Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


FLUCTUATIILE ECONOMICE

Economie


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EVOLUTIA MONEDEI
AGRICULTURA SI ALIMENTATIA PE GLOB
Progresul tehnic
COSTUL COMPLET SI CONTROLUL DE GESTIUNE IN CONDUCEREA INTREPRINDERII
CONTINUTUL SI CARACTERISTICILE PREVIZIUNII IN ECONOMIA CONTEMPORANA
Grafice economice
EFICIENTA SI ECHILIBRUL ECONOMIC
Marea Depresiune din 1929 vs. Criza financiara actuala Studiu de caz)
MONITORIZAREA SI CONTROLUL PROIECTULUI; FINALIZAREA PROIECTULUI
Lucrarea aplicativa - Diagnosticul global al activitatii firmei - ANALIZA ECONOMICOFINANCIARA

TERMENI importanti pentru acest document

fluctuatiile economice : : fluctuatiile economice :

FLUCTUATIILE ECONOMICE

Economia oricarei tari evolueaza fluctuant cu cresteri si scaderi mai mult sau mai putin profunde astfel incat pe termen lung inregistreaza o crestere sensibila insa de marime diferita. Aceasta evolutie are la baza cauze complexe chiar daca in anumite situatii rolul cel mai important (determinant) poate reveni numai uneia sau catorva aflate in interactiune.

In realitate exista o diversitate de fluctuatii:

·        sezoniere – determinate de factori naturali si/sau de comportamentul oamenilor care se modifica chiar in decursul unui an avand ca efect cresteri – scaderi sau modificari structurale ale cererii – ofertei agregate;

·        intamplatoare sau accidentale – determinate de fenomene naturale de anvergura (cataclisme, seceta etc.) sau sociale si politice (razboi, criza politica profunda etc);

·        ciclice determinate de mersul economiei ca urmare a schimbarilor care survin in cadrul acesteia dereglandu-i evolutia ascedenta pana cand se realizeaza corelatiile adecvate noilor stari de fapt dupa care la un interval de timp mai lung sau mai scurt situatia se repeta.

Fluctuatiile ciclice din economie au fost sesizate si studiate inca de la inceputul secolului al XIX-lea si s-a observat ca nu sunt toate de acelasi fel desi au manifestari similare. Diferentele se refera la durata si la imprejurarile concrete in care se produce aceasta dereglare a economiei cat si adaptarea sa la noua situatie pentru a realiza noi performante. Toate felurile de cicluri se desfasoara concomitent si interactioneaza intre ele. Se cunosc: cicluri lungi denumite si „seculare” sau Kondrativ dupa numele celui ce le-a facut cunoscute pentru prima data; cicluri decenale sau Juglar dupa numele celui care a aprofundat cunoasterea sa; cicluri scurte sau Kitchin (minore, mici).

1. CICLURILE ECONOMICE

Ciclul scurt. La fel ca toate celelalte cicluri are doua faze distincte:

  • Expansiunea – productia creste ca urmare a cresterii cererii agregate, agentii economici sunt optimisti pentru ca economia este pe un drum bun. Actionand pentru a castiga mai mult, firmele ajung, treptat, sa constituie stocuri spre a face fata oricand unei cereri. La un moment insa nivelul ridicat al stocurilor determina diminarea in diferite proportii a productiei intrucat satisfacerea cererii poate avea loc pe seama stocurilor;
  • Contractia - productia scade pentru ca cererea se satisface in mare masura pe seama stocurilor formate, stocurile se diminueaza treptat si pe masura ce acestea se epuizeaza se reia cresterea productiei.

Durata acestui ciclu se situeaza intre 30 si 40 de luni. In decursul acestui interval cele doua fenemone majore cresterea si descresterea productiei si stocurilor induc o multitudine de influente economice si sociale pozitive si negative (dupa caz) in dinamica societatii.

Ciclul Juglar. Mai este denumit decenal si al afacerilor. Este cel mai studiat si cunoscut. Durata sa variaza intr 6 si 12 ani. Fazele acestuia sunt: una ascedenta denumita si expansiune, avant sau faza cresterii economice (productiei); alta descedenta cunoscuta si ca recesiune, contractie sau descrestere economica.

img954

- expansiunea – conjunctura economica este favoravila, afacerile cresc, productia creste, creste gradul de ocupare a populatiei active, scade somajul, cererea agregata creste, optimismul este evident. Pentru ca se spera si mai mult, se stimuleaza cresterea cererii agregate prin diferite masuri in special prin credite de productie si consum, preturile cresc pentru a mari profitul, dar si pentru a atrage in productie noi factori care au insa calitate si eficienta mai slaba intrucat cei superiori au devenit insuficienti. In fata amenintarii cu inflatia, multi agenti din precautie si la fel anumite autoritati franeaza cresterea cererii agregate, si a investitiilor si ca urmare scade folosirea capacitatilor de productie create, scad profilul si investitiile. Se ajunge la momentul de criza economica ciclica – punctul in care curba productiei se inverseaza din spre ascendent spre descendent, s sei trece la cea de a doua faza a ciclului;

- recesiunea – productia scade repede, neincrederea se amplifica, cererea agregata scade, dificultatile firmelor se amplifica, numarul falimentelor creste, se deterioreaza cursul hartiilor de valoare, iar cursul valutar tinde sa scada, numarul somerilor creste. Pe acest fond se cauta intens solutii pentru a produce mai ieftin si in acest scop se fac investitii multe dintre acestea sprijinite puternic de stat si se contureaza o tendinta de inducere a expansiunii si incepere a unui nou ciclu economic.

In conditiile actuale cand relatiile economice dintre firmele din tari diferite si fenomenul globalizarii economiei s-au generalizat, ciclul de afaceri dintr-o tara are tendinta sa fie tot mai puternic influentat de ceea ce se intampla in economiile tarilor cu care se afala in relatii mai ales atunci cand acestea sunt ample. Uneori aceasta interactiune este ata de rapida incat nu lasa partenerilor timpul necesar pentru a concepe si aplica masurile preventive care s-ar impune si ar putea diminua efectele ne dorite.

Ciclul lung. Desi i se mai spune si secular sau Kondratief, stiinta economica il plaseaza pe o durata 40 – 60 ani si il „leaga” de durata modului tehnic de productie al societatii adica de nivelul calitativ, structura si carcateristicile factorilor de productie considerati in ansamblul lor. Modul tehnic de productie propriu unei etape isi afirma potentialul prin cresterea eficientei in decurs de 20 – 30 de ani dupa care intra in declin.

- Faza ascendenta corespunde acestei prime perioade in decursul careia cei mai multi ani se caracterizeaza prin prosperitate si crestere economica apreciabila, cresterea investitiilor, veniturilor si a ocuparii fortei de munca;

- Faza descedenta se remarca prin diminuarea cresterii economice, investitiilor,veniturilor si ocuparii in munca; anii de recesiune ai ciclurilor decenale devin mai numerosi si mai aspri, in timp ce inflatia si somajul devin mai persistente. In aceasta faza se intensifica preocuparile pentru realizarea noilor tehnici si tehnologii care vor fi proprii unui mod tehnic de productie ce va marca inceperea unui nou ciclu lung.

Un asemenea ciclu se suprapune cu mai multe cicluri Juglar si un numar mai mare de cicluri Kitchen. Ultimul ciclu de acest gen este plasat in intervalul 1948 - 1973/1974 cu faza ascedenta si apoi pana in 2005 cu faza descedenta.

2. Politici conjuncturale

Aceste politici denumite si anticilice au scopul de a asigura o mai mare stabilitate a economiei, de a evita formarea rapida a unor varfuri prea mari  de crestere a productiei si unor prapastii ale caderii acesteia, amandoua la fel de periculoase si greu de controlat si de a evita si diminua efectele negative ale ciclicitatii economiei.

Pentru interventie se recurge la mijloace precum: cheltuielile publice, sistemele de impozite si taxe, cresterea-diminuarea masei monetare, dobanzile, restrictii si facilitati la aacordarea si rambursarea creditelor etc. Verigile prinicipale in asemenea actiuni sunt statul prin organismele sale si bancile nationale. Masurile care se iau sunt, in principiu, de doua feluri - stimulative sau restrictive corespunzatoare celor doua faze ale ciclurilor economice - recesiune si expansiune.

·                     Politica cheluielilor publice - vizeaza cresterea bugetelor administratiilor centrale si locale care prin cheltuielile facute impulsioneaza cererea agregata in perioadele de recesiune, sumele „difuzandu-se” in economie prin achizitii si investitii de sta, cresterea si inmultirea indemnizatiilor de somaj, formarea fortei de munca, alocatii familiale etc.

·                    Politca monetara si de credit – In perioada de expansiune cand apar si se amplifica riscurile de inflatie si neconcordanta a ofertei cu cererea aceasta politica are caracter restrictiv si consta in cresterea dobanzilor, conditii mai dificile de obtinere a creditelor, controlul mai sever al masei monetare pentru a nu depasi anumite limite superioare. Toate acestea inhiba cresterea cererii agregate si pot inlatura sau diminua cel putin partial riscurile vizate. In perioada de recesiune aceasta politica devine stimulativa si masurile respective se iau in sens invers: scad dobanzile, se mareste masa monetara, se diminueaza restrictiile la credite etc., astfel incat unitatile economice si populatia au acces la resurse banesti sporite prin care se sustine cresterea cererii agregate.

·                     Politica fiscala actioneaza prin sistemul de impozite care in timp de recesiune se restrange lasand firmelor si populatiei resurse mai mari pe care acestea le cheltuiesc sustinand cresterea cererii, iar in decursul expansiunii se extind pentru a tempera cresterea si a alimenta bugetele cu sume menite sa acopere deficitele formate in perioada de recesiune.

Paralel cu politicile de acest gen care au in centrul preocuparilor cererea exista si s-au intensificat in ultimii ani politicile bazate pe oferta care vizeaza incitarea producatorilor prin stimulente si conditii care au ca efect cresterea ofertei agregate. Dintre acestea mentionam:

ü                  Reforme si masuri menite sa extinda si sa intensifice concurenta intre ofertanti (producatori) si liberalizarea preturilor ceea ce ar permite fiecaruia sa-si adapteze marimea si dinamica preturilor la situatia pe care o au astfel incat sa se mentina mereu pe piata si sa poata mari si diversifica oferta;

ü                  Adaptarea masurilor de asigurare permanenta a bunei functionari a pietelor ceea ce presupune: amelioararea reglementarilor ce pot restrictiona libera initiativa si asigurarea respectarii nestirbite a drepturilor de proprietate;

ü                  Crearea si intretinerea permanenta a unui mediu economic favorabil perspectivelor de profit pentru producatori care vor fi astfel incurajati sa produca mai mult si sa-si asume riscurile corespunzatoare.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 160
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved