Agricultura	Asigurari	Comert	Confectii	Contabilitate	Contracte	Economie
Transporturi	Turism	Zootehnie

AJUTORUL DE STAT SI FONDURILE STRUCTURALE POLITICA DE COEZIUNE LA NIVEL EUROPEAN

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic

 

Sursa: Eurostat, Conturi Nationale

Media UE 25 = 100%

Media UE     25

Dincolo de statisticile referitoare la PIB, exista diferente semnificative intre statele membre si intre regiunile Uniunii Europene in ceea ce priveste:

dezvoltarea infrastructurii;

calitatea mediului inconjurator;

ocuparea fortei de munca si dezvoltarea abilitatilor relevante pentru adaptarea la schimbari economice;

dimensiunea si diversitatea afacerilor;

nivelul investitiilor in cercetare-dezvoltare, ca si in nivelul de utilizare a tehnologiei de catre companii.

Reducerea disparitatilor socio-economice intre statele membre si intre regiuni reprezinta una din prioritatile Uniunii Europene. Beneficiind de o alocatie bugetara de 336.1 miliarde euro[1] pentru perioada 2007-2013 (aproximativ 35% din bugetul Uniunii Europene), politica de coeziune ocupa locul al doilea intre politicile comunitare, in urma politicii agricole comune. Scopul final urmarit de politica de coeziune este reprezentat de imbunatatirea functionarii Pietei Unice si de cresterea competitivitatii economiei europene la nivel mondial.

Exercitiul de programare si implementare a Politicii de Coeziune este de 7 ani, respectiv un termen mediu care permite pe plan operational implementarea efectiva si evaluarea rezultatelor acesteia si pe de alta parte elimina suprapunerile cu ciclurile electorale in statele membre, reducand astfel riscul ca rezultatele Politicii de Coeziune sa fie folosite drept capital electoral.

Instrumentele structurale prin care se realizeaza implementarea politicii de coeziune sunt Fondul de Coeziune (FC) si fondurile structurale, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si Fondul Social European (FSE).

Obiectivele urmarite in cadrul politicii de coeziune sunt:

1. Convergenta

Aflandu-se in centrul politicii comunitare de coeziune, obiectivul Convergenta urmareste in principal asistarea celor mai putin dezvoltate state si regiuni ale Uniunii Europene. Regiunile eligibile in cadrul acestui obiectiv sunt cele al caror PIB/locuitor este mai mic decat 75% din media UE 25. Sunt temporar eligibile si regiunile afectate statistic (al caror PIB/locuitor este mai mic decat 75% din media UE 15). Sprijin in cadrul obiectivului Convergenta va fi acordat si statelor membre al caror Venit National Brut (VNB)/locuitor este mai mic de 90% fata de media europeana, precum si pentru regiunile afectate statistic. Obiectivul va fi finantat din toate cele trei fonduri.

2. Competitivitatea si combaterea somajului la nivel regional

Acest obiectiv este adresat tuturor statelor membre ale Uniunii Europene si va fi finantat din FEDER si FSE.

Prin finantarile asigurate din FEDER se urmareste asistarea regiunilor pentru anticiparea si promovarea schimbarilor in scopul cresterii competitivitatii si atractivitatii acestora. Temele prioritare ale programelor finantate din FEDER vor fi inovatia si economia cunoasterii, protectia mediului, si furnizarea serviciilor economice de interes general.

Finantarile asigurate din FSE urmaresc promovarea ocuparii fortei de munca si intarirea incluziunii sociale.

3. Cooperarea teritoriala la nivel european

Acest obiectiv are ca scop finantarea cooperarii teritoriale pe probleme de importanta comunitara, care urmaresc prioritati cheie ale Uniunii Europene, asa cum au fost ele identificate in Strategia de la Lisabona, revizuita. Obiectivul va fi finantat exclusiv din FEDER

In final, Romania va beneficia de o alocatie bugetara de circa 17,2 de miliarde euro pentru aceasta perioada, in special in cadrul obiectivului Convergenta.

2. Fondurile europene, instrumente ale politicii de coeziune

Obiectivul global al politicii de coeziune a Uniunii Europene (UE), este mentionat in art. 158 al Tratatului Comunitatii Europene - reducerea disparitatilor existente intre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni si a ramanerii in urma a regiunilor mai putin dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale.

Obiectivul principal al Planului National de Dezvoltare in perioada 2007-2013 este reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale U.E. (recuperarea a 10% din decalajul general fata de U.E.)

Obiectivele specifice sunt:

Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti;

Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza;

Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.

Principiile finantarilor europene

Abordare programatica

Finantarea unor programe operationale multianuale

Subordonarii

Subordonarea planurilor de dezvoltare regionala unor obiective prioritare ale politicii de coeziune comunitara

Parteneriatul

Consultarea unei game largi de actori sociali si economici, guvernamentali sau neguvernamentali

Subsidiaritatea

Limitarea implicarii CE si luarea deciziilor de implementare a programelor la nivelul cel mai apropiat de cei afectati de respectarea deciziei. CE aproba doar programele operationale si proiectele mari

> 25 mil. euro- protectia mediului

> 50 mil. euro - restul proiectelor

Aditionalitatea

Suplimentarea fondurilor pe care statele membre le aloca obiectivului finantat si nu substituirea lor.

Sincronizarii

Armonizarea masurilor de politica regionala cu celelalte politici comunitare

Concentrarii

Focalizarea fondurilor pe regiunile cele mai putin dezvoltate si evitarea disiparii fondurilor spre un numar mare de obiective.

Convergenta (Asistarea celor mai putin dezvoltate state si regiuni ale UE- 78,54% din bugetul comunitar)

Pentru regiunile cu PIB/loc < 75% din media UE

Pentru regiunile afectate statistic PIB/loc < 75% din media UE 15

Pentru statele cu Venit National Brut (VNB)/loc < 90% din media UE

Pentru regiunile indepartate

Competitivitatea si combaterea somajului (17,22% din bugetul comunitar)

Finantat din:

FEDER

Inovatia si economia cunoasterii

Protectia mediului

Furnizarea serviciilor de interes economic general

FSE

Promovarea ocuparii fortei de munca

Intarirea incluziunii sociale

Cooperarea teritoriala la nivel european (3,94% din bugetul comunitar)

Finantat din FEDER

Cooperare transfrontaliera

Contributia FEDER la cooperarea transfrontaliera a Instrumentului de Vecinatate si Parteneriat si Instrumentului de Pre-aderare

Retele de cooperare si schimb de experienta

3.Limite ale contributiei instrumentelor structurale

Limita contributiei instrumentelor structurale in totalul cheltuielii publice[2] este ilustrata in tabelul urmator.

Tabel: Contributia maxima a fondurilor europene[3]

Conform proiectelor de regulamente, Instrumentele Structurale necesita co-finantare din partea statului membru, indiferent daca fondurile provin din resurse guvernamentale, din resurse ale autoritatilor publice centrale sau locale, din alte resurse ale statului sau din surse private. Trebuie remarcat ca, in procesul de autorizare este putin probabil ca, in procesul de autorizare a Programelor Operationale, Comisia Europeana sa accepte eliminarea totala a contributiei publice a statului membru.

In orice caz, finantarea totala asigurata unui stat membru din instrumentele structurale nu va depasi 4% din PIB-ul statului membru respectiv. In ceea ce priveste contributia nationala publica a Romaniei se vehiculeaza un procent de 1% din PIB.

4. Instrumentele de finantare ale politicii de coeziune

FONDUL DE COEZIUNE (FC)

FC este principalul instrument de interventie al politicii europene de coeziune, fiind concentrat asupra celor mai putin dezvoltate regiuni, determinate pe baze statistice, actionand intotdeauna impreuna cu FEDER. Din FC sunt finantate, in general, proiecte mari care vizeaza retele de transport trans-europene, protectia mediului, precum si activitati care pot fi dezvoltate de o maniera sustenabila si prezinta avantaje evidente in ceea ce priveste protectia mediului, cum ar fi sursele regenerabile de energie, cresterea eficientei energetice, transportul pe cai ferate si pe ape interne, sisteme de transport intermodal si interoperabilitatea lor, gestionarea traficului rutier si aerian, transport public urban "curat".

FONDURI STRUCTURALE

FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA (FEDER)

FEDER permite finantarea si a unor regiuni determinate pe baza unor indicatori nationali, avand ca obiectiv principal reducerea disparitatilor si sprijinirea dezvoltarii structurale si ajustarea economiilor regionale, inclusiv conversia in regiunile industriale in declin.

FEDER finanteaza operatiuni care se concretizeaza in investitii productive, dezvoltarea infrastructurii, precum si alte initiative de dezvoltare, cum ar fi prestarea de servicii catre intreprinderi, crearea si dezvoltarea de instrumente financiare, schimb de experienta. Prioritatile finantate de FEDER vizeaza o gama larga de activitati, de la servicii de sanatate publica, educatie, prestarea serviciilor de interes economic general, pana la cercetare-dezvoltare si spirit antreprenorial si investitii legate de dezvoltarea societatii informationale.

FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE)

FSE este destinat sprijinirii politicilor care au ca scop ocuparea fortei de munca, imbunatatirea calitatii muncii si a productivitatii, promovarea incluziunii sociale si reducerea disparitatilor teritoriale in ceea ce priveste ocuparea. Principiile urmarite de acest instument al politicii de coeziune sunt: coerenta si concentrare a resurselor; parteneriat si "good governance"; egalitate de sanse si promovarea inovarii.

Ca regula, operatiunile finantate din FSE nu sunt eligibile pentru finantare din partea FEDER si implicit din partea FC si reciproc. Prin exceptie, in cazuri bine justificate, se poate accepta ca, intr-un program operational finantat din FSE o valoare maxima de 5% din totalul programului sa fie utilizata pentru finantarea unor obiective ale FEDER, exceptie valabila si in cazul invers. In Romania, Autoritatea de Management a Cadrului de Sprijin Comunitar (AMCSC), directie in cadrul Ministerului Finantelor Publice, nu agreeaza (neoficial) aplicarea acestei exceptii.

5. Organismele si mecanismele de implementare a programelor operationale

Organismele implicate in derularea programelor operationale sunt:

Organismul de coordonare a Cadrului Strategic National de referinta, care asigura coordonarea globala a programelor operationale finantate in contextul instrumentelor structurale. Aceasta functie este asigurata de Ministerul Finantelor Publice, prin Autoritatea de Management a Cadrului de Sprijin Comunitar[4].

Organismul de certificare si de plati (pot fi si organisme diferite) care are ca functie certificarea platilor efectuate in cadrul programului operational, transmiterea cererilor de plata catre Comisia Europeana si efectuarea platilor catre beneficiarii finali. In Romania cu rol a fost insarcinat Ministerul Finantelor Publice, prin Fondul National⁹.

Comitetul de monitorizare, format din toti reprezentantii tuturor actorilor implicati in domeniul respectiv (autoritati centrale, regionale sau locale, reprezentanti ai organismelor patronale si sindicale, ai societatii civile, etc.) care asigura supervizarea implementarii programului.

Autoritatile de management ale fiecarui program operational, care au responsabilitatea implementarii integrale a programului operational (lista autoritatilor de management in Romania este prezentata in tabelul 3).

Organismele intermediare, al caror rol consta implementarea uneia sau a mai multor parti ale programului operational, care le-a fost delegata de catre autoritatea de management[5] (lista organismelor intermediare in Romania este prezentata in tabelul 3).

Organismul de audit, care efectueaza anual auditul unui esantion de proiecte, precum si auditul sistemului si prezinta un raport cu privire la aspectele a constatate la 6 luni de la sfarsitul exercitiului financiar. Autoritatea de Audit in Romania este Curtea de Conturi.

Beneficiarul final, respectiv entitatea (publica sau privata, cu sau fara scop lucrativ) care elaboreaza si implementeaza proiectul finantat.

Tabel - Lista autoritatilor de management si a organismelor intermediare

6. Asemanari ale ajutorului de stat si fondurilor structurale

Ambele instrumente financiare converg spre aceleasi scopuri

dezvoltarea regionala;

protectia mediului;

promovarea cercetarii si dezvoltarii;

crearea de noi locuri de munca;

sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor;

finantarea proiectelor de investitii necesare pentru prestarea serviciilor de interes economic general, etc.

O data cu schimbarile legislative si procedurale survenite la nivel comunitar in domeniul fondurilor europene si ajutorului de stat, s-a conturat din ce in ce mai clar ideea ca fondurile comunitare trebuie sa fie utilizate intr-o maniera compatibila cu regulile de ajutor de stat.

Art. 9 (2) din Regulamentul 1083/2006, "Comisia si Statele Membre trebuie sa se asigure ca asistenta acordata din fondurile comunitare este consistenta cu activitatile, politicile si prioritatile Comunitatii si complementare altor instrumente financiare ale Comunitatii".

7. Limitari si interactiuni intre cele doua instrumente de finantare

Legislatia in domeniul ajutorului de stat poate limita aplicarea legislatiei in materia fondurilor europene in termeni de domenii eligibile pentru finantare, costuri eligibile ale proiectelor, nivelul finantarii din surse publice si al contributiei beneficiarilor finali, procedura de autorizare, plata si monitorizare.

8. Domenii eligibile

9. Costuri eligibile

In cazul fondurilor europene, costurile eligibile pentru fiecare program operational sunt stabilite de catre Statele Membre

Ca regula generala, nu pot fi eligibile pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regionala: dobanzile, achizitionarea de terenuri avand o valoare care depaseste 10% din costurile totale eligibile ale proiectului respectiv, inchiderea centralelor nucleare, taxa pe valoare adaugata de recuperat.

In privinta reabilitarii/renovarii de locuinte aceasta activitate nu este eligibila pentru finantare din Fondul de Coeziune, insa poate fi finantata din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, cu conditia ca aceasta sa fie parte a unui program de dezvoltare urbana integrata sau o axa prioritara pentru regiunile care intampina sau sunt amenintate cu deteriorare fizica sau excluziune sociala; in orice caz alocarea nu trebuie sa fie mai mare de 3% din alocarea totala in cadrul programului operational ori mai mare de 2% din totalul alocarilor din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala iar cheltuielile trebuie sa fie limitate doar la locuintele multi-familiale si constructiile detinute de autoritati publice sau operatori non-profit destinate persoanelor cu venituri reduse sau nevoi speciale.

In cazul Fondului Social European, nu sunt eligibile: dobanzile, taxa pe valoare adaugata de recuperat, achizitionarea de mobilier, echipament, vehicule, infrastructura, imobile si terenuri.

10. Costuri eligibile - ajutor de stat

Pentru ajutor de stat, costurile eligibile difera in functie de tipul de ajutor de stat, respectiv obiectivul avut in vedere, si sunt stabilite la nivel comunitar, in regulamentele si instructiunile Comisiei Europene

Legate de fiecare proiect in parte

11. Costuri eligibile-comparatie

Analizand comparativ costurile eligibile pentru ajutor de stat si costurile neeligibile pentru fonduri europene, putem desprinde cateva idei care ar putea fi utilizate in stabilirea modului de finantare a diferitelor proiecte:

costurile cu achizitionarea terenurilor, indiferent de valoarea acestora pot constitui cheltuieli eligibile pentru ajutor regional, ajutor pentru protectia mediului, cercetare-dezvoltare, cu conditia respectarii celorlalte criterii din legislatia relevanta;

cheltuielile cu achizitionarea de echipamente, imobile, infrastructura, vehicule (cu exceptia achizitionarii de echipament de transport de care beneficiarii actioneaza in sectorul transporturilor) sunt eligibile pentru ajutor de stat regional, ajutor pentru protectia-mediului, cercetare-dezvoltare, compensarea costurilor cu SIEG, cu conditia respectarii celorlalte criterii din legislatia relevanta;

in ceea ce priveste cheltuielile legate de reabilitarea de locuinte - "housing-ul", acestea pot fi finantate din ajutor de stat pentru compensarea costurilor cu SIEG, daca respectiva activitate este considerata serviciu public conform legislatiei la nivel national;

daca beneficiarii sunt intreprinderi mici nou infiintate, cheltuielile cu dobanzile (dar nu si cu TVA-ul) pot fi finantate din ajutor de stat pentru "start-up";

toate cheltuielile neeligibile in cadrul fondurilor structurale ar putea fi acoperite prin ajutoare de minimis; prin urmare, este indicat sa se realizeze scheme de minimis pentru finantarea unor astfel de costuri, atunci cand nu pot fi acordate alte tipuri de ajutor de stat.

Concluzia este ca, atunci cand este necesara implementarea unor proiecte care implica in mare parte costuri neeligibile pe fonduri europene, se pot gasi modalitati de finantare a unora dintre acestea din ajutor de stat.

12. Costuri neeligibile

In cazul ajutorului regional pentru investitii, nu sunt eligibile investitiile de inlocuire, iar pentru agentii economici din sectorul transporturilor nu sunt eligibile cheltuielile de achizitionare a materialului rulant.

Cheltuielile neeligible pentru ajutor de stat nu pot fi eligibile nici pentru fonduri structurale.

In cazul fonduri structurale: proiectele finantate generatoare de venituri, cheltuielile eligibile se calculeaza prin deducerea valorii curente a venitului net obtinut din costul investitiei efectuate, pe perioada de referinta. In calcularea cheltuielilor eligibile, autoritatea de management trebuie sa tina cont de categoria proiectului, rata normala de profitabilitate asteptata pentru o astfel de investitie si perioada de referinta corespunzatoare, aplicarea principiului poluatorul plateste, etc. Atunci cand nu este posibila estimarea in avans a veniturilor generate, veniturile obtinute intr-o perioada de 5 ani de la terminarea unei operatiuni vor fi deduse din cheltuielile declarate Comisiei pentru decontare. Potrivit art. 55 (6) al Regulamentului nr. 1083/2006, acest mod de calcul al cheltuielilor eligibile nu se aplica proiectelor care sunt subiect al regulilor de ajutor de stat, in sensul Art. 87 al Tratatului CE.

Asadar, pentru proiectele de investitii generatoare de venituri ridicate, costurile eligible, in functie de care se calculeaza nivelul de finantare ar avea o valoare mai mare in cazul in care intra sub incidenta regulilor de ajutor de stat. In cazul in care nu se poate determina clar daca existenta elemente de ajutor de stat in finantarea unor proiecte (ca de exemplu in finantarea investitiilor de infrastructura publica), s-ar putea sa rezulte ca este mai avantajos pentru beneficiari sa se aplice regulile de ajutor de stat decat sa deduca din costurile eligibile veniturile nete obtinute. Prin urmare, alegerea modului de a finanta un proiect de investitii trebuie sa se bazeze pe o analiza prealabila cost - beneficiu care sa tina seama de tipul investitiei, de costurile implicate, riscurile aferente, randamentului estimat al investitiei etc.

O categorie aparte de beneficiari ai ajutorului de stat sunt intreprinderile in dificultate.

13. Intensitatea ajutorului

Autoritatile trebuie sa acorde atentie distribuirii fondurilor pe axe prioritare. O decizie de finantare 100% a unei axe prioritare este recomandata fie pentru a sustine sectoarele care au o reala valoare-adaugata in procesul de dezvoltare economica, fie acolo unde se prevede ca potentialii beneficiari au probleme serioase in a asigura partea lor de cofinantare, cu conditia ca regulile de ajutor de stat sa nu fie incalcate.

In mod normal, Statele Membre ar trebui sa aloce cele mai multe fonduri comunitare catre axele prioritare/proiectele de interes public, ai caror beneficiari (scoli, spitale, ONG-uri, universitati, institutii publice etc.) nu dispun de contributie proprie.

In completarea fondurilor europene, se pot acorda fonduri de la bugetul de stat/bugetele locale in cuantum/procent ridicat, avand in vedere ca acestea nu sunt considerate ajutor de stat, beneficiarii lor nedesfasurand activitati economice.

14. Intensitatea ajutorului

In cazul fondurilor europene, este obligatorie confinantarea din partea statului roman in proportie de minim 15% din valoarea costurilor eligibile ale programului operational. Cofinantarea statului roman poate fi asigurata din surse bugetare sau din surse private ale beneficiarului (proprii sau atrase in conditii de piata). Indiferent daca partea de cofinantare provine din surse publice si/sau surse private, daca beneficiarii desfasoara activitati economice atunci schema trebuie sa respecte regulile de ajutor de stat. Astfel, contributia beneficiarului trebuie sa fie minim 25% din costurile eligibile pentru ajutorul regional, ajutorul pentru IMM-uri, ocuparea fortei de munca si investitii pentru protectia mediului.

Totusi, pentru obiective precum cercetarea fundamentala, promovarea culturii si conservarea patrimoniului, reabilitarea siturilor industriale poluate si compensarea costurilor induse de prestarea unui SIEG, regulile de ajutor de stat permit acoperirea in intregime a costurilor eligibile. Prin urmare, este in avantajul agentilor economici beneficiari ca, pentru aceste obiective, sa se realizeze scheme cadru fara sa se impuna o contributie proprie a beneficiarului pentru sustinerea costurilor eligibile (finantate fie numai din surse comunitare fie din surse comunitare si surse publice nationale).

15. Procedura de aprobare, plata, monitorizare

Este de preferat sa se asigure cofinantarea fondurilor europene din ajutoare exceptate de la obligatia notificarii (ajutoare pentru IMM-uri, ajutoare regionale pentru investitii, ajutoare pentru instruirea angajatilor, pentru ocuparea fortei de munca si ajutoare de minimis).

In ceea ce priveste fondurile structurale, atunci cand acestea indeplinesc criteriile de definire a ajutorului de stat prevazute de art. 87 al Tratatului CE (mai putin primul criteriu, respectiv resurse de stat), se aplica aceleasi reguli procedurale ca si pentru ajutor de stat: se notifica sau se informeaza DG Comp, dupa caz. In plus, fiecare program operational se notifica la DG Regio care il va trimite spre consultare si aprobare tuturor DG-urilor implicate.

In cazul proiectelor majore (care, potrivit regulilor in materia fondurilor structurale si de coeziune sunt cele care au costuri eligibile mai mari de 50 mil. Euro sau mai mari de 25 mil. Euro pentru proiectele de mediu), se aplica o procedura de consultare "interservice" la nivelul Comisiei Europene, in cadrul careia sunt analizate inclusiv d.p.d.v. al regulilor de ajutor de stat.

16. Plata efectiva a fondurilor si termenul de plata

De principiu, in cazul ajutorului de stat, beneficiarii prezinta cereri in cadrul schemei si in functie de modalitatea de acordare a ajutorului pot primi banii efectiv inainte de demararea proiectului, in transe anuale/semestriale/lunare sau la definitivarea proiectului.

In cazul fondurilor europene beneficiarii trebuie sa finanteze demararea unui proiect din surse nationale, urmand ca ulterior autoritatea de management sa solicite Comisiei decontarea cheltuielilor efectiv realizate.

17. Prevederi care pot intarzia plata fondurilor structurale

Cererile de plata sunt grupate si transmise Comisiei, in masura posibilului, de trei ori pe an, iar apoi sunt necesare alte doua luni pentru ca structurile Comisiei sa transfere banii. Se poate ajunge astfel la situatia in care un beneficiar, a carui declaratie de cheltuieli a fost certificata la inceputul lui ianuarie, sa astepte pana la sfarsitul lunii iunie pentru a primi rambursarea, deoarece cererea grupata de plata pentru respectivul program operational a fost transmisa la Comisie la sfarsitul lunii aprilie.

Astfel, este de preferat ca un program sa fie cofinantat si din ajutor de stat (ajutor de minimis sau care intra in sub incidenta exceptarilor in bloc) pentru a putea incepe implementarea acestuia cat mai repede, cunoscut fiind faptul ca pentru accesarea fondurilor europene este necesara o perioada mai mare de timp. Potrivit Regulamentului 1083/2006, un beneficiar in cadrul unei schemei care cade sub incidenta regulilor de ajutor de stat poate beneficia de plati in avans de la autoritatea furnizoare in limita a 35% din totalul ajutorului.

Procedura de monitorizare si control a utilizarii fondurilor europene este mai complicata decat in cazul ajutorului de stat, Comisia Europeana avand un rol activ in aceasta etapa. Monitorizarea si controlul se fac tot la nivel de program operational si nu la nivel de proiecte. Astfel, Comisia Europeana primeste rapoarte anuale, pana la data de 30 iunie a fiecarui an, si un raport final, pana la 31 martie 2017, asupra implementarii programelor operationale de la autoritatea de audit si de la proprii auditori. Trebuie retinut ca in cazul unei scheme de ajutor de stat care implica finantare din fonduri europene, vor trebui intocmite rapoarte de monitorizare specifice atat pentru DG Regio cat si pentru DG Competition.

In accesarea fondurilor europene si ajutoarelor de stat, experienta beneficiarilor in managementul proiectelor similare ca dimensiune si complexitate isi va spune cuvantul. Beneficiarii publici sau privati vor desfasura o cercetare extensiva pentru a estima indicatori financiari si economici cat mai realisti. Trebuie pus accent pe problemele de popularizare a programelor operationale si pe cresterea capacitatii beneficiarilor de realizare a unor proiecte adecvate prin instruire si consultanta.

18. Concluzii

Atat fondurile structurale cat si ajutorul de stat raspund obiectivelor de coeziune ale UE. Nu exista o reteta universala in ceea ce priveste modul de finantare a proiectelor si distributia fondurilor europene si a celor nationale pe diferite categorii de proiecte. Tot ce trebuie sa se faca este o analiza ex-ante fundamentata cu privire la ordinea de importanta a proiectelor, contributia fiecaruia la dezvoltarea regionala si progresul economic si social, beneficiarii proiectelor (directi si indirecti) si posibilitatile lor de cofinantare, cheltuielile care trebuie acoperite prin implementarea proiectelor si eligibilitatea acestora pentru fonduri comunitare/nationale, cuantumul finantarii publice necesare, urgenta implementarii respectivelor proiecte, valoarea adaugata obtinuta prin implementare etc.

Efectele difera in functie de politicile de implementare alese de fiecare dintre Statele Membre vizate, nefiind garantate de simpla acordare a fondurilor. Pentru a-si atinge scopul, este necesar sa fie integrate intr-o viziune de ansamblu si utilizate cu prudenta, flexibilitate si in conditii de transparenta, eficienta si eficacitate.

19. Propuneri

Orientarea fondurilor europene si a celor nationale sa se faca pe baza unor studii de impact si analiza, care sa permita identificarea celor mai eficiente cai de distribuire in scopul asigurarii sustenabilitatii economice.

Este obligatorie realizarea unor evaluari ex-ante a programelor care sa puna accent pe: analiza punctelor tari si slabe, precum si a potentialului regiunii sau sectorului respectiv, identificare nevoilor si ierarhizarea acestora, identificarea aspectelor cheie legate de dezvoltarea economica si sociala, aplicarea lectiilor invatate din experienta anterioara, cuantificarea obiectivelor si identificarea gradului de consecventa intre nevoi, obiective, activitati si rezultatele urmarite;

Finantarea din surse nationale a acelor proiecte care presupun costuri neeligibile pentru fonduri europene, dar eligibile conform regulilor de ajutor de stat;

Acordarea fondurilor structurale sa se faca cu respectarea tuturor regulilor de ajutor de stat, indiferent daca cofinantarea nationala se face din surse ale statului/autoritatilor locale si/sau contributia privata a beneficiarilor;

Evitarea sprijinirii din fonduri comunitare a agentilor economici aflati in stare de dificultate financiara si economica;

Finantarea in totalitate din fonduri europene a unor proiecte sa fie orientata catre sectoarele care au o reala valoare-adaugata in procesul de dezvoltare economica sau acolo unde se prevede ca potentialii beneficiari au probleme serioase in a asigura partea lor de cofinantare (servicii sociale, de sanatate, proiecte de infrastructura publica, educatie), daca regulile de ajutor de stat nu sunt incalcate;

Finantarea proiectelor de cercetare fundamentala, promovarea culturii si conservarea patrimoniului, reabilitarea siturilor industriale poluate, compensarea serviciilor de interes economic general sa se realizeze din fonduri structurale si fonduri nationale publice, fara sa se impuna o contributie proprie a beneficiarilor la sustinerea costurilor eligibile;

Promovarea cat mai multor scheme de ajutor din categoria celor exceptate de la obligatia notificarii.

20. Experienta Irlandei in domeniul implementarii fondurilor europene si a ajutorului de stat

Decizia Comisiei Europene de aprobare a Programului Operational "Sector Productiv", Irlanda a directionat fondurile europene catre axele prioritare "Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare" si "Dezvoltarea pisciculturii marine", iar pentru axele prioritare "Industrie - Investitii directe straine si autohtone", respectiv "Marketing", s-au folosit numai fonduri nationale, fara cofinantare europeana.

Programul Operational "Resurse Umane", toate axele prioritare au fost finantate din Fondul Social European si au fost implementate in cadrul acestui program cel putin opt scheme de ajutor, din care sapte scheme pentru instruirea angajatilor au fost notificate catre CE, iar o schema este de minima.

---

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 971
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/AJUTORUL-DE-STAT-SI-FONDURILE-71149.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/AJUTORUL-DE-STAT-SI-FONDURILE-71149.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/AJUTORUL-DE-STAT-SI-FONDURILE-71149.php">AJUTORUL DE STAT SI FONDURILE STRUCTURALE POLITICA DE COEZIUNE LA NIVEL EUROPEAN</a>