401                 =             5121

„Furnizori”                       „Conturi la banci in lei”

        106                   =               101

„Rezerve”                         „Capital social”

121             =                   %

„Profit si pierdere”                     641

                        „Cheltuieli cu salariile personalului”

                                       625 

                   „Cheltuieli cu deplasari”   

TOTAL 31 ianuarie

40130

40130

                                      

Din Jurnal, operatiile respective, se reporteaza formula cu formula si se grupeaza dupa natura si continutul lor economic in ordine sistematica, pe conturi distincte, in Cartea-mare, unde sunt trecute si sumele din bilant, ca solduri initiale.

Inregistrarea operatiunilor in Registrul Cartea-Mare

    D                            101                           C                         D                                       208                            C

                              

25000         SIC

SID    0

RD 0

1000(106)            RC

RD 2000(404)

          0             RC 



TSD 0

   0          TSC

TSD 2000

           0          TSC 

SFC 26000

2000    SFD

    D                         106                             C                       D                         301                        C

                              

2000         SIC

SID  5000

RD 1000(101)

0                             RC

RD 1000(401)

          0             RC 

TSD 1000

2000         TSC

TSD 6000

           0          TSC 

SFC 1000

6000    SFD

D                             1621                           C                    D                            345                        C

                              

0                            SIC

SID  1500

RD

20000(5121)  RC

RD 0

          0             RC 

TSD

20000        TSC

TSD  1500

           0          TSC 

SFC 20000

1500     SFD

    D                           2131                               C                      D                                371                                C

SID 20000                              

SID  2500

RD 0

                  0             RC

RD 0

          0             RC 

TSD 0

   0          TSC

TSD 2500

           0          TSC 

20000        SFD

2500    SFD

    D                            401                           C                         D                                       542                            C

                              

5000         SIC

SID    0

RD 1000(5121)

1000(301)    RC

RD 50(5311)

50(625,5311) RC                                                       

TSD1000

6000          TSC

TSD 50

     50    TSC 

SFC 5000

 0                    SFD

D                                 404                         C                         D                                       625                        C

                              

                             SIC

SID 0

RD 2000(5121)

2000(208)    RC

RD 30(542)

30(121)            RC 

TSD 2000

2000          TSC

TSD 30

30            TSC 

SFC  0

     0     SFD

    D                            421                          C                         D                                       641                           C

                               

0                           SIC

SID    0

RD 0

1500(641)    RC

RD 1500(421)

1500(121)       RC 

TSD 0

1500          TSC

TSD 1500

1500              TSC 

SFC 1500

0             SFD

    D                           5121                               C                      D                                5311                              C

SID 12000                             

SID  2000

RD 2OOO( 5191)

2000(404)

1000(401)  

11000(5191)         

RD  20(542)

50(542)  RC 

14000           RC

TSD 32000

14000          TSC

TSD 2020

  50      TSC 

18000        SFD

1970     SFD

                               5191

                              

11000        SIC

RD11000(5121)

                             RC

TSD11000

                             TSC

SFC  0

 

                               121

                              

RD  1530(641,625)

                0             RC

TSD  1530

                   0          TSC

1530        SFD

 

                      Balanta de verificare (BLV. CU TREI SERII DE EGALITATI) intocmita la data de 31 ian. 2007

Simb

cont

Denumire cont

Solduri initiale

Rulaje ale per.crt.

Solduri finale

D

C

      D

C

D

C

101

Capital social

25000

1000

26000

106

Rezerve

2000

1000

1000

121

Profit si pierdere

1530

1530

1621

Credite bc.t.l.

0

20000

20000

208

Alte imob necorp

2000

2000

2131

Utilaje

20000

20000

301

Materii prime

5000

1000

6000

345

Produse finite

1500

1500

371

Marfuri

2500

2500

401

Furnizori

5000

1000

1000

5000

404

Furnizori  imob.

2000

2000

0

421

Pers-sal. Dat.

1500

1500

5121

Conturi la bc in lei

12000

20000

14000

18000

5191

Credite bc.t.sc.

11000

11000

0

5311

Casa in lei

2000

      20

      50

1900

542

Avansuri de trez.

      50

      50

625

Chel. cu deplas.

      30

     

30

641

Chelt.cu sal.pers

1500

1500

TOTAL

43000

43000

40130

40130

53500

53500

Egaliatea I

Egalitatea II

Egalitatea III

INTREBARI DE CONTROL

2.      Ce este balanta de verificare?

3.      Enumerati functiile balantei de verificare.

4.       Cum se realizeaza cu ajutorul balantei de verificare, functia de control a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi?

5.      care sunt criteriile de clasificare a balantelor de verificare?

6.      care sunt etapele metodologice de intocmire a balantei de verificare?

7.      care este egalitatea stabilita cu ajutorul balantei de verificare pe solduri?

8.      ce denumire mai are balanta de verificare cu trei serii de egalitati?

9.      sub ce forma se poate prezenta, din punct de vedere grafic, balanta de verificare cu trei serii de egalitati?

10.  cum se clasifica balantele de verificare analitice?

care sunt deosebirile dintre balantele de verificare ale conturilor sintetice si balantele de verificare ale conturilor analitice?



[1] Din motive didactice, pentru vizualizarea modificarilor bilantiere vom intocmi dupa fiecare tranzactie (tranzactia 1, 2, 3 si 4 ) cate un bilant. In practica, bilantul se intocmeste obligatoriu anual si in alte situatii potrivit reglementarilor in vigoare si nu dupa fiecare eveniment sau tranzactie.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2533
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site