Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Analiza economica SC RIALSA CLUJ NAPOCA

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
POLITICA FINANCIARA
Procesul de cunoastere stiintifica economica. Continut, trasaturi, particularitati
CARACTERIZARE GENERALA A PIETEI MONDIALE DE OTEL
Operatiuni cu titluri
ANALIZA SURSELOR FINANCIARE DE ACOPERIRE A MIJLOACELOR ECONOMICE
Criza financiara. Definire concept. Istoric
Subdezvoltarea economica contemporana. Principalele decalaje economice ale Romaniei fata de tarile dezvoltate
Piete de marfuri. Concept si mod de functionare
IMPACTUL MEDIULUI ASUPRA ACTIVITATII INTREPRINDERILOR IN ECONOMIA CONTEMPORANA
CONSTRUCTIA EUROPEANA – EXPRESIE A INTERNATIONALIZARII ACTIVITATII ECONOMICE

TERMENI importanti pentru acest document

: rata generala a imobilizarilor : : grafic evolutia afacerii imprimari tricouri : grafice explicand situatia textilelor in romania :
loading...

             

                                                         CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………….  2

CAPITOLUL 1 

Prezentarea generala a SC RIALSA CLUJ NAPOCA…………..……  4

          1.1. Scurt istoric si date de autentificare ale firmei. 4

          1.2. Gama de produse fabricate si/sau servicii prestate ..  5

          1.3. Personalul societatii …  7

          1.4. Piata si concurenta   8

CAPITOLUL 2

Diagnosticul viabilitatii economico-financiare a societatii comerciale..11

          2.1. Analiza de ansamblu a situatiei financiar-patrimoniale. .. 12

                   2.1.1. Analiza structurii activului bilantier 12

                   2.1.2. Analiza structurii pasivului bilantier.  19

          2.2. Analiza echilibrului financiar . 23

          2.3. Modelul ALTMAN .. 25

CAPITOLUL 3

Analiza SWOT 28

CAPITOLUL 4

Studiu de caz- Analiza calitatii productiei la SC RIALSA CLUJ.  39

        4.1. Nivelul calitatii productiei firmei  39

        4.2. Analiza diagnostic pe domeniul calitatii productiei .  42

        4.3. Masuri de imbunatatire a calitatii productiei . 46

CONCLUZII ..………………..………..….…..  53

                  

BIBLIOGRAFIE .  56

ANEXE

      INTRODUCERE

        In orice activitate desfasurata, calitatea lucrului efectuat este foarte importanta. Decat sa faci un lucru prost calitativ, mai bine nu-l mai faci deloc. Aceasta teorie se aplica si in viata de zi cu zi, dar cu atat mai mult in domeniul comertului, unde concurenta este foarte mare, iar calitatea produsului trebuie sa se ridice la standarde cat mai inalte si sa multumeasca marea majoritate a consumatorilor.

         Notiunea de calitate a produselor si problemele legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu mult timp in urma. Dupa unii autori, cuvantul “calitate” sau “qualitas” isi are originea in latinescul “qualis” care are intelesul de ‘a fi’.

          Literatura de specialitate furnizeaza un numar considerabil de definitii date conceptului de calitate. Dupa unii specialisti, calitatea produselor este considerata satisfacerea unei necesitati; gradul de satisfacere a consumatorului; conformitatea cu caietele de sarcini; ansamblul mijloacelor pentru realizarea unui produs viabil; un cost mai mic pentru o utilizare data.

          In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu:

-calitatea proiectata(calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;

-calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic, echipamentul de productie, activitatea de urmarire si control, manopera, etc.

-calitatea livrata, reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor.

        Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. Calitatea produsului se realizeaza in procesul de productie insa se constata in procesul de consumare a acestora. De aceea se impune evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea produselor.

A tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat, realizat in conformitate, verificat remediat, imbunatatit. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare, iar semnele de intrebare nu atrag clientii.

Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristicile de calitate prevazute in standarde, norme si alte reglementari.

Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de fabricatie, in timpul acesteia la controlul produselor finite si livrarea acestora, fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora.

De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime, asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.

Toti membrii unei organizatii, indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii, nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate.

Toti oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt platiti pentru ceea ce fac bine, in conformitate cu planurile de afacere, si nu pentru tot ce fac.

Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale carui atributii specifice acopera toate etapele vietii produsului .

Functiile principale ale CTC sunt:

1.Functia de control propriu-zisa, care consta in executia controlului cu mijloace si metode adecvate:

-depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi, defecte;

-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative.

2.Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in:

-cercetarea si analiza reclamatiilor;

-efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in strainatate;

-efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.

       CAPITOLUL  1

Prezentarea generala a S.C.” RIAL” S.A. CLUJ NAPOCA

1.1. SCURT ISTORIC SI DATE DE AUTENTIFICARE ALE FIRMEI

       RIALeste un producator roman de lenjerie si costume de baie. Compania a fost infiintata si-si are sediul in Cluj. Are peste 1000 de angajati si un lant de magazine in Romania, in Cluj, Timisoara, Craiova, Iasi si Bucuresti. Unitatea ia fiinta in anul 1970 ca Fabrica de ciorapi “ADY”, care se comaseaza in 1975 cu o sectie de tricotaje “HELIOS” devenind Fabrica de tricotaje “Varga Catalin”. In anul 1982 se infiinteaza sectorul de corsetarie iar 1987 se dezvolta sectorul de imbracaminte si echipamente sportive.In anul 1990 unitatea este comasata cu alte 2 unitati de confectie si tesatorie formand Combinatul textil, din care se desprinde in 1991  Intreprinderea de Tricotaje “Somesul”. Anul 1993 marcheaza dezvoltarea sectorului de lenjerie, iar 2002 dezvoltarea sectorului de costume de baie.

        Societatea Comerciala “SC.RIALEN.SA” ia fiinta in baza H.G.nr.1254/2004 prin reorganizarea in societati comerciale a intreprinderii anterioare si functioneaza ca persoana juridica romana din martie 2005, inregistrata la Camera de Comert si Industrie Cluj cu nr.j 12/154, avand forma unei societati pe actiuni. Societatea isi desfasoara activitatea comform prevederilor legale in vigoare privind societatile comerciale. Societatea este o entitate juridical autonoma, independenta, cu propriile sale drepturi si obligatii care include, fara limite, capacitatea sa de a contracta pentru a dobandi drepturi, de a-si asuma si de a-si executa obligatiile, de a da in judecata si de a fi data in judecata la tribunale si curti de arbitraj si de a infiinta filiale si sucursale.

        Avand forma unei societati pe actiuni SC.RIALse constituie pe o durata nelimitata, fiind inregistrata in Registrul Comertului Cluj la data de 10.03.2005 cu numarul J12/154/2005, avand codul fiscal R201454 cu un capital social in valoare de 7 892 900.00 lei divizat in 315716 de actiuni, cu valoarea nominala de 25 ron/actiune.

Structura capitalului social este redata in tabelul 1, Structura capitalului social:

Actionari

% detinut

Numar actiuni

Asociatia PAS RIALEN

60%

189 429

SIF Moldova

9%

  29 172

Actionar PPM

31%

  97 115

Total

100%

315 716

        S.C.RIALEN.S.A. Cluj-Napoca are ca obiect de activitate producerea si comercializarea produselor de corsetarie, lenjerie si costume de baie, in special pe plan intern, precum si pentru piata externa. Derularea majoritatii contractelor pentru export se realizeaza cu firme din Germania, Marea Britanie, Italia, Ungaria si Franta.

        Societatea isi are sediul la adresa:  str. O. Ghibu nr. 20-24 Cluj Napoca, judet Cluj

                      TELEFON: 064-195292,    FAX: 064-196833     Site:  www.rialen.ro

1.2. GAMA DE PRODUSE FABRICATE SI SERVICII PRESTATE

       Obiectul de activitate de baza al societatii este producerea si comercializarea articolelor textile:

a)      articole de corsetarie: sutiene, centuri, corsete, body, suspensoare;

b)      costume de baie pentru: femei, barbati, fete, baieti;

c)      lenjerie: maieuri, chiloti, camasi de noapte, pijamale;

d)      o gama restransa de imbracaminte exterioara si articole sportive: rochii, bluze, fuste, jachete si sorturi, tricouri, hanorace, pantaloni, colanti si brasiere;

e)      ciorapi sport si medicali;  

        Principalele activitati ale S.C. “RIALEN” S.A. sunt:

-realizarea tricoturilor metraj si in panouri;

-finisarea umeda a tricoturilor metraj;

-imprimarea tricoturilor metraj si a panourilor;

-croirea produselor din tricot metraj si panouri ;

-confectionarea produselor de corsetarie, lenjerie, costume de baie, imbracaminte si articole sport ;

-cercetarea si proiectarea produselor;

-repararea si intretinerea utilajelor proprii;

-vanzarea produselor (intern 75-80%; export 20-25%);

         Fazele principale ale procesului de fabricatie la S.C. “Rialen” S.A. Cluj sunt urmatoarele:

a).Depozitarea materiilor prime si materialelor in depozite amenajate, cu suprafete betonate in spatii inchise si deschise.

b).Tricotarea firelor de bumbac si tip bumbac, poliesterice lana si tip lana, lycra pe masini circulare de tricotat cu diametru mare si pe masini de tricotat din urzeala.

c).Finisarea tricoturilor crude prin procesele de spalare, albire, vopsire, termofixare pe aparate specifice ce lucreaza cu parametrii la presiune normala sau ridicata.

d).Imprimarea tricoturilor in metraj sau panouri cu hartie termotransferabila sau PVC expandat.

e).Croirea se face in metraj- span la masina de croit cu banda, prin stantare sau manual.

f).Confectionarea produselor se realizeaza pe masini de cusut specifice fiecarui sortiment in parte.

g).Ambalarea produselor finite se face in pungi polietilena sau cutii, individual sau colectiv conform cerintelor clientilor.

h).Depozitarea produselor finite se face in depozite special amenajate, cu suprafete betonate, dotate cu rafturi.

       Caracterizarea nomenclatorului de produse

       Toate lucrarile se executa in sistem de asigurare al calitatii comform cerintelor ISO 9001, certificare obtinuta in data de 30.04.2006. Materiile prime folosite sunt firele de bumbac si tip bumbac, firele poliesterice si poliamidice, lana si tip lana, lycra, tricot obtinut pe masinile proprii, Kobett si testat in laboratoarele firmei Du Pont-Elvetia.

         RIALcreeaza lenjerie intima si pentru copii, in linii colorate si stralucitoare, cu insertii de forme ondulate, dantela si panglici pentru fetite si o linie mai masculina pentru baieti. De asemenea a creat o linie de costume de baie pentru copii, intr-o explozie de culori calde sau aprinse, cu linii extravagante sau clasice.

          Colectia de lenjerie intima pentru femei este foarte diversa, din material fin si usor: dantela, dantela cu bumbac sau bumbac cu lycra, in trei culori: alb, negru si crem. Colectia contine: tanga sau bikini normali si sutiene cu diferite modele si forme, cele mai cautate fiind cele push-up sau body-uri in combinatie de dantela si lycra. Modelele se gasesc pentru toate marimile si toate gusturile, atat pentru fete mai tinere cat si doamne, pentru fiecare ocazie in parte. Sutienele se gasesc si cu bretele detasabile sau transparente, iar bikini pot fi cu talia mai inalta sau joasa, mai lati sau mai ingusti pe solduri. RIALa creat si linii mai extravagante si mai sexi, in diverse combinatii de culori si cu diferite aplicatii. Amintim colectia intitulata 'Lolita - pentru femeile care stiu ce vor', dar si linia pentru Craciun, in care bineinteles lenjeria este rosie sau neagra, sexi si transparenta. Colectia pentru 2007 de costume de baie,  aduce dinamism, calitate si energie. Modelele se gasesc in doua piese sau tip body, in culori foarte atragatoare si sexi.

           Pentru barbati, RIALa creat o lenjerie de corp care pune accentul pe barbatii puternici cu sex-apel, cu modele clasice, dar si indraznete, care cuprind: boxeri, bikini, tricouri si maiouri de corp, in diferite culori: alb, negru, gri, albastru, rosu si in combinatii. Costumele de baie (boxeri, slipi sau pantaloni scurti) se gasesc in diferite culori si cu diferite imprimeuri. 

   Figura 1 – Imaginea magazinelor Rialen

1.3. PERSONALUL SOCIETATII

       Societatea comerciala in baza prevederilor Legii nr. 31/1990 si in baza Statutului este condusa de Adunarea Generala a Asociatilor. Adunarea generala decide asupra strategiei de dezvoltare economico-financiara a societatii, aproba structura organizatorica, decide asupra angajarii de credite bancare, asupra garantiilor constituite, deschiderea de sucursale sau filiale in tara sau in strainatate.De asemenea, examineaza si aproba bilantul contabil incheiat anual, repartizarea profitului, bugetul de venituri si cheltuieli pentru activitatea fiecarui an. Adunarea generala este aceea care decide asupra efectuarii de investitii, fuziunea, divizarea, dizolvarea sau lichidarea societatii. Structura organizatorica este elaborata in conformitate cu decretul 162 din 1973 si Legea nr. 31 din 1991.

         Conducerea operativa S.C. “Rialen” S.A. este asigurata prin  Consiliul de Administratie, Comisia de Cenzori si Directorul General care are in subordine trei directori: director tehnic, director de productie si director economic, care conduc si angajeaza unitatea in relatiile cu furnizorii, clientii, bancile, bugetul statului si celelalte bugete si fonduri speciale, in probleme de fiscalitate privind plata obligatiilor de impozite, taxe si contributii la diverse fonduri.  Acestia la randul lor au in subordine un numar de compartimente functionale.

           Societatea are 1300 angajati  cu carte de munca:

-          Muncitori – 380 din care: -muncitori direct productivi: 240

                                             -muncitori indirect productivi: 140

-          Personal operativ – 570

-          Personal cu functii de executie si conducere - 350 din care:

                                      -personal cu functii de executie: 160

                                      -personal cu functii de conducere a compartimentelor functionale: 130

                                      -personal cu functii in conducerea societatii: 60

DIRECTOR GENERAL

 
     Compartimentul CTC- laborator are in componenta un numar de 42 persoane. Organizarea lui se redan mai jos, schematic.


     BIROU

     CTC- LABORATOR

 
                                             

                       

                               

                                

          

ATELIER

FINISAJ

 


Cele 42 persoane sunt repartizate in cadrul compartimentului CTC dupa cum urmeaza:

-BIROU CTC-LABORATOR-4 persoane din care:

  -1 persoana, absolventa a Facultatii de Textile cu o vechime de 5 ani, indeplinind functia de sef birou.

  -2 persoane tehnicieni repartizati pe sectoare de activitate

  -1 persoana-laborant determinari fizico-mecanice

-Atelier tricotaje – croit – 2 persoane (Rampa CTC)

-Atelier finisaj   -2 persoane (Rampa CTC)

-Sectia confectie  -32 persoane din care:  -16 controlori interfazici

                                                     - 16 controlori marft finita

-Depozite produse finite – 2 persoane

          Pentru receptia materiilor prime si materialelor sunt stabilite comisii formate din 4-5 persoane din care una este reprezentanta a biroului CTC.

               Structura organizatorica a personalului – ANEXA 3.

 

1.4. PIATA SI CONCURENTA

       In ultimii zece ani piata romaneasca a textilor si produselor vestimentare a ajuns sa se caracterizeze printr-o mare ascensiune, fapt determinat de evolutia continua a modei. Datorita acestui lucru, piata in domeniu s-a diversificat mult, incepand de la domeniul de aprovizionare, pana la cel de  desfacere, adica de la multitudinea de furnizori, pana la tot felul de magazine de unde clientii nostri isi pot alege obiectele vestimentare.

        Punctele de baza ale strategiei de marketing a firmei RIALpentru consolidarea pozitiei sale pe piata sunt:

·         diversificarea gamei de produse si promovarea unor produse noi pentru cucerirea de noi piete

·         extinderea retelei de desfacere pentru intarirea pozitiei pe pietele unde are o pozitie slaba

·         promovarea unui raport pret-calitate deosebit fata de cel al concurentilor

·         politica de promovare a produselor prin publicitate si participarea la targuri si expozitii, precum si prin organizarea de parade a modei

      Ponderea activitatii de export a crescut de la 3% in 1992 la 15% in 2000.Piata externa o reprezinta diversele firme specializate pentru comercializarea produselor societatii RIALEN. Acestea sunt :

Ø      Marea Britanie – firma Playtex

Ø      Germania – firmele Triumph, Canda

Ø      Italia – firmele Lotto, Linclalor, Mary Pol

Ø      Franta – firmele Goldsoie, Chantalle, Mondexim

Ø      Ungaria – firma Melinda

      Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de diversi agenti economici care in baza relatiilor contractuale de vanzare-cumparare asigura intreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, utilaje, echipamente:

-KRONES GERMANIA – furnizor echipamente, utilaje, masini.

-PLATIN SISTEM- furnizor echipamente harware, software.

-TOP BIROTICA – furnizor echipamente birotica.

-SC RONDO CARTON si ETICHET PROD CLUJ  – furnizor ambalaje si etichete

-PLUS ETICOL – furnizor materiale adezive

-SC IVAMOD – furnizor echipamente de protectie pentru personal.

-CROITOR SISTEM – furnizor ate si ace pentru cusut

-TESATURI SA, DANTEX si COTTON SA – furnizor materiale textile

-ELECTRICA

         Furnizorii fortei de munca sunt agenti economici care au o influenta deosebita in activitatea firmei datorita importantei factorului uman in procesul muncii:

-INSPECTORATUL TERITORIAL MUNCA – prin repartitii

-SOCIETATI DE RECRUTARE A FORTEI DE MUNCA

          Clientii – societatea are asigurate contracte de desfacere cu urmatoarele unitati:

PLAZZA MALL Bucuresti, IULIUS MALL Timisoara si cu reteaua de magazine CARREFOUR si METRO, in cadrul carora puteti gasi magazinele RIALEN.

          Concurenta este reprezentata de firmele cu acelasi obiect de activitate, cu care SC RIALSA isi disputa aceeasi categorie de clienti cum ar fi: JOLIDON, ETAM, ID SARRIERI.

                Principalul indicator pe care l-am avut in vedere la creearea produselor a fost clientul. Studiile de piata pe care le-am avut la dispozitie au aratat ca printre lucrurile pe care publicul le asteapta de la o casa de lenjerie sunt urmatoarele:

-preturi cat mai mici, dar calitate foarte buna

-modele mereu in tendinte, cat mai deosebite si diversificate

-bonusuri pentru fidelitate si promotii

          Publicul tinta al firmei noastre este alcatuit in primul rand din tineri, dar avem colectii care se adreseaza si unei categorii de public cu varsta ceva mai inaintata. Politica firmei este aceea de a permanentiza legaturile cu clientii sai astfel incat acestea sa devina legaturi permanente cu niste “clienti fideli”. Acesta este cuvantul cheie al reusitei intregii afaceri, multumirea unui client astfel incat el sa revina la aceeasi agentie si cu un nou client.

          RIALa reusit sa-si castige clientii datorita numelui, fiind un concern de cunoscut in Romania, dar si datorita calitatii foarte bune a produselor sale. In conditiile unei puternice piete concurentiale RIALisi concretizeaza eforturile in obtinerea unui raport calitate-pret pentru produsele fabricate, raport care sa-i asigure un loc cat mai fruntas in randul producatorilor de textile din Romania. Societatea a reusit sa creasca de la o cota de piata de 2,3 % in 1987, pana la 34,4%, prin investitii de peste un milion de euro in ultimii 20 ani.

             In perioada 2-5 februarie 2008, RIALa participat la cel mai important eveniment din domeniul lenjeriei pe plan mondial: Salonul International de Lenjerie Paris, care a insumat 580 de brand-uri, Aici au avut loc importante contacte si contractari comerciale , prezentari de lenjerie pentru sezonul toamna/iarna 2008-2009, seminarii internationale si conferinte referitoare la cele mai importante aspecte din domeniu: inovatii tehnice, tendinte de materiale si culori.

      CAPITOLUL 2

Diagnosticul viabilitatii economico-financiare a societatii comerciale    

       Analiza economico-financiara a societatilor comerciale este o componenta indispensabila a managementului financiar, care castiga tot mai mult teren in practica economica.

       Analiza economica este o componenta a analizei fenomenelor si proceselor ce se desfasoara in natura si societate, care vizeaza fenomenele ce au loc in mediul economic. Analiza economica cerceteaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute.

       Analiza financiara ca si o componenta a analizei fundamentale presupune o examinare a bilantului, conturilor anuale, a pozitiei pe piata si a perspectivelor unei intreprinderi in contextul macroeconomic, a sectoarelor si ramurilor economice. Analiza financiara a bilantului contabil serveste reflectarii echilibrului financiar scurt si lung sub doua aspecte si anume: modul cum s-a realizat  si consecintele in planul solvabilitatii, lichiditatii si riscul de neplata al intreprinderii.

Profesorul Iacob Petru Pantea, este de parere ca ' analiza financiara valorifica datele bilantului contabil sub forma a trei abordari specifice, dupa cum urmeaza: analiza bilantului propriu-zis, analiza pe baza contului  de profit si pierdere si analiza combinata'.

        Analiza financiara  pe baza bilantului evidentiaza modalitatile  de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt. Analiza financiara evidentiaza performanta agentului economic in termeni de rentabilitate si risc, performante cu care s-a incheiat exercitiul anterior si care va incepe altul. Analiza financiara este un sistem complex de tratare a informatiilor economice trecute si de perspectiva a societatii comerciale, sistem bazat pe metode de cercetare stiintifica, care vizeaza in principal urmatoarele obiective:

-  ameliorarea conducerii firmei pornind de la un diagnostic precis;

-  constituie un element de decizie in contractarea unui imprumut;

-  asigura baza informationala pentru cumpararea sau vanzarea de actiuni la bursa

- asigura stadiul starii unui concurent, client sau furnizor in planul  gestiunii, al solvabilitatii sau al rentabilitatii sale.

         Analiza economico-financiara este un studiu metodic si sistematic al situatiei si evolutiei unei firme sub aspectul structurii economice, financiare si al rentabilitatii pe baza bilantului si a anexelor sale, a contului de profit si pierdere, precum si a altor informatii puse la dispozitia analistului de catre  sistemul informational al firmei.

2.1 ANALIZA PATRIMONIALA CU AJUTORUL RATELOR DE STRUCTURA

         2.1.1. Analiza ratelor de structura a activului bilantier la SC RIALSA

        Analiza structurii patrimoniale sau analiza pe verticala a bilantului vizeaza urmatoarele obiective:

-stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale

-evidentierea principalelor mutatii calitative in starea mijloacelor si a surselor generate de schimbari interne si de interactiunea cu mediul economico-social

-aprecierea starii patrimoniale si financiare

fundamentarea politicii si strategiei financiare

        Ratele de structura se determina fie ca ponderi ale grupelor de activ sau de pasiv in totalul activului sau a pasivului bilantier, fie ca ponderi ale diferitelor elemente in cadrul fiecarei grupe.

Toate aceste rate specifice se calculeaza pentru S.C. RIALS.A pe baza datelor din bilantul contabil pe anii 2005-2007 (vezi Anexa 1).

        Ratele de structura a activului bilantier se grupeaza in:

a. rata generala a imobilizarilor

b. rata generala a activelor circulante, care se descompune in:

c. rata stocurilor

d. rata creantelor

e. rata trezoreriei

f. rata activelor de regularizare

g. rata primelor privind rambursarea obligatiunilor

a) Rata generala a imobilizarilor (RI)  evidentiaza ponderea pe care imobilizarile o detin in totalul patrimoniului unitatii economice. Rata imobilizarilor se determina ca un raport procentual intre valoarea net contabila a imobilizarilor patrimoniale (AI) si activul bilantier (AB), astfel:

         In perioada analizata, rata generala a imobilizarilor inregistreaza o tendinta de diminuare relativ constanta, datorata in cea mai mare parte nerealizarii in totalitate a planurilor de investitii prevazute a se efectua. Ca valori procentuale, activele imobilizate reprezinta o pondere relativ insemnata din totalul activului bilantier, ceea ce denota o consolidare a infrastructurii societatii comerciale, iar pe de alta parte o neimobilizare insemnata a resurselor firmei.

         Rata imobilizarilor se descompune in trei segmente:

-rata imobilizarilor necorporale (RIN)

-rata imobilizarilor corporale (RIC)

-rata imobilizarilor financiare (RIF)

i) Rata imobilizarilor necorporale (RIN) exprima ponderea pe care aceasta categorie o are in totalul imobilizarilor:

                       

                       

          Imobilizarile necorporale ale SC RIALSA sunt de natura „alte imobilizari necorporale” si reprezinta soft-ul de retea achizitionat conform legislatiei in vigoare privind drepturile de autor. Rata imobilizarilor necorporale este destul de scazuta si constanta, agentul economic avand o activitate consolidata in timp.

ii) Rata imobilizarilor corporale (RIC) evidentiaza ponderea pe care valoarea net contabila a acestei categorii o detine in totalul imobilizarilor:  

                                                                     

                                                                      

          Imobilizarile corporale detin o pondere ridicata in total active imobilizate, aceasta pondere pastrandu-se in limite constante, cu o usoara tendinta de reducere a acestora. O rata ridicata a imobilizarilor corporale semnifica principala  garantie de angajare de credite in caz de necesitate.Marimea acestui indicator caracterizeaza natura activitatii societatii comerciale care necesita cladiri, echipamente tehnologice, terenuri proprii, mijloace de transport pentru o desfasurare normala a activitatii de productie.Rata imobilizarilor corporale masoara capacitatea agentului economic de a rezista in cazul unor crize si de a se adapta la schimbari bruste ale tehnicii. O  rata ridicata face dificila  conversia activelor agentului economic in disponibilitati.

iii) Rata imobilizarilor financiare (RIF) pune in evidenta ponderea relatiile financiar-patrimoniale externe le au in totalul activelor imobilizate: 

                                                                         

                                                                        

          Rata imobilizarilor financiare relativ mica (2,34% in 2005, 2,85% in 2006, respectiv 3,75% in 2007) semnifica angajarea intr-o mica masura a firmei in operatiuni cu capital. In cazul SC RIALSA, imobilizarile financiare reprezinta aport la capitalul social al altor societati.

b) Rata generala a activelor circulante (RAC) evidentiaza ponderea acestor categorii in totalul activului bilantier:   

                                 

                                 

          Rata inregistreaza o crestere de la 59,63% in anul 2005 la 62,01% in anul 2006, respectiv 60,30% in 2007, crestere ce se explica prin faptul ca preturile de achizitie la stocurile de semifabricate ce provin din import sunt superioare de la an la an, datorita modificarilor de curs valutar.

          Pentru identificarea cauzelor care au condus la aceasta situatie se impune adancirea analizei acestui indicator pe componentele sale, si anume:

-rata stocurilor (RS)

-rata creantelor (RCR)

-rata trezoreriei (RTR)

i) Rata stocurilor (RS) se determina ca un raport procentual intre stocurile existente in unitatea economica la un moment dat si activele circulante ale acesteia:

         Rata inregistreaza o crestere de la 54,53% in anul 2005 la 61,37% in anul 2006 si din nou o crestere pana la valoarea de 62,78% inregistrata in anul 2007, aceasta tendinta fiind determinata de modificarea preturilor de achizitie datorata diferentei de curs valutar.

         Rata stocurilor se analizeaza pe componente in functie de gradul de transformare a acestora:

-rata stocului de materii prime (RMP)

-rata stocurilor aflate la terti (RSMT)

-rata stocului de productie in curs de executie (RPCE)

-rata stocului de produse finite si semifabricate (RPF)

-rata efectivelor de animale (REA)

-rata stocului de marfuri si ambalaje (RM)

(a) Rata stocului de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente (RMP) se determina ca un raport procentual intre valoarea acestor stocuri si stocurile totale existente in unitate la finele perioadei analizate: 

                                              

                                              

            Rata inregistreaza o sporire de la 34,83% in anul 2005 la 39,60% in anul 2006 determinata de modificarea preturilor de achizitie la materiile prime din import, urmata de o scadere pana la valoarea de 30,53% in 2007 explicata prin scaderea ponderii materiilor prime achizitionate din import.

(b) Rata stocurilor aflate la terti (RSMT) se determina ca un raport procentual intre nivelul acestor stocuri si totalul stocurilor, astfel:  

                                                        

                                                         

            Ponderea acestor stocuri in totalul stocurilor este foarte mica, iar de-a lungul perioadei analizate aceasta rata inregistreaza o fluctuatie de la 0,104% in 2005 la 0,436% in 2006 si la 0,171% in 2007.

(c) Rata stocului de productie in curs de executie (RPCE) se determina ca un raport procentual intre valoarea productiei in curs de executie si stocurile existente in unitate la un moment dat:                                                  

            In perioada analizata, productia in curs de executie nu a inregistrat modificari spectaculoase, ceea ce denota o stabilitate in cadrul procesului de productie. Usoara crestere de pana la 11,56% inregistrata in anul 2007 este rezultatul sporirii productivitatii muncii.

(d) Rata stocului de produse finite si semifabricate (RPF) evidentiaza ponderea acestei categorii de active circulante in totalul stocurilor:  

                                                             

                                                             

            Rata inregistreaza o scadere de la 47,71% in anul 2005 la 43,16% in anul 2006, urmata de o sporire a ratei pana la 51,48% in anul 2007. Scaderea inregistrata s-a datorat unei mai bune desfaceri a produselor, iar cresterea destul de accentuata ce s-a inregistrat in 2007 a fost determinata pe de o parte de cresterea preturilor de achizitie la semifabricatele achizitionate din import, iar pe de alta parte datorita unei scaderi a cererii de produse cuprinse in oferta RIALEN.

(e) Rata efectivelor de animale (REA) se calculeaza ca un raport procentual intre efectivele de animale si totalul stocurilor, adica:         

            In dinamica, sporirea efectivelor constituie imobilizari monetare in cazul in care cifra de afaceri este in scadere.   Intrucat cresterea animalelor nu intra in cadrul obiectului de activitate a SC RIALSA, rata efectivelor de animale nu poate fi calculata.

(f) Rata stocului de marfuri si ambalaje (RM) se calculeaza ca un raport procentual intre stocul de marfuri si ambalaje, pe de o parte, si stocurile totale existente in unitate la un moment dat, pe de alta parte:  

           

           

            In perioada analizata, rata stocului de marfuri si ambalaje a inregistrat diminuari continue, de la 8,16% in 2005, la 6,89% in 2006 si la 6,26% in 2007, ceea ce inseamna ca societatea are in stoc marfuri vandabile si ca nu sunt probleme cu circulatia ambalajelor.

            In general  rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul in functie de natura activitatii, ea fiind mai mare in sfera productiei  de bunuri  materiale. La activitati cu ciclu de productie lung, rata stocurilor este  mare. Intervin si factori conjuncturali   care pot influenta agentul economic in marirea stocurilor, un exemplu fiind de natura speculativa.

ii) Rata creantelor (RCR) se calculeaza ca un raport procentual intre creantele neincasate si activele circulante existente in unitate la un moment dat :

            Rata creantelor prezinta valori  mari si relativ constante ceea ce semnifica o imobilizare  monetara destul de mare  datorata unor clienti rau platnici sau din diferite alte motive. La agentul economic analizat creantele  datorate clientilor sunt certe si sunt pe termen de 30 de zile.

iii) Rata trezoreriei (RTR) se determina ca un raport procentual intre disponibilitatile banesti, valorile existente in casierie la un moment dat si plasamentele pe scurta durata si activele circulante ale societatii comerciale :

            In anul 2005, agentul economic analizat prezinta o rata de 9,97% ce semnifica o neutilizare de resurse, in 2006 si 2007 ratele inregistrate au valorile de 2,53%, respectiv de 1,53%, ceea ce inseamna o criza de lichiditati necesare diferitelor plati scadente.

c) Rata activelor de regularizare (RAR) se determina ca un raport procentual intre soldul conturilor de regularizare si activul bilantier de la finele perioadei supuse analizei:      

               In perioada analizata, la SC RIALSA s-au inregistrat cheltuieli in avans si diferente de conversie-activ, astfel:

              Rata se mentine la un nivel  scazut in anii 2005 si 2006 cu valori inregistrate de 1,79% si respectiv de 1,73% ceea ce caracterizeaza efectuarea cheltuielilor riguros programate, iar pe de alta parte in anul 2007 are loc o crestere pana la valoarea de 5,15% cand s-au inregistrat diferente de conversie-activ ce reprezinta influentele nefavorabile rezultate din cursul valutar al creantelor externe neincasate la finele exercitiului financiar.

d) Rata primelor privind rambursarea obligatiunilor (RPRM) se determina ca un raport procentual intre primele achitate la rambursarea obligatiunilor si activul bilantier:     

            O valoare ridicata a acestui indicator evidentiaza dimensionarea efortului financiar al societatii comerciale depus pentru atragerea de resurse financiare suplimentare de pe piata de capital.

La agentul economic   analizat rata are valoarea zero pe  intreg intervalul analizat pentru ca nu a emis  obligatiuni pentru atragerea de resurse de pe piata de capital.

Indicatorii de analiza a activului bilantier sunt prezentati in  tabelul 2:

Tabelul 2 ,Indicatorii structurii activului bilantier la  SC.  'RIALEN' S:A. CLUJ

RATELE DE STRUCTURA

SIMBOL

2005

%

2006

%

2007

%

1.RATA        IMOBILIZARILOR

RI

38,58

36,26

34,54

1.1.Rata imobilizarilor necorporale

RIN

0,66

0,46

0,34

1.2.Rata imobilizarilor corporale

RIF

97,01

96,69

95,91

1.3. Rata imobilizarilor financiare

RIF

2,34

2,85

3,75

2.RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

RAC

59,63

62,01

60,30

2.1. Rata   stocurilor

RS

54,53

61,37

62,78

2.2. Rata creantelor

RCR

35,51

36,10

35,69

2.3. Rata trezoreriei

RTR

9,97

2,53

1,53

3.Rata activelor de regularizarE

RAR

1,79

1,73

5,15

4.Rata primelor pRIVIND RambuRSAREA OBLIGATIUNILOR

RPRM

0

0

0

Figura 2

2.1.2. Analiza ratelor de structura a pasivului bilantier la SC RIALSA

            Ratele de structura ale pasivului bilantier evidentiaza urmatoarele doua aspecte:

A. -ponderea pe care grupele de posturi le detin in totalul pasivului, pe de o parte, respectiv ponderea fiecarei subgrupe de pasiv in totalul grupei respective, pe de alta parte

B. -raportul in care se afla doua subgrupe de pasiv

            A. In prima categorie de indicatori se evidentiaza:

            a-rata autonomiei financiare totale (RAFT)

            b-rata provizioanelor (RPV)

            c-rata generala a serviciului datoriei (RSD)

            d-rata pasivelor de regularizare (RPAREG)

a) Rata autonomiei financiare totale (RAFT)  sau solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care unitatea patrimoniala poate face obligatiilor de plata. Indicatorul se determina ca raport intre capitalurile proprii si pasivul bilantier: 

                                                               

                                                               

           La agentul economic analizat se constata ca valoarea cea mai ridicata a acestei rate s-a inregistrat in 2005 (50,68%), urmata de o scadere  de circa 6% in urmatorul an si din nou de o crestere pana la valoarea de 48,16% in anul 2007. Deci se constata rate ale autonomiei financiare totale bune, cu fluctuatii care nu afecteaza capacitatea de autofinantare a firmei. Solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci cand valoarea ei depaseste 30%. Se observa ca rata autonomiei financiare totale este peste aceasta limita, avand o capacitate de autofinantare buna.

b) Rata provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli (RPV) evidentiaza in marime procentuala rezervele create de societate in scopul evitarii unor pierderi cauzate de factori exogeni:

            In anul 2005 firma nu a constituit provizioane pentru riscuri si cheltuieli, dar incepand din 2006 a constituit asemenea provizioane care insa au o pondere relativ neinsemnata (0,82% in 2006, respectiv 1,12% in 2007) si reprezinta provizioane pentru diferente de curs valutar.

c) Rata generala a serviciului datoriei (RSD) evidentiaza ponderea datoriilor societatii fata de terti, in totalul pasivului bilantier:   

                                               

                                              

            Observam ca la nivelul firmei analizate, rata generala a serviciului datoriei inregistreaza o usoara crestere de la 48,63% in 2005 la 54,33% in anul 2006, urmata de o usoara reducere a datoriilor totale in 2007 pana la valoarea de 50,81%.  Mentinerea acestei rate in jurul valorii de 50% semnifica faptul ca firma isi achita obligatiile fata de terti si a redus termenul de plata a obligatiilor catre furnizori, usoare intarzieri aparand doar la obligatiilor fiscale datorita lipsei de lichiditati.

d) Rata pasivelor de regularizare (RPAREG) se determina ca un raport procentual intre veniturile inregistrate in avans, decontarile din operatii in curs de clarificare, diferentele de conversie-pasiv si pasivul bilantier.        

                                  

                                  

             Aceasta rata inregistreaza valori destul de scazute la nivelul firmei analizate, mentinandu-se in jurul valorii de 1% si reprezinta venituri inregistrate in avans si diferente favorabile de curs valutar.

            B. In a doua categorie de rate de structura ale pasivului bilantier evidentiem:

            a. rata stabilitatii financiare (RSF)

            b. rata autonomiei financiare la termen (RAFTM)

            c. rata autonomiei financiare (rata generala a solvabilitatii) (TATF)

            d. rata indatorarii la termen (RDTL)

            e. rata securitatii financiare (RSFIN)

            f. gradul de dependenta financiara (GDF)

a) Rata stabilitatii financiare (RSF) pune in evidenta capacitatea investitionala a unei societati comerciale. Se determina ca un raport procentual intre capitalurile permanente (CPM) si pasivul bilantier:      

                   

                   

            Aceasta rata  inregistreaza valori destul de bune pe toata  perioada, cu cresteri de la un an la altul, caracterizand o capacitate investitionala  relativ buna. Cea mai spectaculoasa crestere se inregistreaza in anul 2007 cand se atinge valoarea de 69,02% comparativ cu 56,69% inregistrata in 2006, situatia explicata prin sporirea creditelor pe termen scurt contractate.

b) Rata autonomiei financiare la termen (RAFTM)  evidentiaza raportul procentual intre capitalul propriu si capitalul permanent.In vederea asigurarii autonomiei financiare, ponderea capitalului propriu trebuie sa reprezinte minimum 50% din capitalul permanent.     

            Rata autonomiei financiare la termen inregistreaza valori ridicate pe intervalul analizat, atingand valoarea cea mai mare la sfarsitul anului 2005, scazand in anii urmatori datorita faptului ca SC RIALSA a beneficiat de o linie de credit cu un plafon maxim de 409.000 EURO contractata de la BRD (Groupe Société Genérale).   O valoare ridicata a RAFTM semnifica faptul ca firma are o autonomie financiara totala consolidata, intervalul de siguranta fiind intre 50-100%.

c) Rata autonomiei financiare (RATF) sau rata solvabilitatii generale evidentiaza proportia intre capitalurile straine (imprumutate) si capitalurile proprii:      

            Aceasta rata inregistreaza o crestere pe intervalul analizat, ajungand de la 18,02% (la sfarsitul anului 2005) la 40,98% (la sfarsitul anului 2007). Se observa ca aceasta rata este invers proportionala cu rata autonomiei financiare la termen, cresterea sa reflectand o diminuare a independentei financiare a firmei analizate.

d) Rata indatorarii la termen (RDTL) se determina ca un raport procentual intre imprumuturile financiare pe termen mediu si lung (CTL) si capitalurile proprii (CPR), adica: 

            Intrucat SC RIALSA nu a contractat in perioada analizata nici un imprumut pe termen mediu si lung, nu am putut calcula rata indatorarii la termen (RDTL) in nici un an dintre cei analizati.

e) Rata securitatii financiare (RSFIN) reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii. Indicatorul se determina ca un raport procentual intre capitalurile proprii (CPR) si datoriile pe termen mediu si lung (CTL):         

             Intrucat SC RIALSA nu a contractat in perioada analizata nici un imprumut pe termen mediu si lung, nu am putut calcula rata securitatii financiare (RSFIN) in nici un an dintre cei analizati.

f) Gradul de dependenta financiara (GDF) evidentiaza proportia finantarii datoriilor totale ale firmei din capitalurilor proprii:  

                                                     

                                                     

             Nivelul optim al acestui indicator trebuie sa fie sub 200 %, adica limita superioara acceptabila este ca marimea datoriilor totale sa fie de cel mult doua ori mai mare decat  capitalul propriu.

            Gradul de dependenta financiara inregistreaza valori sub 100% doar in anul 2005 (95,96%), iar in ceilalti ani valorile depasesc limita de 100% in primul rand datorita contractarii unui credit la BRD. In 2007 nivelul indicatorului scade pana la valoarea de 105,52% si se apropie de pragul de 100%, reflectand o usoara intarire a capacitatii de autofinantare a firmei pe termen scurt, mediu si lung.

Tabelul 3.,Indicatorii  structurii  pasivului bilantier la S.C “RIALEN” S.A. CLUJ

INDICATORI

SIMBOL

2005

%

2006

%

2007

%

A. GRUPA RATELOR DE STRUCTURA

a. Rata autonomiei financiare totale

RAFT

50,68

44,60

48,16

b. Rata provizioanelor  pentru riscuri si cheltuieli

RPV

0

0,82

1,12

c. Rata generala a serviciului datoriei

RSD

48,63

54,33

50,81

d. Rata pasivelor de regularizare

RPAREG

0,69

1,07

1,03

 B.GRUPA RATELOR DE STRUCTURA COMBINATE

a. Rata stabilitatii financiare

RSF

59,81

56,69

69,02

b. Rata autonomiei financiare la termen.

RAFTM

84,73

78,67

69,77

c. Rata autonomiei financiare

RATF

18,02

25,28

40,98

d. Gradul de dependenta financiara

RDF

95,96

121,82

105,52

Figura 3

2.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

       Echilibrul financiar este o forma de manifestare a echilibrului microeconomic si presupune asigurarea unei permanente corelatii intre incasari si plati. Instrumentul principal de realizare a echilibrului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli. Echilibrul financiar este o stare economica a unei intreprinderi, care exprima egalitatea sau coincidenta dintre resursele financiare necesare pentru indeplinirea activelor si actiunilor din plan si posibilitatile de constituire a acestor resurse din rezultatele economice proprii si din resursele financiare centralizate.

       Echilibrul financiar al activitatii poate fi pus in evidenta prin:

A -pragul de rentabilitate fizic

B -pragul de rentabilitate valoric

       A. Pragul de rentabilitate fizic reflecta cantitatea de produse fabricate si vandute, astfel incat cheltuielile sa fie acoperite integral din venituri. In acest caz, evaluarea se face la nivel de sortiment, in urmatoarele conditii:   -pretul de vanzare al sortimentului este constant

                -se stabileste costul variabil pe fiecare unitate de produs

                -se determina suma cheltuielilor fixe totale, necesare derularii afacerilor

       Aflarea starii de echilibru presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

-calcularea contributiei marginale (cm):     cm = p - cv   unde:

            p – reprezinta pretul de vanzare pe unitatea de produs

            cv – reprezinta cheltuieli variabile pe unitatea de produs

-determinarea punctului de echilibru:       unde:      

                        CF – reprezinta cheltuieli fixe totale

                        Q0 – reprezinta volumul fizic de echilibru

        B. Pragul de rentabilitate valoric sau „prin vanzari” se utilizeaza in cazul productiei eterogene; este acel nivel al cazurilor care acopera integral cheltuielile fixe si o parte a cheltuielilor variabile.

        Analiza starii de echilibru presupune clasificarea cheltuielilor firmei in doua categorii:

1. cheltuieli fixe -CF

2. cheltuieli variabile -CV

Pragul de rentabilitate valoric sau punctul de echilibru presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Stabilirea contributiei marginale totale (CM), ca diferenta intre cifra de afaceri (CA) si cheltuielile variabile totale (CV), astfel:          CM = CA – CV

2. Calcularea contributiei marginale la un leu vanzare (CMV):         

3. Determinarea punctului de echilibru (CA0):               

          Un volum al desfacerilor (vanzarilor) situat sub punctul de echilibru nu va acoperi integral cheltuielile perioadei de gestiune si va genera pierderi.

          La S.C. RIALS.A. vom avea urmatoarele rezultate:

1.Contributia marginala:

CM2005=CA – CV=27.420.838 – 23.824.816=3.596.022 lei

CM2006=CA – CV=46.964.964 – 42.401.758=4.563.206 lei

CM2007=CA – CV=67.812.346 – 59.587.241=8.225.105 lei

2.Contributia marginala la un leu vanzare:

           

           

           

3.Punctul de echilibru:

           

           

           

       Din rezultatele obtinute pe perioada analizata se observa ca SC RIALSA Cluj s-a situat deasupra punctului de echilibru, dar cu o valoare destul de redusa, situatie reflectata si prin nivelul profitului obtinut.

2.3. MODELUL ALTMAN

       Modelul Altman este un model statistico-matematic de prognoza a starii de faliment a firmelor, fiind dezvoltat in S.U.A., in anul 1968, de profesorul Altman. Modelul „Z” cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substari financiare ale unei companii. Cu ajutorul acestui model, profesorul Altman a reusit sa prevada aproximativ 75% din falimentele unor firme cu aproximativ doi ani inaintea producerii acestora.

       Coeficientii variabilelor selectate au fost stabiliti in urma analizei starii economice si financiare a unui numar mare de firme, dintre care unele au dat faliment.   Modelul „Z” se prezinta astfel:

Z = 1,2X1 + 1,4X2 + 3,3X3 + 0,6X4 + 1,05X5        unde:

-variabila X1 este masura flexibilitatii firmei si se determina ca raport intre capitalul circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare) (KC) sau fond de rulment (FR), si activul bilantier (AB):           

-variabila X2 reprezinta rata autofinantarii activelor totale si se determina ca raport intre profitul reinvestit (PRI) si activul bilantier:          

            Profitul reinvestit se determina ca diferenta intre rezultatul net al exercitiului (RNE) si dividendele acordate actionarilor (DIV), adica:    PRI = RNE – DIV

-variabila X3 reprezinta rata rentabilitatii economice si se calculeaza ca raport intre rezultatul brut al exercitiului si activul bilantier:          

-variabila X4 pune in evidenta capacitatea de indatorare a firmei si se calculeaza ca raport intre valoarea de piata a actiunilor (CSVP) si datoriile pe termen mediu si lung (DTML) ale firmei:  

                                                             

            Pentru firmele necotate la bursa, valoarea de piata a actiunilor va fi egala cu capitalul social.

-variabila X5 masoara randamentul activelor si se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri (CA) si activul bilantier (AB):          

            In functie de scorul realizat, firmele se ierarhizeaza pe trei nivele, si anume:

nivelul I:   firme solvabile pentru 

nivelul II:  firme cu dificultati financiare temporare pentru

nivelul III: firme falimentare pentru

            La S.C. RIALS.A. vom avea urmatoarele rezultate ale variabilelor pentru determinarea modelului „Z”:

Flexibilitatea firmei:                               

Rata autofinantarii activelor totale:        

Rata rentabilitatii  economice:                  

Capacitatea de indatorare:                          

            Intrucat firma nu a contractat in perioada analizata nici un credit pe termen mediu sau lung, nu am putut calcula valorile pentru variabila X4 din modelul Altman. Prin urmare, variabila X4 va lua valoarea 0.

Randamentul activelor:                                   

            Variabila „Z” din modelul Altman va avea urmatoarele valori:

            Aceste date sunt centralizate in tabelul 4, Modelul de analiza a riscului “Altman”

Tabelul 4, Modelul de analiza a riscului “Altman”

DENUMIRE INDICATORI

SIMBOL

2005

2006

2007

Flexibilitatea firmei

X1

0,1099

0,0768

0,0949

Rata autofinantarii activelor totale

X2

0,0089

0,0273

0,1588

Rata rentabilitatii economice

X3

0,1784

0,2431

0,2566

Capacitatea de indatorare

X4

0

0

0

Randamentul activelor

X5

1,3044

1,8446

2,1692

Variabila “Z”

2,0375

2,7772

3,3522

          

            Dupa cum se observa si din grafic, in anii 2005si 2006 valoarea variabilei “Z” s-a situat in intervalul de siguranta [1,8 ;3], firma avand in acesti ani usoare dificultati financiare, dar adoptand o strategie corespunzatoare pentru relansarea activitatii, in anul urmator, 2007, a inregistrat o crestere depasind valoarea de 3, ajungand la 3,3522, ceea ce inseamna ca firma are un risc redus de faliment in perioada urmatoare.

CAPITOLUL  3 

ANALIZA  SWOT

             O analiza SWOT este un mod concret de a-ti identifica Punctele tari si Punctele slabe, de a defini Oportunitatile sau Amenintarile cu care te confrunti. Este usor, cu o cercetare inteligenta si o data incheiata, vei stii ce trebuie sa faci pentru a deveni mai competitiv.

             Analiza SWOT urmareste sa raspunda la urmatoarele intrebari :

-Care sunt punctele forte si punctele slabe ale firmei vizavi de competitori?

-Ce oportunitati ofera piata ?

-Care sunt amenintarile prezente si viitoare ale firmei pe fiecare segment de piata pe care opereaza ?

             Dupa identificarea acestor factori critici, firma trebuie sa urmareasca sa intareasca punctele forte existente, sa corecteze punctele slabe, sa valorifice oportunitatile semnificative si sa evite amenintarile ce pot duce la regresul firmei.

          Pentru prezentarea elementelor analizei SWOT, la SC RIALSA trebuie, in primul rand sa vorbim despre mediul intern, adica punctele tari si slabe si mediul extern, adica oportunitatile si amenintarile firmei :

        a) Legat de mediul intern intreprinderea are o situatie destul de buna daca privim mai ales prin prisma vanzarilor si a pozitiei ocupate pe piata, cota de piata in momentul actual fiind de 34,4%.

Capacitatile de productie folosite se afla la standarde europene, fiind retehnologizate la inceputul anilor ’90 ca urmare a investitiilor realizate de conducerea de atunci. Alt aspect este reteaua de distributie foarte extinsa, puncte de vanzare a produselor firmei existand in aproape toate orasele mari si mijlocii din tara.  Privind aceste elemente ale mediului intern putem spune ca firma se situeaza foarte bine din punctul de vedere al balantei puncte forte – puncte slabe.

          Punctele Tari – Strengths:
          De ce avantaje dispui pentru a atrage personal de calitate, pentru a-ti presta serviciul sau chiar pentru a face ceea ce faci ? Ce faci foarte bine ? Exista un lucru pe care il realizezi mai bine decat altii, mai bine decat toti ceilalti ?

a)Experienta companiei si a brand-ului

- compania RIALeste renumita in Romania prin calitate;

- vechimea brand-ului ;

- calitatea managementului;

- preturi rezonabile;

- materie prima de foarte buna calitate;

-magazinele firmei fac parte dintr-un renumit lant de centre comerciale din tara;

-echipa puternica de vanzari pe piata Romaniei;

-experienta acumulata de-a lungul celor peste 20 de ani de activitate in domeniu ;

- renumele pe care firma il are, ca una din cele mai mari companii de textile din Romania.

b) Resursele umane

-perfectionarea profesionala asigura dobandirea unor competente profesionale in conformitate cu standardele ocupationale, asta datorita dezvoltarii cunostintelor, aptitudinilor si deprinderilor angajatilor pentru imbunatatirea bazei de cunostinte generale a firmei;

-atragerea de personal cu un inalt grad de profesionalism capabil sa raspunda exigentelor posturilor;

- evaluarea performantelor prin raportarea performantei la gradul de realizare a obiectivelor ;

-efectuarea training-urilor;

-delegarea sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor pentru maximizarea eficientei activitatii fiecarui angajat;

-o echipa puternica;

-resurse umane calificate, specializate si cu experienta in activitatile desfasurate de firma cat si pregatirea continua a personalului pentru cresterea calificarii;

- existenta in cadrul intreprinderii a unui compartiment eficient de marketing;

-stabilitatea personalului, datorata varstei avansata a unei parti a personalului,  vechimea mare in intreprindere, atasamentul fata de unitate si faptul ca nu au avut loc conflicte de munca. Efecte : personalul cunoaste bine procesele de productie din intreprindere, se adapteaza usor sarcinilor de munca noi, ceea ce duce la cresterea vitezei de circulatie a informatiilor ;

-vechimea si experienta conducerii in firma, ceea ce e bine pentru cunoasterea buna a intreprinderii, a posibilitatilor si limitelor sale, colaborarea intre membrii conducerii , consolidarea unui climat informal, implicarea afectiva in evolutia firmei .

c) Pozitia pe piata si concurenta

- retea moderna de magazine in Romania ;

-designu-ul si mobilierul  magazinelor la standarde internationale ;

-oferta diversificata, de buna calitate, raportul pret-calitate fiind cel scontat de catre cumparator;

-gradul inalt de acoperire al pietei tinta ;

-desfasurarea de activitatii de desfacere si in afara granitelor tarii ;

- industria de export in plina crestere, fapt cauzat de cresterea calitatii productiei ;

-pozitia de lider de piata in Romania – unul dintre cele mai importante puncte forte este pozitia sa incontestabila de lider al acestei piete ;

-cresterea ponderilor vanzarilor in fiecare an;

-cresterea ponderii exportului;

-diversificarea gamei de produse si promovarea unor produse noi pentru cucerirea de noi piete ;

-extinderea retelei de desfacere pentru intarirea pozitiei pe pietele unde are o pozitie slaba ;

-promovarea unui raport pret-calitate deosebit fata de cel al concurentilor care fabrica produse similare cu tehnologie moderna .

d) Clienti

-existenta unor contracte de exclusivitate pentru anumite titluri;

-echipa experimentata, dedicata relatiei cu clientul, disponibila la telefon, fax si e-mail;

-”livrare personalizata” adaptata cerintelor clientilor.

e) Produse

-productia neterminata se reduce, datorita corelarii productiei cu cererile ferme, aprovizionarea in cantitati stricte si pentru un obiectiv clar , politica intreprinderii de a-si limita imobilizarile pentru a limita riscurile. Efectele fiind : cresc imobilizarile => cresterea  vitezei de circulatie a capitalului circulant =>cresterea competitivitatii => scaderea  necesarului de disponibilitati ;

-raportul calitate – pret – firma ofera la preturi relativ mici produse de calitate, aceasta calitate fiind recunoscuta si de concurenti ;

-productie destinata tuturor categoriilor de varsta ;

-gama larga de produse si ambalaje pe care firma le pune la dispozitia clientilor sai ;

-cresterea capacitatii de productie.

f) Financiar

-resurse bune ,din punct de vedere financiar;

-datoriile totale se reduc- datorita faptului ca intreprinderea nu beneficiaza de imprumuturi, de accelerarea platilor catre furnizori si stat, care compenseaza cresterea datoriilor catre clienti. Efectele sunt clare, cresterea datoriilor fata de clienti duce la scaderea riscului de neplata a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, autonomia firmei,  intreprinderea prezinta siguranta pentru creditori.

g) Dotari

-tehnologii destul de avansate folosite – in perioada de dupa ’89 a avut loc o retehnologizare semnificativa, importandu-se utilaje performante din SUA si Italia ;

-utilaj performant;

-o baza completa de resurse materiale si tehnologice, bine adaptata profilului de activitate

h) Publicitate

-imagine buna;

-politica de promovare a produselor prin publicitate si participarea la targuri si expozitii, precum si prin organizarea de parade a modei ;

-site web;

-diverse campanii de marketing.


     Punctele Slabe -
Weaknesses:

     Ce ar trebui sa fie imbunatatit ? Ce ar trebui sa eviti pentru a nu repeta greselile din trecut?
a) Brand-ul

-o parte din potentialii clienti asociaza imaginea actuala cu imaginea de pana in 1990, care era mult mai slaba decat cea din prezent;

b) Resurse umane

- lipsa personalului calificat in ceea ce priveste gestionarea;

-personal de marketing putin numeros;

-lipsa resurselor umane : exista o alocare mare a sarcinilor pentru fiecare angajat;

-numarul mare de niveluri manageriale.

c) Pozitia pe piata si concurenta

-imaginea nefavorabila a produselor pe piata, datorita fake-urilor aparute sub numele firmei RIAL;

-concurenta dura;

-existenta imaginii de pana in 1990 ;

d) Clienti

-lipsa retelei de distributie proprie in afara tarii ;

e) Produse

- raportul calitate / pret nesatisfacator la o mica cota parte a produselor ;

-gama limitata de oferte de produse ;

-politica pe produs are nevoie de imbunatatiri.

f) Financiar

-costuri relativ ridicate, la noile colectii ;

g) Dotari

-slaba utilizare a metodelor moderne de management al informatiilor si al sistemelor de gestiune a intreprinderii asistate de calculator ;

-lipsa masinilor de transport, a instrumentelor si utilajelor necesare pentru asigurarea desfasurarii in conditii optime ;

-existenta pe langa utilajul modern, a utilajului invechit.

h) Publicitate

- lipsa unei politici de marketing clare si eficiente ;

-promovare redusa– cu exceptia catorva reclame scrise aparute in cateva cotidiene, lipseste o promovare adecvata, care sa constientizeze marcile sale si segmentele de piata carora se adreseaza. Acest fapt se poate datora si cotei de piata foarte ridicata pe care o  detine ;

-activitatea de marketing a societatii consta mai ales in actiuni publicitare si promovare a produselor. Societatea nu a intreprins studii de piata si nu are un plan de marketing, bazandu-se pe mentinerea in continuare a cererii ridicate care se manifesta pentru produsele societatii.

      b) Privind mediul extern piata romaneasca, in general, este o piata aflata in plin proces de dezvoltare, iar cele mai multe dintre caracteristici nu sunt inca la nivelul dorit de investitorii din economia noastra. Inflatia se situeaza inca la un nivel destul de ridicat, stabilitatea economica nu corespunde cerintelor, puterea de cumparare este foarte scazuta, legislatia este, inca, destul de instabila, etc. Toate aceste elemente nu pot decat sa descurajeze o eventuala intentie de investire in tara noastra. Tocmai de aceea interventia firmelor din strainatate in productia de textile este destul de scazuta. Acesta poate fi si un posibil pretext pentru justificarea cotei de piata pe care o detine firma RIALpe piata romaneasca.

        Pe de alta parte, in industria textila, investitiile directe au inceput sa creasca in ultima perioada, fapt demonstrat de o multime de brand-uri cu renume puternic, ceea ce demonstreaza faptul ca marile firme producatoare de textile se rezuma la exportul in Romania a marcilor lor, in locul unei investitii directe in capacitatea de productie pe teritoriul tarii noastre.

        Referitor la concurenta autohtona exista si alti producatori de textile, si anume :

- JOLIDON, cu o cota de piata de 25,5% ;

- ETAM, cu o cota de piata de 15% ;

- ID SARRIERI, cu o cota de piata de 9,5% ;

Oportunitati-Opportunities:
 Unde poti identifica, sau cum poti crea un avantaj concurential? Care sunt directiile strategice majore?

a) Piata si concurenta:

-nivelul de educatie ridicat  ;

-lansari frecvente de noi produse ;

-marile lanturi de supermarket-uri contin si brandul nostru;

-piata romaneasca din domeniul textile in crestere ;

- ritmul rapid de dezvoltare a pietei ;

- potentialul amplu al pietei sau al segmentului tinta ;

-posibilitatea executarii comenzilor individuale ;

-largirea pietei de desfacere ;

-largirea sortimentului ;

-minimizarea termenilor de indeplinire a comenzilor ;

-compania investeste intr-un nou departament de marketing ;

-realizarea de noi produse ;

-largirea pietelor externe va conduce la cucerirea unor noi segmente de piata generatoare de comenzi;

-existenta unor relatii traditionale, de colaborare cu o parte din clientii actuali;

-cresterea cererii de produse ;

-absenta concurentei directe pentru anumite produse ;

-slaba prezenta a concurentei directe – firmele internationale producatoare de textile inca nu au intrat in adevaratul sens al cuvantului pe piata romaneasca, lucru relevat de cotele de piata  detinute de principalele brand-uri.

b) Resurse umane si dotari

-tendintele de crestere a salariului mediu net: 500 Euro/luna in 2008;

- cresterea satisfactiei in munca;

- obtinerea unor performante imbunatatite in munca;

- cresterea calitatii proceselor de conducere si executie prin implicarea angajatilor in realizarea obiectivelor, dar si in ceea ce priveste asumarea responsabilitatii pentru deciziile adoptate;

-reinnoirea tot mai mult a utilajului ;

-existenta si implementarea mijloacelor moderne de administrare a firmei;

-restructurarea personalului de vanzari si gestiune.

c) Mediul economic - politic

-cresterea investitilor straine in Romania;

-cresterea numarului de vizitatori straini;

-stabilitatea si ameliorarea sistemului bancar si financiar;

-intrarea in NATO si UE ;

- politica guvernamentala care favorizeaza investitiile in anumite sectoare de activitate ;

-integrarea europeana a Romaniei duce la noi posibilitati de afaceri, iar firma prin profitul sau de activitate si performantele sale economice si manageriale este atractiva pentru potentiali clienti sau investitori.

          Amenintari - Threats:
          Cu ce obstacole te confrunti ? Ce actiuni ale concurentilor tai ar cauza pierderi de clienti, de furnizori sau diminuarea cotei de piata ?

a) Piata

-lipsa datelor oficiale despre piata – informatiile despre acest domeniu sunt limitate si provin de la producatorii propriu-zisi, care nu sunt mereu obiectivi.

b) Concurenta

-concurenta acerba in acest domeniu pe plan mondial;

-pretul scazut al produselor similare oferite de alte firme de acelasi profil, dar la o calitate mai scazuta;

-potentiala intrare pe piata a principalelor marci internationale – odata cu dezvoltarea economiei va urma si o crestere importanta a investitiilor directe in Romania, deci si in acest domeniu;

-penetrarea pietei de catre concurenti puternici;

-importuri de produse ieftine din China ;

-cresterea concurentei prin dezvoltarea concurentilor traditionali cat si prin implicarea unor firme mari internationale pe piata din Romania.

c) Resurse umane si dotari

- minimizarea eficientei proceselor desfasurate;

- lipsa de interes fata de performanta ;

-in interiorul companiei nu exista un succesor al directorului de vanzari si marketing.

d) Mediul economic – politic

- instabilitatea economica si politica;

- procesul inflationist in economie;

-mediul actual destul de instabil – rata inflatiei este inca ridicata, nivelul dobanzilor la fel, puterea de cumparare scazuta, deci instabilitatea economica poate fi o amenintare.

             Strategiile care se obtin in urma aplicarii analizei de tip SWOT sunt denumite “marile strategii ale intreprinderii”, acest fapt semnificand cadrul foarte general al acestei analize, rezultand posibilitatea de a elabora strategia de marketing, care se bazeaza pe analiza SWOT.

            Aceste strategii pot fi de tip :

-SO ( puncte forte – oportunitati ) – strategii agresive

-ST ( puncte forte – amenintari ) – strategii de diversificare a activitatii intreprinderii

-WO ( puncte slabe – oportunitati ) – strategii de reorientare

-WT ( puncte slabe – amenintari ) – strategii defensive.  

    Pentru o sintetizare si o vizualizare mai eficienta, aceste date sunt curpinse in tabelul de mai jos :

Tabel nr. 5 

Localizarea

factorilor

Tipul de factor

favorabil

nefavorabil

Mediul intern

I    Puncte forte :

- calitatea produselor

- renumele brand-ului

- gama larga de produse

- experienta profesionala

- tehnologii moderne

- pozitia de lider pe piata in Romania

- acoperirea pietei

- raportul calitate/pret

II  Puncte slabe :

- politica de produs ce are nevoie de imbunatatiri

- promovare redusa

- lipsa propriei retele de distributie in afara tarii

- existenta imaginii de pana in 1990

- imaginea nefavorabila creata datorita fake-urilor aparute cu numele Rialen

Mediul extern

III  Oportunitati :

- concurenta directa redusa

- piata in domeniu in crestere

- eventuale noi piete externe apropiate

- cresterea cererii de produse

- reinnoirea completa a utilajului

- intrarea in NATO si UE

- cresterea investitiilor in Romania

IV   Amenintari :

- potentiali noi concurenti

- mediul national destul de  instabil

- lipsa datelor despre piata

- concurenta dura in domeniu textile

-posibilitatea intrarii pe piata a principalelor marci internationale

-importuri cu produse din China

           

    Intersectia punctelor tari cu oportunitatile: se va lua decizia de a investi in potentarea punctelor tari, pentru a fructifica la maxim oportunitatile.

     De exemplu in urma intersectiei ‘experientei profesionale’ sau a ‘tehnologiei moderne’ cu ‘piata in crestere’, si chiar ‘evenuale noi piete externe apropiate’, se va investi tot mai mult si se va pune accent pe modernizarea firmei si a modului de lucru in vederea cresterii productiei pentru largirea tot mai mult a segmentului de piata.

     Privind intersectia ‘calitatea produselor’ cu ‘ intrarea in NATO si UE’, referitor la  imaginea produsului, aceasta are un impact destul de important, pe motiv ca cel care cumpara produsul este interesat atat de calitatea materialului, ce corespunde cerintelor pietei,folosindu-se tehnologii moderne, chiar comparativ cu tehnologiile europene, cat si de aspectul exterior, modelul, culoarea, fapt ce ne ofera o sansa in plus in fata concurentei, chiar si la nivel mondial, asta in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

       In ceea ce priveste intersectia ‘gama larga de produse’ cu ‘piata in domeniu in crestere’, modelele si culorile alese sunt in tendintele sezonului respectiv, astfel incat gama sortimentala este suficient de variata ca sa poata propune diferite modele, marimi, culori si sa atraga o arie cat mai larga a potentialilor clienti. 

         Intersectia punctelor slabe cu oportunitatile: se va stabili daca oportunitatile sunt suficient de importante pentru a merita sa se investeasca in transformarea punctelor slabe in puncte tari.

         Privind intersectia ‘lipsa propriei retele de distributie in afara tarii’ cu ‘eventuale noi piete externe apropiate’ sau ‘intrarea in NATO si UE’ se realizeaza pierderea pe care o are firma prin acest punct slab, asftel incat sa se ia masuri cat mai rapide prin investirea si creearea unei retele proprii de distributie si in afara granitelor.

          In urma intersectiei ‘promovare redusa ‘ cu ‘concurenta in domeniu redusa’, firma nu trebuie sa se multumeasca cu ceea este  in prezent, o pozitie foarte buna pe piata si sa nu se mai faca nimic pentru a se mentine. Activitatea promotionala s-a facut, dar nu in masura sau in modul in care ar fi trebuit pentru a consolida rezultatele obtinute pana in prezent. Pe viitor este foarte importanta creearea unei imagini corespunzatoare, a unor marci consacrate, mai ales acum, in lipsa unei concurente puternice pe piata.

           Intersectia punctelor tari cu amenintarile : se va stabili daca este realist ca amenintarea sa fie depasita prin fortele echipei. De obicei se considera ca este ineficient sa se mentina niste puncte tari atata timp cat mediul nu ofera nici o oportunitate si se adopta decizia de retragere din zonele respective.               

           De exemplu in urma intersectiei ‘pozitia de lider pe piata in Romania’ cu ‘concurenta dura in domeniul textile’, tragem concluzia ca in momentul de fata suntem sus si detinem postul de lider pe piata, dar trebuie sa ne luptam in continuare pentru a ne mentine pozitia.

           Intersectia punctelor slabe cu amenintarile: trebuie sa se constientizeze ca intr-o astfel de zona este vorba de o problema grava si urgenta, care poate sa puna in pericol functionarea firmei. Se va acorda o atentie deosebita identificarii unor solutii care sa indeparteze pericolul.

            De exemplu in urma intersectiei ‘politica de produs ce are nevoie de imbunatatiri’ cu ‘posibilitatea intrarii pe piata a principalelor marci internationale’, referitor la politica de pret, nu putem spune decat ca firma a abordat o strategie eficienta, reflectata si de nivelul vanzarilor si de cota de piata, dar acest lucru se poate schimba odata cu intrarea pe piata a investitorilor externi in domeniu. In acel moment politica de pret trebuie regandita, pentru a tine cont de noua concurenta. Politica actuala de pret se potriveste foarte bine profilului cumparatorului de textile. A rezultat astfel o politica a pretului scazut, insotita de o calitate ce a multumit consumatorul, astfel incat sa nu foloseasca produsele altei firme.

            Intersectia ‘promovare redusa’ cu ‘posibilitatea intrarii pe piata a principalelor marci internationale’, ne face sa tragem concluzia ca trebuie pus mai mult accent pe politica promotionala. Aceasta este o componenta a mix-ului de marketing asupra careia se pare ca nu s-a oprit suficient de mult intreprinderea, o probabila cauza fiind tot conceptia gresita ca daca un produs se vinde bine nu mai are nevoie de altceva, si, deci, nici de promovare. Pentru a constientiza si mai bine marca si a lua un avantaj foarte important in fata concurentilor externi, acest capitol este foarte important in activitatea urmatoare a firmei. Odata venite marile firme din exterior, acestea vor avea campanii promotionale sustinute ce pot afecta foarte mult vanzarile RIALin perioada urmatoare.

      

        Activitatea firmei SC RIALSA din Cluj se poate spune ca a incadrat activitati de marketing, acest lucru putand fi sustinut si de existenta unui departament de marketing in cadrul societatii. Rezultatele pot confirma acest lucru, iar concurentii sai autohtoni, si chiar firme din alte domenii, pot invata multe lucruri din succesul acestei firme.

        Totusi, important este ca aceasta activitate de marketing sa fie continuata si imbunatatita, pentru a nu cadea intr-o automultumire caracteristica numai incepatorilor. Cel mai important aspect de care trebuie sa tina cont intreprinderea este eventuala intrare pe piata a marilor producatori de textile, adica a adevaratilor concurenti, moment in care intreaga activitate trebuie regandita, iar noile strategii ce vor fi adoptate sa se adapteze cat mai bine noilor conditii de piata, care vor fi diferite fata de cele din prezent.  Urmarind aceasta analiza pot fi trase cateva concluzii, unele pozitive, altele negative, toate insa utile in vederea aplicarii strategiilor alese de conducere.

Recomandari in urma analizei SWOT:

-cresterea numarului de angajati, mai ales in gestiune, vanzari si marketing

-achizitionarea unor masini de transport;

-crearea unei retele de distributie proprie si pe piata externa ;

- modernizarea totala a echipamentelor ;

- sa se puna accentul mai mult pe publicitate, sa se faca mai multe reclama produselor RIAL;

- documentarea cat mai detaliata asupra pietei, a concurentei ;

- alegerea unui potential succesor al directorului de vanzari si marketing, in caz de urgenta ;

CAPITOLUL  4 – Studiu de caz

Analiza calitatii productiei la SC RIALSA CLUJ

 

4.1. NIVELUL CALITATII  PRODUCTIEI  FIRMEI

       Definitie : Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.

       Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:

1). Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit

2). Sa satisfaca asteptarile clientului

3). Sa se conformeze standardelor si specificatiilor

4). Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii

5). Sa fie disponibile la un pret competitiv

6). Sa fie furnizate la un cost care aduce profit

       Societatea RIALS.A. a dobandit si detine Certificat de Calitate ISO-9002, conform standardelor internationale, prin faptul ca tine cont de calitatea tuturor factorilor de productie cum ar fi: a materiilor prime, a materialelor consumabile, a masinilor cu care lucreaza, precum si calitatea muncii depuse. Unitatea pentru mentinerea calitatii a decis sa lucreze cu materii prime si materiale consumabile aduse prin import din Germania, Austria, Ungaria, Marea Britanie etc.

       Principalii indicatori pentru caracterizarea nivelului calitatii folositi la S.C. RIALS.A. sunt:

   1.    Aspectul exterior al produsului care este influentat de o serie de factori:

-materia prima folosita

-modul de prelucrare (tricotare-finisare)

-calitatea cusaturilor

-simetrii

     2.   Dimensiuniile stabilite prin standarde, norme interne, caiete de sarcini.

Modul de determinare a calitatii se realizeaza in doua feluri:

-control statistic, cunoscand standardele din industria tricotajelor si confectiilor;

-control 100% (bucata cu bucata) prin care se depisteaza atat defectele ce se repeta in toate exemplarele cat si defectele care se gasesc doar in unele exemplare.

     3.   Respectarea tehnologiei. Se verifica daca s-a respectat tehnologia de fabricatie data de atelierul proiectare-cercetare si folosirea materiilor prime si materialelor impuse de normele de consum.

      4.  Ambalarea. Se verifica respectarea tehnologiei de ambalare si apoi modul de depozitare, care trebuie sa asigure integritatea produsului pana la beneficiar.

        Practic, in determinarea calitatii se porneste de la receptia materiilor prime si materialelor si se termina cu incarcarea in mijloacele de transport si expediere.

        Controlul materiilor prime se face in depozit; pentru firele aprovizionate se fac determinari ale parametrilor fizico-mecanici si se compara cu cei prevazuti in STAS-uri. Daca materiile prime sau materialele nu corespund din punct de vedere calitativ, se intocmesc procese verbale de refuz, se anunta furnizorul si i se returneaza marfa.

         Controlul tricotului metraj crud si finisat se face pe rampa CTC, incadrandu-se fiecare balot in clase de calitate corespunzatoare.

          Pentru tricoturile cu defect se intocmesc referate de constatare, cu vinovati si se stabileste destinatia tricotului respectiv.

          Piesele croite se verifica prin sondaj inainte de inceperea operatiei de confectionare.

          Produsele finite se verifica bucata cu bucata.

          In final, se supravegheaza modul de ambalare si depozitare a produselor finite, astfel incat sa se preintampine degradarea lor.

           La expediere, se verifica starea de curatenie a mijlocului de transport si se supravegheaza modul de incarcare.

            Urmarirea defectelor de calitate in fazele si sectoarele de lucru prin care trece produsul se face cu ajutorul punctelor (demeritelor) inregistrate de controlori pe faze de lucru si a proceselor verbale de constatare. Certificarea calitatii produselor se face prin “’Certificatul de calitate” care insoteste fiecare marfa atat pentru piata interna cat si pentru export si care elibereaza in functie de rezultatele controlului prin sondaj efectuat in depozitele de produse finite.

         Factori care influenteaza modificarea calitatii

         Calitatea nu poate fi considerata o categorie economica care planeaza in afara factorilor economici, iesita de sub actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr-o continua modificare si in stransa interactiune cu acesti factori economico-sociali. Calitatea poate fi situata  pe pozitia de factor de influenta asupra altor categorii economice si in special asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei.

A.Influenta factorilor tehnico-creativi

    Factorii de natura tehnica se refera la structura si starea utilajelor din dotare, de al caror randament depinde buna si eficienta desfasurare a procesului tehnologic.

    Factorii de natura creativa au o deosebita importanta in modificarea calitatii si realizarea unor produse cu un inalt grad de competivitate (design, moda, cerintele clientului).

    Spiritul creator este cel mai important element al oricarei firme. Fara el o firma devine birocratie si este guvernata de rutina. Daca este mare, sufera de compartimentizare. Devine un grup de mici birocratii luptandu-se una cu alta.

B.Influenta factorilor materiali

   O importanta deosebita o are atat calitatea materiilor prime si auxiliarele utilizate, cat si calitatea operatiilor tehnologice executate de-a lungul fluxului tehnologic.

C.Organizarea controlului calitatii productiei  si produselor

    De modul in care este organizat controlul calitatii  productiei si a produselor obtinute depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime.

     In urma controlului se ierarhizeaza factorii de influenta asupra calitatii, se evalueaza cauzele care au determinat produse de calitate inferioara astfel incat, in urma unor analize critice sa rezulte o cat mai obiectiva grupare a sortimentelor si grupelor de produse in vederea orientarii productiei catre acele sortimente care sa asigure o eficienta sporita a activitatii agentului economic.

     Este necesara introducerea in procesul de productie numai a acelor materii prime care au caracteristicile de calitate prevazute in standardele sau normele invocate de beneficiari in momentul specificarii acestor materii prime la lansarea comenzii.

     Executarea unui control riguros pe fluxul de fabricatie care sa nu permita promovarea de produse neconforme cu documentatia si tehnologia omologata, presupune o activitate sustinuta a controlorilor  de calitate.

     Acestia trebuie sa dea dovada de pregatire profesionala, experienta in profesie, capacitate de decizie si colaborare cu executantii, maiestrii, pentru solutionarea problemelor care apar si totodata, sa aiba preocupari de autoinstruire si autodepasire.

D.Influenta calificarii fortei de munca

    Calitatea produselor inseamna nu numai materii prime si materiale de calitate, utilaje si metode, ci si profesionalismul celor ce le realizeaza. Profesionist e o persoana care castiga satisfactie, impliniri, nu doar salariu.

    Perfectionarea profesionala asigura dobandirea unor rezultate profesionale in conformitate cu standardele ocupationale, asta datorita dezvoltarii cunostintelor, aptitudinilor si deprinderilor angajatilor pentru imbunatatirea bazei de cunostinte generale a firmei. De aceea RIALcauta atragerea de personal cu un inalt grad de profesionalism capabil sa raspunda exigentelor posturilor, resurse umane calificate, specializate si cu experienta in activitatile desfasurate de firma, cat si pregatirea continua a personalului pentru cresterea calificarii;

4.2.  ANALIZA DIAGNOSTIC PE DOMENIUL CALITATII PRODUCTIEI

       Pentru sintetizarea, evaluarea si ierarhizarea celor mai importante puncte Forte si Slabe ale firmei pe domeniul calitatii productiei se utilizeaza Matricea de evaluare a factorilor interni (MEFI).

      Construirea Matricii MEFI presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

1)      intocmirea unei liste cu principalii factori (10-20 de factori) de care depinde desfasurarea in bune conditii a activitatii in domeniul productie la SC RIALSA.

Identificarea punctelor forte in domeniul productiei, privind calitatea:

Puncte forte

Cauze

Efecte

1. Calitatea materialelor textile folosite ca materie prima pentru produsele Rialen

Se datoreaza experietei acumulate in domeniul textile si a colaborarii cu furnizori renumiti. Materiale folosite: bumbac, charmeuse, dantele (crasetata, snur, volanas, tesuta, galon), elasten, jersey, lycra, matase, organza, perlon poros, satin, satinette, simplex, tul, tul tesut sau brodat, vascoza, weftloc, etc.

Recunoscuti pentru calitatea produselor noastre

2. Autosoft-concept

Un nou tip de confectionare: pe marginea din dantela sunt intretesute fire extrem de fine din micro-elasten.

Lenjeria ramane invizibila si sub cea mai mulata imbracaminte, adaptandu-se datorita elasticitatii sale tuturor miscarilor. Ele isi pastreaza forma si vin perfect toata ziua.

3. Oferta diversificata de modele, materiale si culori.

RIALdispune de o gama larga de produse de foarte buna calitate, in tendintele modei        

In orice sezon produsele firmei sunt in pas cu moda

4. Raportul calitate-pret foarte bun

Produsele RIALse gasesc la un pret accesibil pentru orice buzunar, la o calitate foarte buna

Clienti fideli in toate clasele sociale

5. Aplicatii manuale

O parte a produselor beneficiaza de cusaturi si aplicatii manuale

Modele mai sofisticate

6. Rezistenta costumelor de baie

Materialele articolelor de baie sunt supuse unor solicitari extrem de mari. Resturile de transpiratie, produsele cosmetice, uleiurile prntru protectia pielii si clorul din piscine sau bazine provoaca o imbatranire prematura a acestora.

Articolele rezista in timp

7. Bumbacul- material de baza al produselor RIAL

Fibre naturale de origine vegetala.

Textilele din bumbac sunt moi, fine, se muleaza, permit aerisirea pielii, sunt absorbante si antistatice.

Datorita calitatilor sale bumbacul este usor de intretinut si purtat.

8. Sutienul dublat-BH

Sutienul cu pernite incorporate este prevazut in interior cu o captusala care confera consistenta cupelor pentru a mari optic sanii. Captusala este din mateial usor, moale, sintetic, care permite aerisirea pielii, impiedicand acumularea caldurii si nu lasa urme.

Comfort crescut, aspect fizic placut.

9. Sistemul Seamless

Inseamna fara cusaturi. Prin inovatiile realizate in domeniul tehnicii de tricotaj circular, este posibila confectionarea fara cusaturi a slipurilor si celorlalte articole de lenjerie.

Aceste articole vin ca o manusa si se muleaza extrem de placut pe piele.

10. Bretele varyform

O varianta a bretelelor, apartinand in exclusivitate firmei Rialen, extrem de confortabile. Bretelele de tip Varyform sunt primele bretele elastice care devin mai late peste umeri, fara cusaturi sau margini suprapuse.

Nu lasa urme si repartizeaza greutatea in mod uniform.

11. Proprietati fizice foarte bune

Rezistenta la scamosare, colori vii, nesifonabilitate, luciu, finete, elasticitate.

Rezistenta in timp

12. Proprietati mecanice bune

Rezistenta la rupere, comportarea buna a fibrelor la frecare(impaslirea si fenomenul de pilling apar destul de greu)

Rezistenta in timp

Identificarea punctelor slabe in domeniul productiei, privind calitatea:

Puncte slabe

Cauze

Efecte

1. Calitatea slaba a produselor firmei pana in 1990

Asocierea actualei imagini RIALcu imaginea de pana in 1990, cand calitatea produselor nu se ridica la nivelul de acum

Se creeaza o impresie gresita cu privire la numele firmei

2. Calitatea produselor nu se ridica la nivelul marilor brand-uri internationale

Calitatea relativ slaba in comparatie cu marile brand-uri internationale gen : Versace, Dolce&Gabbanna, Calvin Klein, Victoria’s Secret, etc.

Pierderea unei anumite categorii de clienti

3. Spalare manuala

Unele produse necesita spalare manuala, datorita compozitiei speciale a materialului cu fibre sensibile sau o prelucrare deosebita, cum ar fi armatura din sutien.

Aceste elemente metalice sunt supuse unor solicitari prea mari in timpul spalarii automate, se pot deforma sau pot iesi din sutien. In unele cazuri mai grave pot provoca defectiuni la masinile de spalat.

4. Aplicatii din dantela, cusaturi manuale greu de intretinut

Textilele cu aplicatii din dantela sau cusaturi manuale necesita o ingrijire deosebita.

Modele mai greu de intretinut

5. Variante de sutien push-up cu pernute de apa, destul de grele

Are incorporat pernute umplute cu apa. Sanii capata mai mult volum, dar are ca dezavantaj faptul ca aceste sutiene sunt destul de grele.

Disconfortul la purtat, datorita greutatii pernutelor cu apa.

6. Proprietati chimice scazute

Comportarea fibrelor textile la actiunea substantelor alcaline, la actiunea substantelor acide, la actiunea substantelor oxidante

Posibilitatea de distrugere a produsului

2)      atribuirea unor valori cuprinse intre 1 si 4 fiecarui factor tinand cont de faptul daca acesta este punct Forte sau Slab astfel :

- pt un factor ce reprezinta un punct Foarte Slab se acorda valoarea 1 (FFS =1)

- pt un factor ce reprezinta un punct Slab se acorda valoarea 2 (FS=2)

- pt un punct Forte (FF=3)

- pt un punct Forte Major (FFM=4)

3)   atribuirea unor coeficienti de importanta cu valori cuprinse intre 0 si 1, in functie de importanta fiecarui factor in domeniul respectiv, indiferent daca el este punct forte sau slab

4)    multiplicarea coeficientilor de importanta pentru fiecare factor cu valorile atribuite la etapa a 2-a

5)    insumarea punctajului astfel obtinut pentru toti factorii.

Concluzie :

Puterea interna a firmei poate lua valori intre 1 si 4 astfel :

1 = putere foarte mica a firmei in domeniul respectiv

2 = putere mica a firmei

2,5 = putere medie a firmei

3 = putere mare a firmei

4 = putere foarte mare a firmei

    Matricea MEFI pentru SC RIALSA

Tabel 6 – Matricea de evaluare a factorilor interni  pentru domeniul productie (MEFI)

Puncte forte/slabe

Valori acordate

Coeficienti de importanta

Multiplicarea coef cu val atribuite

1. Calitatea materialelor textile folosite ca materie prima pentru produsele Rialen

4

0,08

0,32

2. Autosoft-concept

4

0,03

0,12

3. Oferta diversificata de modele, materale si culori.

4

0,05

0,20

4. Raportul calitate-pret foarte bun

4

0,08

0,32

5. Aplicatii manuale

3

0,03

0,09

6. Rezistenta costumelor de baie

3

0,03

0,09

7. Bumbacul- material de baza al produselor Rialen

4

0,08

0,32

8. Sutienul dublat-BH

3

0,03

0,09

9. Sistemul Seamless

3

0,07

0,21

10. Bretele varyform

3

0,04

0,12

11. Proprietati fizice foarte bune

3

0,09

0,27

12. Proprietati mecanice bune

3

0,09

0,27

13. Calitatea slaba a produselor firmei pana in 1990

1

0,08

0,08

14. Calitatea produselor nu se ridica la nivelul marilor brand-uri internationale

1

0,07

0,07

15. Spalare manuala

2

0,02

0,04

16. Aplicatii din dantela, cusaturi manuale greu de intretinut

2

0,02

0,04

17. Variante de sutien push-up cu pernute de apa

2

0,02

0,04

18. Proprietati chimice scazute

1

0,09

0,09

TOTAL

-

1,00

2,78

       Punctajul obtinut de SC RIALSA este de 2,78 => pe domeniul calitatii productiei firma are o putere medie spre mare.

          Evaluarea cauzelor care au determinat obtinerea de produse de calitate inferioara

          Un punct important in analiza critica a sistemului in care functioneaza S.C. “Rialen” il constituie depistarea prin control a cauzelor care determina obtinerea de produse de calitate inferioara.

          Pentru o analiza statistica a acestor cauze se urmareste ponderea acestor cauze in obtinerea produselor de calitate inferioara in anii 2005, 2006 si primele luni ale anului 2007.

Tabelul nr. 11– cauze in obtinerea produselor de calitate inferioara

CAUZE

ANUL

UM

1

OM

2

material

3

masina

TOTAL

BUC

4487

1109

1885

7481

2005

%

60

15

25

100

BUC

4172

740

1094

6006

2006

%

70

12

18

100

BUC

1831

281

626

2738

2007

%

67

10

23

100

BUC

10490

2130

3605

16225

TOTAL

%

65

13

22

100

  

   Cauzele care au determinat obtinerea unor produse de calitate inferioara sunt:

1.Folosirea la unele locuri de munca a fortei de munca necorespunzatoare din punct de vedere al calificarii.

2.Folosirea unor materii prime si materiale necorespunzatoare.

3.Defectiuni cauzate de uzura utilajelor.

   Ponderea defectelor cauzate de om a inregistrat o oarecare scadere, dar se mentine la un nivel destul de ridicat datorita unor fluctuatii crescute a personalului, angajarii continue de personal nou.

    In ceea ce priveste ponderea defectelor datorate unor materiale de calitate necorespunzatoare, se observa o scadere datorata selectarii continue a contractantilor.

    Ponderea defectelor datorate uzurii utilajelor se mentine inca la un nivel ridicat,desi s-au inlocuit si modernizat o parte din ele

         4.3. MASURI PENTRU IMBUNATATIREA CALITATII  PRODUCTIEI

         In acest scop se poate actiona in doua directii:

I.Imbunatatirea activitatii de prevenire a aparitiei defectelor care duce la reducerea ponderii productiei cu defecte in totalul productiei si se concretizeaza in urmatoarele efecte:

1.Reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse cu defecte.

2.Scaderea cheltuielilor necesare remedierii defectelor constatate, deci se calculeaza in functie de cheltuielile necesare remedierii, daca s-ar fi aplicat masurile deja existente.

3.Imbunatatirea structurii pe calitati a productiei (cresterea ponderii produselor de calitate superioara in totalul productiei pe seama actiunii de prevenire a defectelor).

II.Imbunatatirea activitatii de identificare si remediere a defectelor, avand drept efect imbunatatirea structurii pe calitatii a productiei.

Noile masuri luate nu vor duce la evitarea pierderilor datorate defectelor, ci doar la o imbunatatire a calitatii productiei obtinute prin remedierea defectelor.

Pentru cuantificarea efectelor sub forma sporului de beneficiu se va porni de la formula generala de calcul a beneficiului.        B=q(p-c)     unde:

B=beneficiul total realizat (lei);        q=productia fizica (bucati)

p=pretul de vanzare (lei) ;                 c=costul de productie (lei)

Pentru a stabili influenta factorilor asupra beneficiului, formula generala de calcul a acestuia va fi transformata astfel:        B=q(p-c)=q(p-c)*a/a=Q*s(p-c)=Q*s*bn      unde:

Q=productia fizica totala (bucati)

s=ponderea productiei de o anumita calitate in totalul productiei realizate

bn=beneficiul unitar (lei/bucata)

           Conform relatiei B=Q*s*bn exista 3 factori de influenta de gradul I a beneficiului:

a).Q, volumul fizic al productiei

b).s, structura productiei

c).bn, beneficiul unitar

Analiza factoriala a beneficiului se realizeaza astfel:

1.Influenta volumului fizic al productiei:         D B/Q=(Q1+Q2)*s0*bn0

2.Influenta structurii productiei:                       D B/S=Q1(s1-s0)*bn0

3.Influenta beneficiului unitar:                         D B/bn=Q1*s1(bn1-bn0)

Notatie: (1)- perioada curenta si  (2)- perioada de baza

           Imbunatatirea activitatii de control a calitatii influenteaza asupra structurii productiei si implicit asupra beneficiului prin intermediul urmatorilor factori de gradul II:

a).reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse cu defecte (pd)

b).imbunatatirea structurii pe calitati a productiei (sc)

c).reducerea cheltuielilor necesare remedierii defectelor (ch r)

Sporul de beneficiu obtinut pe seama influentei acestor factori poate fi cuantificat cu ajutorul urmatoarelor formule de calcul:

1.Influenta produselor defecte:     D B/pd=-Dsd*Q1*cu0=-(sd1-sd0)*Q1*cu0      unde:

sd=modificarea ponderii produselor cu defecte in totalul productiei in urma aplicarii noilor masuri

cu0=costul unitar inainte de aplicarea noilor masuri (lei/buc.)

Q1=productia fizica realizata dupa aplicarea noilor masuri (buc.)

2.Influenta structurii pe calitati a productiei:    D B/sc=S1*Q1*bn10*S2*Q1*bn20      unde:

S1,S2=cuantificarea ponderii produselor de calitate superioara (S1) respectiv de calitate inferioara (S2) in totalul productiei, in urma aplicarii noilor masuri

bn10,bn20=beneficiul unitar aferent productiei de calitate superioara (bn10), respectiv inferioara (bn20) obtinut inainte de aplicarea noilor masuri (lei/buc.).

3.Influenta cheltuielilor necesare remedierii defectelor:     D B/ch r =ch r0*sd/sd0         unde:

ch r0=cheltuieli de remediere a defectelor inainte de aplicarea noilor masuri (mii lei)

sd0=ponderea produselor defecte in totalul productiei inainte de aplicarea noilor masuri

Pentru doua din sortimentele realizate la S.C. “Rialen” S.A. datele necesare calcularii defectelor vor fi prezentate in urmatorul tabel:

Tabel 7 – Date necesare calcularii defectelor

Nr.

Sortimente

Sutiene

Costume

 de

Baie

Crt.

Elemente

Cal I

Cal II

Total

Cal I

Cal II

Total

1.

Productia fizica (buc)

119457

294

119751

11422

9

11431

2.

Pret de vanzare    (lei)

73

65,7

-

175

157,5

-

3.

Cost unitar (lei/buc)

45

45

-

107,46

107,46

-

4.

Beneficiu unitar (lei/buc)

9

1,7

-

21,49

3,99

-

5.

Produse cu defecte  (buc)

330

25

6.

Ponderea prod cu defecte (%)

0,27

0,21

7.

Produse care beneficiaza de interventii pt. prevenirea defectelor (buc)

430

30

8.

Ponderea produselor beneficiare de prevenire a defectelor (%)

0,35

0,26

9.

Cheltuieli pt remedierea defectelor(lei)

5070

1750

            Produsele de calitatea a doua sunt reprezentate de sutiene  cu diferente de nuante intre piesele componente si costumele de baie ce prezinta zebrari neuniforme, pete din imprimare.

           Situatia produselor cu defecte si a cheltuielilor pentru remedierea acestora, pe cauze, se prezinta : 

       Tabel 8 – Defecte si cheltuieli pentru remedierea acestora

Sotiment

Sutiene

Costume

baie

pd

ch r

Pd

ch r

Cauze

Buc / %

lei

Buc / %

lei

1.Defectiuni datorate uzurii utilajelor

200

68%

1160

6

66%

475

2.Defectiuni datorate materialelor necorespunzatoare

84

28%

875

2

22%

162

3.Defectiuni legate de calificarea omului

10     

4%

450

1

12% 

95

TOTAL

    2485

     732

Productia lunii mai 2007 pe sortimente a fost estimata pe baza ritmului mediu de evolutie, luand in considerare productia efectiv realizata pe 4 luni precedente, dupa cum urmeaza:

Tabel 9 – Productia realizata pe primele 4 luni ale 2007

Sortiment

Productia

realizata

(buc.)

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Sutiene

115528

115975

119751

115916

Costume de baie

    _

5454

11422

9529

Ritmul mediu de evolutie se va determina dupa formula:

                r=[(Qfebr-Qian)+(Qmart-Qfebr)+(Qapr-Qmart)]/3

Qmai=Qapr+r   unde    rsutiene=129 bucati

                         rcost_baie=3176 bucati

Deci Qmai=115916+129=116045 bucati (sutiene)

        Qmai=9529+3176=12705 bucati (costume de baie)

Cu ajutorul datelor prezentate vor fi determinate in continuare, in functie de masurile luate, efectele economice ale perfectionarii activitatii de control, pe sortimente, astfel:

1. Pentru eliminarea defectelor cauzate de uzura utilajelor se achizitioneaza utilaje moderne pentru producerea sutienelor si costumelor de baie.

a).In cazul productiei sutienelor se reduc cu 25% produsele de calitate inferioara, ceea ce reprezinta (0,25%/0,68%=0,17% din totalul productiei acestui sortiment). In acelasi timp creste cu 0,17% productia de calitate superioara.

1’.Spor de beneficiu obtinut prin reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse defecte:

D B/pd=-116045(-0,17/100)*45=8877,44 lei

2’.Spor de beneficiu obtinut pe seama imbunatatirii structurii calitative a productiei:

D B/sc=116045(0,17/100)*9=1775,48 lei

3’.Influenta cheltuielilor necesare remedierii defectelor:

D B/ch r=1160(0,17/0,68)=290 lei

    Deci sporul de beneficiu aferent productiei de sutiene este de 1.094.292 lei.

b).Pentru productia de costume de baie, aplicarea masurii a dus la reducerea cu 25% a produselor de calitate inferioara, ceea ce reprezinta 0,16% din totalul productiei acestui sortiment (0,66%/0,25%=0,16%) si la o crestere cu 0,16% a produselor de calitate superioara.

Sporul de beneficiu va fi determinat ca si in cazul sortimentului sutiene:

1’.D B/pd=-12705(-0,16/100)*107,46=2184,44lei

2’.D B/sc=12705(0,16/100)*21,49=436,84 lei

3’.D B/ch r=475(0,16/0,66)=115,15 lei

     Sporul de beneficiu in acest caz este de 2 736,43 lei.

     In urma aplicarii primei masuri, sporul de beneficiu aferent intregii productii este de: 13 679,35 lei.

2. In ceea ce priveste propunerea facuta pentru perfectionarea de control prin instruirea personalului, studiul se face pornind de la situatia rezultata in urma aplicarii primei masuri de perfectionare.

a).In cazul productiei de sutiene

a1.Ponderea produselor cu defecte s-a redus cu 0,17% devenind 0,10% din totalul productiei.

a2.Ponderea produselor care beneficiaza de interventii de prevenire a defectelor a crescut cu 0,17% devenind 0,52% din productia totala.

a3.Cheltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu 290 lei devenind 4 780 lei.

In urma aplicarii celei de a doua masuri se presupune ca ponderea produselor de calitate inferioara se va reduce cu 10%, reprezentand din productia totala a acestui sortiment (0,04%*0,10%=0,004%). Totodata va creste cu 0,004% ponderea produselor de calitate superioara.

Sporul de beneficiu va fi determinat astfel:

1’.D B/pd=-116045(-0,004/100)*45=208,88 lei

2’.D B/sc=116045(0,004/100)*9=41,77 lei

3’.D B/ch r=450*(0,004/0,04)=45 lei

   Deci sporul de beneficiu aferent productiei de sutiene va fi de 295,65 lei.

b).In cazul productiei de costume de baie:

b1.Ponderea produselor cu defecte s-a redus cu 0,16% devenind 0,05% din totalul productiei;

b2.Ponderea produselor care beneficiaza de interventii de prevenire a defectelor a crescut cu 0,16% devenind 0,42% din productia totala.

b3.Cheltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu 115,15 lei devenind 1634,85 lei.

In cazul acestui sortiment aplicarea celei de-a doua masuri va determina o reducere a produselor cu defecte cu 10% ceea ce reprezinta (0,19%*0,12%=0,012%) 0,012% din productia totala si o crestere cu 0,012% a productiei de calitate superioara.

Sporul de beneficiu estimat a se obtine va fi calculat astfel:

1’.D B/pd=-12705(-0,012/100)*107,46=163,83 lei

2’.D B/sc=12705(0,012/100)*21,49=32,76 lei

3’.D B/ch r=95*(0,012/0,12)=9,5 lei

           Deci sporul de beneficiu la costum de baie va fi de 206,09 lei, iar sporul total la intreaga productie va fi de 501,74 lei.

In urma aplicarii acestei masuri, diferentele care apar fata de situatia initiala sunt:

a).La sutiene:

a1.Ponderea productiei de calitate inferioara se va reduce pana la 0,096%.

a2.Ponderea produselor care beneficiaza de interventii de prevenire a defectelor va creste cu 0,004%, ajungand la 0,524% din productia totala.

a3.Cheltuielile de remediere a defectelor vor scadea cu 45 lei, ajungand la 4 735 lei.

b).La costume de baie:

b1.Ponderea productiei de calitate inferioara se va reduce pana la 0,038 din totalul productiei.

b2.Ponderea produselor care beneficiaza de interventii pentru prevenirea defectelor a crescut la 0,432% din productia totala.

b3.Cheltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu 9,5  lei, devenind 1 625,35 lei.

3. O scadere a ponderii productiei de calitate inferioara se poate obtine prin dotarea laboratorului cu aparate necesare testarii materialelor inainte de a fi introduse in fabricatie.

a).Ca urmare a acestei masuri ponderea produselor de calitate inferioara la sutiene scadE cu 15% ceea ce reprezinta (0,15%/0,28%=0,042%) si in acelasi timp cresc produsele de calitate superioara cu 0,042%.    Calculul sporului de beneficiu este urmatorul:

      1’.D B/pd=-116045(-0,042/100)*45=2193,25  lei

      2’.D B/sc=116045(0,042/100)*9=438,65 lei

      3’.D B/ch r=875(0,042/0,28)=131,25 lei

      Pentru productia de beneficiu de sutiene sporul de beneficiu ca urmare a aplicarii acestei masuri va fi de 2 763,15 mii lei.

b).In cazul productiei de costum de baie, ca urmare a aplicarii  acestei masuri, ponderea productiei de calitate inferioara poate sa scada cu 10% ceea ce reprezinta (0,10/0,22=0,022%)  0,022 din totalul productiei. In acelasi timp va creste cu 0,022% ponderea produselor de calitate superioara.

Sporul de beneficiu se calculeaza astfel:

1’.D B/pd=-12705(-0,022/100)*107,46=300,36 lei

2’.D B/sc=12705(0,022/100)*21,49=60,06 lei

3’.D B/ch r=162(0,022/0,22)=16,20 lei

    Sporul de beneficiu obtinut va fi de 376,62 lei.

    Sporul total de beneficiu obtinut ca urmare a aplicarii acestei metode este de 3 139,77 lei.

     In concluzie, prin aplicarea noilor masuri se estimeaza obtinerea urmatoarelor efecte:

1.Reducerea ponderii produselor cu defecte astfel: la sutiene de la 0,27% la 0,054%, iar la costume de baie de la 0,21% la 0,016%.

2.Reducerea cheltuielilor necesare remedierii defectelor cu 466,25 lei la sutiene (devenind 4603,75 lei ) si cu 140,85 lei la costume de baie (devenind 1609,15 lei).

3.Spor de beneficiu datorat masurilor de prevenire a defectelor (exclusiv cel datorat reducerii cheltuielilor) conform urmatorului tabel:        

Tabel 10 – Sporul de beneficiu

        MASURA

Spor de beneficiu

(lei)

         Sutiene

    Costum de baie

MASURA 1

     10652,92

       2621,28

MASURA 2

       250,65

         196,59

Deci sporul total de beneficiu obtinut pe seama noilor masuri de prevenire a aparitiei defectelor este:

D B/mp=10 652,92+2 621,28+250,65+196,59=13 721,44 lei

4.Spor de beneficiu datorat masuriilor de identificare si remediere a defectelor:

D B/mir=2 631,90+360,42=2 992,32 lei

         Perfectionarea metodelor si tehnicilor de control

         Una din cerintele de baza ale cresterii nivelului calitativ al productiei si produselor o constituie si organizarea corespunzatoare a activitatii de control a calitatii.

         Asigurarea unui nivel calitativ al produselor, in corelatie permanenta cu nivelul maxim al cerintelor beneficiarilor si satisfacerea acestora intr-un grad cat mai ridicat face necesara imbunatatirea activitatii de control.

          Masurile propuse in acest scop sunt:

1.Raspunderea pentru calitatea operatiilor sa revina maistrului pentru toate locurile de munca din sfera lui de activitate. Asigurarea desfasurarii la nivel inalt calitativ al tuturor operatiilor cerute in procesul de productie reprezinta una din sarcinile de baza ale maistrilor in sectoarele pe care le conduc.

2.Grupele de control interfazic isi concentreaza activitatea in punctele cheie ale procesului tehnologic.

3.Efectuarea unui control prin sondaj asupra operatiunilor trecute sub raspunderea directa a maistrilor.

4.Extinderea autocontrolului din partea muncitorilor. Aceasta forma de control a calitatii prezinta, pe langa aspectul economic, si alte aspecte de o deosebita importanta sociala legata de psihologia muncii si anume, sporirea raspunderii muncitorilor pentru lucrarile executate.

          Aceste masuri propuse pot fi completate in continuare, in functie de cauzele care au dus la obtinerea de produse de calitate inferioara:

1).O cauza in obtinerea de produse cu calitate inferioara o reprezinta defectiunile cauzate de uzura utilajelor. Achizitionarea de utilaje noi performante inseamna insa un pas inainte in asigurarea calitatii.

2).In ceea ce priveste calitatea materiilor prime si materialelor, in comisiile de receptie trebuie numiti cei mai buni specialisti, iar laboratorul de analiza va fi dotat cu aparatura necesara testarii materialelor inainte de a fi introduse in fabricatie.

3).O masura importanta este legata de forta de munca. Personalul societatii trebuie completat numai cu personal calificat, testat in prealabil in ceea ce priveste cunostintele si aptitudinile.

         Procesul calitate se poate transforma utilizand resursa cea mai pretioasa: oamenii. Oamenii care lucreaza pentru intreprindere au adeseori cele mai bune idei pentru imbunatatirea calitatii si productivitatii. Totul este ca acesti oameni sa se simta in siguranta: sa nu se teama sa-si exprime ideile; sa nu se teama sa punaa intrebari.

         Se recomanda ca in cadrul unitatii sa se organizeze cursuri de perfectionare profesionala si instruire in domeniul asigurarii calitatii pentru intreg personalul, indiferent de pozitia pe care o ocupa.

        CONCLUZII

          In perioada analizata 2005 – 2007 activitatea desfasurata de SC RIALSA Cluj-Napoca a inregistrat unele fluctuatii atat crescatoare, cat si descrescatoare datorita factorilor interni si externi care au avut influenta asupra activitatii intreprinderii.

Evolutia vanzarilor poate fi pusa in evidenta prin intermediul cifrei de afaceri. Astfel cifra de afaceri realizata de catre S.C. RIALS.A. in perioada 2005-2007 este perezentata in figura:

Figura 5 : Evolutia cifrei de afaceri

            Datorita competitivitatii si experientei in domeniu a echipei manageriale, societatea comerciala a inregistrat un proces continuu de dezvoltare si modernizare. Aceasta se observa prin diversificarea sortimentelor de produse finite, prin capacitatea de productie tot mai mare a produselor si nu in ultimul rand, prin calitatea produselor tot mai buna.

            Astfel s-a realizat modernizarea structurii organizatorice si de productie in vederea cresterii eficientei economice, prin amenajarea unor spatii noi de productie, extinderea capacitatii de productie si realizarea unei noi structuri organizatorice a Departamentului de Asigurare a Calitatii. Aceasta din urma se datoreaza si faptului ca SC RIALSA a reusit obtinerea certificarii Sistemului de Asigurare a Calitatii ISO – 9001 in luna mai 2005.

            In urma obtinerii certificatului de calitate ISO – 9001 se asteapta si o imbunatatire majora a imaginii firmei care si pana acum s-a bucurat de o buna apreciere in randul consumatorilor.

            Extinderea volumului de desfacere pe piata interna s-a realizat prin diversificarea modurilor de distributie si imbunatatirea clauzelor din contractele de vanzare-cumparare si adaptarea colectiei proprii la cerintele pietei.

            Extinderea capacitatii de productie pentru export s-a realizat prin dezvoltarea unei grupe existente la zona Triumph si crearea unei grupe noi la zona Playtex.

            Activitatea de investitii a inregistrat o crestere continua de la infiintarea societatii si pana in prezent. Aceste investitii nu au putut fi acoperite in intregime de lichiditatile obtinute din vanzarea produselor, fiind necesara obtinerea unor contracte de imprumuturi de la banca pe termen scurt.

            Contractele de imprumuturi de la banca au avut o influenta negativa asupra activitatii financiare datorita dobanzilor mari percepute la creditele acordate.

            Pe toata perioada analizata, SC RIALSA a inregistrat performante economico-financiare notabile, incheind activitatea in fiecare an cu profit, lucru ce a permis si  repartizarea unor dividende la actionari.

            In concluzie, putem afirma ca SC RIALSA este o firma profitabila, rentabila si competitiva atat pe piata nationala, cat si pe cea externa.

          Propuneri cu privire la activitatea viitoare a SC RIALSA

          Pozitia actuala pe piata a societatii comerciale este castigata de raportul atractiv pret – calitate al produselor, dar ea va putea fi mentinuta si consolidata doar daca se va extinde activitatea si se vor pune bazele unei retele eficiente de desfacere. Lipsa retelei proprii de desfacere si lipsa unei activitati sustinute de marketing poate duce la scaderea cotei de piata a societatii.

          Campania de promovare a firmei va fi axata pe urmatoarea idee “frumusetea inseamna CALITATE”. Desi acesta nu este un slogan, consideram ca este o tema de campanie potrivita pentru ca lumea sa stie ca produsele RIALsunt recunoscute pentru calitatea lor.

          RIALare un contract de exclusivitate la domeniul publicitate cu firma Public Media Group,  care stipuleaza ca respectiva firma se va ocupa de tot ce tine de domeniul imagine generata prin publicitate. Se vor realiza spoturi video si audio care vor fi difuzate pe principalele canale media ale tarii. Tot din dorinta de a creea o imagine populara a firmei agentia va semna contracte cu alte firme ce pot asigura promovarea. De exemplu s-a semnat un contract cu trustul Media Pro prin care firma noastra va asigura o parte a premiilor castigatorilor emisiunii “Dansez pentru tine” si concursurilor zilnice organizate de Radio Pro Fm.

          De asemenea firma va sponsoriza diverse evenimente mondene si personalitati, in prezent desfasurandu-se tratative cu mai multe vedete autohtone, pentru a fi imaginea produselor Rialen, cum ar fi Andreea Banica, Corina, Iulia Vantur, Ilinca Vandici, Razvan Fodor, Cristian Chivu si Nicoleta Luciu, cea din urma fiind imaginea RIALin ultimii ani.

     Fig  6 –Nicoleta Luciu, imaginea RIAL                                  

          In afara de acestea, departamentul de publicitate al companiei va monitoriza in permanenta reactia publicului si va adapta serviciile firmei la cerintele clientilor pentru a-si respecta promisiunile.Dupa cum am aratat preturile firmei sunt acceptabile pentru toata lumea si se va tine cont ca mereu clientul sa fie multumit de raportul pret – calitate.

          Vanzarea serviciilor noastre se va face fie prin inernet, pe site-ul www.rialen.ro, fie in magazinele cu care sunt semnate contracte. Promovarea unor tineri specialisti in profilul marketing – desfacere ar putea imbunatati acest compartiment, obtinand rezultate care sa duca la cresterea lichiditatilor si la scaderea imprumuturilor pe termen scurt.

          Analiza financiara a echilibrului financiar, precum si a celei pe baza de bilant, a devenit in prezent o necesitate stringenta pentru orice intreprinzator care doreste sa cunoasca in profunzime mecanismul cash-flow-ului afacerilor sale.

          In economia de piata, analiza economico-financiara ocupa un loc deosebit de important, fiind metoda obiectiva de evaluare si prezentare a societatilor comerciale din punct de vedere economic si financiar in scopul identificarii punctelor forte si a celor slabe ale respectivelor societati.

In al doilea rand, analiza economico-financiara prin metodele sale practice constituie un instrument al managementului firmelor intrucat ofera solutii practice in prevenirea si rezolvarea problemelor in domeniile cu lipsuri si, in acelasi timp, ofera posibilitati de manifestare a actiunilor pozitive in cadrul firmelor. In acest scop se propune infiintarea unui compartiment de analiza economico-financiara, care sa colaboreze in conditii de eficienta cu compartimentul de contabilitate si sa pregateasca periodic rapoarte cu privire la evaluarea activitatii productive desfasurate de firma.

          Acest compartiment de analiza ar trebui sa urmareasca in mod operativ si sistematic nivelul indicatorilor ce releva eficienta, calitatea, profitabilitatea si rentabilitatea activitatii firmei, sa pregateasca rapoarte trimestriale sau semestriale de evaluare a acestor indicatori si sa raporteze rezultatele obtinute managerului firmei.

          In concluzie, putem afirma ca SC RIALSA are toate resursele necesare pentru a se dezvolta si a deveni o firma puternica si competitiva.

Obiective propuse pentru urmatorul an:

-deschiderea a inca doua magazine in tara, respectiv in Constanta si Sibiu

-dublarea numarului de colaboratori

-mediatizarea tot mai mult a firmei

-mentinerea unei cote de piata ridicata

-obtinerea de profit si reinvestirea lui

-extinderea tot mai mult la nivel international

                             BIBLIOGRAFIE

1.Baker J.C., Beardsley L.J.- „Multinational Companies- Use of Risk Evaluation and Profit Measurement for Capital Budgeting Decisions”, Journal of Business Finance, 1993

2. Batrancea I., Batrancea M., Barb A., Todea N. - „Analiza-diagnostic si evaluarea societatii comerciale”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998.

3. Batrancea I. - „Analiza economico-financiara”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.

4. Bratianu C.– „Management strategic”, Editura Universitaria, Craiova, 2002.

5. Buckley A. – „Multinational Finance”, Third Edition, Pretince Hall 1996

6. Caves R. – „Multinational Enterprise and Ecomonic Analysis”, New York, Cambrige University Press,1996

7. Deacanu A. - „Bilantul contabil – modele de analiza”, Editura Intelcredo, Deva, 2000

8. Eiteman D.K., Stonehill A.I. –„Business Finance”, Tenth Edition, Addison Wesley, 2004

9. Georgescu N. - „Analiza bilantului contabil”, Editura Economica, Bucuresti, 1999

10 . Gherghiu A. s.a. – “Masurarea, analizarea si optimizarea calitatii produselor

11. Giurgiu A. - „Mecanismul financiar al intreprinzatorului”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995

12. Higgins R.C. – „Analysis for Financial Management”, Irwin, Homewood, H. Boston, USA, 1992

13. Hymer S.H. –„ The International Operations of National Firms: a Study of Direct Foreign Investment”, MIT Press, Cambrige MA, 1960

14. Isaic A. – « Calitate si fiabilitate », Maniu 1995

15. Isfanescu A., Tutu A. - „Practica evaluarii economice a intreprinderii”,Buletin economic legislativ, Tribuna Economica nr. 2, Bucuresti, 1995

16. Marris R.L.- „Economic Theory of  Managerial Capitalism”, London, Macmillan, 1964

17. Nicolescu O. s.a. -« Management » Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1992

18. Oprean I. - „Bazele contabilitatii”, Editura Intelcredo, Deva, 1998

19. Panaite C. Nica, Constantin Sasu, Aurelian Iftimescu – “Managementul firmei”, Editura Condor, Chisinau, 1994

20. Sistemele calitatii in activitatea agentilor economici, Buletin economic legislativ 6/1994

21. Soare I. si Colceru A.D. – “Organizarea si conducerea sistemelor calitatii la nivel de

Intreprindere”, Tribuna Economica, Buc. 1995

22. Stancu I. - „Finante”, Editura Economica, Bucuresti, 1997

23. Stanescu C., Isfanescu A., Baicusi A. - „Analiza economico-financiara”, Ed. Economica, Bucuresti, 1996

24.TAYLOR, F.W. – “Principles of Scientific Management”, Northon & Comp. Inc., NY, 1996

25. Tedoru T. – „Asigurarea calitatii” , Supliment Tribuna 1996

26. Toma M.,Chivulescu M.-„Ghid pentru diagnostic si evaluare a intreprinderii”, Ed.CECCAR, Buc, 1993

27. Vintila G. - „Evaluarea sintetica a riscului de faliment”, Tribuna Economica nr. 8, Bucuresti, 1996

28.ZORLENTAN, Tiberiu (coord.); BURDUS, E.; CAPRARESCU, G. – „Managementul organizatie”i, Editura Economica, Bucuresti, 1998

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 618
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved