Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


DELIMITARI SI CONTURI PRIVIND CREANTELE SI DATORIILE PE TERMEN SCURT

Economie



+ Font mai mare | - Font mai mic



DELIMITARI SI CONTURI PRIVIND CREANTELE

SI DATORIILE PE TERMEN SCURT



1.Definirea si gruparea creantelor si datoriilor pe termen scurt

Notiune si structuri

In vederea realizarii obiectului de activitate, intreprinderea intra in relatii cu mediul economico-social. Astfel, pentru a-si asigura existentul de bunuri economice de natura activelor imobilizate, activelor circulante sau altor bunuri necesare desfasurarii propriei activitati,aceasta intra in relatii de colaborare cu terte persoane fizice sau juridice. In procesul de aprovizionare, intreprinderea cumpara bunuri economice de diverse forme de la alte persoane juridice si fizice,bunuri pentru care isi creeaza datorii; de asemenea vinde produsul activitatii sale in cadrul procesului de desfacere, proces in urma caruia rezulta creantele.

Creantele pe termen scurt reprezinta active ale intreprinderii rezultate in urma tranzactiilor cu persoane juridice sau fizice, relatii in urma carora intreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare si pentru care trebuie sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie, intr-o perioada de timp de pana la un an.

Conform Standardului International de Contabilitate IAS 39 Instrumente financiare: Recunoastere si Evaluare, creantele intreprinderii reprezinta activele financiare create de intreprindere prin furnizare de bunuri sau prestare de servicii direct sau debitor, altele decat cele ce sunt initiate cu intentia de a fi vandute imediat sau in termen scurt, care trebuie categorisite ca retinute pentru tranzactionare.

Datoriile pe termen scurt provin din tranzactiile cu persoane fizice sau juridice (cumpararea de bunuri, lucrari sau servicii, utilizarea fortei de munca, plata impozitelor si taxelor etc.), in care intreprinderea trebuie sa efectueze o plata sau o contraprestatie intr-o perioada de timp de pana la un an.

Standardul International de Contabilitate IAS 1Prezentarea Situatiilor Financiare clasifica o datorie ca datorie curenta atunci cand: (1) se asteapta sa fie achitata in cursul normal al ciclului de exploatare a intreprinderii; sau (2) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului. Datoriile comerciale trebuie clasificate ca fiind curente, indiferent de scadenta lor.

Creantele si datoriile pe termen scurt pot fi impartite in urmatoarele categorii:

creante si datorii comerciale;

creante si datorii salariale;

creante si datorii sociale;

creante si datorii fiscale;

creante si datorii diverse.

Creantele si datoriile comerciale sunt printer posturile recomandate de IAS 1 in structura minimala a bilantului. Se precizeaza ca activele si datoriile fiscale trebuie prezentate separate.

Criteriile de recunoastere a datoriilor si creantelor in bilant sunt prezentate in IAS 39. Acestea trebuie recunoscute doar atunci cand intreprinderea devine parte a unui contract si, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, are obligatia legala de a plati.

2.Creante si datorii comerciale

Creantele si datoriile comerciale reflecta relatiile intreprinderii cu alte intreprinderi legate de aprovizionareaq si desfacerea de bunuri si servicii.

Creante comerciale

Creantele comerciale reflecta drepturile intreprinderii fata de alte persoane fizice sau juridice, determinate de vanzari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii, pentru care aceasta trebuie sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie. Din categoria creantelor comerciale fac parte:

creantele rezultate din vanzarea de bunuri, prestarea de lucrari sau servicii ce fac obiectul de activitate al intreprinderii;

creantele pentru efectele de credit (comerciale);

creantele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de alta natura, descoperite la efectuarea receptiei acestora si care se imputa;

Aceste creante sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul contului 4111 Clienti. Dupa functia contabila, contul Clienti este un cont de active, iar dupa continutul economic este un cont de active circulante de natura creantelor. Se debiteaza cu drepturile fata de client pentru livrarea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor evaluate la nivelul pretului de vanzare la care se adauga si taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza in momentul incasarii contravalorii bunurilor, lucrarilor sau serviciilor vandute prin debitul conturilor de mijloace banesti sau de efecte comerciale sau, in cazul in care clientul prezinta risc de neincasare, prin trecerea acestuia din categoria clientilor certi (obisnuiti) in categoria clientilor incerti.

Tranzactia 1. Societatea comerciala AB S.A. presteaza servicii in luna ianuarie 2005 in valoare de 11.500 lei, TVA 19%. Ulterior incaseaza prin virament creanta de la client.

Facturarea serviciilor

Analiza Vanzarea de servicii determina o crestere a creantelor intreprinderii (A+), a veniturilor din exploatare (P+) si a datoriei fiscal cu privire la TVA (P+).

Factura contine:

Servicii    11.500 lei

TVA 19%    2.185 lei

Total de incasat 13.685 lei

Conturile utilizate sunt: 4111 Clienti care se debiteaza cu cresterea de creante, 704 Venituri din servicii prestate si lucrari executate, care se crediteaza cu cresterea veniturilor din exploatare si 4427 TVA colectata care se crediteaza cu cresterea datoriilor fiscale.

Formula contabila este:

4111 Clienti = % 13.685

Venituri din servicii prestate si    11.500

lucrari executate

TVA colectata 2185

Incasarea creantei

Analiza: Incasarea contravalorii creantei determina modificari in disponibilitatile banesti (A+) si in creantele intreprinderii (A-). Conturile urilizate sunt: 5121 Conturi curente la banci, care se debiteaza cu cresterea de disponibilitati si 4111 Clienti, care se crediteaza cu micsorarea creantelor.

Formula contabila este:

5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 13.685

Tot in categoria creantelor comerciale intra si efectele comerciale. Acestea sunt titluri de credit de forma cambiei, biletului de ordin sau cecului care circula intre intreprinderi si atesta angajamentul debitorului de a efectua o plata, la o data ulterioara, numita scadenta, inscrisa pe efect. Diferenta intre cambie si bilet de ordin este in legatura cu persoana care are initiativa emiterii efectului comercial.

In cazul cambiei, creditorul (tragatorul) da un ordin debitorului (trasul) de a efectua o plata catre creditor sau un tert desemnat de creditor. In cazul biletului de ordin, debitorul emite efectul comercial, angajandu-se ca va efectua plata la scadenta.

Tot in categoria creantelor comerciale poate fi inclus si contul 409 Furnizori debitori, cont de activ care inregistreaza avansurile date de intreprindere furnizorilor sai. Aceste avansuri constituie creante din momentul acordarii lor si pana in momentul aparitiei documentelor justificative ce atesta transferul dreptului de proprietate al bunului, lucrarii sau serviciului. Se debiteaza cu avansul acordat furnizorilor de bunuri, lucrari sau servicii, prin creditul contului de mijloace banesti si se crediteaza in momentul aparitiei datoriei fata de furnizori. Soldul contului este debitor si reprezinta avansurile acordate.

Datorii comerciale

Datoriile comerciale se refera la obligatiile intreprinderii fata de terte persoane fizice sau juridice, rezultate din achizitia de bunuri sau utilizarea serviciilor.

Datoriile comerciale se impart in mai multe categorii, astfel:

datorii fata de furnizorii de stocuri, lucrari si servicii;

datorii fata de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale;

datorii pentru efectele comerciale.

Aceste datorii se refera la bunurile, lucrarile si serviciile achizitionate de intreprindere, ca exemplu, materii prime, materiale, marfuri, reparatii la bunurile de folosinta indelungata, servicii telefonice, postale etc.

Evidenta acestor datorii se tine cu ajutorul contului Furnizori, care este un cont de pasiv, de datorii comerciale pe termen scurt. Se crediteaza cu valoarea nominaal a datoriei intreprinderii fata de furnizori, valoare ce cuprinde costul de achizitie al bunului, lucrarii sau serviciului la care se adauga TVA aferenta. Se debiteaza cu decontarea contravalorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor. Soldul contului este creditor si reflecta valoarea bunurilor, lucrarilor si serviciilor nedecontate. Contul Furnizori se dezvolta in analitice pe fiecare furnizor.

Tranzactia 2. Se primeste factura pentru servicii de telefonie, 100 lei, TVA 19%. Se achita furnizorii din disponibilul de la banca.

2.1. Primirea facturii pentru servicii de telefonie

Analiza: Primirea facturii de consum de servicii determina cresterea cheltuielilor (A+), la creantele fiscale (A+) si la datoriile comerciale (P+).

Factura contine:

Abonament telefonic    100 lei

TVA 19%    19 lei

Total facturat    119 lei

Conturile utilizate sunt: 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii si 4426 TVA deductibila care se debiteaza cu cresterile de cheltuieli, respectiv, de creante fiscale si 401 Furnizori care se crediteaza cu cresterea de datorii comerciale.

Formula contabila este:

% = 401 Furnizori 119

616 Cheltuieli postale si taxe de 100

telecomunicatii

4426 TVA deductibila 19

2.2. Plata furnizorului

Analiza: Plata furnizorilor produce modificari la datoriile comerciale (P-) si la disponibilitatile banesti (A-). Conturile urilizate sunt: 5121 Conturi curente la banci, ce se crediteaza cu micsorarea de activ si 401 Furnizori, se debiteaza cu micsorarea de pasiv.

Formula contabila este urmatoarea:

401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci 119

Pentru reflectarea achizitiei de active imobilizate se utilizeaza contul 404 Furnizori de imobilizari, care functioneaza similar contului 401 Furnizori.

Datoriile pentru efectele comerciale se constituie in situatia in care intreprinderea achita o datorie fata de furnizori printr-un bilet de ordin sau cec, pana la achitarea efectului la scadenta. Conturile utilizate pentru reflectarea acestir datorii dunt: 403 Efecte de platit si 405 Efecte de platit pentru imobilizari.

3.Creante si datorii salariale

Notiune si structure

Pentru realizarea obiectului de activitate al intreprinderii, alaturi de factorii materiali: mijloace fixe, stocuri si bani, este necesar si factorul munca. Munca nu este o resursa stocabila, ci se manifesta ca factor de productie. Pentru reflectarea creantelor si datoriilor referitoare la utilizarea fortei de munca, in contabilitate se utilizeaza grupa de conturi 42 Personal si conturi asimilate.

In intreprinderile romanesti, ingeneral, salariul se acorda in doua transe chenzinale. Astfel, la chenzina I (care se acorda intre 15 si 30 ale lunii curente) se plateste salariatilor o suma fixa care reprezinta aproximativ 40% din salariu.

Aceasta suma reprezinta un avans acordat salariatilor din datoria pe care urmeaza sa o constituie intreprinderea la sfarsitul lunii. Din punct de vedere al intreprinderii, acest avans reprezinta o creanta, ce se contabilizeaza in contul 425Avansuri acordate personalului. Functia contabila a acestui cont este de activ, debitandu-se cu avansul acordat salariatilor pe baza Listei de avans chenzinal. Se crediteaza cu diminuarea creantei prin retinerile din salariu, cand se determina datoria totala fata de salariati. Contul nu prezinta sold    la sfarsitul perioadei.

Pentru reflectarea datoriei intreprinderii fata de salariati se utilizeaza contul 421 Personal - salarii datorate, care este un cont de pasiv, de datorii salariale pe termen scurt. Se crediteaza cu datoria faat de salariati pe baza Statului de salarii. Se debiteaza cu retinerile din salarii pentru: avansurile acordate, impozitul pe salarii, pensia suplimentara, fondul de somaj, fondul de sanatate, alte retineri de forma ratelor, chiriilor etc. si cu creantele fata de salariati pentru lipsuri sau pagube aduse intreprinderii. La data achitarii chenzinei a-II-a (lichidarii), contul se debiteaza cu valoarea restului de plata pentru salariati. In cazul in care o parte din salariati nu-si ridica drepturile salariale in termen de trei zile, acestea se depun la banca. Ulterior, acesti salariati intocmesc o cerere catre casieria unitatii, urmata de ridicarea numerarului de la banca si de achitarea drepturilor personalului.

Drepturile cuvenite salariatilor se calculeaza conform contractelor colective sau individuale de munca, pe baza salariului tarifar si a altor drepturi si sporuri prevazute, a prezentei salariatilor preluata din condica de prezenta sau din fisele de pontaj si se impoziteaza conform Legii impozitului pe venitul global.

Tranzactia 1. In cursul lunii s-au acordatavansuri salariatilor in suma de 35.000 lei. La sfarsitul perioadei de gestiune s-au determinat datoriile totale fata de salariati in suma totala de 100.000 lei, din care s-au format urmatoarele retineri:

9,5% contributia angajatului la asigurari sociale (de pensii);

6,5% contributia angajatului la asigurari sociale de sanatate;

1% fond de somaj;

12.500 retineri datorate tertilor;

15.000 impozit pe salarii.

Acordarea avansului

Analiza Acordarea avansului chenzinal determina o scadere a disponibilului (A-) si o crestere a creantei intreprinderii fata de salariati (A+). Conturile utilizate sunt: 425 Avansuri acordate salariatilor, cont de activ, care se debiteaza cu constituirea creantei si contul 5311 Casa, cont de activ, care se crediteaza cu micsorarile numerarului.

Formula contabila este:

425 Avansuri acordate personalului = 5311 Casa in lei 35.000

Salariile datorate personalului

Analiza: Inregistrarea datoriei intreprinderii fata de salariati determina recunoasterea cheltuielilor de exploatare (A+) si cresterea datoriei salariale (P+). Conturile utilizate sunt: Cheltuieli cu salariile personalului, care se debiteaza si contul Personal - salarii datorate,care se crediteaza.

Formula contabila este:

641 Cheltuieli cu salariile = 421 Personal, salarii datorate 100.000

personalului

Retinerile din salarii

Calcule

CAS angajati = 100.000 * 9 % = 9.500 lei

Somaj angajati = 100.000 * 1% = 1.000 lei

CASS angajati = 100.000 * 6 % = 6.500 lei

Analiza:inregistrarea retinerilor din salarii determina micsorarea datoriilor salariale ale intreprinderii fata de personal (P-); micsorarea creantei privind avansul acordat (A-) si cresterea datoriilor fata de terti. Conturile utilizate sunt 421 Personal - salarii datorate, care inregistreaza o scadere si se debiteaza; contul 4312 Contributia angajatului la asigurari sociale, care inregistreaza o crestere si se crediteaza; contul 4372 Contributia angajatului la asigurarile sociale de somaj,cont pasiv, inregistreaza o crestere si se crediteaza; contul 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate, care inregistreaza o crestere, se crediteaza; contul 427 Retineri din salarii datorate tertilor, cont de pasiv, inregistreaza o crestere a datoriilor in favoarea tertilor si se crediteaza; 425 Avansuri acordate personalului, cont de activ, inregistreaza o scadere a creantei fata de salariati pentru avansul acordat (chenzina I) si se crediteaza.

Formula contabila este:

421 Personal, salarii datorate = % 79.500

4312 CAS angajat    9.500

4372 Somaj angajat    1.000

4314 CASS angajat    6.500

444 Impozit pe salarii    15.000

427 Retineri in favoarea tertilor 12.500

425 Avansuri salarii 35.000

Plata salariilor

Analiza plata catre salariati a lichidarii (chenzina a II-a) determina micsorarea numerarului din casieria intreprinderii (A-) si o scadere a datoriei fata de salariati pentru restul de plata datorat dupa efectuarea retinerilor din salarii (P-). Conturile utilizate sunt: 421 Personal - salarii datorate, inregistreaza o scadere si se debiteaza si contul 5311 Casa, cont de activ, inregistreaza o scadere si de crediteaza.

Formula contabila este:

421 Personal, salarii datorate = 5311 Casa in lei 20.500

4.Creante si datorii sociale

Pentru reflectarea datoriilor privind asigurarile sociale, in contabilitate se utilizeaza contul 431 Asigurari sociale, care se desfasoara pe patru sintetice de gradul II si anume 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale, 4312 Contributia angajatilor la asigurari sociale, 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate si 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate. Acest cont are functie contabila de pasiv si se crediteaza cu datoriile intreprinderii si ale angajatilor legate de contributia la asigurarile sociale, la pensia suplimentara si la asigurarile sociale de sanatate; se debiteaza cu sumele cuvenite salariatilor din asigurarile sociale (concedii medicale) si cu plata catre stat a datoriilor sociale ramase. Soldul contului este creditor si reflecta datoriile neplatite catre bugetul asigurarilor sociale.

Pentru reflectarea datoriilor privind protectia sociala, in contabilitate se utilizeaza contul 437 Protectie sociala,care se desfasoara pe patru sintetice de gradul II si anume 4371 Contributia societatii la protectie sociala si 4372 Contributia salariatilor la protectie sociala. Acest cont are functie contabila de pasiv si se crediteaza cu datoriile intreprinderii si ale angajatilor legate de contributia la protectie sociala; se debiteaza cu sumele cuvenite pentru facilitati de protectie sociala (subventii acordate pentru angajare de someri etc) si cu plata catre stat a datoriilor cu protectia sociala ramase. Soldul contului este creditor si reflecta datoriile neplatite catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Conform legislatiei in vigoare, contributia la protectie sociala suportata de angajator este de 3% aplicata la fondul de salarii. O cota de 1% la salariul de baza brut suporta salariatul.

Fondul asigurarilor sociale de sanatate se constituie la nivelul Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate si se calculeaza de catre fiecare intreprindere sau persoana autorizata care utilizeaza forta de munca. Procentul de 7% revine in sarcina angajatului si se aplica la intregul fond de salarii.

Conturile utilizate de catre agentii economici pentru reflectarea datoriilor legate de fondul de sanatate sunt: 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate si 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate. Ambele sunt conturi de pasiv, inregistreaza in credit datoriile angajatorului si angajatilor pentru fondul de sanatate si in debit plata acestor datorii catre Casa Nationala.

Pornind de la exemplul dat in paragraful precedent, in care datoria totala fata de salariati este de 100.000
lei, vom calcula si inregistra in contabilitate contributia la asigurarile sociale, utilizand cota de 22%' pentru conditii
normale de munca.    .
Calcule: 100.000x22% = 22.000 lei

Contributia unitatii la asigurarile sociale

Analiza: inregistrarea contributiei la asigurarile sociale determina recunoasterea cheltuielilor de exploatare (A+), contul 6451 Cheltuieli privind asigurarilesi protectia sociala se debiteaza cu cresterea de activ. Simultan cresc datoriile sociale (P+), contul 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale se crediteaza cu cresterea de pasiv.

Formula contabila este:

6451 Cheltuieli cu asigurari sociale = 4311 Contributia unitatii la 22.000

asigurari sociale

1.6. Plata asigurarilor sociale

Analiza: Plata datoriilor determina o scadere a acestora (P-), se debiteaza conturile 4311 Contributia unitatii la
asigurarile sociale
si 4312 Contributia personalului pentru asigurari sociale. Simultan are loc o scadere a
disponibilitatilor banesti (A-), se crediteaza contul 5121 Conturi curente la banci.

Formula contabila este:

% = 5121 Conturi curente la 31.500

4311 Contributia societatii la banci in lei 22.000

asigurari sociale

4312 Contributia salariatilor la    9.500

asigurari sociale

1.7. Contributiia la asigurarile sociale de sanatate

Analiza: inregistrarea contributiei angajatorului la fondul de sanatate determina cresterea datoriilor legate de fondul
de sanatate (P+), contul 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate se crediteaza. Recunoasterea cheltuielilor legate de asigurarile sociale de sanatate (A+), contul 6453 Cheltuieli privind asigurarile sociale de sanatate se debiteaza.

Calcule: 100.000 * 7% = 7.000 lei.

Formula contabila:

6453 Cheltuieli cu asigurari sociale = 4313 Contributia societatii la 7.000 lei

de sanatate asigurari sociale

1.8. Plata asigurarilor sociale de sanatate

Analiza: Decontarea contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate genereaza o scadere a disponibilitatilor banesti (A-) si o scadere a datoriilor legate de fondul de sanatate (P-). Contul 5121 Conturi curente la banci se crediteaza si conturile 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale sanatate si 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate se debiteaza

% = 5121 Conturi curente la 13.500

4313 Contributia societatii la asigurari banci in lei 7.000

sociale de sanatate

4312 Contributia salariatilor la asigurari 6.500

sociale de sanatate

1.9. Contributia unitatii la protectie sociala

Analiza: Inregistrarea contributiei la asigurarile sociale determina recunoasterea cheltuieiilor de exploatare (A+), contul 6452 Cheltuieli privind protectia sociala se debiteaza cu cresterea de activ. Simultan cresc datoriile sociale (P+), contul 4371 Contributia unitatii la protectie sociala se crediteaza cu cresterea de pasiv.

Calcule: 100.000 * 3% = 3.000

Formula contabila este:

6452 Cheltuieli cu protectie sociala = 4371 Contributia unitatii la protectie sociala 3.000 lei

1.10.Plata asigurarilor sociale

Analiza: Plata datoriilor determina o scadere a acestora (P-), se debiteaza conturile 4371 Contributia unitatii la protectie sociala si 4372 Contributia personalului pentru protectie sociala. Simultan are loc o scadere a disponibilitatilor banesti (A-), se crediteaza contul 5121 Conturi curente la banci.

Formula contabila este:

% = 5121 Conturi curente la banci 4.000

4371 Contributia societatii la in lei 3.000

protectie sociala

4372 Contributia salariatilor la    1.000

protectie sociala

5. Creante si datorii fiscale

Not iune si structuri

Creantele fiscale reprezinta drepturi ale intreprinderii fata de bugetul de stat referitoare la decontarile in : suma mai mare decat valoarea reala a datoriilor sau datorii pe care statul, conform legislatei in vigoare trebuie sa le restituie intreprinderii. Sunt incluse in categoria creantelor fiscale taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul de stat; sume din alte impozite si taxe varsate catre buget la un nivel mai ridicat decat cel real etc.

Datoriile fiscale reprezinta sume datorate de catre intreprindere bugetului de stat, datorii pentru care statul nu ofera o alta contraprestatie sau o contravaloare.

Din categoria datoriilor fiscale fac parte:

impozitul pe profit;

taxa pe valoarea adaugata datorata;

impozitul pe venit;

alte datorii fata de bugetul de stat.

Contul utilizat pentru evidentierea datoriei fata de stat legata de impozitul pe profit este contul 441 Impozitul pe profit, care este un cont de pasiv, de datorii fiscale.

Se crediteaza cu datoria fata de bugetul statului legata de impozitul pe profit datorat si se debiteaza cu plata datoriei fata de stat. Soldul este creditor si reprezinta impozitul pe profit datorat bugetului de stat. Remarca: Sunt si situafii in care, dintr-o eroare sau din alte motive, s-a calculat si s-a platit mai mult impozit fata de bugetul de stat; contul poate avea ocazional sold debitor, devenind un cont de creante.

Tranzactia 1. Intreprinderea calculeaza impozitul pe profit in suma de 5.000 lei si se achita in luna urmatoare prin contul de disponibil din banca.

1.1. Impozitul pe profit datorat

Analiza: inregistrarea impozitului pe profit determina recunoasterea cheltuielilor intreprinderii cu, impozitul pe profit (A+) si cresterea datoriei fata de stat legata de impozitul pe profit, (P+). Conturile utilizate sunt 691 Cheltuieli cu    impozitul pe profit, cu functie contabila de activ, inregistreaza o crestere si se debiteaza; contul 441 Impozitul pe profit, de pasiv, inregistreaza o crestere si se crediteaza.

Formula contabila este:

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 5000 lei

1.2. Plata impozitului pe profit

Analiza: Plata datoriei catre bugetul de stat determina o scadere a disponibilului din contul de la banca al intreprinderii (A-) si o scadere a datoriei fata de bugetul de stat pentru impozitul pe profit (P-). Conturile utilizate sunt 5121 Conturi curente la banci, cont de activ care inregistreaza o scadere si se crediteaza; contul 441 Impozitul pe profit, cont de pasiv care inregistreaza o scadere si se debiteaza.

Formula contabila este:

441 Impozit pe profit = 5121 Conturi curente la banci 5.000 lei

in lei

Taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, atasat consumului. Taxa pe valoarea adaugata este aferenta transferului de proprietate asupra bunurilor, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari. Spre deosebire de impozitul pe profit care este un impozit direct (afecteaza cheltuielile intreprinderii si implicit profitul acesteia), taxa pe valoarea adaugata nu afecteaza cheltuielile sau veniturile intreprinderilor. Acestea fac doar oficiul de a plati sau de a primi taxa pe valoarea adaugata de la stat. Consumatorul final este persoana care suporta acest impozit. Cum se explica acest lucru? Un angrosist cumpara bunuri, lucrari sau servicii de la furnizori, contabilizand separat costul bunului achizitionat de taxa pe valoarea adaugata aferenta. La randul sau, el revinde bunurile unui client, comerciant en detail, inregistrand separat pretul de vanzare (ca un venit) de TVA aferenta pretului. Diferenta intre taxa primita de la client (TVA colectata) si taxa platita furnizorilor (TVA deductibila) o plateste statului in cazul in care prima este mai mare sau o primeste de la stat in situatia inversa.

In Romania se practica actualmente doua cote de TVA. Cota normala de TVA este de 19%, cota redusa este de 9%, iar anumite operatii sunt scutite de TVA, cu sau fara drept de deducere. TVA se plateste lunar sau trimestrial, pana la data de 25 a lunii urmatoare lunii/ trimestrului pentru care se datoreaza, data dupa care se percep penalizari pentru intarziere. TVA este inscrisa separat in factura fiscala; pe baza facturilor se intocmesc jurnalul de cumparari si jurnalul de vanzari, documente ce stau la baza inregistrarii TVA in contabilitate.

Contul cu ajutorul caruia se evidentiaza taxa pe valoarea adaugata este contul sintetic de gradul I, Taxa pe valoarea adaugata, cont ce se desfasoara pe inai multe sintetice de gradul II:

4423 TVA de plata;

4424 TVA de recuperat;

4426 TVA deductibila;

4427 TVA colectata;

4428 TVA neexigibila.

Contul 4426 TVA deductibila este un cont de activ, de creante fiscale, care se debiteaza cu taxa aferenta cumpararilor de bunuri si servicii, inscrisa in factura furnizorului. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu taxa colectata si cu taxa de recuperat dupa caz. Nu prezinta sold la sfarsitul lunii.Contul 4427 TVA colectata este un cont de pasiv, de datorii fiscale, care se crediteaza cu taxa inscrisa in factura de vanzari de bunuri, lucrari sau servicii. Se debiteaza la sfarsitul lunii cu taxa deductibila si taxa de plata, dupa caz. Nu prezinta sold la sfarsitul lunii.

Contul 4423 TVA de plata este un cont de pasiv, de datorii fiscale. Se crediteaza cu taxa colectata, ca diferenta intre taxa colectata aferenta vanzarilor si taxa deductibila aferenta cumpararilor, in situatia in care prima este mai mare. Se debiteaza cu plata datoriei fata de bugetul de stat. Soldul contului este creditor si reflecta datoriile neachitate fata de bugetul de stat.

Contul 4424 TVA de recuperat este un cont de activ, de creante fiscale. Se debiteaza cu diferenta intre taxa deductibila aferenta cumpararilor (mai mare) si taxa colectata aferenta vanzarilor, mai mica. Se crediteaza in momentul recuperarii de la bugetul de stat a creantei fiscale. Soldul contului este debitor si reflecta, creanta fiscala fata de bugetul de stat.

La sfarsitul lunii, dupa reflectarea in contabilitate a tuturor tranzactiilor, conturile TVA colectata si TVA deductibila se inchid astfel:

4427 TVA colectata = % 1.000

4426 TVA deductibila    800

4423 TVA de plata    200

In cazul in care TVA deductibila este 1.200 lei, iar TVA colectata este 900 lei, procedura de incheiere este:

% = 4426 TVA deductibila 1.200

4427 TVA colectata 900

4424 TVA de recuperat    300

6. Creante si datorii diverse

Creante diverse

Vanzarea activelor imobilizate este o tranzactie mai putin frecventa, avand ca obiect acele echipamente, mijloace de transport etc. care, din diverse motive, nu mai sunt folosite de catre intreprindere. O asemenea tranzactie da nastere unui venit clasificat in contul de profit si pierdere in categoria altor venituri din exploatare, iar creanta respectiva se inregistreaza in contabilitate in contul 461 Debitori diversi. De asemenea, cu ajutorul contului Debitori diversi se evidentiaza si creantele fata de terte persoane fizice sau juridice care au adus pagube intreprinderii. Acest cont se debiteaza cu valoarea nominala a creantei fata de debitori diversi (valoarea nominala cuprinde pretul de vanzare al bunului, lucrarii sau serviciului la care se adauga TVA aferenta). Se crediteaza la incasarea creantei. Soldul contului este debitor si reflecta creantele fata de cumparatorii de active imobilizate sau fata de alte persoane fizice sau juridice care au adus un prejudiciu intreprinderii.

Tranzactia 1. S.C. ANOM1S vinde un mijloc fix la pret de vanzare de 10.000 lei, TVA 19%.

Analiza: Vanzarea mijlocului fix determina cresterea creantelor (A+), recunoasterea veniturilor din exploatare si cresterea datoriei fiscale (P+). Contul Debitori diversi se debiteaza cu cresterea de activ, contul 7583 Venituri din vanzarea activelor si din alte operatii de capital si contul 4427 TVA colectata se crediteaza cu cresterea de pasiv.

Calcule pentru factura:

Mijloc fix 10.000 lei

TVA 19% 1.900 lei

Total de incasat 11.900 lei

Formula contabila este:

461 Debitori diversi = % 11.900

7583 Venituri din cedarea activelor    10.000

4427 TVA colectata    1.900

Datorii diverse

Contul utilizat pentru evidentierea datoriilor diverse este 462 Creditori diversi. Acest cont de datorii pe termen scurt este de pasiv. Se crediteaza cu diverse datorii, de exemplu datorii privind achizitionaiea titlurilor de plasament, sume incasate si necuvenite si se debiteaza in momenml achitarii contravalorii acestora. Soldul este creditor si reprezinta datoriile neachitate.

Tranzsictia 2. S.C. ANOMIS achizitioneaza 1.000 de actiuni proprii de pe piata bursiera la un pret de cumparare de 5 lei/actiune a caror contravaloare se achita din disponibilul de la banca.

2.1. Achizitionarea actiunilor proprii

Analiza: Rascumpararea actiunilor proprii detennina modificarea valorii actiunilor proprii (A+) si a datoriilor fata de creditorii diversi (P+). Contul 502 Actiuni proprii inregistreaza o crestere si se debiteaza iar contul 462 Creditori diversi inregistreaza o crestere si se crediteaza.

Formula contabila este:

501 Actiuni proprii    = 462 Creditori diversi 5.000 lei

2.2. Plata actiunilor proprii

Analiza: Plata actiunilor proprii rascumparate determina micsorarea disponibilului din banca (A-), iar contul Conturi curenie la banci se crediteaza. Concomitent scad datoriile diverse (P-), contul Creditori diversi se debiteaza.

Formula contabila este:

462 Creditori diversi = 5121 Conturi curente la banci 5.000 lei

7. Informatii privind datoriile si creantele pe termen scurt in note

Nota 5 se refera la creantele si datoriile intreprinderii. Ele sunt prezentate toate in aceeasi nota, dar defalcate in functie de scadenta.

Pentru datorii, conform reglementarilor in vigoare se pot mentiona si informatii privind: clause legate de achitarea datoriilor si rata dobanzii aferenta imprumuturilor, datoriile pentru care s-au depus garantii sau au fost efectuate ipotecari, valoarea obligatiilor pentru care s-au constituit provizioane, valoarea obligatiilor privind pensiile.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1680
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved