| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
CAPITOLUL I ISTORIC 2
CAPITOLUL II NOTIUNEA SI CARACTERELE CAMBIEI
Sectiunea I NOTIUNEA CAMBIEI
Sectiunea a II-a CARACTERELE CAMBIEI
CAPITOLUL III CONDITIILE DE FORMA ALE CAMBIEI 5
CAPITOLUL IV TRANSMITEREA CAMBIEI (GIRUL)
Sectiunea I MODURI DE TRANSMITERE A CAMBIEI
Sectiunea a II-a NOTIUNEA GIRULUI
Sectiunea a III-a CONDITIILE DE VALABILITATE A GIRULUI
CAPITOLUL V PLATA CAMBIEI
Sectiunea I REGULILE GENERALE PRIVIND PLATA CAMBIEI
BIBLIOGRAFIE
Nu exista o parere generala acceptata cu privire la originea cambiei si la epoca in care se situeaza aparitia acestei institutii juridice. Este cert ca antichitatea greco-romana a cunoscut operatia care a devenit in urma continutul cambiei si anume remiterea unei sume de bani de pe o piata pe alta prin intermediul unui document care atesta varsamantul.
Insa intre "permutatio" din timpul romanilor si "cambium" din Evul Mediu nu se poate face decat o simpla analogie.
Din punct de vedere economic au fost determinanti pentru crearea cambiei urmatorii factori :
nesiguranta transporturilor;
marea densitate de monede;
interzicerea exportului de capitaluri.
Iar din punct de vedere juridic, lipsa de transmisibilitate libera a creditelor si reprezentare procesuala.
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin nu da o definitie a cambiei. Ea cuprinde insa anumite dispozitii privind cuprinsul cambiei pe baza carora se poate defini acest titlu de credit.
Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia, o suma de bani determinata, la o data precisa si in locul aratat.
Cambia implica participarea a trei persoane:
tragatorul (emitentul) este persoana care emite titlul; el da dispozitia sa se plateasca o suma de bani. Prin semnatura sa, tragatorul isi asuma obligatia de a face sa se plateasca suma de bani beneficiarului de catre tras. Emitentul inscrisului poarta denumirea de tragator, deoarece "trage" titlul asupra debitorului care este obligat sa efectueze plata;
trasul este persoana careia i se adreseaza dispozitia (ordinul) de a plati o suma de bani;
beneficiarul este persoana careia sau la ordinul careia urmeaza sa se faca plata de catre tras.
Creanta pe care o are tragatorul fata de tras, izvorata din raportul juridic fundamental stabilit intre ei, se numeste proviziunea sau acoperirea cambiei. Intrucat la randul sau tragatorul este debitor al beneficiarului, el emite cambia pentru a stinge propria sa datorie. Creanta beneficiarului fata de tragator se numeste valoare furnizata. Daca beneficiarul este si el debitorul altei persoane si doreste sa efectueze plata cu aceeasi cambie, va inscrie pe spatele cambiei mentiunea de a se plati creditorului sau la ordinul acestuia. Aceasta mentiune se numeste gir sau andosare. Beneficiarul care a inscris mentiunea este girant, iar noul beneficiar este giratar. Daca beneficiarul initial sau giratarul vor sa obtina suma in numerar inainte de termenul inscris pe cambie, ei pot recurge la scontarea cambiei, prezentand-o unei banci. Banca va retine cambia girata in favoarea ei si va plati suma inscrisa pe cambie diminuata cu taxa scontului, echivalenta cu dobanda corespunzatoare sumei si timpul ramas pana la termenul de plata a cambiei, plus comisionul.
Fiind un titlu de valoare, cambia are caracterele care sunt comune titlurilor comerciale de valoare. Dar, pe langa aceste caractere generale, cambia are si anumite caractere proprii.
Cambia este un titlu de credit. Cambia este un inscris care confera posesorului legitim dreptul de a primi suma de bani mentionata in cuprinsul sau. Plata dispusa de tragator devine exigibila dupa scurgerea unui termen de la data emiterii cambiei. Datorita acestui fapt, prin cambie se realizeaza o operatie de credit. Scadenta este unica pentru toate obligatiile cambiale rezultate din cambie.
Cambia are ca obiect plata unei sume de bani. Dispozitia tragatorului data trasului priveste plata unei sume de bani. Deci, obligatia cambiala poate avea ca obiect numai plata unei sume de bani, cu excluderea oricarei alte prestatii. De remarcat ca toate obligatiile cambiale vor avea ca obiect plata aceleiasi sume de bani, pe care tragatorul a mentionat-o in cambie, afara de cazurile cand legea prevede altfel.
Cambia este un titlu complet. Dreptul si obligatia corelativa sunt cele cuprinse in inscris. In lipsa unei mentiuni esentiale din inscris este exclusa folosirea unor elemente exterioare, chiar daca in cambie s-ar face trimitere la ele.
Cambia este un titlu la ordin. Dreptul cuprins in cambie poate fi exercitat de beneficiar sau de persoana careia acesta i-a transmis prin gir. Clauza "la ordin" este subintelesa in orice cambie. Deci, emitentul cambiei autorizeaza pe posesorul ei sa o transmita altei persoane oricand doreste si la infinit. Legea permite transmiterea cambiei si pe calea dreptului comun a cesiunii de creanta. In acest scop, in cambie trebuie sa se faca mentiunea "nu la ordin".
Cambia este un titlu abstract. Drepturile si obligatiile rezultate din cambie exista in mod valabil, independent de cauza juridica care le-a generat (raporturile fundamentale). Intrucat cambia este un titlu abstract, pentru valorificarea drepturilor si realizarea obligatiilor cambiale nu trebuie facuta dovada raporturilor fundamentale. Din moment ce a fost emisa, cambia si, implicit, drepturile si obligatiile cambiale au o existenta de sine-statatoare.
Cambia creeaza obligatii autonome. Toate obligatiile care se nasc din cambie au o existenta de sine-statatoare. Fiecare semnatura pusa pe titlu creeaza un raport juridic distinct cu regim propriu. In consecinta, viciile sau lipsurile unui raport juridic nu afecteaza valabilitatea celorlalte raporturi juridice. Astfel, daca beneficiarul transmite cambia prin gir, el isi asuma fata de dobanditor (giratar) o obligatie valabila, chiar daca dreptul sau este afectat de vicii. Tot astfel, daca o persoana (avalist) garanteaza obligatia trasului acceptant, obligatia de garantie (obligatie accesorie) este valabila, chiar daca obligatia trasului (obligatia principala) este anulabila pentru vicii de consimtamant ori incapacitate. Dar, recunoasterea valabilitatii obligatiilor cambiale are ca premisa existenta unei cambii emise cu respectarea cerintelor legii.
Cambia creeaza obligatii neconditionale. Obligatiile cambiale nu pot fi subordonate unei conditii (eveniment viitor si nesigur) ori unei contraprestatii din partea posesorului cambiei. Legea prevede nulitatea cambiei, in cazul cand ordinul de plata al trasului este conditional.
Cambia creeaza obligatii solidare. Prin specificul ei, cambia este menita sa circule. Deci, prin transmiterea cambiei pe calea girului, obligatiei initiale a tragatorului (privind acceptarea si plata cambiei de catre tras) i se adauga obligatiile succesive asumate prin semnatura proprie, de fiecare transmitator (girant) fata de dobanditor (giratar). Girul realizeaza nu numai transmiterea cambiei, ci si garantarea dobanditorilor succesivi ai cambiei. In consecinta, fiecare semnatar al cambiei se obliga la acceptarea si plata cambiei la scadenta. Obligatiile cambiale nascute din semnarea cambiei sunt solidare. Aceasta inseamna ca, la scadenta, ultimul posesor al cambiei va putea cere plata sumei de bani prevazuta in cambie de la oricare dintre semnatarii cambiei, fara a exista o ordine prestabilita.
Obligatiile cambiale sunt "cu termen", dar termenul nu se considera stabilit in interesul exclusiv al debitorului. Posesorul unei cambii nu este tinut sa primeasca plata inainte de scadenta, iar daca trasul plateste astfel o face pe riscul si pericolul sau. El poate fi expus sa plateasca din nou - desi a primit titlul in schimbul platii - catre un posesor legitim, care obtine amortizarea titlului, dovedind ca l-a pierdut.
Pentru realizarea drepturilor cambiale care nasc din raporturile cambiale, cambia constituie un titlu executoriu pentru capital si accesorii, adica dobanzi si cheltuieli. Creditorul nu are nevoie sa faca proces si sa obtina o sentinta judecatoreasca in care sa se constate creanta sa. El poate investi titlul cu formula executorie si incepe de indata formele de executare asupra patrimoniului debitorului. Opozitia la executare, pe care debitorul cambial o poate face in termen de 5 zile de la primirea somatiei, nu suspenda executarea decat daca debitorul nerecunoscandu-si semnatura se inscrie in fals sau daca nu recunoaste procura.
In lumina celor aratate, cambia apare ca un titlu la ordin complet si formal, care incorporeaza o obligatie abstracta, autonoma si neconditionata de plata a unei sume de bani de catre semnatarii cambiei, tinuti solidar pentru executarea obligatiei.
CAPITOLUL III
CONDITIILE DE FORMA ALE CAMBIEI
Mentiunile obligatorii ale cambiei
Denumirea de cambie (art.1 pct.1)
Aceasta denumire poate fi inscrisa ca titlu al inscrisului sau poate figura in cuprinsul textului, dar este obligatorie atat prezenta ei, cat si scrierea ei in aceeasi limba in care este redactata cambia.
Din formularea art.1 al legii rezulta ca nu este permisa utilizarea altei denumiri (trata, polita etc.).
Denumirea de cambie trebuie exprimata in limba folosita pentru redactarea inscrisului.
Ordinul (sau mandatul) neconditionat de a plati o suma de bani determinata, intr-o anumita moneda (art.1 pct.2).
Inscrisul trebuie sa cuprinda ordinul pe care tragatorul il da trasului de a plati beneficiarului o suma de bani determinata.
Legea nu prevede termenii care trebuie folositi. In toate cazurile, ordinul trebuie sa fie clar si precis, deoarece nu pot fi folosite alte inscrisuri pentru interpretarea inscrisului cambial.
Legea prevede expres ca ordinul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditie ori contraprestatie care afecteaza ordinul de plata atrage nulitatea cambiei.
Ordinul trebuie sa priveasca plata unei sume de bani determinate. In afara de indicarea sumei, trebuie sa se precizeze felul monedei. Fara aceasta precizare, cambia este lovita de nulitate.
Suma este indicata in litere sau in litere si in cifre. Daca suma este inscrisa atat in litere, cat si in cifre si nu exista concordanta intre cele doua indicatii, se va lua in considerare suma scrisa in litere (art.6 alin.1). Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de neconcordanta suma de plata este suma cea mai mica (art.6 alin.2).
Numele (denumirea) trasului, care trebuie sa plateasca (art.1 pct.3).
Se are in vedere numele si prenumele persoanei fizice sau, dupa caz, denumirea (firma) persoanei juridice. In cazul neindicarii trasului, cambia este lovita de nulitate.
In calitate de tras poate fi indicata orice persoana fizica sau juridica. Este posibil ca tragatorul sa se indice pe el insusi ca tras ori sa indice cumulativ (si nu alternativ) mai multe persoane trase.
Scadenta (art.1 pct.4 si art.36).
Inscrisul trebuie sa indice scadenta, adica data la care obligatia cambiala devine exigibila si posesorul cambiei poate cere plata sumei de bani mentionate in inscris.
Pentru a produce efecte, scadenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie certa, adica sa arate ziua ori termenul maxim in cadrul caruia posesorul cambiei se va prezenta la plata;
sa fie unica; legea interzice cambia cu plata in rate. O cambie cu scadente succesive este lovita de nulitate (art.36 din lege).
sa fie posibila. Cambia cu scadenta care nu este posibila este nula.
Cambia fara aratarea scadentei este socotita platibila la vedere (art.2 alin.2). Este nula cambia care mentioneaza o scadenta imposibila (de exemplu 30 februarie) sau incerta ori care prevede mai multe scadente succesive (art.32 alin.2).
Scadenta se poate infatisa in urmatoarele varietati (art.36 alin.1):
a) "la vedere" (la cerere, la prezentare). Cambia cu scadenta "la vedere" poate fi prezentata la plata chiar "in ziua emiterii ei si cel mai tarziu intr-un an de la emitere" (art.37 din lege).
b) la un anumit termen (indicat in unitati de timp - zile, saptamani, luni sau ani) de la "vedere" adica de la prezentarea pentru acceptare (sau, in cazul neacceptarii, de la data protestului);
c) la un anumit termen de la data emisiunii (calculul termenului incepe cu ziua urmatoare datei emisiunii);
d) la o data fixa (an, luna, zi). Data poate fi scrisa cu litere sau cu cifre. Prescurtarile uzuale sunt permise.
Efectele scadentei sunt urmatoarele:
numai plata la scadenta stinge obligatia trasului (art.44 alin.3);
posesorul cambiei nu poate fi silit sa primeasca plata inainte de scadenta (art.44 alin.1);
trasul care plateste inainte de scadenta o face pe riscul si pericolul sau (art. 44 alin.2);
orice actiuni rezultand din cambii impotriva acceptantului se prescriu in termen de trei ani, socotiti de la data scadentei (art.94 alin.1);
cand o cambie este platibila intr-o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua scadentei (art.45 alin.1);
in raport de scadenta se determina zilele de prezentare a cambiei la acceptare (art.24) sau la plata (art.41) si exercitarea dreptului de regres (art.48).
Locul platii (art.1 pct.5, art.2 si art.42)
Locul platii este determinat prin indicarea unei localitati. Intrucat legea cere sa se indice locul platii, se considera ca trebuie sa se arate numai localitatea, iar nu domiciliul ori sediul debitorului.
In lipsa unei aratari speciale, locul mentionat langa numele trasului este considerat locul platii (art.2 alin.3).
Daca in cambie sunt aratate mai multe locuri de plata, posesorul o poate prezenta la oricare dintre acele locuri (art.2 alin. Ultim).
Domicilierea cambiei se poate realiza printr-o clauza care indica drept loc al platii domiciliul unui tert, de regula banca la care are deschis cont. Banca domiciliata este astfel mandatata sa faca plata la scadenta si in caz de refuz tot ei i se adreseaza protestul pentru neplata, sub sanctiunea decaderii sale din drepturile de regres (art. 42 alin. 2 pct.1).
Numele beneficiarului
Absenta numelui beneficiarului provoaca nulitatea cambiei, nefiind de conceput o cambie "la purtator".
Mai multi beneficiari pot fi mentionati, cumulativ sau alternativ. In prima ipoteza ei exercita impreuna drepturile conferite de cambie, inclusiv dreptul de a transmite cambia prin gir. In cea de-a doua ipoteza, oricare beneficiar, daca poseda titlul, poate exercita singur drepturile, inclusiv dreptul de a gira cambia.
Tragatorul poate fi el insusi beneficiar. In acest caz se utilizeaza formula "platiti catre mine insumi", "platiti la ordinul meu" sau alta formula echivalenta.
Data si locul emiterii
Data emiterii trebuie sa cuprinda anul, luna si ziua. Cambia va indica o singura data a emiterii. Aceasta mentiune este opozabila tuturor pana la proba contrara.
Absenta datei emiterii atrage nulitatea cambiei (art.2 alin 1).
Locul emiterii este indicat prin mentionarea localitatii. Daca in textul cambiei nu se arata locul unde a fost emisa, ea se considera ca a fost semnata in localitatea aratata langa numele tragatorului (art.2 alin.4). Daca langa semnatura nu este indicat nici un loc, cambia este nula.
In raport de data emisiunii:
se va verifica daca tragatorul avea capacitatea juridica necesara;
se determina scadenta daca ea este indicata la un anumit termen fata de ziua emiterii (art.39);
se verifica incadrarea in termenul de decadere de trei ani pentru completarea cambiei in alb (art.12 alin.2).
Semnatura tragatorului
Tragatorul trebuie sa se semneze scriindu-si personal, cu mana, numele si prenumele (semnatura autografa si manuscris). Este posibil ca prenumele sa fie indicat numai cu initiala, dar numele trebuie sa fie scris in intregime. In cazul persoanelor juridice, tragatorul poate fi indicat prin denumirea completa a firmei, a numelui si a calitatii celui care semneaza, scrise mecanic, dar semnatura trebuie sa fie aplicata cu scrisul de mana personal al acelei persoane fizice.
Semnatura tragatorului se inscrie la sfarsitul textului cambiei.
Aceste reguli sunt aplicabile si celorlalti semnatari ai cambiei si nu doar tragatorului.
In virtutea principiului independentei semnaturilor, consacrat prin art.7, daca o semnatura este data de un incapabil, celelalte semnaturi raman valabile. Exceptie face semnatura tragatorului. Daca ea nu este legal valabila si celelalte semnaturi sunt fara efecte cambiale.
Cazurile mai importante de transmitere dupa dreptul comun sunt urmatoarele:
a) Cesiunea care se realizeaza conform regulilor din dreptul civil. Este necesara intrebuintarea ei cand titlu este creat de la inceput intr-o forma care il face inapt pentru circulatia cambiala prin inserarea clauzei "nu la ordin" si cand constituie singurul mijloc pentru realizarea unei circulatii chiar greoaie.
b) Girul efectuat dupa protest sau dupa scurgerea termenului pentru dresarea protestului. Calitatea de titlu circulabil a cambiei este destinata sa dureze pana la scadenta. Girul efectuat dupa aceasta data nu mai produce efectele unui gir propriu-zis si trebuie considerat ca un instrument pentru realizarea cesiunii creantelor cambiale.
c) Subrogarea legala, cand plata este efectuata de un intervenient, dar in afara termenelor si formelor prescrise de legea cambiei.
d) Succesiunea sau fuzionarea a doua societati prin absorbirea uneia dintre ele de catre cealalta.
Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului, toate drepturile izvorand din titlul respectiv.
Prin gir, posesorul cambiei da ordin trasului sa plateasca suma mentionata in titlu persoanei in favoarea careia a transmis cambia.
Potrivit legii, chiar daca nu a fost expres trasa la ordin, cambia este transmisibila prin gir (art.13 din lege).
Fiind un mijloc de transmitere a unor drepturi, girul este un act juridic accesoriu; el presupune existenta unei cambii valabile.
In mod obisnuit, girul intervine inainte de scadenta. In orice caz, girul trebuie sa fie anterior protestului de neplata sau datei expirarii termenului legal pentru dresarea acestui protest.
Girantul este persoana titulara a dreptului legitimata in conditiile legii si care este posesoarea titlului. Deci, primul girant este persoana indicata de catre tragator in calitate de beneficiar al cambiei. Cum giratarul poate la randu-i sa transmita prin gir drepturile dobandite, inseamna ca ulterior, al doilea girant este primul giratar; al treilea girant este al doilea giratar etc. Deci, ultimul dobanditor, care este posesorul actual al titlului, trebuie sa se legitimeze prin sirul neintrerupt de giruri, in care fiecare girant sa fie giratarul beneficiar al girului anterior.
Giratarul poate fi orice persoana, indiferent daca este o persoana straina sau care este implicata in raportul cambial (tragator, tras etc.).
Trebuie aratat ca, la fel cum emiterea cambiei se justifica prin existenta prealabila unor raporturi juridice intre persoanele implicate in raportul cambial (raporturi juridice fundamentale), tot astfel si girul are la baza un raport juridic preexistent intre giratar si girant; de exemplu, posesorul cambiei avea de platit unui creditor o suma de bani dintr-un contract de imprumut si, pentru achitarea datoriei, gireaza cambia in favoarea creditorului sau.
Transmiterea cambiei prin gir se face in conditiile legii. Pentru a fi valabil, girul trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond si de forma.
Conditiile de fond
Girul este un act juridic si deci trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale ale actului juridic. In plus, el trebuie sa indeplineasca si conditiile speciale prevazute de legea cambiala.
Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditie care afecteaza girul este socotita nescrisa (art.14 din lege). Legea interzice girul conditional pentru a proteja siguranta circulatiei cambiei.
Girul trebuie sa priveasca intreaga creanta prevazuta in titlu. Un gir partial este lovit de nulitate (art.14 alin.2 din lege). Aceasta conditie este menita sa protejeze indivizibilitatea titlului si, implicit, circulatia cambiei.
Conditiile de forma
Girul este valabil daca indeplineste conditiile de forma prevazute de lege.
Girul complet denumit si girul plin consta intr-o declaratie a girantului semnata de acesta, care cuprinde ordinul adresat debitorului principal (trasul) de a plati persoanei indicate de girant suma de bani mentionata in cambie.
Potrivit art.15 din lege, girul trebuie sa fie scris pe cambie. Daca datorita numarului mare de giruri spatiul nu este suficient, legea admite ca girul sa fie scris pe o foaie lipita la inscrisul cambial (allonge), cu excluderea unei foi separate.
In absenta unei dispozitii legale, mentiunea privind girul figureaza, de obicei, pe dosul titlului (endossement). Datorita acestui fapt, transmiterea cambiei prin gir este cunoscuta si sub numele de andosarea cambiei. Girul poate fi scris pe fata cambiei, insa cu precizarea clara a naturii operatiunii juridice, pentru a nu fi confundata cu un aval.
Girul se exprima printr-o formula adecvata: "platiti lui." ori "platiti la ordinul lui.". In cazul girului plin, aceasta formula trebuie sa cuprinda numele si prenumele, respective denumirea giratarului. Desemnarea giratarului se face dupa aceleasi reguli ca si indicarea beneficiarului.
Mentiunea cuprinzand girul trebuie insotita de semnatura autografa a girantului. Semnatura trebuie sa cuprinda elementele cerute de lege pentru orice semnatura cambiala (art.8 din lege).
Legea nu cere indicarea datei girului si nici locul unde el s-a efectuat. Mentionarea datei girului prezinta interes insa pentru stabilirea capacitatii girantului si pentru determinarea efectelor girului. Girul nedatat este prezumat a fi facut inainte de expirarea termenului stabilit de lege pentru dresarea protestului (art. 22 alin.2 din lege). Data girului va putea fi dovedita prin orice mijloc de proba admis de Codul comercial.
Cu toate ca legea nu o prevede, transmiterea cambiei prin gir impune si predarea titlului catre giratar. Numai avand posesiunea titlului, giratarul isi va putea valorifica dreptul dobandit. Totodata, prin remiterea titlului, giratarul este pus la adapost impotriva unei eventuale revocari de catre girant, prin stergerea mentiunii din titlu.
Girul in alb
Pe langa girul complet sau girul plin, legea reglementeaza si girul in alb.
Potrivit art.15 alin.2 din lege, girul in alb este girul care nu arata numele giratarului.
Girul in alb apare ca un gir ale carui conditii de forma sunt simplificate. Intr-adevar, girul in alb este valabil cu singura conditie sa existe semnatura girantului pusa pe dosul cambiei sau pe adaos (allonge). Semnatura nu poate figura pe fata cambiei, deoarece ea ar putea fi interpretata ca un aval ori acceptare a cambiei.
Prin recunoasterea girului in alb, legiuitorul urmareste sa usureze circulatia cambiei. Intrucat girul este in alb, posesorul cambiei o poate transmite printr-o simpla traditiune. In plus, neexistand numele sau mentionat pe cambia, posesorul nu isi asuma nici o raspundere fata de dobanditorii succesivi ai cambiei.
Posesorul unei cambii in alb are anumite drepturi pe care le poate exercita in conditiile art.16 alin.2 din lege.
Astfel, posesorul cambiei poate sa completeze girul cu propriul sau nume, indicandu-se ca giratar. Legea permite completarea girului si cu numele unei alte persoane careia posesorul urmareste sa-i transmita titlul. In acest caz, posesorul nu devine obligat cambial si deci nu are o raspundere cambiala.
Apoi, in locul completarii girului in alb, posesorul are dreptul sa gireze cambia mai departe, printr-un gir plin, in alb sau la purtator. Semnand cambia in calitate de girant, posesorul cambiei devine giratar al girului in alb si, in consecinta, el are drepturile si obligatiile oricarui girant.
In sfarsit, posesorul cambiei are dreptul sa predea titlul unei terte persoane, fara sa completeze girul in alb si fara sa gireze cambia. In acest caz, cambia se transmite prin simpla traditiune a titlului. Intrucat posesorul cambiei nu semneaza cambia ca girant, el nu devine obligat cambial.
Girul la purtator
In aceeasi ide, a facilitarii circulatiei cambiei, legea recunoaste si girul la purtator. Potrivit art.14 alin.3 din lege, "girul la purtator" este echivalentul unui "gir in alb". Deci, girul la purtator are valoarea si efectele juridice ale girului in alb.
Sub aspectul conditiilor de forma, girul la purtator se deosebeste de girul in alb numai in privinta desemnarii giratarului; girul in alb nu cuprinde nici o mentiune cu privire la giratar, pe cand in cazul girului la purtator, giratarul este desemnat prin calitatea sa de posesor al titlului (de exemplu, "catre prezentator").
Beneficiarul girului la purtator se legitimeaza prin prezentarea titlului. El poate transmite titlul mai departe prin simpla traditiune. Totodata, intrucat girul la purtator produce efectele girului in alb, posesorul titlului poate sa redea cambiei atributele de titlu la ordin, prin completarea girului cu numele sau ori al altei persoane, in conditiile aratate.
Prezentarea cambiei la plata
In vederea achitarii sumei de bani prevazuta in titlu, cambia trebuie prezentata la plata.
Prezentarea cambiei la plata este necesara nu numai pentru ca altfel nu se poate face plata, ci si pentru ca este o conditie indispensabila pentru dresarea in mod valabil a protestului, in cazul refuzului de plata. Totodata, prezentarea cambiei la plata este o cerinta care trebuie satisfacuta prealabil oricarei cereri de chemare in judecata.
Avand in vedere rolul pe care il indeplineste, prezentarea cambiei la plata trebuie sa fie reala si efectiva. Cel indreptatit la plata trebuie sa prezinte celui obligat cambial pentru plata sumei de bani mentionate in titlu.
Cine are dreptul la plata
Prezentarea cambiei si deci dreptul la plata il are posesorul legitim al titlului (art.43 din lege). Acesta poate fi beneficiarul indicat de tragator in cambie sau giratarul, care se legitimeaza printr-un sir neintrerupt de giruri, in conditiile legi (art.18 din lege).
Debitorul are obligatia sa verifice identitatea posesorului titlului. Daca ultimul posesor este legitimat formal in conditiile art.18 din lege, plata facuta acestuia este valabila si este liberatorie pentru debitor, chiar daca posesorul nu era capabil dupa dreptul civil sa o primeasca. In cazul unei cambii transmise prin gir, el este dator sa verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor (art.43 alin.3 din lege).
Cui se poate cere plata
Plata cambiei se poate cere, in primul rand, trasului acceptant, care este debitorul principal al cambiei (art.42 din lege). Cambia se prezinta trasului pentru plata, chiar si in cazul cand a refuzat acceptarea, deoarece refuzul acceptarii nu exclude dreptul trasului de a plati cambia.
Plata cambiei se poate cere domiciliatarului, cand acesta a fost indicat in cambie.
Potrivit legii, plata cambiei poate fi ceruta si direct de la avalistul trasului, daca exista un asemenea garant. In cazul cand avalistul refuza plata, prezentarea facuta lui si dresarea fata de el a protestului de neplata nu constituie o prezentare apta sa conserve posesorului actiunea impotriva obligatiilor de regres.
In subsidiar, cambia poate fi prezentata la plata debitorilor de regres, daca au fost indeplinite formalitatile legale
Data platii
Plata cambiei se poate cere la scadenta. Scadenta poate fi determinata la emiterea titlului (scadenta la o zi fixa sau la un anumit termen de la data emisiunii) sau poate fi determinata ulterior de posesorul cambiei (scadenta la vedere sau la un anumit termen de la vedere).
Cand scadenta este la o zi fixa sau la un anumit termen de la data emisiunii ori de la vedere, cambia trebuie prezentata la plata, fie in ziua scadentei, fie intr-una din cele doua zile lucratoare care urmeaza (art.41 din lege).
In cazul scadentei "la vedere", cambia este platibila la prezentare. Ea trebuie prezentata insa in termen de un an de la data emiterii sau, dupa caz, in termenele fixate de tragator sau girant (art.37 din lege).
Locul platii
Cambia trebuie sa fie prezentata pentru plata la locul si adresa indicata in titlu (art.42 din lege).
Potrivit legii, locul platii este localitatea aratata in cambie ori, in lipsa, cea indicata langa numele trasului.
Daca in cambie nu se indica si adresa platitorului, cambia trebuie prezentata pentru plata, dupa caz, la domiciliul trasului sau al persoanei indicate sa plateasca pentru el ori la cel al intervenientului (art.42 din lege).
Daca nu se poate identifica domiciliul trasului sau al celorlalte persoane de la care trebuie ceruta plata, posesorul are facultatea de a cere dresarea protestului de neplata oriunde in limitele comunei locului de plata (art.68 alin.2).
Prezentarea se mai poate face si la o camera de compensatie, daca atat debitorul, cat si posesorul sunt membri ai acestei camere, legea asimiland-o cu o prezentare pentru plata.
Conditiile de valabilitate a platii
Pentru a fi valabila, plata trebuie sa indeplineasca anumite conditii prevazute de lege.
a) Platitorul sa fie capabil si sa nu fi fost supus procedurii lichidarii judiciare.
b) Plata sa fie facuta numai dupa ce debitorul s-a asigurat ca posesorul cambiei este legitimat printr-un sir neintrerupt de giruri.
c) Plata sa se fi facut la scadenta. Posesorul cambiei nu este obligat sa primeasca plata inainte de scadenta. Plata anticipata se face pe riscul trasului (art.44 din lege). Debitorul va trebui, prin urmare, sa se asigure ca posesorul este titular real al dreptului cambial. Examinarea legitimarii formale nu mai este suficienta pentru a justifica plata, ci trebuie cercetata si autenticitatea girurilor, precum si capacitatea posesorului.
d) Plata sa se fi facut fara frauda sau greseala grava a platitorului.
Frauda prevazuta de art.44 din lege, cuprinde atat intelegerea frauduloasa in sensul propriu al cuvantului, intervenita intre debitor si posesorul abuziv, in scopul prejudicierii adevaratului creditor, cat si lipsa de actiune a celui ce nu refuza plata din inertie sau pentru a evita cheltuielile unui proces, daca se dovedeste ca el cunostea ca posesorul cambiei era numai aparent legitimat si ca putea sa dovedeasca acest lucru.
Greseala grava produce si ea lipsa de valabilitate a platii, daca se refera nu numai la posibilitatea pe care ar fi avut-o debitorul ca uzand de o diligenta minima sa cunoasca situatia reala, ci si la posibilitatea pe care ar fi avut-o de a-si procura dovezile necesare.
Potrivit legii, plata partiala este valabila, neputand sa fie refuzata (art.43 alin.2 din lege). In caz de refuz al unei plati partiale, posesorul cambiei este decazut din actiunea de regres pentru suma oferita si neprimita si pentru accesoriile acesteia.
Regula de mai sus se aplica platii efectuate de tras, fie ca a acceptat sau nu, de emitent (in biletele la ordin) sau de avalistii lor. Posesorul nu este obligat sa primeasca o plata partiala de la debitorii de regres (argument tras din art.43 din lege).
Acceptantul prin interventie asumand pozitia trasului si putand ca si acesta sa accepte partial, poate face o plata partiala, dar platnicul prin interventie nu, deoarece legea prevede ca plata prin interventie trebuie sa cuprinda intreaga suma ce urmeaza sa fie platita de acela in favoarea caruia se intervine (art.78 alin.2 din lege).
Primirea platii partiale nu este obligatorie, decat la scadenta, sau dupa scadenta, dar mai inainte de dresarea protestului sau de expirarea termenului pentru dresarea lui. Dupa aceste termene, neplata da dreptul posesorului sa inceapa urmarirea, iar aceasta nu mai poate fi inlaturata decat prin achitarea intregii sume.
In caz de refuz al unei plati partiale, debitorii de regres nu mai pot fi urmariti decat pentru diferenta. Plata partiala, ca si refuzul platii partiale, trebuie constatate prin protest.
Daca se face o plata partiala, trasul poate cere posesorului platit sa se faca pe cambie mentiune de aceasta plata si sa i se dea o chitanta (art.43 alin.3 din lege)
In cazul cand o cambie este platibila intr-o moneda straina care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita in moneda nationala, dupa valoarea ei in ziua scadentei (art.45 din lege).
Efectele platii cambiei
Plata la scadenta, cu indeplinirea conditiilor cerute de lege, produce efecte diferite, dupa cum ea a fost efectuata de un debitor cambial principal sau de un debitor de regres.
Daca plata este facuta de trasul acceptant, care este debitorul cambial principal, aceasta plata stinge obligatia cambiala a trasului, precum si obligatiile tuturor debitorilor cambiali (tragator, girant si avalistii acestora si ai trasului acceptant).
Aceleasi efecte se produc cand plata s-a efectuat de trasul neacceptant sau de domiciliatar, care plateste pentru tras.
Daca plata este facuta de un debitor de regres, ea stinge numai obligatiile care figureaza pe titlu dupa debitorul care a platit, adica obligatiile girantilor succesivi si avalistilor lor. O atare plata nu stinge obligatiile girantilor anteriori si nici obligatiile trasului, tragatorului si avalistilor acestora. Acesti debitori vor putea fi urmariti in temeiul cambiei.
Dovada platii cambiei
Plata cambiei se dovedeste in conditiile legii. Astfel, art.43 din lege prevede ca trasul care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de catre posesor pe titlu.
Desi legea se refera numai la tras, totusi solutia priveste pe orice debitor cambial care achita integral suma mentionata in cambie; oricare debitor care platit cambia poate pretinde posesorului remiterea cambiei cu mentiunea de achitare scrisa pe titlu.
Remiterea titlului chitantat prezinta interes nu numai pentru dovedirea platii. In cazul debitorilor de regres si avalistilor, cambia le este necesara pentru exercitarea drepturilor cambiale impotriva celor obligati fata de ei, in conditiile legii.
Avand in vedere importanta titlului chitantat pentru debitor, neremiterea titlului da dreptul debitorului sa refuze plata cambiei.
In cazul unei plati partiale, debitorul nu poate pretinde remiterea titlului, fiind necesar posesorului pentru valorificarea partii din datorie neachitata. Pentru a putea dovedi plata partiala efectuata, debitorul poate pretinde posesorului sa mentioneze pe titlu plata partiala si sa ii elibereze o chitanta (art.43 alin.3 din lege)
Consecintele neprezentarii cambiei pentru plata
Sunt cazuri cand, desi ajunsa la scadenta, totusi cambia nu este prezentata pentru plata. In scopul eliberarii debitorilor de obligatiile lor, legea recunoaste oricarui debitor cambial dreptul de a consemna suma mentionata in cambie la Casa de Economii si Consemnatiuni, pe cheltuiala si pe riscul posesorului cambiei. Recipisa privind consemnarea sumei de bani se depune la tribunalul sau la judecatoria locului de plata (art.46 din lege).
STANCIU CARPENARU - " Drept Comercial Roman" , Editura All,
1996;
ION TURCU, LIVIU POP - " Contractele Comerciale", Editura Lumina Lex, 1997;
PATRSACANU PETRU - " Drept Comercial - Cambia si biletul la ordin", Editura All, 1994
Revista de Drept Comercial - nr 12/1998, pag. 59, nr 3/1999, pag.103 si nr. 6/1999, pag.83.
Legea 58/ 1934 asupra cambiei si biletului la ordin cu modificarile sale ulterioare
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1557
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
