Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Analiza mijloacelor fixe

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROGRAMUL OPERATIONAL DE TARA 1997
CONCURENTA ECONOMICA – LIBERTATE SI CONSTRANGERE JURIDICA
Sistemul preturilor si tarifelor in Romania
BAZELE TEORETICE ALE CONTROLULUI FINANCIAR
DIVIZAREA BUNURILOR - World Trade Organisation in linia intai
Nevoile si Resursele -Activitatea Economica
Proiect Investitii Directe - studiu de fezabilitate - S.C. „DAFIN ” S.A.
Metode de masurare
Conceptul de prognoza si previziuni
REVOLUTIA INDUSTRIALA IN MAREA BRITANIE

TERMENI importanti pentru acest document

: analiza asigurarii cu mijloace fixe : analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe : analiza mijloacelor fixe : analiza asigurarii si utilizarii mijloacelor fixe :


Analiza mijloacelor fixe

In cadrul analizei potentialului material la nivelul unei intreprinderi un loc central il ocupa analiza mijloacelor fixe, alaturi de cea a stocurilor. Aceasta analiza a mijloacelor fixe la nivelul firmei se poate realiza atat din punct de vedere al asigurarii intreprinderii cu astfel de active, cat si din punctul de vedere al eficientei utilizarii mijloacelor fixe.

Analiza asigurarii intreprinderii cu mijloace fixe se face: din punct de vedere cantitativ (al dinamicii), din punct de vedere al structurii, din punct de vedere al starii.

1. Analiza dinamicii mijloacelor fixe

 Analiza dinamicii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

a)      Modificarea absoluta a mijloacelor fixe 

D F  = F1 – F0

unde F = valoarea mijloacelor fixe totale sau valoarea mijloacelor fixe dintr-o anumita categorie.

Mijloacele fixe din intreprindere pot fi evaluate la valoare de intrare in gestiune (cost istoric), valoare ramasa (valoare de intrare din care se deduce amortizarea calculata) si la valoare de inlocuire (valoarea actuala necesara pentru a procura un mijloc fix cu proprietati tehnice similare).

b)     Modificarea relativa a mijloacelor fixe

D F(%) = [(F1-F0)/F0] /100

Daca modificarea absoluta a mijloacelor fixe exprima cresterea sau descresterea volumului de mijloace fixe din intreprindere, modificarea relativa a lor exprima valoarea relativa a cresterii sau descresterii.

Teoretic, orice crestere de mijloace fixe poate fi apreciata ca favorabila pentru firma, aceasta pentru ca se considera ca intreprinderea dispune de capacitati suplimentare pentru a realiza noi sporuri de productie si, pe aceasta baza, cresteri ale incasarilor (cifrei de afaceri).

In practica aprecierea cresterii mijloacelor fixe trebuie facuta plecand de la corelatia dintre dimensiunea cresterii mijloacelor fixe si dimensiunea cresterii cifrei de afaceri. Astfel, se considera ca fiind favorabila doar acea crestere de mijloace fixe care determina o crestere de valoare mai mare a cifrei de afaceri (ICA > IF). In caz contrar, (ICA < IF) apreciem situatia ca nefavorabila deoarece cresterea mijloacelor fixe nu va conduce la o crestere corespunzatoare a incasarilor, sau, altfel spus, intreprinderea s-a dotat cu mijloace fixe pe care nu le utilizeaza la capacitate sau noile mijloace fixe se afla in rezerva sau conservare.

c)      Coeficientul intrarilor

KI = (I/ F) ž 100

unde I - valoarea mijloacelor fixe intrate in functiune in cursul exercitiului.

d)     Coeficientul iesirilor

KE = (E/F) ž 100

unde E - valoarea mijloacelor fixe iesite din functiune in cursul exercitiului.

e)      Coeficientul mobilitatii totale

KMT = ((I+E)/F) ž 100

Acesti indicatori exprima efortul intreprinderii pentru cresterii stocului de mijloace fixe sau reducerea acestui stoc si aprecieri asupra dimensiunii lor se fac tot in corelatie cu dinamica volumului de activitate al firmei.

2. Analiza structurii si starii mijloacelor fixe

Analiza structurii mijloacelor fixe se face plecand de la doua criterii de clasificare a acestora.

O prima clasificare a mijloacelor fixe are in vedere caracterul lor productiv si  in functie de care deosebim:

·         mijloace fixe productive (numite active) care contribuie direct la realizarea cifrei de afaceri (productiei);

·         mijloace fixe neproductive, care desi asigura conditii pentru o derulare normala a procesului de productie nu au o contributie directa, evidenta la realizarea productiei.

In functie de aceasta clasificare se poate calcula un coeficient de structura - “Ponderea mijloacelor fixe active in total mijloace fixe” (sau structura mijloacelor fixe) – dupa relatia:

gf = (Fa/ F) ž 100

unde Fa - mijloacele fixe active.

Favorabila pentru intreprindere este situatia in care acest coeficient de structura are o dinamica crescatoare, aceasta pentru ca se considera ca firma dispune de posibilitati superioare pentru a realiza noi sporuri de productie.

O a doua clasificare a mijloacelor fixe are in vedere criteriul contabil, pe categorii de mijloace fixe: cladiri si constructii speciale, masini si utilaje, aparate de masura si control, mijloace de transport etc.

Aceasta clasificare permite calculul un coeficient de structura, pe categorii:

gfi = (fi/ F) ž 100

unde fI - mijloacele fixe dintr-o anumita categorie .

Acest coeficient are utilitate in stabilirea obiectivelor politicii de investitii a firmei, in sensul ca o poate orienta spre cresterea ponderii categoriilor de mijloace fixe deficitare si restrangerea ponderii mijloacelor fixe excedentare.

Analiza starii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul indicatorilor:

1)      Coeficientul amortizarilor

KA = (A/F) ž 100

unde A - amortizarea totala calculata a mijloacelor fixe in folosinta;

Este privit ca nefavorabil un coeficient crescator in dinamica, acesta indicandu-ne ca mijloacele fixe din intreprindere sufera un proces de imbatranire, iar politica de investitii este deficitara.

Procesul de imbatranire ne indica faptul ca mijloacele fixe sunt uzate intr-o proportie inalta fizic si moral, aspect cu efecte nefavorabile asupra productivitatii (scade), asupra calitatii productiei realizate de firma (calitate inferioara) si nu in ultimul rand asupra preturilor mari de desfacere a produselor realizate de firma.

2)      Coeficientul investitiilor

KINV = (INV/ F) ž 100

unde INV - valoarea investitiilor date in folosinta in cursul anului realizate fie in regie de intreprindere, fie in antrepriza (realizate de alte intreprinderi specializate).

Situatia e favorabila daca KINV ia valori crescatoare in dinamica, altfel spus firma are o buna politica de investitii, ingrijindu-se de gradul ei de dotare tehnica si avand conditii pentru mentinerea standardului pe piata pe care actioneaza.

3)      Coeficientul modernizarilor

KMOD = (MOD/ F) ž 100

unde MOD - mijloacele fixe modernizate in cursul exercitiului.

Prin modernizare se intelege procesul prin care o serie de mijloace fixe uzate sunt aduse la un nivel tehnic superior in privinta parametrilor lor de functionare.

De regula, se apeleaza la modernizare atunci cand costurile acestei operatiuni sunt mult mai reduse in raport cu cele presupuse de achizitionarea/realizarea unui nou mijloc fix, iar rezultatele obtinute in urma modernizarii proprie mijlocul fix supus acestui proces de caracteristicile tehnice ale noilor mijloace fixe, din aceeasi categorie, aparute pe piata.

3.  Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe

Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe presupune masurarea rezultatelor obtinute de firma cu ajutorul mijloacelor fixe pe care le are in patrimoniu.

Eficienta se va masura cu ajutorul a doi indicatori:

1)      Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe;

CAF1000 = (CA/ F) ž 1000

2)      Profitul la 1000 lei mijloace fixe

PF1000 = (P/ F) ž 1000.

Daca acesti indicatori sunt crescatori in dinamica situatia firmei va fi una favorabila, semnificatia fiind aceea ca intreprinderea obtine sporuri de incasare sau profit la 1.000 lei mijloace fixe. Ambii indicatori se preteaza la analiza factoriala.

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (CAF1000) se va analiza avand in vedere faptul ca nu toate mijloacele fixe din intreprindere contribuie la realizarea ei, ci numai cele active (Fa).

CAF1000 = (CA/ F) x 1000 =(CA/ F) x 1000 x (Fa/ Fa) = (Fa/ F) x (CA/ Fa) x 1000 =

= gf ž CAF1000.

CAF1000  = gf x CAF1000

Deci, CAF1000  depinde de doi factori directi :

·         gf = ponderea mijloacelor fixe active in total mijloace fixe (factor de structura);

·         CAFa1000 = cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active (factor calitativ) .

Profitul la 1000 lei mijloace fixe (PF1000) se va analiza factorial avandu-se in vedere fluxul care genereaza profitul intreprinderii (CA – care, de altfel, este si baza maximizarii rezultatului firmei).

PF1000 = (P/ F) x1000 = (P/ F) x 1000 x (CA/ CA) = (CA/ F) x 1000 (P/CA) =

= CAF1000 x RRC.

PF1000  = CAF1000 x RRC

 Deci, PF1000 depinde si el de doi factori directi:

·         CAF1000 = cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (factor cantitativ)

·         RRC = rata rentabilitatii comerciale (factor calitativ).

Aplicatia practica 1:

Indicatori

0

1

 Cifra de afaceri - CA (mii lei)

1000

2500

 Valoarea totala a mijloacelor fixe - F (mii lei)

500

2000

Valoarea totala a mijloacelor fixe active - Fa (mii lei)

400

1500

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe -CAF1000  (lei) = (CA/ F) x 1000 (lei)

2000

1250

Structura mijloacelor fixe – gf = Fa/ F       

0,8

0,75

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active - CAFa1000  = (CA/ Fa) x 1000 (lei)

2500

1667

Modelul care va fi aplicat este:

CAF1000 = gf  x CAFa1000

a.       modificarea fenomenului analizat

DCAF1000 = CAF11000 – CAF01000 = 1250 – 2000 = - 750 lei.

b.      cuantificarea influentei factorilor

1.               D CAF1000 (gf ) = gf 1 x CAF01000 – gf0  x CAF01000 =

= 0,8 x 2500 – 0,75 x 2500 = - 2000 + 1875 = - 125 lei

2.                               D CAF1000 (CAFa1000) = gf 1 x CAFa11000 – gf 1 x CAFa01000 =

= 0,75 x 1667 – 0,75 x 2500 = 1250 – 1875 = -  625 lei

Deci, scaderea cu 750 lei a fenomenului analizat este influentata atit de factorul de structura (-125 lei), cat si de factorul CAFa1000 (- 625 lei), ponderea acestuia din urma fiind mult mai mare. Rezultatul semnifica o situatie nefavorabila pentru firma, adica o scadere a eficientei cu care sunt utilizate mijloacele fixe de catre firma. Aceasta scadere se datoreaza deci, influentei ambilor factori:

F     scaderea structurii mijloacelor fixe (factorului gF) se explica prin micsorarea ponderii mijloacelor fixe active in total mijloace fixe in perioada curenta fata de cea luata ca baza de raportare (de la 80% la 75%); acest lucru se datoreaza faptului ca mijloacele fixe active cresc, de la o perioada la alta, mai lent (de 3,75 ori – de la 400 la 1500 in perioada curenta) decat mijloacele fixe neproductive si mai repede decat CA (care se mareste doar de 2,5 ori fata de perioada de baza - de la 1000 mil. la 2500 mil.)

F     scaderea cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (CAFa1000) se explica tot printr-o diminuare a volumului desfacerilor la 1000 lei mijloace fixe, de la o perioada la alta (scade de la 2500 la 1667 lei).

Aplicatia practica 2:

Indicatori

0

1

 Cifra de afaceri - CA (mii lei)

1000

2500

 Valoarea totala a mijloacelor fixe - F (mii lei)

500

2000

Profitul - P (mii lei)

200

250

Profitul la 1000 lei mijloace fixe –

PF1000=(P/F) x 1000 (lei)

400

125

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe -CAF1000  (lei) = (CA/F) x 1000 (lei)

2000

1250

Rata rentabilitatii comerciale - RRC=P/CA

0,2

0,1

Modelul care va fi aplicat este:

PF1000 = CAF1000  x RRC.

a.       modificarea fenomenului analizat

DPF1000 = PF11000 – PF01000 = 125 – 400 =  -275 lei

b.      cuantificarea influentei factorilor

1.            DPF1000(CAF1000)  = CAF11000 x RRC0 – CAF01000 x RRC0 =

= 1250 x 0,2 – 2000 x 0,2 = 250 – 400 = - 150 lei

2.            D PF1000(RRC) = CAF11000 ž RRC1 – CAF11000 žRRC0 =

= 1250 x 0,1 – 1250 x 0,2 = 125 – 250 = -125 lei

Si in acest exemplu situatia este nefavorabila pentru firma semnificand o scadere a eficientei utilizarii mijloacelor fixe. Profitul se diminueaza cu 275 lei, la 1.000 lei mijloace fixe, aceasta influenta negativa datorandu-se ambilor factori directi (CAF1000 si RRC).

Daca in perioada de baza obtineam la 1000 lei mijloace fixe 400 lei profit, in perioada curenta la 1000 lei mijloace fixe nu se obtin decat 125 lei profit. Aceasta se explica atat prin diminuarea ratei rentabilitatii (de la 0,2 in anul baza de raportare la 0,1 in perioada curenta adica de la 20% la 10%) reflectindu-se, in urma calculelor, in micsorarea profitului la 1.000 mijloace fixe cu 125 lei, cat si scaderea valorica a desfacerilor la 1000 lei mijloace fixe (de la 2500 la 1667) diminuand profitul cu 150 lei.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1108
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved