Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


DINAMICA ECONOMIEI NATIONALE DUPA 1918

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Politica monetara, componenta a politicii economice
PIETE DE CAPITAL – TEST GRILA
ABORDARI CONCEPTUALE SI METODOLOGICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO -FINANCIARA
PROPRIETATEA, MUNCA SI REPARTITIA
Controlul financiar - Notiunea, rolul si functiile controlului financiar
Masurarea eficientei economice
PROGRAMUL OPERATIONAL DE TARA 1997
Analiza riscurilor asociate investitiei
EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIEI
Aspecte generale privind grupurile de societati

TERMENI importanti pentru acest document

contributia ramurilor economiei la produsul social si venitul national 1938 :

DINAMICA ECONOMIEI NATIONALE

a) Trasaturi generale

Unirea din 1918 a dus la intarirea potentialului economic al Romaniei, a creat conditiile necesare fructificarii la scara nationala a bogatiilor solului si subsolului, a accentuat ponderea industriei in ansamblul economiei nationale. Legaturile economice traditionale au capatat un cadru geografic-statal adecvat, au fost lichidate barierele vamale ridicate de fostele imperii pe teritoriul romanesc, ceea ce a asigurat pietei interne o deplina unitate.

Comparativ cu anul 1914, suprafata arabila a Romaniei a crescut de la 6,6 milioane la 14,6 milioane ha, cea acoperita cu paduri de la 2,5 milioane la 7,3 milioane ha, reteaua cailor ferate de la 4.300 km la circa 11.000 km, forta motrice a industriei s-a marit cu 235%, cele mai importante progrese inregistrandu-se in industria electrica (429,4%) si chimica (320%).

in perioada imediat urmatoare Unirii, in fata economiei romanesti se puneau doua probleme esentiale: aceea a refacerii, a vindecarii ranilor pricinuite de razboi si de ocupatia straina, si aceea a integrarii la scara nationala a tuturor ramurilor economice, a valorificarii noului cadru politico-statal faurit in 1918.

Nivelul de la care se pleca era foarte scazut: in 1919 se realiza doar 20-25% din productia anului 1913, ceea ce insemna - dupa aprecierea economistilor - o involutie de 10-15 ani. Practic, intreaga economie era dezorganizata: Romania, care inainte de razboi era unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din Europa, a fost nevoita sa importe in anul 1919 grau pentru hrana populatiei.

Politica guvernamentala s-a caracterizat prin aplicarea doctrinei „prin noi insine', care viza asigurarea independentei economice a Romaniei, modernizarea structurilor economiei nationale, prin cresterea


interventiei statului in viata economica, fapt reflectat si in sporirea ponderii ministerelor economice in structura guvernamentala.

b) Evolutia principalelor ramuri ale economiei nationale Industria a beneficiat de un sprijin sustinut din partea statului. Masurile vizand refacerea productiei au urmarit in acelasi timp si realizarea unui organism economic unitar si functional, inca din ianuarie 1919 a luat fiinta Directia Refacerii in cadrul Ministerului Industriei si Comertului, prin care guvernul s-a implicat in achizitionarea si transportul marfurilor din strainatate, acordand prioritate produselor absolut necesare economiei nationale (utilaje, materii prime etc.). Un rol important 1-a avut Societatea Nationala de Credit Industrial, constituita in 1923, care, prin politica de credite, a sprijinit dezvoltarea industriei. Cu ajutorul statului au fost infiintate mari intreprinderi metalurgice cu procese tehnologice complexe, intre care Fabrica de Sarma de la Campia Turzii (1922), Uzinele Titan-Nadrag-Calan (1924), Copsa Mica-Cugir (1925), precum si intreprinderi constructoare de masini din randul carora se remarca: Malaxa-Bucuresti (1926), I.A.R.-Brasov (1926). Potrivit datelor statistice, aproape 60% din totalul intreprinderilor industriale existente in 1930 fusesera infiintate dupa 1918.

in intervalul 1923-1938 industria romaneasca s-a dezvoltat intr-un ritm de 5,4% pe an, unul dintre cele mai ridicate din intreaga lume. in perioada interbelica, Romania ocupa primul loc in Europa si locul sase din lume la productia de petrol (nivelul maxim de extractie fiind de 8,7 milioane tone in 1936); locul al doilea in Europa la extractia de aur (5.355 kg. in 1937), dupa Suedia; acelasi loc (dupa Uniunea Sovietica) la extractia de gaze (256.491.042 mj in 1937). Romania dispunea de o industrie petroliera la nivel mondial, in ceea ce priveste extractia, prelucrarea, transportul; in rafinariile din tara se prelucra 95% din titeiul extras. Romania producea negru de fum, cauciuc sintetic, precum si opt tipuri de locomotive, vagoane de toate categoriile (calatori, marfuri, cisterne), autobuze, motoare electrice, aparate de radio, cazane cu aburi de variate tipuri, elice si piese speciale pentru constructii navale, instalatii petroliere la nivelul tehnicii mondiale. Dintre realizarile de varf ale perioadei de dupa Marea Unire se remarcau avioanele romanesti construite la I.A.R.-Brasov, cu performante similare celor produse de statele foarte dezvoltate din punct de vedere economic. Astfel, avionul I.A.R.-80 cu un plafon de 11.500 m si


o viteza de 530 km pe ora se clasa pe locul 3 in Europa, iar 1.A.R.-81 se afla, sub raportul vitezei de zbor, pe locul 4 din lume.

Potrivit aprecierilor facute de economisti, in 1938 productia autoh­tona satisfacea 80% din necesitatile de produse industriale ale Romaniei.

Transporturile au cunoscut si ele o evolutie pozitiva. S-a realizat, mai ales intre anii 1929-1933, o retea rutiera moderna, s-a introdus transportul interurban cu autobuzul (inca din 1921). Progrese importante au fost inregistrate in domeniul transporturilor feroviare, prin modernizarea sistemului de semnalizare si dirijare, acoperirea necesarului de vagoane si locomotive. S-au construit noi linii pentru caile ferate (Ilva Mica-Vatra Dornei, Caransebes-Resita, Tulcea-Babagad, Eforie Sud-Mangalia); a inceput construirea liniilor Bumbesti-Livezeni si Salva-Viseu, care se vor termina dupa anul 1944.

Romania dispunea de un important transport prin conducte (de circa 760 km) care legau zona petroliera din Valea Prahovei cu Bucurestiul, Constanta si Oltenita. De asemenea, dispunea de un transport aerian modern; in 1920 Romania a creat, impreuna cu Franta, cea dintai companie aviatica internationala din lume (pentru traseul Paris-Viena-Budapesta-Belgrad-Bucuresti-Istanbul).

Transportul pe apa era asigurat de Navigatia Fluviala Romana si de Serviciul Maritim Roman, companii care se bucurau de increderea calatorilor romani si straini.

in 1927 s-a inaugurat prima centrala telefonica automata (in Bulevardul Dacia din Bucuresti), iar prin construirea Palatului Telefoa­nelor (ca urmare a concesiunii acordate firmei americane International Telephone and Telegraph din New York), care a intrat in functiune in 1933, Romania dispunea de aparatura la nivelul tehnicii mondiale.

Agricultura a ramas principala ramura a economiei nationale, in structura proprietatii agrare s-au produs mutatii substantiale. Din cele 9.242.930 ha cat reprezentau mosiile de peste 100 ha, s-au expropriat 6.123.789 ha., adica 66,1%. Prin aplicarea reformei agrare, 1,4 milioane familii au primit 3,7 milioane ha de teren arabil, la care se adaugau 2,7 milioane ha, reprezentand izlazuri comunale. Lotul mediu al unei gospodarii taranesti era de 3,8 ha, in timp ce o gospodarie independenta din punct de vedere economic trebuia sa aiba minimum 5 ha. Proprietatea mica (sub 10 ha) detinea 73,7% din totalul suprafetei agricole a tarii. O puternica frana in calea modernizarii agriculturii a fost suprapopulatia agricola, adica


acea forta de munca disponibila din lumea satului, care nu-si gasea plasament in alte ramuri economice.

S-au depus eforturi, pe linie guvernamentala, pentru sprijinirea micilor proprietari, dar rezultatele au fost modeste. O anumita contributie au adus la dezvoltarea agriculturii Institutul de Cercetari Agronomice, Camerele de Agricultura, Consiliul Superior al Agriculturii, Institutul National de Zootehnie. A inceput productia interna de batoze, semanatori si alte masini agricole, care in 1938 satisfacea 80% din necesitatile Romaniei.

Productia la hectar a cunoscut o crestere sensibila in perioada 1921-1938 (de la 8,56 chintale la 12,5 chintale la grau, si de la 8,1 chintale la 13,6 chintale la porumb), dar ea a ramas in continuare cu mult sub media europeana. Productia globala a sporit de la 7,1 milioane tone la 13,6 milioane tone in 1929 (nivelul maxim din perioada interbelica). Romania se afla pe primul loc in Europa si pe locul al cincilea pe glob la productia totala de porumb, pe locul al patrulea din Europa si pe locul al zecelea din lume la productia de grau, pe locul intai din lume la productia de floarea soarelui.

Finantele au cunoscut evolutii fluctuante, in 1920 s-a realizat unificarea monetara prin retragerea din circulatie a rublelor (in Basarabia) si coroanelor (in Transilvania si Bucovina). Dupa repetate incercari de revalorizare a leului la cursul din 1914, in 1929 s-a realizat stabilizarea monetara la un curs de 32 de ori mai mic decat cel antebelic. Treptat, s-a inregistrat un proces de devalorizare, care a ajuns in 1936 la 36%, iar in 1938 la 56%. Leul a ramas o moneda liber-convertibila, participand la operatiunile de bursa din Europa si S.U.A.

Datoria externa a crescut de la 2,9 miliarde lei in 1921, la 141 miliarde lei in 1933 (cel mai inalt nivel), scazand apoi la 80 miliarde lei in 1938. Daca in 1933 datoria externa absorbea 38,4% din buget, in 1938 ponderea acesteia s-a redus la 7%, astfel ca achitarea ei devenise suportabila pentru contribuabilii romani, in 1941, cand Romania a suspendat plata datoriei externe, aceasta era de 63 miliarde lei. intre 1922-1940, transferul peste granita de profit si de capital, impreuna cu anuitatile datoriei publice externe, s-a ridicat la 406 miliarde lei, adica de 13,4 ori bugetul national pe anul 1938, cel mai substantial buget din perioada interbelica.

O problema cu care s-a confruntat economia romaneasca a fost aceea a capitalului strain, in 1916, ponderea acestuia in industria Romaniei (vechiul Regat) era de circa 80% (in industria petrolului procentul atingea 98%). Ca urmare a efortului de dezvoltare prin forte proprii, a cresterii


puterii economice a tarii, prezenta capitalului strain in industrie s-a redus la 37% (in industria petrolului acesta avea 70% din totalul capitalului).

Comertul exterior al Romaniei s-a aflat la un nivel foarte scazut in 1919, dupa care a cunoscut cresteri notabile. Balanta comerciala a fost in general activa, in anii crizei economice s-a practicat o politica de fortare a exportului, desi preturile produselor romanesti cunosteau o scadere sensi­bila (in anul 1929, valoarea unei tone exportate era de 4.000 lei, iar in 1932 de l .800 lei; daca in 1929 se exportau 6,6 tone de produse romanesti pentru o tona de produse straine, in 1933 raportul era de 15,6 tone pentru o tona).

Ca urmare a mutatiilor survenite in economia nationala, cerealele au pierdut primul loc la export, fiind inlocuite de produsele petroliere (cu o pondere de 42% din totalul exportului romanesc). O alta caracteristica o constituia cresterea controlului de stat asupra comertului exterior, care din 1934 viza 9/10 din totalul acestuia. In acelasi timp s-au inregistrat o crestere a importului de materii prime (de la 9,6%, in 1930, la 33,8% in 1939) si o scadere a importului de produse fabricate (de la 65%, in 1930, la 33% in 1939).

c) Economia romaneasca in 1938

Mutatiile survenite in perioada interbelica au demonstrat o evolutie pozitiva a economiei nationale, in 1938, industria ptoducatoare de mijloace de productie detinea o pondere de 45,5%, iar cea producatoare de mijloace de consum de 54,5% din totalul productiei industriale, ceea ce indica o sensibila apropiere intre cele doua mari grupe. Pe ramuri, valoarea produc­tiei se prezenta astfel: l ) chimica (inclusiv petrol); 2) metalurgica; 3) textila; 4) electrotehnica; 5) pielarie; 6) hartie si arte grafice; 7) alimentara.

Contributia ramurilor economiei nationale la produsul social si la venitul national, in 1938, era urmatoarea:

Ramura

Produsul social %

Venitul national %

Industrie

39,0

30,8

Agricultura si silvicultura

30,1

38,1

Constructii

5,4

4,4

Transporturi

6,4

6,5

Circulatia marfurilor

11,2

14,9

Alte ramuri

7,9

5,3

Ramurile neagricole (industria, constructiile, transporturile) aveau o pondere de 50,8% in produsul social si de 41,7% in venitul national. Aceste


date arata limpede ca Romania incetase sa mai fie un stat agrar, devenind un stat agrar-industrial. Predominante erau intreprinderile industriale mici. Enciclopedia Romaniei constata ca 98,8% din totalul intreprinderilor aveau mai putin de 20 de persoana, in timp ce intreprinderile cu peste 200 de persoane aveau o pondere mai mica de 0,1%. De-a lungul intregii perioade interbelice s-a mentinut o suprapopulatie rurala, adica o forta de munca disponibila in lumea satelor, care nu-si gasea plasamentul dorit in activitati economice din mediul urban.

Provinciile istorice unite in 1918 s-au integrat armonios in economia tarii, unde le era locul firesc. O atesta puternica dezvoltare, dinamismul vie­tii lor economice. Astfel, din numarul societatilor anonime industriale exis­tente in 1939 in Transilvania, aproape trei sferturi erau infiintate dupa 1918.

Indicatorul cel mai sintetic privind dezvoltarea economica a unei tari este venitul national pe locuitor, in 1938, acesta se prezenta astfel: Romania - 110 dolari (alte surse indica 94 de dolari); Turcia - 62 dolari, Grecia - 76 dolari, Portugalia - 81 dolari, Bulgaria - 89 dolari, Polonia -94 dolari, Iugoslavia - 106 dolari, Ungaria -108 dolari, Franta - 146 dolari, Anglia - 490 dolari, S.U.A. - 512 dolari (cel mai inalt din lume la acea data).

Aceste date arata limpede ca, desi era in urma unor state dezvoltate ale lumii, Romania se gasea intr-o situatie avantajoasa comparativ cu statele vecine, de care o lega un destin istoric comun.

infrangand numeroase obstacole - intre care distrugerile din timpul primului razboi mondial, ravagiile crizei economice din 1929-1933, presiunea monopolurilor straine - Romania a cunoscut in perioada interbelica o dezvoltare economica semnificativa.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 193
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved