Fiscalitatea si contabilitatea activelor Imobiliare

Fiscalitatea si contabilitatea activelor

Imobiliare

Agentii economici, prin activitatile pe care le desfasoara, sunt direct interesati sa-si sporeasca veniturile, care implicit vor avea un rol important in progresul economic, in cresterea avutiei nationale, precum si a veniturilor statului. Sarcinile si obligatiile fiscale ale acestora constituie obiectul fiscalitatii.

Fiscalitatea este definita ca un sistem de norme privitoare la stabilirea si perceperea taxelor si impozitelor de la contribuabili.

Fiscalitatea are drept fundament impozitele si taxele care sunt reglementate printr-un cadru legal al fiecarei tari. Prin aceasta este precizat un mecanism bazat pe tehnici, metode si instrumente specifice.

In totalitatea sa, fiscalitatea presupune un Sistem fiscal, care este definit ca fiind ''totalitatea impozitelor si a altor venituri prin care statul, prin organele sale specializate, le percepe in baza surselor legislative in urma carora ia nastere creanta fiscala a statului asupra contribuabililor''

Intregul aparat fiscal are menirea sa urmareasca si sa incaseze veniturile bugetare ale statului si sa combata evaziuna fiscala.

Caracteristic economiei de piata este faptul ca din ce in ce mai mult apare o apropiere intre fiscalitate si gestiunea intreprinderii.

Contabilitatea a aparut din necesitatea de a raspunde pe plan informational si decizional la problemele gestiunii elementelor patrimoniale, a situatiei financiare si a rezultatului obtinut.

Unul dintre domeniile onorate informational de contabilitate este cel fiscal. In acest domeniu, pentru contabilitate, s-a pus problema concilierii cu fiscalitatea. Nu intordeauna principiile contabile privind evaluarea si

35) Ristea, M. si colectivul - ''Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii'', Edit. Tribuna Economica, Bucuresti, 1995, pag.10.

calculul economic converg cu cele fiscale. De regula, principiile fiscale sunt subordonate in sensul prezentarii unei imagini fiscale a operatiilor, ele urmaresc, in general, stimularea sau anularea unor activitati. In acest sens, mentionam stimularea investitiilor prin diferite parghii fiscale precum: amortizarea accelerata, scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, etc.

Raporturile dintre contabilitatea, ca reprezentant al interesului intreprinderii si fiscalitate, ca reprezentat al statului, dupa parerea specialistilor, se pot grupa in doua categorii: raporturi integrate si raporturi neutrale

In ceea ce privesc raportuirle integrate se apreciaza trei probleme: impozitarea profilului, amortizarea imobilizarilor si evaluarea contabila a patrimoniului. In fapt, problema amortizarii este si ea subordonata impozitarii profilului. Nivelul amortizarii, in orice fel are loc miscarea ei, duce la efecte de sens invers asupra profilului impozabil. De fapt, amortizarea si profilul net dau puterea si capacitatea de autofinantare a unitatii patrimoniale.

Evaluarea este si ea importanta pentru exprimarea elementelor patrimoniale de activ si de pasiv, a cheltuielilor si a veniturilor si influenteaza direct amortizarea si profitul. Se poate preciza ca insusi fiscalitatea si-a insusit unul dintre principiile de baza ale contabilitatii si anume: ''sa fie aceleasi in tot cursul exercitiului financiar, precum si de la exercitiu la altul''

Conceptia si calculul amortizarii reprezinta o problema cu implicatii fiscale. Termenii in care este rezolvata isi gasesc expresie in duratele normale de utilzare, in regimurile de amortizare opozabile agentilor economici, precum si in gradul de deductibilitate a amortizarii la determinarea profilului impozabil.

Sistemul de amortizare adoptat in Romania este donimat in buna parte de interesul fiscal si mai putin de interesul mentinerii capacitatii de finantare a capitalului.

Este cunoscut ca amortizarea plus profilul sunt cele doua elemente de baza ale capacitatii de autofinantare (CAF).

36) Barbucioru, V. si Iacob, C.- ''Contabilitatea aprofundata'', Edit. Sistecch, Craiova, 1996, pag.181.

37) O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Indiferent de metoda dupa care se calculeaza, amortizarea constituie cheltuiala de exploatare, iar deductibilitatea fiscala a acestei cheltuieli este data de gradul de utilizare.

In conditiile in care I intreprindere are posibilitatea de a alege in ceea ce priveste amortizarea, interesul este cel investitional, interes care intra in competitie cu cel fiscal al statului.

In literatura de specialitate, se apreciaza, in unanimitate, ca amortizarea liniara este cea justificata, din punct de vedere economic si normala, din punct de vedere fiscal.

Din Instructiunile de aplicare a Ordononantei Guvernului nr.70/1994 nu reiese daca amortizarea se calculeaza in raport de valuarea actualizata. Precizarea facuta in acest sens este aceea ca valoarea activelornecorporale aflate in sold la inceputul anului se actualizeaza in functie de modificarea indecelui de inflatie pentru intregul an fiscal. Daca s-a produs o achizitie de activ necorporal in timpul anului fiscal, valoarea lui este actualizata in functie de modificarea indecelui de inflatie dintre luna in care a fost achizitionat si sfarsitul anului fiscal.

Pentru contribuabilii mici, amortizarea deductibila la impozitare se calculeaza in concordanta cu regulile contabile fara actualizarea mijloacelor fixe la inflatie.

Determinarea amortizarii fiscale in conditiile actualizarii valorii mijloacelor fixe in functie de modificareaa indecelui de actualizare la inflatie nu genereaza inregistrari in contabilitate. Marimea ei este luata in calculul valorii ramasa actualizata la sfarsitul anului a mijloacelor fixe, iar pe aceasta baza participarea acestor active la determinarea profilului impozabil

Problema provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor se nuanteaza in cazul activelor amortizabile. Amortizarea este o consecinta a deprecierii ireversibile, iar provizioanele sunt un efect al deprecierii reversibile.

Regimul constituirii si utilizarii provizioanelor reglementate este cel stabilit prin dispozitii legale, specializate in acest sens, elaborate de fiecare tara. Pe calea acestor provizioane se regleaza in timp raporturile cu fiscalitatea, prin sustragerea de la plata impozitelor, temporar sau definitiv, a unei parti a profilului. De aceea, ele se inscriu in categoria impozitelor

38) Ristea. M.- ''Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii'', Edit. Tribuna Economica, Bucuresti, 1995, pag. 157.

amanate

Analizate prin prisma scopului normal al provizioanelor, provizioanele reglementate nu au un temei economic si nu inscriu in exigentele imaginii fidele. In consecinta, sunt o abdicare de la principiile contabile general acceptate pentru obtinerea unei facilitati fiscale.

Discutate in plan fiscal, amortizarile si provizioanele reprezinta structuri contabile implicit integrate in cadrul intersectiei contabilitate - fiscalitate. Orice crestere sau diminuare la nivelul amortizarilor si provizioanelor are efecte inverse asupra marimii profitului impozabil.

In ceea ce priveste cea de-a doua categorie de raporturi contabilitate - fiscalitate, cele neutrale, nu genereaza probleme pentru amortizarea celor doua categorii de interese. Fiscalitatea foloseste informatia contabila ca suport pentru calcularea si decontarea impozitelor si taxelor.

Aplicarea, incepand cu 01.01.1995 a Legii nr. 27/1994, a condus la modificarea substantiala a unor categorii de impozite si taxe: impozitul pe cladiri, impozitul pe teren si taxa asupra mijloacelor de transport.

Prin aceasta lege se prevede ca persoanele fizice, personale juridice, asociatiile familiale, asociatiile agricole, institutiile publice, fundatiile, unitatile de cult, filiale, sucursale si reprezentantele autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei, apartinand persoanelor fizice si juridice straine au obligatia de a plati impozitele si taxele locale.

Impozitul pe cladiri este annual si se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in propietatea acestora, indeferent de locul unde acestea sunt situate si de destinatia acestora. Acest impozit se calculeaza prin aplicarea cotei de 1,5% asupra valorii la care sunt inscrise cladirile in evidenta contribuabililor mai sus mentionati.

Impozitul annual pe cladiri se plateste trimestrial in rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Nu sunt supuse impozitului cladirile institutiilor publice, cu exceptia celor folosite in alte scopuri: cladirile care potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura si arheologie, precum si muzeele si casele memoriale, cu exceptia spatiilor acestora folosite in alte scopuri; cladirile care prin destinatie contituie lacasul de cult apartinand cultelor recunoscute de lege.

In cazul impozitului pe terenuri, obiectul impunerii il constituie terenurile aflate in apropierea contribuabililor, precum si terenurile ocupate de cladiri si alte constructii. Acest impozit se stabileste annual, in suma fixa pe metrul patrat de teren, diferentiat pe categorii de localitati (municipii, orase, comune), iar in cadrul localitatilor pe zone (A,B,C,D). Incadrarea terenurilor pe zone, in cadrul localitatilor, se face de catre consiliile locale, in funtie de pozitia ternurilor fata de centrul localitatilor, de caracterul zonei respective (zona de locuit sau industriala), apropierea sau departarea fata de caile de comunicatie.

Taxa asupra mijloacelor de transport. Propietarii mijloacelor de transport cu tractiune mecanica pe uscat platesc o taxa, diferentiata in functie de capacitatea cilindrica a motorului pentru fiecare 500 cm, iar cei care detin mijloace de transport pe apa platesc annual o taxa pentru fiecare mijloc de transportin parte. Plata se face trimestrial, in rate egale, la 15 ale ultimei luni a trimestrului.

Impozitele si taxele locale mentionate constituie venituri ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ - teritoriale unde contribubilii isi au sediul.

Contabilitatea, privata prin impactul sau cu fiscalitatea, are urmatoarele obiective: organizarea si conducerea unui sistem informational capabil sa garanteze securitate si eficienta in domeniul gestiunii fiscale, respectarea principiilor contabile pentru a prezenta o imagine fidela a situatiei patrimoniale, financiare si a rezultatului.