| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Situatiile financiare sunt raportari anuale privind starea si miscarea patrimoniului firmei, destinate gamei largi de utilizatori comuni.
Cei mai uzuali destinatari, utilizatori ai situatiilor financiare sunt:
investitorii actuali sau potentiali, dornici sa aprecieze performanta plasamentelor lor;
angajatii, interesati de siguranta si dimensiunile remuneratiilor lor;
creditorii, interesati de riscul atasat imprumuturilor acordate firmei;
partenerii comerciali, pentru care fiabilitatea firmei contribuie la siguranta pietei de aprovizionare si de desfacere in viitor, dar si garanteaza furnizorilor efectuarea in ritm normal a decontarilor;
organele fiscale, pentru care situatia financiara a firmei ofera premisele veniturilor bugetare scontate;
alte institutii de stat, care au nevoie de informatii pentru a reglementa activitatea intreprinderilor si ca baza pentru calculul venitului national si al altor indicatori statistici;
publicul, pentru care starea unei firme poate afecta intreaga viata economico-sociala a unei zone.
Situatiile financiare includ: bilantul, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie, situatia modificarilor capitalului propriu, politici contabile si note explicative.
Situatiile financiare anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei, modificarilor capitalurilor proprii si fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii.
Situatiile financiare furnizeaza informatii care trebuie sa se caracterizeze prin:
- inteligibilitate sau usurinta cu care utilizatorii inteleg informatia contabila trebuie sa devina o calitate esentiala a documentelor contabile de sinteza. Un factor important in aceasta privinta este maniera de prezentare a conturilor anuale. Pentru ca aceasta prezentare sa-si atinga scopul, articolele si elementele contabile sunt agregate si clasificate in cel mai adecvat mod cu putinta. Pe de alta parte insa, prezentarea conturilor anuale nu poate fi redusa pana la cel mai scazut nivel presupus de intelegere a utilizatorilor de informatie. Informatiile care releva situatii complexe, prezentate in documentele de sinteza, din motive de pertinenta, nu trebuie excluse, in cazul in care ele sunt prea putin inteligibile pentru anumiti utilizatori. Inteligibilitatea presupune, de asemenea, ca utilizatorii informatiilor sa aiba un nivel rezonabil de cunostinte (economice, contabile, etc.) care sa le permita studierea informatiilor cu rezonabila diligenta;
- relevanta informatiilor contabile se refera la capacitatea acestora de a fi utile beneficiarilor in luarea de decizii, oferind suportul necesar in evaluarea evenimentelor trecute, prezente si viitoare sau in corectarea evaluarilor precedente. Cu alte cuvinte, o informatie relevanta ofera utilizatorilor posibilitatea de a elabora previziuni si de a-si confirma asteptarile;
credibilitate - informatiile trebuie sa fie credibile, adica:
sa reprezinte fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii;
sa reflecte substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor, si nu doar forma juridica,
sa fie neutre, nepartinitoare,
sa fie prudente,
sa fie exhaustive, complete.
- comparabilitate presupune necesitatea ca utilizatorii sa poata compara informatiile din conturile anuale ale aceleiasi societati, intr-un anumit interval de timp si sa extraga tendinte privind pozitia financiara si performantele respectivei entitati (comparatii in timp). De asemenea, utilizatorii trebuie sa aiba posibilitatea de a compara conturile anuale ale diferitelor societati din aceeasi industrie (comparatii in spatiu), pentru a evalua pozitia financiara si performantele acestora, actiunea fiind viabila daca evenimente similare sunt prezentate in acelasi mod.
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv ale intreprinderii la inchiderea exercitiului sau in alte situatii prevazute de lege.
El infatiseaza in forma sintetica si in expresie valorica activele fixe si circulante existente la un moment dat, sursele de provenienta ale acestor active si rezultatul financiar obtinut in perioada pentru care a fost intocmit bilantul contabil.
In cadrul bilantului elementele de activ sunt grupate dupa natura, destinatie si lichiditate. Elementele de pasiv sunt grupate dupa natura, provenienta si exigibilitate.
In tabelul de mai jos observam cum sunt grupate in bilant elementele patrimoniale.
BILANT PATRIMONIAL
|
SEMNIFICATIA ACTIVULUI |
SEMNIFICATIA PASIVULUI |
|
Toate bunurile, inclusiv creantele agentului economic |
Toate obligatiile fata de alte entitati Dreptul proprietarului |
|
sau |
sau |
|
Modalitati concrete de utilizare a resurselor de care dispune agentul economic |
Provenienta resurselor de finantare pe care le utilizeaza agentul economic |
Continutul activului si al pasivului exprima DUBLA REPREZENTARE a patrimoniului agentului economic in acceptiune statica, aratand starea patrimoniului la un moment dat.
Dubla reprezentare a patrimoniului conduce la prima ecuatie de echilibru,
ACTIV = PASIV.
Intrucat pasivul cuprinde drepturi si obligatii, ecuatia poate fi rescrisa sub forma:
ACTIV = CAPITAL + DATORII
sau
ACTIV = DATORII + CAPITAL
sau
ACTIV - DATORII = CAPITAL
In practica se utilizeaza atat modele de bilant bazate pe ecuatia:
ACTIV = PASIV, punand in evidenta echilibrul valoric intre activ si pasiv, cat si modele bazate pe ecuatia:
ACTIV - DATORII = CAPITAL , semnaland pozitia financiara a intreprinderii, activul net al societatii.
In figura nr. 1 evidentiem bunurile pe care le detine agentul economic si relatiile (drepturi si obligatii) pe care le implica activitatea sa.
Fig.
nr. 1
ACTIV PASIV
BANCA
IMOBILIZARI NECORPORALE
IMOBILIZARI CORPORALE
IMOBILIZARI FINANCIARE
SALARIATII ASIGURARILE SOCIALE BUGETUL DE STAT ACTIONARII
FURNIZORII
ACTIV CIRCULANT
CREANTE PLASAMENTE DISPONIBILITATI
STOCURI
A
Activele reprezinta resurse controlate de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere.
Datoriile reprezinta obligatii actuale ale intreprinderii ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte iesiri de resurse care incorporeaza beneficii economice.
Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activul unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
Contul de profit si pierdere este situatia care prezinta sintetic veniturile si cheltuielile firmei pentru exercitiul financiar incheiat, precum si rezultatele activitatii.
Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.
Veniturile incluse in contul de profit si pierdere se refera atat la activitatile curente ale firmei (vanzari, comisioane, dobanzi, dividende, redevente, chirii), cat si la castiguri (cum sunt cele provenite din cedarea activelor imobilizate).
Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din distribuiri catre actionari.
Cheltuielile incluse in contul de profit si pierdere sunt atat cele curente, legate de generarea veniturilor, cat si eventuale pierderi (de exemplu cele din calamitati).
Se stie ca rezultatele pot fi de natura profitului sau pierderii. In ambele situatii determinarea valorica a rezultatului se face cu ajutorul contului de profit si pierdere, prin compararea efectelor activitatii cu eforturile cerute de aceasta.
Acelasi rezultat va fi preluat in bilant, ca activ sau ca pasiv.
In acest fel se face legatura intre cele doua situatii de sinteza, pusa in evidenta in figura nr. 2.
PATRIMONIUL
ACTIV |
+ pierdere profit
cheltuieli +/- rezultate = venituri
Situatia fluxurilor de trezorerie prezinta prin comparatie incasarile si platile realizate pe durata exercitiului, urmarind separat fluxurile din activitati de exploatare, de investitii si de finantare.
Situatia modificarilor capitalului propriu prezinta nivelul initial si cel final, cresterile si reducerile elementelor capitalului propriu.
Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii, informatii necesare utilizatorilor in luarea deciziilor.
Informatiile privind pozitia financiara sunt oferite in primul rand de bilant si se refera la: dimensiunile si structura resurselor controlate de intreprindere, structura financiara a firmei, capacitatea firmei de a-si onora in viitor obligatiile.
Pozitia financiara a unei intreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controleaza, de structura sa financiara, de lichiditatea si solvabilitatea sa, de capacitatea de a se adapta la schimbarile de mediu.
Informatiile despre resursele economice controlate de intreprindere si capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea intreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului in viitor.
Informatiile despre situatia financiara sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare si a modului in care profiturile si fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate intre cei care au un interes fata de intreprindere. Acestea sunt utile si pentru anticiparea sanselor intreprinderii de a primi finantare in viitor.
Informatiile despre lichiditate si solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea intreprinderii de a-si onora angajamentele financiare scadente.
Lichiditatea se refera la disponibilitatile de numerar in viitorul apropiat, dupa luarea in calcul a obligatiilor financiare aferente acestei perioade.
Solvabilitatea se refera la disponibilitatile de numerar pe o perioada mai mare, in care urmeaza sa se onoreze angajamentele financiare scadente.
Informatiile privind performanta intreprinderii, oferite in special de contul de profit si pierdere, se refera la profitabilitatea sa, la sansele pe care le are intreprinderea de a genera fluxuri de lichiditati utilizand resursele de care dispune, la eficienta cu care s-ar putea utiliza noi resurse.
Informatiile privind in special profitabilitatea intreprinderii sunt necesare pentru evaluarea modificarilor potentiale ale resurselor economice pe care intreprinderea le va putea controla in viitor. In acest sens sunt importante informatiile despre variabilitatea performantelor.
Informatiile privind modificarile pozitiei financiare sunt furnizate prin intermediul unei situatii financiare distincte.
Informatiile privind modificarile pozitiei financiare sunt utile pentru a evalua activitatile intreprinderii de exploatare, finantare si investitii in perioada de raportare. Aceste informatii sunt utile pentru evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului si pentru evaluarea nevoilor intreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie.
Pornind de la categoria de bunuri, activul cuprinde:
Bunuri imobilizate[3], de investitie sau de fundatie, de folosinta indelungata si bunuri de rezerva; bunurile imobilizate pot fi atat materiale (corporale, tangibile), cat si financiare si nemateriale (necorporale, intangibile);
Bunuri de tranzactie: stocuri, creante, investitii financiare pe termen scurt si disponibilitati.
Activul cuprinde:
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
TOTAL
II. IMOBILIZARI CORPORALE
Terenuri si constructii
Instalatii tehnice si masini
Alte instalatii, utilaje si mobilier
Avansuri si imobilizari corporale in curs
TOTAL
III.IMOBILIZARI FINANCIARE
Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului
Creante asupra societatilor din cadrul grupului
Titluri sub forma de interese de participare
Creante din interese de participare
Titluri detinute ca imobilizari
Alte creante
Actiuni proprii
TOTAL
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL
I. STOCURI
Materii prime si materiale consumabile
Productia in curs de executie
Produse finite si marfuri
Avansuri pentru cumparari de stocuri
TOTAL
II. CREANTE
Creante comerciale
Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului
Sume de incasat din interese de participare
Alte creante
Creante privind capitalul subscris si nevarsat
TOTAL
III.INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
Titluri de participare detinute de societatile din cadrul grupului
Actiuni proprii
Alte investitii financiare pe termen scurt
TOTAL
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL
C. CHELTUIELI IN AVANS[4]
Un activ trebuie clasificat ca activ curent[5] atunci cand:
se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru vanzare sau consum in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii; sau
este detinut in principal in scopul comercializarii sau pe termen scurt si se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; sau
reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.
Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.
Activele imobilizate se caracterizeaza prin durata indelungata de utilizare si prin participarea la mai multe cicluri de exploatare.
Un activ necorporal este un activ identificabil nonmonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat altora, sau in scopuri administrative.
Imobilizarile necorporale (nemateriale sau active intangibile) cuprind toate bunurile de investitie care nu au forma materiala concreta. Ele includ cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare, fondul comercial, avansuri si imobilizari necorporale in curs.
Cheltuielile de constituire (de fondare) reprezinta cheltuieli activate, cheltuieli efectuate pentru infiintarea firmei, cum ar fi cheltuielile privind redactarea, multiplicarea si legalizarea documentelor necesare inregistrarii societatii, taxe notariale, onorarii, cheltuieli cu emisiunea si cu vanzarea actiunilor etc.
Cheltuielile de dezvoltare cuprind sumele alocate pentru obtinerea la nivelul firmei a unor tehnologii noi, a unor produse noi sau pentru imbunatatirea si modernizarea celor existente.
Concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte drepturi similare cuprind valoarea drepturilor sau tehnologiilor de fabricatie achizitionate din afara intreprinderii. Alte imobilizari necorporale includ programele informatice obtinute in cadrul firmei sau achizitionate de la terti pentru nevoile proprii de evidenta.
Fondul comercial cuprinde acele elemente nemateriale, neprecizate in cadrul altor grupari si care participa la mentinerea sau cresterea potentialului de activitate al firmei: clientela, vadul comercial, emblema, legaturile comerciale, bunavointa clientelei, reputatia firmei etc.
Avansurile incluse in gruparea imobilizarilor necorporale sunt sume platite in vederea dobandirii unor imobilizari necorporale inainte de a intra in posesia acelor imobilizari. Imobilizarile necorporale in curs sunt cheltuieli efectuate pentru obtinerea sau cumpararea unor imobilizari necorporale, care nu sunt finalizate sau pentru care mai sunt necesare lucrari de instalare.
Imobilizarile corporale (active fixe, tangibile) cuprind acele elemente care au o forma fizica si o delimitare concreta, fiind reprezentate de terenuri si mijloace fixe.
Terenurile si mijloacele fixe sunt imobilizari corporale:
detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor, sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;
este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Mijloacele fixe sunt acele bunuri economice care indeplinesc in mod cumulativ doua conditii:
sa aiba o durata de utilizare mai mare de un an;
sa aiba o valoare de inregistrare in contabilitate peste o anumita limita, stabilita si actualizata de lege.
Mijloacele fixe se grupeaza in mai multe categorii:
constructii (cladiri, constructii speciale);
instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii;
echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
aparate si instalatii de masurare, control si reglare
mijloace de transport;
animale si plantatii;
mobilier, aparatura birotica, echipament de protectie si alte active corporale;
avansuri si imobilizari corporale in curs.
Imobilizarile financiare reprezinta investitiile banesti facute de intreprindere in forma actiunilor detinute de o maniera durabila la alte societati sau imprumuturilor acordate altor societati pe termen lung.
Titlurile de participare sunt actiuni sau parti sociale detinute pentru a exercita influenta sau chiar controlul asupra gestiunii societatii emitente.
Creantele imobilizate sunt sume imobilizate de incasat de la filiale si drepturi decurgand din imprumuturile acordate pe termen lung (mai mult de 12 luni) intreprinderilor cu care firma are relatii de participare.
Activele circulante cuprind stocurile, creantele, investitiile financiare pe termen scurt si disponibilitatile banesti.
In principiu activele circulante au perioada de rotatie mai mica de un an, ele cosumandu-si integral valoarea intr-un ciclu de exploatare si schimbandu-si in timp scurt forma.
Stocurile sunt definite ca active:
detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
in curs de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii; sau
sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurile sunt active circulante in forma materiala si cuprind: materiile prime, materialele consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse in curs de executie, semifabricate, produse finite, reziduuri din productie[6], animale, marfuri, stocuri aflate la terti.
Materiile prime sunt activele care stau la baza procesului productie, se consuma intr-un ciclu de exploatare si se regasesc in proportie semnificativa in produsul finit. Structura acestei grupari difera de la caz la caz, in functie de profilul firmei: scandura, tabla, stofa, faina etc.
Materialele consumabile, utilizate si ele intr-un singur ciclu de exploatare, nu se regasesc in mod semnificativ in produsul finit: materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si material de plantat, furaje etc.
Asimilate stocurilor, obiectele de inventar sunt bunuri care ar putea fi confundate cu mijloacele fixe, deoarece de cele mai multe ori se utilizeaza un timp indelungat, peste 12 luni, participand la mai multe cicluri de exploatare, neindeplinind insa conditia de valoare pentru a fi incluse in categoria mijloacelor fixe.[7]
Productia in curs de executie, semifabricatele, produsele etc. sunt bunuri obtinute in cadrul activitatii firmei, fabricarea acestora necesitand o serie de consumuri, de cheltuieli, in functie de stadiul in care se afla.
Marfurile sunt bunuri achizitionate cu intentia de revanzare, fara a fi supuse unui proces semnificativ de prelucrare, acestea fiind in mod normal cel mult masurate, cantarite, ambalate.[8]
Creantele sau valorile in curs de decontare sau activele circulante in decontare sunt acele valori pe care agentul economic urmeaza sa le incaseze ori pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent, o contraprestatie.
O pondere insemnata in aceasta categorie o detin creantele comerciale, cele decurgand din derularea ciclului de exploatare. Astfel, clientii reprezinta (ca cifra cuprinsa in bilant) sumele de incasat din ceantele fata de tertii carora firma le-a vandut bunuri, le-a prestat servicii ori le-a efectuat lucrari, urmand sa incaseze ulterior contravaloarea acestora. In vocabularul curent termenul de client desemneaza tocmai acele persoane fata de care intreprinderea are asemenea drepturi.
Efectele comerciale de primit sunt titluri de valoare negociabile care atesta creante in cadrul relatiilor comerciale ce urmeaza sa fie decontate imediat sau pe termen scurt. Spre deosebire de creantele-clienti, cambiile pot procura beneficiarului lor banii care i se cuvin de drept (practic o suma mai mica) prin scontare, deci inainte de scadenta. De asemenea, ele pot fi utilizate ca mijloc de plata, prin girare.
Clientii incerti sunt cei care nu si-au onorat la timp obligatiile si in privinta carora se estimeaza riscul de a deveni insolvabili.
Clientii litigiosi sunt cei cu care firma a deschis actiuni in justitie pentru recuperarea creantelor.
Furnizorii-debitori reprezinta sumele platite in avans furnizorilor, sume in schimbul carora firma urmeaza sa primeasca materii prime, materiale consumabile, marfuri, prestatii etc.
Debitorii diversi desemneaza persoanele, respectiv sumele de incasat de la acele persoane fata de care firma are drepturi banesti nascute din relatii patrimoniale, altele decat cele conforme obiectului de activitate. In aceasta categorie intra de exemplu sumele cuvenite in urma imputarii unor pagube aduse patrimoniului firmei si sumele cuvenite din vanzarea de imobilizari.
Investitiile financiare pe termen scurt sunt hartiile de valoare (actiuni, obligatiuni) achizitionate pe termen scurt in scopul fructificarii sau in scopul obtinerii unui profit la revanzarea lor si alte titluri detinute pe durata scurta.
Disponibilitatile grupeaza casa (numerar si alte valori - timbre, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie) si conturile la banci.
Conturile la banci pot fi:
conturi curente, pentru pastrarea sumelor de bani pe care firma le utilizeaza frecvent in cadrul ciclului de exploatare, accesul la acestea fiind neingradit de banca, iar dobanda aferenta fiind nesemnificativa;
acreditive, adica sume defalcate in conturi speciale, destinate efectuarii platilor catre anumiti furnizori;
valorile de incasat sunt cecuri, efecte depuse la banca spre a fi transformate in bani.
Pentru a inlesni identificarea unei structuri de activ circulant se poate verifica modul in care ea ar putea fi plasata intr-unul din sectoarele cercului din figura nr. 3.
Fig. nr. 3
Sagetile reprezentate arata sensul transformarii diferitelor categorii de active circulante. Cercul sugereaza rotatia activelor circulante, miscarea, transformarea acestora.
Elementele pasivului sunt separate in datorii si capitaluri proprii.
TOTAL
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN
TOTAL
J. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
TOTAL PROVIZIOANE
H. VENITURI IN AVANS[10]
I. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL
capital subscris nevarsat
capital subscris varsat
patrimoniul regiei
II. PRIME DE CAPITAL
III.REZERVE DIN REEVALUARE
IV.REZERVE
Rezerve legale
Rezerve pentru actiuni proprii
Rezerve statutare sau contractuale
Alte rezerve
V. REZULTATUL REPORTAT
VI.REZULTATUL EXERCITIULUI
Repartizarea profitului
TOTAL CAPITALURI PROPRII
Patrimoniul public
TOTAL CAPITALURI
Datoriile (obligatiile, capitalul strain) reprezinta fie surse atrase, fie surse imprumutate. Demarcatia se face in functie de modul de dobandire a acestor surse, de provenienta lor:
sursele atrase sunt datorii decurgand din relatiile cu partenerii firmei, atunci cand apar decalaje intre momentul cumpararii sau primirii unei prestatii si momentul efectuarii platii contravalorii sale;
sursele imprumutate sunt datorii provenind in principal din emisiunea de obligatiuni ori din contractarea unor credite bancare si imprumuturi.
Datoriile sunt prezentate dupa criteriul exigibilitatii. Exigibilitatea reprezinta capacitatea unei datorii de a deveni scadenta.
O datorie trebuie clasificata ca datorie curenta atunci cand:
se asteapta sa fie achitata in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii; sau
este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Vor fi prezentate mai intai datoriile pe termen scurt, apoi cele pe termen lung, prezentandu-se in final capitalurile proprii.
In bilant se prezinta separat datoriile scadente in mai putin de un an si datoriile scadente in mai mult de un an, deci dupa criteriul exigibilitatii, cele doua grupari cuprinzand insa aceleasi categorii de obligatii.
Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni sunt sumele datorate persoanelor care detin obligatiunile emise de firma, care le atesta calitatea de creditori.
Sumele datorate institutiilor de credit sunt credite pe termen scurt sau lung contractate cu societati bancare.
Atat imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, cat si creditele bancare sunt datorii purtatoare de dobanda.
Avansurile incasate in contul comenzilor desemneaza sumele incasate de la clienti pentru care firma datoreaza o contraprestatie.
Datoriile comerciale sunt sumele datorate furnizorilor pentru materiile prime, materialele, marfurile cumparate, serviciile prestate, lucrarile efectuate de acestia, sumele datorate furnizorilor de imobilizari, sumele datorate pentru bunurile, serviciile, lucrarile receptionate si pentru care nu s-au primit inca de la furnizori facturile.
Efectele de comert de
platit sunt cambii in care firma figureaza in postura de tras,
deci obligat
Societatea mai poate avea datorii fata de salariati, de bugetul de stat - impozite, taxe, datorii fata de bugetul asigurarilor sociale, actionari, diversi creditori etc.
Sunt asimilate mai curand datoriilor provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, ce reprezinta rezerve constituite indirect, pe seama cheltuielilor, anticipand pierderi posibile, dar inca nerealizate sau cheltuieli viitoare, dar ale caror dimensiuni nu pot fi estimate cu precizie.
Capitalurile proprii includ: capitalul social, primele de capital, rezervele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat si rezultatul exercitiului.
Capitalul social reprezinta principala sursa proprie de finantare, cu caracter stabil si permanent si se constituie la infiintarea intreprinderii prin aportul in bani sau in natura al actionarilor sau asociatilor. De regula marimea capitalului social este stabilita in statutul societatii, in raport de volumul de activitate ce se estimeaza ca se va desfasura.
Capitalul social este divizat in actiuni sau parti sociale. Capitalul social se formeaza prin subscrierea si vanzarea de actiuni viitorilor actionari. Vanzarea actiunilor se face la o valoare de emisiune mai mare sau egala cu valoarea lor nominala. Eventuala diferenta se numeste prima de emisiune. Primele de emisiune reprezinta o parte a primelor de capital, element distinct in cadrul structurilor de capital propriu.
Capitalul social este evidentiat facandu-se distinctie intre partea de capital pentru care actionarii subscriptori si-au onorat obligatiile asumate (capital varsat) si partea neeliberata (capital nevarsat).
Primele de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie a obligatiunilor in actiuni) reprezinta surse proprii de finantare neremunerate, rezultate din:
emisiunea de actiuni la pret mai mare decat valoarea lor nominala (prime de emisiune);
diferenta intre valoarea contabila si valoarea nominala a actiunilor in cazul fuziunii a doua sau mai multe firme (prime de fuziune);
diferenta intre valoarea de inregistrare a aportului in natura si valoarea nominala a actiunilor dobandite in aceasta maniera (prime de aport);
diferenta intre valoarea obligatiunilor si valoarea actiunilor cu care acestea au fost schimbate (prime de conversie a obligatiunilor in actiuni).
Rezervele[11] din reevaluare sunt cresteri/diminuari de capital propriu semnalate in momentul constatarii unor diferente in plus sau in minus la reevaluarea activelor intre valoarea actuala si valoarea de inregistrare.
Rezervele sunt surse de finantare constituite prin repartizarea profitului brut sau net ori prin incorporarea primelor de capital sau rezervelor din reevaluare. Ele se diferentiaza, in functie de actul oficial care reglementeaza crearea lor (legislatia, statutul firmei), in: rezerve legale, rezerve statutare, alte rezerve.
Rezultatul exercitiului este o sursa proprie de finantare care se determina prin compararea contabila a veniturilor firmei cu cheltuielile aferente. Profitul majoreaza averea neta a intreprinzatorului, in timp ce pierderea o diminueaza. Cele doua tipuri de rezultat apar in pasiv cu semnul + sau - , dupa caz.
Rezultatul exercitiului incheiat si nerepartizat inca (in cazul profitului) sau neacoperit inca (in cazul pierderii) apare ca structura distincta si poarta denumirea de rezultat reportat.
Formularele de bilant prezinta, inserati intre elementele de pasiv, si indicatori determinati in trepte, prin diferenta, indicatori cu o deosebita importanta in analiza economico-financiara a firmei, si anume:
active circulante, respectiv datorii curente nete - indicator rezultat din compararea valorii activelor circulante si datoriilor curente, ceea ce exprima lichiditatea firmei, capacitatea sa de a-si onora obligatiile pe termen scurt; marimea matematica a indicatorului coincide cu fondul de rulment (capital permanent minus imobilizari nete), care arata marimea surselor pe termen lung ce finanteaza activele circulante, deci pozitia financiara a firmei;
total active minus datorii curente - indicator ce exprima capitalul angajat, denumit si capital permanent, sursele de finantare proprii si straine de care dispune firma pe mai mult de un an.
I. Raspundeti la urmatoarele intrebari:
Cum definiti bilantul contabil ?
Care sunt principalele structuri bilantiere de activ ?
Care sunt principalele structuri bilantiere de pasiv ?
Care sunt criteriile de grupare in bilant a activelor ?
Cum deosebiti un activ corporal circulant de unul imobilizat ?
Argumentati importanta destinatiei unui bun in recunoasterea sa ca activ imobilizat sau stoc. Exemplificati.
Ce se intelege prin lichiditate ?
Care sunt criteriile de grupare in bilant a datoriilor ?
Cum deosebiti o datorie curenta de o datorie pe termen lung ?
Comentati similaritatea compozitiei datoriilor curente / pe termen lung in bilant.
Enumerati elementele de capital propriu.
Ce reprezinta capitalul angajat ?
II. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ? (corectati-le pe cele neadevarate ) :
In activ, bunurile sunt grupate si ordonate avand in vedere destinatia economica si gradul de lichiditate.
In pasiv, sursele mijloacelor economice sunt grupate si ordonate avand in vedere sursele de finantare si gradul de exigibilitate.
Drepturile de creanta ale unitatii fac parte din pasivul bilantului.
Pasivele de regularizare si asimilate se refera la cheltuielile efectuate in avans.
Activele circulante cuprind acele bunuri a caror perioada de utilizare este mai mare de un an, care au o existenta durabila si care nu se consuma la prima utilizare.
III. Bifati raspunsul corect:
Dintre urmatoarele elemente, stabiliti care apartin activului patrimonial:
a. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
b. Subventii pentru investitii;
c. Mijloace de transport;
d. Furnizori;
e. Asigurari sociale.
In pasivul bilantier, elementele patrimoniale sunt grupate in functie de urmatoarele criterii:
a. Destinatia bunurilor economice;
b. Gradul de exigibilitate;
c. Sursa de finantare si gradul de exigibilitate;
d. Gradul de lichiditate;
e. Sursa de finantare.
Care din urmatoarele structuri nu fac pare din activ:
a. Mijloacele fixe;
b. Concesiuni;
c. Licente;
d. Creante;
e. Rezerve.
Cheltuielile constatate in avans sunt;
a. Imobilizari necorporale;
b. Imobilizari corporale;
c. Active de regularizare si asimilate;
d. Pasive de regularizare si asimilate;
e. Active circulante.
Datoriile fata de furnizori sunt:
a. Datorii financiare;
b. Datorii comerciale;
c. Datorii fiscale;
d. Datorii salariale;
e. Datorii sociale.
In categoria creantelor intra:
a. Cheltuieli inregistrate in avans;
b. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
c. Obligatii fiscale;
d. Avansuri acordate furnizorilor;
e. Avansuri incasate de la clienti.
Care din urmatoarele structuri nu fac parte din pasiv:
a. Rezerve;
b. Furnizori;
c. Brevete;
d. Capital social;
e. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
Datoriile reprezinta:
a. Obligatiile actuale ale intreprinderii ce decurg din evenimente viitoare si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte iesiri de resurse care incorporeaza beneficii economice;
b. Obligatiile actuale ale intreprinderii ce decurg din evenimente viitoare si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte intrari de resurse care incorporeaza beneficii economice;
c. Obligatiile actuale ale intreprinderii ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte iesiri de resurse care incorporeaza beneficii economice;
d. Obligatiile actuale ale intreprinderii ce decurg din evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere;
e. Toate variantele de mai sus sunt incorecte.
IV. Rezolvati urmatoarele probleme:
Aranjati intr-un bilant urmatoarele elemente, punand in evidenta echilibrul patrimonial: - RON-
|
INDICATORI |
VALOARE |
|
Autoturisme | |
|
Terenuri | |
|
Cherestea stejar | |
|
Birouri ELA (produse de firma si destinate vanzarii) | |
|
Furnizori | |
|
Clienti | |
|
Salarii de plata | |
|
Capital social | |
|
Rezerve | |
|
Impozite | |
|
Profit |
BILANT
- RON -
|
ACTIV |
PASIV |
|
Active imobilizate |
Datorii curente Datorii pe termen lung |
|
Active circulante |
Capital propriu |
|
TOTAL ACTIV |
TOTAL PASIV |
Pe baza rezultatelor problemei precedente, calculati fondul de rulment si capitalul angajat.
Explicati ce efecte ar avea asupra datelor de la aceeasi problema operatiuni ca:
incasarea prin banca a sumei de 12.000 RON de la un client pentru o vanzare anterioara,
o plata de 300 RON in numerar in favoarea unui furnizor pentru o cumparare anterioara,
plata salariilor[12].
4. Completati
bilantul societatii comerciale ALFA
Societatea comerciala s-a infiintat la 1 ianuarie 2005, an in care a inregistrat un profit de 12.000 RON.
a) In anul 2006 rezultatul exercitiului a fost zero;
b) Profitul exercitiului inregistrat in anul 2005 a fost repartizat astfel: 5% rezerve, 10% dividende, diferenta reportandu-se in anul 2006;
c) Valoarea datoriilor fata de furnizori este de doua ori mai mica decat valoarea marfurilor si a creantelor fata de clienti;
d) Totalul capitalurilor proprii este de 40.800 RON.
ALFA
BILANT
Incheiat la 31.XII.2005
- RON -
|
ACTIV |
PASIV | ||
|
Cheltuieli de constituire |
Capital social | ||
|
Mijloace fixe |
Rezerve | ||
|
Materii prime |
Rezultat reportat | ||
|
Marfuri |
Imprumuturi si datorii asim. | ||
|
Clienti |
Furnizori | ||
|
Disponibil |
Alte datorii (dividende) | ||
|
TOTAL ACTIV |
TOTAL PASIV |
Intr-o prima varianta, formularul este destinat prezentarii comparative a veniturilor si cheltuielilor firmei, clasificate dupa natura, separand activitatea de exploatare, cea financiara si elementele extraordinare, precum si calculul rezultatului.
CONT DE PROFIT SI PIERDERE
|
CHELTUIELI |
VENITURI |
|
Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit Rezultatul exercitiului Profit Pierdere |
Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare |
Situatia poate contine aceleasi elemente, dar dispuse in forma-lista.
Cifra de afaceri neta
Venituri din vanzarea marfurilor
Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete
Variatia stocurilor
Productia imobilizata
Alte venituri din exploatare
a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
Alte cheltuieli materiale
b) Alte cheltuieli din afara ( cu energia si apa)
Cheltuieli privind marfurile
Cheltuieli cu personalul
a) Salarii
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale
a.1) Cheltuieli
a.2) Venituri
b) Ajustarea valorii activelor circulante
b.1) Cheltuieli
b.2) Venituri
Alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli privind prestatiile externe
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
Cheltuieli
Venituri
Profit
Pierdere
Venituri din interese de participare
din care, in cadrul grupului
Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din activele imobilizate
din care, in cadrul grupului
Venituri din dobanzi
din care, in cadrul grupului
Alte venituri financiare
Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante
Venituri
Cheltuieli privind dobanzile
din care, in cadrul grupului
Alte cheltuieli financiare
Profit
Pierdere
REZULTATUL CURENT
Profit
Pierdere
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
REZULTATUL EXTRAORDINAR
Profit
Pierdere
VENITURI TOTALE
CHELTUIELI TOTALE
Profit
Pierdere
IMPOZITUL PE PROFIT
Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus
REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR
Profit
Pierdere
Rezultatul pe actiune
de baza
diluat
Cheltuielile si veniturile din exploatare sunt cele ocazionate sau generate de activitatea curenta, principala, de productie si vanzare de bunuri, efectuare de lucrari sau prestare de servicii, ori comercializare de marfuri.
Exemple de cheltuieli de exploatare: cheltuieli privind consumul de materii prime si materiale consumabile, costul marfurilor vandute, cheltuieli cu salariile personalului, cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor.
Exemple de venituri din exploatare: venituri din vanzarea de produse finite, venituri din lucrari executate si servicii prestate, venituri din vanzarea marfurilor.
Cheltuielile si veniturile financiare sunt cele ocazionate sau generate de activitati sau operatiuni cu caracter financiar-bancar si valutar.
Exemple de cheltuieli financiare: cheltuieli cu dobanzile, cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, diferentele nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate clientilor.
Exemple de venituri financiare: venituri din dobanzi, dividende din participatii, sconturi obtinute de la furnizori.
Cheltuielile si veniturile cu caracter extraordinar sunt cele ocazionate sau generate de operatiuni nelegate nemijlocit de obiectul de activitate curenta, principala. Ele au un caracter accidental, intamplator. In aceasta categorie intra de exemplu cheltuielile si eventualele venituri ocazionate de calamitati.
In functie de destinatie, cheltuielile si veniturile se diferentiaza pe functiile intreprinderii: productie, desfacere, administratie si financiara.
Un astfel de model este exemplificat mai jos:
COSTUL DE PRODUCTIE AL BUNURILOR VANDUTE
Materii prime
Energie si combustibil
Salarii
Reparatii si intretinere
Piese de schimb
Ambalaje
Achizitii diverse
MARJA BRUTA (1-2)
ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
Cheltuieli de distributie
Cheltuieli generale de administratie
Amortizari si provizioane pentru deprecieri
PROFITUL DIN EXPLOATARE (3-4)
ALTE VENITURI SI CHELTUIELI
Dividende si dobanzi incasate
Cheltuieli financiare
Impozite
REZULTATUL CURENT (5+/-6)
VENITURI SI CHELTUIELI EXTRAORDINARE
IMPOZIT PE PROFIT PRIVIND REZULTATUL EXTRAORDINAR
PROFITUL SAU PIERDEREA NETA
NUMAR DE ACTIUNI
DIVIDENDUL PE ACTIUNE
I. Raspundeti la urmatoarele intrebari:
Care sunt principalele categorii de venituri si cheltuieli ?
Ce reprezinta cheltuielile ? Dar veniturile ?
Cum recunoastem cheltuielile extraordinare ?
Ce sunt veniturile financiare ?
Termenul de rezultat coincide cu cel de profit ?
II. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ? (corectati-le pe cele neadevarate ) :
Dupa activitatea care le genereaza, veniturile se impart in : venituri din exploatare, venituri financiare si venituri extraordinare.
Dupa destinatia lor, cheltuielile efectuate de intreprindere se grupeaza in : cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare.
Veniturile din dobanzi sunt considerate venituri extraordinare.
Cheltuielile si veniturile financiare sunt cele ocazionate de activitatea curenta.
Rezultatul net al exercitiului cuprinde si impozitul pe profit.
Rezultatul financiar rezulta din diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare.
III. Bifati raspunsul corect:
Cheltuielile cu salariile personalului sunt:
a. Cheltuieli financiare;
b. Cheltuieli din exploatare;
c. Cheltuieli extraordinare;
d. Cheltuieli reprezentative;
e. Venituri.
In categoria cheltuielilor de exploatare nu intra:
a. Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor;
b. Cheltuieli cu consumul de materii prime;
c. Cheltuieli cu dobanzile bancare;
d. Cheltuieli cu consumul de materiale consumabile;
e. Cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti.
Informatiile privind performantele intreprinderii sunt furnizate:
a. Prin balanta conturilor;
b. Exclusiv prin contul de profit si pierdere;
c. In principal prin contul de profit si pierdere;
d. Exclusiv prin bilant;
e. Prin situatia fluxurilor de trezorerie.
IV. Rezolvati urmatoarele probleme:
Construiti contul de profit si pierdere pentru o entitate patrimoniala daca in cursul perioadei s-au inregistrat urmatorii indicatori:
- RON -
|
INDICATORI |
VALOARE |
|
Consumuri de materii prime | |
|
Vanzari de produse finite | |
|
Salarii | |
|
Vanzari de marfuri | |
|
Venituri din servicii prestate | |
|
Rechizite, imprimate consumate | |
|
Costul marfurilor vandute | |
|
Chirie pentru sediul firmei | |
|
Sconturi acordate clientilor | |
|
Consum de energie electrica | |
|
Dobanda la creditul pe termen lung | |
|
Dobanda la contul curent |
Cota de impozit pe profit este de 16 %.
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
- RON -
|
CHELTUIELI |
VENITURI |
|
Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit Total Profit net |
Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare Total |
Se dau urmatoarele elemente ale societatii comerciale
ALFA
cheltuieli cu materiile prime 300 RON
cheltuieli privind marfurile 16 RON
cheltuieli privind diferentele de curs valutar 50 RON
venituri din vanzarea produselor finite 600 RON
cheltuieli cu despagubiri, amenzi si penalitati 40 RON
cheltuieli inregistrate in avans 550 RON
venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 300 RON
cheltuieli cu materialele consumabile 45 RON
venituri din prestari de servicii 100 RON
pierderi din creante 10 RON
cheltuieli cu salariile 210 RON
variatia stocurilor 370 RON
cheltuieli privind cedarea activelor imobilizate 210 RON
venituri din diferente de curs valutar 60 RON
cheltuieli de intretinere si reparatii 25 RON
subventii pentru investitii virate la venituri 15 RON
cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 23 RON
venituri din vanzarea marfurilor 300 RON
cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 83 RON
venituri din productia de imobilizari corporale 53 RON
cheltuieli privind sconturile acordate 8 RON
venituri din participatii 27 RON
venituri din cedarea activelor imobilizate 210 RON
cheltuieli cu impozitul pe salarii 34 RON
cheltuieli privind dobanzile 87 RON
venituri din sconturi obtinute 10 RON
venituri din exproprierea unui teren pentru cauza de utilitate publica 130 RON
Alegeti elementele corespunzatoare si intocmiti contul de profit si pierdere dupa modelul urmator:
CONT DE PROFIT SI PIERDERE
-RON-
Venituri din exploatare
Cheltuieli din exploatare
Rezultatul din exploatare ( 1-2)
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultatul financiar (4-5)
Rezultatul curent (3+6)
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Rezultatul extraordinar (5-6)
Rezultatul inainte de impozitare (7+10)
Impozitul pe profit (16%)
Rezultatul exercitiului (11-12)
Pentru a recunoaste o cheltuiala esential este momentul consumului, iar pentru a recunoaste un venit este important momentul vanzarii. Nu inseamna insa ca incasarile si platile nu sunt interesante pentru gestiunea si analiza activitatii firmei. Informatiile cu privire la incasari si plati sunt sintetizate in situatia fluxurilor de trezorerie.
Situatia fluxurilor de trezorerie cuprinde:
Metoda directa
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:
incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;
incasarile in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;
platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii;
platile in numerar catre si in numele angajatilor;
platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi identificate in mod specific cu activitatile de investitii si de finantare.
Fluxuri de numerar din activitati de investitii:
platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung;
incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung;
platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;
incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi;
avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;
incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.
Fluxuri de numerar din activitati de finantare:
veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu;
platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile intreprinderii;
veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi;
rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;
platile in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la inceputul perioadei
Numerar la finele perioadei
Metoda indirecta
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare:
rezultat net;
modificarile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustari pentru elementele nemonetare si alte elemente incluse la activitatile de investitii sau de finantare.
Fluxuri de numerar din activitati de investitii
Fluxuri de numerar din activitati de finantare
Fluxuri de numerar - total
Numerar la inceputul perioadei
Numerar la finele perioadei
I. Raspundeti la urmatoarele intrebari:
Ce relatii pot exista intre plati si cheltuieli ?
Ce elemente cuprinde activitatea de exploatare ?
Ce reprezinta trezoreria si care este structura ei ?
In ce consta activitatea de investitii ?
Ce reprezinta activitatea de finantare ?
Ce relatii pot exista intre incasari si venituri ?
De ce nivelul cheltuielilor intr-o anumita perioada nu coincide cu platile acelei perioade ?
Ce fluxuri de trezorerie privesc operatiunile de investire - dezinvestire ?
Cum stabilim profitul net ?
II. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ? (corectati-le pe cele neadevarate ) :
Fluxurile de numerar reprezinta intrarile sau iesirile de numerar si echivalente ale acestuia.
Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere.
Activitatea de exploatare consta in achizitionarea si instrainarea de active pe termen lung.
Titlurile de participare reprezinta o componenta a trezoreriei.
III. Bifati raspunsul corect:
1. Soldul creditor al contului "Conturi curente la banci" reflecta:
a. Credite de trezorerie acordate de banci;
b. Incasarea unor dobanzi;
c. Plata unor dobanzi;
d. Valoarea acreditivelor;
e. Nici o varianta nu este corecta.
2. Situatia fluxurilor de trezorerie este detaliata pe urmatoarele tipuri de activitati:
a. Activitatea de exploatare;
b. Activitatea de investitii;
c. Activitatea economica;
d. Activitatea de finantare;
e. a + b + d.
3. In practica internationala s-au delimitat urmatoarele metode de intocmire si prezentare a situatiei fluxurilor de trezorerie :
a. metoda directa;
b. metoda indirecta;
c. metoda direct-costing;
d. metoda standard;
e. nici una de mai sus.
IV. Rezolvati urmatoarele probleme:
1. Se cunosc urmatoarele date privind societatea MONA:
BILANT
- RON -
|
INDICATORI |
VARIATIE |
||
|
A. Active imobilizate Terenuri Constructii Utilaje, instalatii Amortizare cumulata | |||
|
B. Active circulante Stocuri Clienti Conturi la banci | |||
|
C. Cheltuieli in avans | |||
|
D. Datorii curente Furnizori | |||
|
E. Active circulante/Datorii curente nete | |||
|
F. Total activ - datorii curente | |||
|
G. Datorii pe termen lung Credite bancare pe termen lung | |||
|
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli | |||
|
I. Venituri in avans | |||
|
J. Capital si rezerve Capital social Rezerve Rezultatul exercitiului |
Din contul de profit si pierdere al societatii extragem: - RON -
|
Cifra de afaceri Cheltuieli de exploatare (nu si cu amortizarea) Amortizarea | |
|
Profit brut | |
|
Impozit pe profit | |
|
Profit net |
In cursul perioadei s-au cumparat terenuri in valoare de 10.000 RON si alte imobilizari corporale in valoare de 110.000 RON, pentru care s-a efectuat plata in acelasi interval.
Diminuarea capitalului social reprezinta asociati retrasi, carora li s-a restituit partea de capital, de 50.000 RON.
S-au platit dividende in suma de 20.000 RON.
Se cere: completati situatia fluxurilor de trezorerie in ambele metode.
a) Metoda directa:
SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
- RON -
|
Fluxuri din exploatare + venituri incasabile - crestere clienti cheltuieli platibile - variatie furnizori - scadere stocuri + impozit pe profit Total |
|
|
Fluxuri din investitii plati terenuri plati mijloace fixe Total |
|
|
Fluxuri din finantare credite pe termen lung plati actionari retrasi plati dividende Total |
|
|
Incasari nete ale exercitiului | |
|
Cash la inceputul perioadei | |
|
Cash la sfarsitul perioadei |
b) Metoda indirecta:
SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
- RON -
|
Fluxuri din exploatare + profit brut + scadere stocuri - crestere clienti + crestere furnizori + amortizare - impozit pe profit Total | |
|
Fluxuri din investitii plati terenuri plati mijloace fixe Total | |
|
Fluxuri din finantare credite pe termen lung plati actionari retrasi plati dividende Total | |
|
Incasari nete ale exercitiului | |
|
Cash la inceputul perioadei | |
|
Cash la sfarsitul perioadei |
Se poate face o clasificare a operatiilor economico-financiare in functie de modificarile pe care le produc asupra patrimoniului.
Sa luam in calcul o societate comerciala a carei situatie se prezinta in bilantul initial astfel:
BILANT INITIAL
-RON-
|
ACTIV |
PASIV |
|
1. Mijloace fixe 180.000 2. Materiale 20.000 3. Marfuri 110.000 4. Clienti 40.000 5. Conturi la banci 65.000 6. Casa in lei 105.000 |
1. Capital social varsat 300.000 2. Rezerve 40.000 3. Profit 5.000 4. Furnizori 85.000 5. Personal 60.000 6. Decontari cu bug. stat. 30.000 |
|
TOTAL ACTIV 520.000 |
TOTAL PASIV 520.000 |
In acest moment egalitatea bilantiera ACTIV = PASIV se realizeaza pentru suma de 520.000 RON.
Sa presupunem ca se achizitioneaza marfuri de la un furnizor, conform facturii fiscale nr.32127 / 12.06.2005, in valoare de 10.000 RON, plata urmand sa se efectueze in termen de 7 zile de la cumparare.
Aceasta operatiune va afecta, pe de-o parte, activul, in sensul cresterii, valoarea marfurilor devenind 120.000 RON in loc de 110.000 RON. Pe de alta parte, pasivul va creste si el, deoarece se majoreaza concomitent datoriile fata de furnizori, cu aceeasi suma, deci de la 85.000 RON la 95.000 RON.
Acum egalitatea bilantiera se va realiza pentru suma de 520.000 RON + 10.000 RON, deci 530.000 RON.
Operatiunea a produs o crestere de volum, atat asupra activului, cat si asupra pasivului, influentand si structura acestora.
Sa observam si prin bilant aceste modificari:
BILANT 1
-RON-
|
ACTIV |
PASIV |
|
1. Mijloace fixe 180.000 2. Materiale 20.000 3. Marfuri 110.000 + 10.000 = 120.000 4. Clienti 40.000 5. Conturi la banci 65.000 6. Casa in lei 105.000 |
1. Capital social varsat 300.000 2. Rezerve 40.000 3. Profit 5.000 4. Furnizori 85.000 + 10.000 = 95.000 5. Personal 60.000 6. Decontari cu bug. stat. 30.000 |
|
TOTAL ACTIV 520.000 + 10.000 = 530.000 |
TOTAL PASIV 520.000 + 10.000 = 530.000 |
Tinand cont de urmarile acestei operatii, putem sa o reprezentam matematic sub forma: A + X = P + X
Sa consideram ca firma plateste, pe 12.06.2005, conform statului de salarii, chenzina a doua, in suma de 60.000 RON.
Aceasta operatiune modifica si ea volumul si structura activului, pe de-o parte, si pasivului, pe de alta parte. Astfel, in activ scade valoarea numerarului din casierie, de la 105.000 RON la 45.000 RON. In pasiv scad datoriile fata de salariati, care se anuleaza, se lichideaza.
Sa reprezentam bilantul dupa aceasta operatie:
BILANT 2
-RON-
|
ACTIV |
PASIV |
|
1. Mijloace fixe 180.000 2. Materiale 20.000 3. Marfuri 120.000 4. Clienti 40.000 5. Conturi la banci 65.000 6. Casa in lei 105.000 - 60.000 = 45.000 |
1. Capital social varsat 300.000 2. Rezerve 40.000 3. Profit 5.000 4. Furnizori 95.000 5. Personal 60.000 - 60.000 = - 6. Decontari cu bug. stat. 30.000 |
|
TOTAL ACTIV 530.000 - 60.000 = 470.000 |
TOTAL PASIV 530.000 - 60.000 = 470.000 |
Observam diminuarea activului total si pasivului total cu aceeasi suma, precum si schimbarea structurii patrimoniale.
O astfel de operatie poate fi simbolizata matematic sub forma: A - X = P - X
Sa inregistram o alta operatiune, si anume incasarea in suma de 2.000 RON, de la S.C. MIRA, conform chitantei nr. 46412/14.06.2005, reprezentand contravaloarea produselor finite vandute anterior acestei firme, conform facturii nr. 74526/24.04.2005.
Operatiunea induce pe de-o parte diminuarea creantelor fata de clienti, deci o scadere a activului, pe de alta parte o crestere a disponibilitatilor in numerar, deci o crestere a activului.
Dupa aceasta operatiune, bilantul se prezinta astfel:
BILANT 3
-RON-
|
ACTIV |
PASIV |
|
1. Mijloace fixe 180.000 2. Materiale 20.000 3. Marfuri 120.000 4. Clienti 40.000 - 2.000 = 38.000 5. Conturi la banci 65.000 6. Casa in lei 45.000 + 2.000 = 47.000 |
1. Capital social varsat 300.000 2. Rezerve 40.000 3. Profit 5.000 4. Furnizori 95.000 5. Personal - 6. Decontari cu bug. stat. 30.000 |
|
TOTAL ACTIV 470.000 + 2.000 - 2.000 = 470.000 |
TOTAL PASIV 470.000 |
Suma celor doua modificari fiind aceeasi, totalul activului nu se schimba, activul suferind numai modificari de structura. Pasivul nu este deloc afectat de o astfel de operatiune.
Operatiunea poate fi scrisa matematic sub forma: A + X - X = P
Adunarea Generala a Actionarilor decide majorarea cu 10% a capitalului social al firmei, prin emisiunea de noi actiuni, finantate din rezerve, actiuni care vor fi atribuite gratuit vechilor actionari, proportional cu numarul de actiuni detinute anterior.
Incorporarea rezervelor la capitalul social atrage diminuarea rezervelor cu 30.000 RON si cresterea concomitenta, cu aceeasi suma, a capitalului social.
BILANT 4
-RON-
|
ACTIV |
PASIV |
|
1. Mijloace fixe 180.000 2. Materiale 20.000 3. Marfuri 120.000 4. Clienti 38.000 5. Conturi la banci 65.000 6. Casa in lei 47.000 |
1. Capital social varsat 300.000 + 30.000 = 330.000 2. Rezerve 40.000 - 30.000 = 10.000 3. Profit 5.000 4. Furnizori 95.000 5. Personal - 6. Decontari cu bug. stat. 30.000 |
|
TOTAL ACTIV 470.000 |
TOTAL PASIV 470.000 + 30.000 - 30.000 = 470.000 |
Ambele modificari survin in pasiv, asupra structurii acestuia, in timp ce activul nu este deloc influentat, asa cum se vede in bilant.
Operatiunea poate fi scrisa matematic sub forma: A = P + X - X
Pe baza celor prezentate mai sus putem trage concluzia ca indiferent ce operatiune economico-financiara am inregistra, vom constata ca in urma sa egalitatea bilantiera se reface, eventual pentru a alta valoare decat cea initiala.
Primele doua tipuri de operatii produc modificari de volum (si implicit de structura):
A + X = P + X;
A - X = P - X.
Celelalte doua tipuri de operatii produc numai modificari de structura:
A + X - X = P;
A = P + X - X.
S-au prezentat cele patru variante de operatiuni simple, care afecteaza doar cate doua elemente patrimoniale. In realitate, operatiunile economico-financiare pot fi complexe, afectand mai multe elemente; chiar si astfel de operatii pot fi insa reduse si asimilate la categoriile simple prezentate.
Indiferent care ar fi natura operatiunii, in urma sa egalitatea bilantiera se va reface.
Daca in studierea tipologiei operatiunilor economice se porneste de la ecuatia
A = C + D sau A - D = C, se vor observa combinatii ca:
cresterea si micsorarea activului, A + X - X = C + D;
cresterea si micsorarea unor datorii, A = C + (D + X - X);
cresterea si micsorarea situatiei nete, A = (C + X - X) + D;
cresterea de active si datorii, A + X = C + (D + X);
micsorarea activelor si datoriilor, A - X = C + (D - X);
cresterea activelor si situatiei nete, A + X = (C + X) + D;
scaderea activelor si situatiei nete, A - X = (C - X) + D;
cresterea situatiei nete si scaderea datoriilor, A =(C +X) + (D -X);
scaderea situatiei nete si cresterea datoriilor, A =(C -X) + (D +X).
I. Raspundeti la urmatoarele intrebari:
Ce exemple de operatii economice si financiare care au loc in activitatea desfasurata de unitatile patrimoniale si care produc modificari in bilant puteti da?
Cate tipuri de modificari in activul si pasivul bilantier cunoasteti?
II. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ? (corectati-le pe cele neadevarate ) :
Plata unei datorii fata de bugetul statului produce in bilant o modificare de tipul A + x = P + x.
Incasarea unui client prin contul de la banca este o modificare de tipul A + x - x = P.
Achizitionarea unor materii prime de la furnizori produce in bilant o modificare de tipul A = P + x - x.
Plata furnizorului de mai sus, utilizand un credit bancar pe termen scurt este o modificare de tipul A - x = P - x.
Incasarea unor sume de la debitori diversi produce in bilant o modificare de tipul A + = P + x.
III. Bifati raspunsul corect:
1. Incasarea unei creante de la clienti produce in bilant o modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A + x - x = P;
d. A = P + x - x;
e. A = P.
2. Achitarea unei datorii fata de furnizori din disponibilul bancar produce in bilant o modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A + x - x = P;
d. A = P + x - x;
e. A = P -x.
3. Majorarea capitalului social prin incorporarea de rezerve produce in bilant o modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A + x - x = P;
d. A = P + x - x;
e. A + = P.
4. Achizitionarea unui mijloc de transport produce in bilant o modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A + x - x = P;
d. A = P + x - x;
e. A = P.
5. Depunerea numerarului in banca produce in bilant o modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A + x - x = P;
d. A = P + x - x;
e. A = P.
6. Achitarea unei obligatii fata de furnizori prin contractarea unui credit bancar produce in bilant o modificare de tipul:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A + x - x = P;
d. A = P + x - x;
e. A - x = P.
7. Plata avansului chenzinal produce in bilant o modificare de tipul:
f. A + x = P + x;
g. A - x = P - x;
h. A + x - x = P;
i. A = P + x - x;
j. A = P - x.
8. Care din urmatoarele operatii economico-financiare determina o modificare patrimoniala de tipul A = P + x - x:
a. Plata in numerar a salariilor;
b. Ridicarea de numerar de la banca;
c. Plata furnizorului prin efect comercial;
d. Achizitia de materiale pe credit comercial;
e. Plata TVA la bugetul de stat prin virament.
9. Care din urmatoarele operatii economico-financiare determina o modificare patrimoniala de tipul A + x - x = P:
a. Cumpararea de materii de la furnizori pe credit comercial;
b. Consum de materii prime;
c. Vanzarea de produse finite catre clienti pe credit comercial;
d. Plata impozitului pe profit prin contul din banca;
e. Incorporarea rezervelor legale in capitalul social.
IV. Rezolvati urmatoarele probleme:
1. Identificati conform modelului dat modificarile pe care le-ar induce asupra unei entitati patrimoniale operatiunile urmatoare:
a. Se ridica de la banca 300 RON.
b. Se achita in numerar factura de la SC MINA SRL, in suma de 400 RON.
c. Se platesc salariile datorate personalului, in suma de 2.400 RON, in numerar.
d. Se vand marfuri la pretul de 600 RON, costul lor de achizitie fiind de 500 RON.
e. Se cumpara scaune, 10 bucati, cu pretul unitar de 40 RON.
f. Se incaseaza cu ordin de plata suma de 1.700 RON de la SC MARA SA pentru o vanzare anterioara.
g. Se incaseaza 30 RON in numerar de la un debitor.
h. Se incaseaza de la clienti 1.300 RON in numerar.
i. Se depun la banca 1.400 RON.
|
Nr |
Natura operatiunii |
Activ |
Pasiv |
Cheltuieli |
Venituri |
Tipul operat. |
|
a. |
Ridicare numerar |
(+) creste numerarul, (-) scade disponibilul la banca |
A+x-x = P |
|||
|
b. | ||||||
|
c. | ||||||
|
d. | ||||||
|
e. | ||||||
|
f. | ||||||
|
g. | ||||||
|
h. | ||||||
|
i. |
2. a) Pornind de la elementele patrimoniale de mai jos, sa se intocmeasca bilantul contabil (initial) sub forma tabelara:
materii prime 100 RON
utilaje 1.000 RON
capital social 1.300 RON
marfuri 800 RON
cont curent la banca 400 RON
rezultatul exercitiului (profit) 100 RON
clienti 150 RON
rezerve 200 RON
furnizori 400 RON
debitori diversi 50 RON
datorii fata de bugetul statului 150 RON
credite bancare pe termen scurt 350 RON
b) Sa se precizeze ce tipuri de modificari intervin in activul si pasivul bilantului in urma operatiunilor economico-financiare de mai jos:
Se achizitioneaza materii prime de la furnizori in valoare de 200 RON;
Se achita datoria fata de furnizori utilizand un credit bancar pe termen scurt;
Se incaseaza de la un client suma de 100 RON conform extrasului de cont al bancii;
Se plateste o datorie fata de bugetul statului in suma de 100 RON;
Se incaseaza prin contul bancar 50 RON de la debitori diversi;
Se majoreaza capitalul cu 100 RON prin incorporarea de rezerve.
c) Sa se intocmeasca un bilant final dupa cele sase operatii prezentate la punctul b).
termenul de imobilizare nu coincide cu termenul de imobil, utilizat in drept , detalierile ulterioare vor delimita clar continutul categoriei de imobilizari, pentru care esentiala este durata de detinere, care depaseste 12 luni
structurile propriu-zise de activ sunt activele imobilizate si activele circulante, cheltuielile in avans fiind asimilate unor creante in virtutea faptului ca ar putea fi privite ca drepturi fata de perioadele, de exercitiile viitoare
ratiunea pentru care se practica aceasta separare va fi expusa atunci cand se va prezenta problematica amortizarii imobilizarilor corporale si cea a uzurii obiectelor de inventar
separarea conceptuala intre materii prime si marfuri se face in momentul cumpararii, depinzand de intentiile cu care au fost achizitionate bunurile respective; diferentierea intre produsele finite si marfuri se sustine prin modul de dobandire a acestor bunuri: producerea sau cumpararea lor; termenul de marfa este in acest context altfel definit decat in manualele de economie.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2811
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
