Microeconomie - test grila

Intrebari pentru examen

ADEVARAT SAU FALS

1. Problema fundamentala a tuturor economiilor o reprezinta raritatea resurselor.

ADEVARAT

2. Daca resursele ar fi nelimitate, costul de oportunitate ar fi egal cu zero.

ADEVARAT

3. Microeconomia reprezinta activitatea economica la nivelul economiei

nationale.

FALS - activitatea economica la nivelul unitatii economice, firmei sau intreprinderii;

4. Banii indeplinesc functia de mijloc de schimb atunci cand marfurile se achita

in momentul livrarii lor.

ADEVARAT

5. Majoritatea tranzactiilor bilaterale de piata sunt formate din doua fluxuri economice: un flux real, si un flux monetar.

ADEVARAT   

6. Efectul de venit nul in cazul bunurilor de lux, foarte scumpe nu constituie o

situatie de cerere atipica.

FALS

7. Elasticitatea ofertei in raport de pret reprezinta sensibilitatea ofertei la modificarile pretului bunului.

ADEVARAT   

8. Bunurile economice au un caracter nelimitat.

FALS

9. Daca pentru realizarea unui bun este necesara utilizarea mai multor factori de

productie dintre care, pentru unul se adauga progresiv o cantitate constanta, in timp ce cantitatile celorlalti factori nu se modifica, produsul marginal al factorului variabil creste pana la un punct, apoi descreste.

ADEVARAT

Legea randamentelor neproportionale se poate enunta astfel: daca o productie oarecare reclama utilizarea a doi sau mai multor factori de productie si daca se adauga progresiv aceeasi doza de cantitate folosita dintr-un factor, in timp ce cantitatea altor factori nu se schimba, produsul marginal al factorului variabil creste pana la un punct, apoi descreste

10. Valorile costului variabil mediu si costului total mediu sunt minime atunci

cand sunt egale cu valoarea costului marginal.

ADEVARAT??

- costului marginal este egal cu costul mediu total cand acesta din urma se afla la nivel minim

11. Firmele produc numai bunuri materiale.

FALS - bunuri materiale si servicii destinate satisfacerii nevoilor.

12. Pe termen lung, cresterea productivitatii muncii actioneaza in sensul opus

tendintei generale de evolutie a salariului nominal.

FALS - raportul dintre productivitatea muncii si salariul nominal; daca, pe unitate de rezultat, salariul in calitate de cost scade cand productivitatea devanseaza cresterea salariului mediu, in schimb. salariul ca venit are o tendinta de crestere, dar fara a devansa sporul productivitatii muncii. Ratiunea consta in criteriul de eficienta ce ghideaza

activitatea economica.

13. Cresterea profitului unitar se afla in relatie direct proportionala cu pretul

unitar.

ADEVARAT

14. O crestere a ratei dobanzii va duce la scaderea pretului terenurilor.

ADEVARAT

15. Operatiunile valutare la vedere sunt operatiunile in care valuta se transfera

efectiv intr-un interval de timp ce nu depaseste 24 de ore lucratoare, socotite de la incheierea contractului.

FALS - Operatiunile la vedere sunt operatiunile in care transferul efectiv de valuta are loc intr-un interval de 48 de ore lucratoare, socotite de la incheierea contractului.

16. Perioada cuprinsa intre momentul primirii creditului si inceperea restituirii lui

se numeste perioada de gratie.

ADEVARAT

17. Bunurile private pure au doua trasaturi caracteristice: nonrivalitatea si

nonexcluziunea.

FALS nonrivalitatea si nonexcluziunea sunt trasaturi ale bunurilor publice

18. Serviciile sunt incluse in sectorul secundar al activitatii economice.

FALS - serviciile si bunurile rezulta din activit ag ec

19. Oferta este o functie crescatoare fata de pret.

ADEVARAT

20. Resursele economice sunt factori de productie.

ADEVARAT?????

''resursele ec.atrase in circuitul ec.,aflate in miscare ca fluxuri, constituie factori de productie'' In grile nu scrie ATRASE, este vorba de resursele economice in general, deci 20 F

21. Diversitatea produselor este o trasatura a pietei cu concurenta perfecta.

FALS- Caracteristicile pietei cu concurenta perfecta sunt: atomicitatea agentilor economici; omogenitatea produselor fabricate si vandute; mobilitatea perfecta a factorilor de productie si a bunurilor de consum (sau libera intrare si iesire de pe piata); transparenta perfecta a pietelor.

22. Cererea de munca este egala cu nevoia de munca existenta in economie.

FALS - Cererea de munca este necesarul de munca din partea agentilor economici, la un moment dat ''multitudinea de activitati ce se desfasoara in ec.pt.obtinerea de bunuri si servicii genereaza nevoia de munca Aceasta nu coincide cu cererea de munca''

23. Mobilitatea perfecta este o trasatura a ofertei de munca.

FALS- Mobilitatea perfecta a factorilor de productie si a bunurilor de consum. Aceasta impune inexistenta unor obstacole de ordin tehnic si financiar, in calea miscarii intreprinzatorilor, a capitalului si muncii, intre ramuri si zone diferite, in cautarea unor venituri mai mari,

precum si libera circulatie a bunurilor de consum intre diverse piete locale ori nationale.

24. Bancile comerciale contribuie la crearea masei monetare.

ADEVARAT

25. Acordarea de imprumuturi solicitantilor care intrunesc conditiile de bonitate

financiara este principala functie activa a bancilor.

ADEVARAT

26. Intreprinderile de stat pot sa emita bonuri de tezaur.

FALS - Oferta de titluri de valoare (de obligatiuni si bonuri de tezaur) porneste si de la stat sau de la institutii ale colectivitatilor locale: municipii, orase etc.

27. O tara oarecare poate sa fie, concomitent, si debitor si creditor.

ADEVARAT

28. Nivelul salariului si cererea de munca se afla in raport invers proportional.

FALS - direct proportional

29. Un agent economic va face angajari numai daca costul marginal al muncii este

mai mare sau egal cu venitul marginal al muncii.

FALS- tendinta de scadere a venitului marginal al muncii si o crestere a costului marginal al muncii, adica a sporului de cheltuieli datorat cresterii cu o unitate a cantitatii de munca

(CMM > VMM). In acest caz, cererea de munca va ramane constanta sau chiar va scadea,

30. In conditiile unei anumite marje de profit, marimea costului exercita presiune

asupra pretului.

ADEVARAT - Calculul economic, functionarea si dezvoltarea activitatii pe principiul eficienta iau in considerare relatia dintre cost si pretul de vanzare la fiecare bun economic, relatie ca de la parte la intreg. Costul (C) desemneaza numai o parte a pretului de vanzare (P), si anume cheltuielile suportate de catre agentii economici, iar excedentul pretului (peste costul de productie) reprezinta profitul (pr) sau beneficiul. Astfel, pentru fiecare unitate de produs sunt valabile egalitatile: P = C + pr; C = P - pr. In conditiile unei anumite marje de profit, marimea costului exercita presiune asupra pretului.

31. Isocuantele sunt convexe si se pot intersecta.

FALS- Isocuantele au anumite particularitati: nu se pot intersecta, sunt convexe la origine, iar inclinarea este data de rata marginala de substituire a factorilor.

32. Procesul consumarii capitalului fix se manifesta prin fenomenul uzurii. ADEVARAT

33. Piata muncii este o piata omogena.

FALS- Este o piata derivata.

34. Piata muncii este o piata derivata.

ADEVARAT

35. Intre cererea de munca si nevoia de munca exista o relatie de la parte la intreg.

ADEVARAT- Cererea de munca reprezinta doar o parte din necesarul total de munca.

36. Oferta de munca se exprima prin numarul locurilor de munca.

FALS ADEVARAT?

Oferta de munca este acea parte a populatiei apte de munca ce doreste angajare salariala Populatia disponibila activa corespunde ofertei de munca

37. Intre marimea duratei muncii si cea a timpului liber este o relatie inversa.

ADEVARAT

Intre marimea duratei muncii si cea a timpului liber este o relatie negativa

38. Cererea de munca este influentata de costul marginal al muncii.

ADEVARAT- Factorii de care depinde cererea de munca: Nivelul salariului

Costul marginal al muncii

39. Pe masura ce se renunta din ce in ce mai mult la producerea unui bun este

posibil sa se produca mai mult dintr-un alt bun.

ADEVARAT

40. Trasarea frontierei posibilitatilor de productie se intemeiaza pe conceptele de

raritate, alegere si cost de oportunitate.

ADEVARAT

41. Costul de oportunitate reprezinta costul unei alternative la care se renunta in

favoarea alteia.

ADEVARAT

costul de oportunitatea este costul celei mai bune alternative la care se renunta atunci cand se face o alegere intre mai multe variante posibile

42. Existenta concurentei este motivul pentru care agentii economici cauta sa fie

cat mai eficienti si competitivi pe piata.

ADEVARAT

43. Perceperea de impozite si alocarea banilor publici de catre stat este

indispensabila in conditiile economiei de piata.

ADEVARAT

44. Rata marginala de substitutie a bunului Y prin bunul X este egala cu raportul

invers al utilitatilor marginale inregistrate prin consumul unor unitati suplimentare din cele doua bunuri.

ADEVARAT

- Rata marginala de substitutie (RMSy/x) a produsului y cu x = cantitatea din produsul x care este necesara pentru a inlocui o unitate din produsul y, astfel incat utilitatea totala sa fie constanta.

RMSy/x = U' x / U' y

Um = utilitatea marginala

U mx dU / d x = U' x utilitatea marginala a lui x

U my dU / d y = U' y utilitatea marginala a lui y

SAU

RMSy/x = Δy / Δx = U mx U my

45. La punctul de optim al consumatorului raportul preturilor este egal cu raportul

invers al utilitatilor marginale.

FALS -

. Conditii de optim

Pentru ca subiectul sa aiba o utilitate constanta (traseul de optimizare sa fie pe aceeasi curba de indiferenta) este necesara conditia:

dU=0    (4) ....

De unde rezulta ca in punctul de optim (si numai acolo)

RMS y/x = Px / Py = U x / U y

Adica, in punctul de optim, raportul utilitatilor marginale este egal cu raportul preturilor celor doua bunuri.

46. In cazul bunurilor inferioare exista o relatie inversa intre modificarea pretului

si modificarea cantitatii cerute din aceste bunuri.

ADEVARAT?

efectul Giffen (dupa numele primului economist - Sir Robert Giffen - care a descris acest comportament), conform caruia scaderea preturilor bunurilor inferioare si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate;

47. Actiunea efectului de substitutie este concordanta cu cea a efectului de venit in

cazul tuturor bunurilor pentru care se verifica legea generala a cererii.

FALS

Legea cererii exprima relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia cererea evolueaza in sens invers fata de pret.

Efectul de venit exprima situatia in care scaderea pretului la un produs face posibile cresterea cererii si cumpararea cu acelasi venit a unei cantitati mai mari din produsul respectiv, ceea ce echivaleaza cu o sporire a venitului. ( si invers)

Efectul de substitutie are loc la bunurile cu aceeasi utilitate, denumite substituibile, care se pot inlocui reciproc in consum (spre exemplu, untul si margarina;el reflecta situatia in care cresterea pretului la un bun (de exemplu, unt) ii reduce cererea, crescand, in schimb, cererea la un alt bun (substituibil, de exemplu, margarina) fara ca pretul acestuia din urma sa se modifice. ( si invers)

Pretul la bunurile complementare, adica acele bunuri care nu pot fi utilizate unul fara altul, spre exemplu, autoturisme si benzina: scaderea pretului unui bun antreneaza dupa sine cresterea cererii pentru acest bun, dar si pentru celalalt bun (complementar) la care pretul nu s-a modificat; ( si invers)

48. Extinderea si contractia ofertei se manifesta sub influenta altor cauze decat cele

legate de evolutia pretului.

FALS - Oferta este o functie crescatoare fata de pret; ea se afla, deci, in raport direct proportional fata de pret, in sensul ca se mareste cand preturile cresc si se micsoreaza cand preturile scad. Agentii economici sunt interesati sa ofere, pe piata, mai multe marfuri cand preturile cresc, si invers. Legea ofertei exprima relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul, ceilalti factori fiind constanti.

49. Productia totala este maxima pentru acea cantitate din factorul de productie

variabil care corespunde egalitatii dintre productivitatea marginala si productivitatea medie.

FALS

productia optima pentru monopol, care ii asigura profitul maxim, este productia totala, pentru care venitul marginal (productia marginala ) este egal cu costul marginal

Zona II: produsul marginal (PMa) este mai mic decat produsul mediu (PM), iar acesta din urma continua sa scada; - produsul total (PT) atinge nivelul maxim atunci cand produsul marginal (PMa) este zero, respectiv prin sporirea cu o unitate a factorului de productie; PT nu numai ca nu mai creste, ci scade;

50. Atunci cand curba productivitatii medii se afla deasupra curbei productivitatii

marginale, productia totala scade.

FALS??

productia totala nu creste indefinit si ca, inainte chiar de a incepe sa se diminueze, ratele de crestere incep sa scada. Atunci cand produsul total creste cu o cota din ce in ce mai mare, produsul marginal al factorului variabil se mareste, iar atunci cand produsul total creste cu o cota din ce in ce mai mica, produsul marginal descreste. Cand produsul total scade, produsul marginal este negativ. Produsul mediu al factorului variabil urmeaza si el o tendinta de crestere imprimata de cea a produsului marginal, iar de la un anume punct incepe sa scada.

Zona III: produsul marginal (PMa) este negativ si atrage in mod

firesc o reducere considerabila a produsului mediu (PM)

51. Daca productia unei firme este egala cu zero, atunci costul fix mediu si costul

variabil mediu sunt egale.

FALS

Costul fix (CF) reflecta acele cheltuieli ale intreprinderii care, pe termen scurt, sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix, chirii, salariile personalului administrativ, cheltuielile de intretinere, iluminat, incalzit, dobanzi etc. Aceste

cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei - cresterea,

descresterea sau chiar nivelul zero; intreprinderea le suporta independent

de evolutia productiei..

Costul variabil (CV) exprima acele cheltuieli ale intreprinderii care se modifica in functie de volumul productiei.

CV = f (Q). Se inscriu in aceasta categorie de cost urmatoarele: cheltuieli de materii prime, materiale, combustibil, energie, salariile directe etc. costul variabil este nul la un nivel de productie nul.

52. Comportamentul unei firme oligopoliste este unul strategic, fiecare competitor

fiind nevoit sa tina seama de deciziile celorlalti.

ADEVARAT?????    piata oligopolista nu firma (52-F)

53. Nevoia de calculator si nevoia de imprimanta sunt considerate nevoi

complementare.

ADEVARAT

54. Curba care ilustreaza problema raritatii si reflecta combinarile a doua bunuri

care pot fi produse cu un volum dat de resurse poarta denumirea de curba productiei.

FALS - Curba (frontiera) posibilitatilor de productie; aceasta exprima combinarile

posibile de producere a doua bunuri prin folosirea integrala si eficienta

a resurselor disponibile la un moment dat.

55. Economia Politica este o stiinta economica functionala.

FALS - economia politica constituie o stiinta economica fundamentala, care ofera baza teoretica si metodologica generala stiintelor economice in ansamblul lor.

56. Fluxurile de bunuri de consum de la firme la menaje constituie un exemplu de

flux economic real.

ADEVARAT

- fluxurile de bunuri, care pornesc de la producator si ajung la consumator

fluxuri reale, cuprind intrari de resurse economice sau de factori de productie si iesiri de produse, bunuri materiale si servicii,

57. Fluxurilor de munca de la populatie la intreprinderi le corespund din directie

opusa fluxurile monetare de plati reprezentand salariile pentru munca depusa.

FALS

fluxuri monetare, alcatuite din venituri si cheltuieli banesti. Miscarea banilor si creantelor intre unitatile economice este determinata de ansamblul relatiilor economice "fizice", de viteza cu care acestea se desfasoara; ele reflecta vanzarile si cumpararile de bunuri si servicii, intrarile si iesirile de capitaluri si de credite, variatia incasarilor din economie si sectoarele sale institutionalizate.

58. Intre beneficiul social si beneficiul privat exista o relatie ca de la intreg la

parte.

ADEVARAT

Beneficiul social include, in expresie valorica, toate utilitatile de care beneficiaza membrii unei comunitati ca urmare a organizarii si desfasurarii unei anumite activitati economice.

Beneficiul privat include numai venitul obtinut direct de unitatile implicate in organizarea si desfasurarea activitatii.

59. Paradoxul ofertei poate fi exemplificat prin produsele perisabile.

ADEVARAT

Paradoxul ofertei, ca exceptie de la legea ofertei, in care cresterea cantitatilor oferite spre vanzare are loc si atunci cand preturile scad (de exemplu, la produse perisabile - legume, fructe, sau situatia in care unii producatori agricoli sunt nevoiti sa-si vanda produsele chiar si la preturi in scadere, spre a-si plati impozite sau pentru a rambursa credite etc.).

60. Cel mai adesea functia de productie este o relatie de tipul Q = f(K,L).

ADEVARAT

unde: K = capital si L = munca

61. Costul implicit este insusi costul contabil.

FALS - Costul economic include, in structura sa, costul contabil (sau costul explicit) si costul implicit.

62. Costul explicit este insusi costul contabil.

ADEVARAT- costul contabil (sau costul explicit)

63. Costul economic este un concept mai larg decat costul contabil.

ADEVARAT - pe langa acesta, el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune

plati efective evidentiate sub forma de cheltuieli, spre exemplu: consumul de munca al proprietarului firmei, gospodariei agricole, magazinului, atelierului etc.

64. Marimea costului este diferita de la un produs la altul, in functie de specificul

fiecaruia si de consumul de factori pe care il solicita.

ADEVARAT

CMT = CMF + CMV

ADEVARAT

Costul mediu total (CMT) exprima costul global total pe unitatea de produs si se determina prin relatiile: CMV = CV / Q si CMT = CMF + CMV

CMV = CF / Q

unde: CMV = cost mediu variabil

CF = cost fix

Q = productia

FALS - CMF CF / Q ( costul mediu fix)

CMV = CV / Q costul mediu variabil)

CMV = CV / Q

unde: CMV = cost mediu variabil

CV = cost variabil

Q = productia

ADEVARAT

Cmg = CV CV / Q Q

unde: Cmg = cost marginal

CV = cost variabil

Q = productia

ADEVARAT

Cmg = CV Q sau Cmg = CT Q

Cmg = CV CV / Q Q sau Cmg = CT CT / Q Q

In cazul in care Q =1

Cmg = CT CT CT sau Cmg = CV = CV CV

CT = CTM x Q

unde: CT = cost total

CTM = cost total mediu

Q = productia

ADEVARAT

CT = CVM x Q

unde: CT = cost total

CVM = cost variabil mediu

Q = productia

FALS - CT = CTM.Q ca produs intre costul total mediu (CTM) si productie (Q):

CT = Q. Cmg cand Cmg = CTM

71. In functie de nivelul dezvoltarii economice, nevoile locuitorilor din tarile

dezvoltate sunt mai multe si mai mari decat ale cetatenilor din tarile subdezvoltate.

ADEVARAT

72. Costul de oportunitate al unei productii mai mari datorate progresului

tehnologic este mai mare decat cel initial, al productiei inferioare.

ADEVARAT?

Masinile si utilajele sunt mai performante, ceea ce conduce la cresterea productivitatii si, deci, la obtinerea unei productii mai mari; economisirea factorilor de productie consumati; reducerea costului de productie; cresterea productiei, a competitivitatii bunurilor obtinute;

cresterea profiturilor, a salariului real; economisirea timpului de munca si cresterea timpului liber

73. Productivitatea medie este minima atunci cand este egala cu productivitatea

marginala.

FALS ADEVARAT

Punctul N este punctul in care curba productivitatii marginale intersecteaza curba productivitatii

medii; respectiv, in punctul in care Wi este maxima. (productivitatii medii

74. Randamentele de scara crescatoare si descrescatoare se explica prin

fenomenele interne scarii: economii si dezeconomii.

ADEVARAT

a) randamentele de scara sunt crescatoare cand volumul productiei se mareste intr-o proportie superioara celei in care cresc cantitatile de factori consumati; in acest caz, se obtin si asa-numitele economii de scara;

b) randamentele de scara sunt constante cand unei mariri a cantitatilor de factori de productie ii corespunde o crestere in aceeasi proportie a volumului productiei;

c) randamentele de scara sunt descrescatoare cand volumul productiei se mareste intr-o proportie mai mica decat cea in care creste volumul factorilor utilizati.

75. Pamantul este un factor de productie originar.

ADEVARAT

la producerea bunurilor participa trei factori: munca, natura (pamantul) si capitalul. Primii doi factori - munca si natura - sunt factori primari sau originari, intrucat ei reprezinta punctul de plecare al activitatii economice. Celalalt factor, capitalul, este factor derivat, care rezulta din interactiunea primilor.

76. Pamantul este factor de productie neregenerabil

FALS - resursele naturale se impart in: a) neregenerabile sau epuizabile (zacaminte de combustibili fosili, minereurile metalifere si minereurile nemetalifere); b) regenerabile (fondul funciar, forestier, cinegetic, apa, aer - ca factori de mediu pentru viata si activitatea oamenilor).

77. Costul fix reprezinta cheltuiala care se face chiar daca nu se produce nimic.

ADEVARAT

78. Capitalul circulant include masinile si utilajele.

FALS - a) capitalul fix (masini, utilaje, echipament, cladiri, mijloace de transport, animale de munca si de reproductie, plantatii , acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat si se inlocuieste la intervale mai mari de timp;

b) capitalul circulant (materii prime, materiale, combustibil, semifabricate si alte obiecte aflate in procesul de prelucrare sau asamblare), care se consuma integral intr-un singur ciclu de fabricatie si se inlocuieste dupa fiecare ciclu de productie.

79. Coeficientul marginal al capitalului se determina prin formula:

K mg = K / Q

unde: K mg - coeficientul marginal al capitalului

K - capitalul

Q - volumul productiei

FALS ADEVARAT

km= ΔK/ΔQ

Daca se raporteaza cresterea capitalului (ΔK) la cresterea productiei (ΔQ) intr-un interval de timp se determina coeficientul marginal al capitalului.Acesta exprima sporul de capital necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie, in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti.

k = K/Q

Daca se raporteaza capitalul utilizat (K) la volumul productiei obtinute intr-o perioada data (Q), se determina coeficientul mediu al capitalului (k).

80. Productivitatea medie a capitalului se determina cu formula de calcul :

WK Q/K

unde: WK - productivitatea medie a capitalului

Q- productia

K - capitalul

ADEVARAT

Daca se raporteaza productia obtinuta la capitalul utilizat se determina productivitatea medie a capitalului WK = Q/K

Se poate deduce ca WK = 1/K, deci inversul coeficientului mediu al capitalului.

81. Productivitatea marginala a capitalului se calculeaza cu formula:

WmK Km

unde: WmK - productivitatea marginala a capitalului

Km - coeficientul marginal al capitalului

FALS - Daca se raporteaza sporul de productie la cresterea capitalului se determina productivitatea marginala a capitalului WmK = ΔQ/ΔK

Se poate deduce ca WK =1/Km, deci inversul coeficientului marginal al capitalului.

81 A WmK = ΔQ/ΔK cred ca se vede ca formula de la 79 este inversa productivitatii marginale (WmK ),
deci WmK = 1/ km (in carte sunt convinsa ca lipseste o litera, cititi textul)

82. Rata de activitate a populatiei se calculeaza cu formula:

Ra = Pa / Pt

unde: Ra - rata de activitate a populatiei

Pa - populatia activa

Pt - populatia totala

FALS -

Populatia activa se prezinta sub forma ofertei de munca.

Populatia in varsta legala de munca constituie sursa de formare a ofertei de munca.

populatia totala se compune din populatia inactiva si populatia activa;

Rata de activite = Populatia activa / Populatia in varsta legala de munca .100

Rata de ocupare = Populatia ocupata / Populatia in varsta legala de munca .100

Ambii indicatori au importanta deosebita pentru evaluarea gradului de utilizare a resurselor de munca, in fundamentarea politicilor economice si sociale etc.

ALEGERE

1. In functie de caracterul tridimensional al fiintei umane, nevoile pot fi clasificate:

b. nevoi fiziologice, sociale, rationale;

2. Curba care ilustreaza problema raritatii resurselor si reflecta combinarile a

doua bunuri care pot fi produse cu un volum dat de resurse poarta denumirea de:

c. curba posibilitatilor de productie;

3. Rata retragerilor studentilor din invatamantul superior scade in timpul unei

recesiuni deoarece:

a. costul de oportunitate al continuarii facultatii este redus;

R = a.

4. Care dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai scolii clasice

engleze:

b. Adam Smith, David Ricardo, John Stuart Mill;

5. Economia politica este o stiinta economica:

a. fundamentala

6. Un producator detine un avantaj comparativ ( relativ ) intr-o activitate, daca

realizeaza bunul:

b. cu cel mai mic cost de oportunitate in raport cu ceilalti producatori;

R = b.

7. Modelul economiei sociale de piata, caracterizata prin atentia deosebita

acordata protectiei mediului, dezvoltarii adecvate a educatiei, ocrotirii sanatatii, asigurarii locurilor de munca si infaptuirii unor programe guvernamentale de protectie sociala, este caracteristic pentru:

c. Germania si tarile nordice;

8. Bunurile de stricta necesitate pentru consumatori au, de regula, o cerere in

functie de pret:

b. inelastica;

9. In situatia in care pretul unui bun creste de la 1000 u.m. la 1200 u.m. iar oferta

creste de la 100 bucati la 130 bucati, oferta este:

a. elastica;

10. In punctul de saturatie (satietate):

c. utilitatea totala este nula;

11. Ecuatia dreptei bugetului este:

a. B = Xpx + Ypy;

c. Y = px/pyX +B/py; (rasp c. daca e cu -)

R = a. sau c.

B = x*px+ y*py    (1) restrictia bugetara

y = − Px/Py x + B/Py (2) Ecuatia dreptei bugetului

12. Optimul consumatorului se realizeaza la o combinare de bunuri si servicii in

consum care, la nivelul bugetului de care dispune si al preturilor existente, ii asigura:

c. maximum de satisfactie (utilitate);

13. Rata marginala de substitutie a bunului y cu bunul x, reprezinta cantitatea din

bunul x care este necesara pentru a inlocui o unitate din bunul y, astfel incat:

d. utilitatea totala sa fie constanta.

14. Care din caracteristicile de mai jos nu pot fi atribuite muncii ca factor de

productie:

a. factor activ si determinant al productiei;

b. activitate constienta;

c. factor derivat;

d. consum concomitent de energie fizica si intelectuala.

R = c.

15. Capitalul - factor de productie se refera la:

b. bunuri destinate producerii altor bunuri sau servicii;

16. Costul mediu scade atunci cand:

b. dinamica productivitatii muncii o devanseaza pe cea a salariului mediu;

17. Daca productia creste iar costul marginal este crescator si superior costului

variabil mediu:

d. costul variabil mediu creste.

18. Costul mediu nu depinde de:

a. consumul de factori de productie pe unitatea de produs;

b. nivelul productivitatii;

c. pretul factorilor de productie utilizati;

d. veniturile consumatorilor.

R = d.

19. Functia de productie exprima legatura obiectiva existenta intre:

b. factorii de productie folositi si rezultatele obtinute;

20. Rolul concurentei este:

a. satisfacerea mai buna a trebuintelor consumatorului, fara sacrificarea intereselor producatorului;

21. Pretul are rolul de:

b. informare;

22. Atomicitatea pietei se caracterizeaza prin faptul ca

c. pe piata exista numerosi agenti ai cererii si ofertei, fiecare avand o forta economica redusa;

23. Conditia esentiala ca nevoia de munca sa fie considerata cerere de munca este

considerata:

a. plata prin salariu;

24. Profitul reprezinta:

d. motivatia obiectiva a posesorilor capitalurilor pentru a le pune in functiune.

25. Renta este o consecinta a:

d. deficitului de oferta in raport cu cererea unor factori de productie .

26. Care din urmatoarele mijloace de circulatie si de plata nu sunt incluse in al

doilea agregat monetar (M2):

a. monedele divizionare;

b. depunerile pe termen scurt in conturi bancare;

c. bonurile de casa ale unor organisme nationale de credit;

d. devizele.

R = d.

27. Printre instrumentele politicii monetare nu se numara:

a. taxa rescontului:

b. taxa pe valoare adaugata;

c. cumpararile si vanzarile de titluri pe piata deschisa;

d. variatiile cotelor obligatorii de rezerva.

R = b.

28. Actionarii sunt:

a. proprietari ai unei parti din capitalul societatii care a emis actiunile;

29. In principiu, este mai riscanta:

a. emisiunea de obligatiuni;

30. In cazul unei operatiuni bursiere la termen, in urma cresterii cursului actiunilor castiga:

b. cumparatorul actiunilor;

31. Casele de schimb valutar efectueaza numai operatiuni:

b. la vedere;

32. Care dintre urmatoarele variante nu constituie o cauza a esecului pietelor?

a. dificultatea individualizarii dreptului de proprietate;

b. interventia autoritatilor statului prin diverse mijloce specifice;

c. existenta unor costuri tranzactionale semnificative;

d. esecul unor negocieri de schimb reciproc avantajos.

R = b.

33. Roland Coase sustine ca internalizarea externalitatilor:

c. poate fi realizata, in unele cazuri, fara implicarea autoritatilor statului, daca

drepturile de proprietate sunt definite cu claritate;

34. In raport cu populatia activa disponibila, populatia ocupata este:

b. mai mica

Populatia activa disponibila cuprinde populatia ocupata in diferite activitati profesionale, precum si persoanele care cauta locuri de munca. Populatia ocupata cuprinde persoanele care desfasoara activitate profesionala.

35. Ce tip de piata se caracterizeaza prin atomicitatea cererii si ofertei, prin lipsa

de omogenitate a produselor si posibilitatea unei satisfaceri bune a cererii:

a. piata cu concurenta monopolistica

36. In situatia monopsonului:

c. exista un singur cumparator

37. Dupa scaderea impozitului pe profit si a altor taxe din profitul brut, ramane:

d. profitul net

38. In general, relatia dintre nevoi (N) si resurse (R) este de urmatoarea forma:

b. N > R

39. Care dintre urmatoarele categorii economice nu influenteaza nivelul costului

total mediu:

a. costul marginal

b. costul fix

c. costul variabil

d. costul variabil mediu

R = a.

40. Daca salariul nominal scade si salariul real creste inseamna ca preturile de

consum:

b. au scazut mai mult decat a scazut salariul nominal

41. Atunci cand costul variabil total ramane constant iar cantitatea produsa creste,

costul variabil mediu:

b. se reduce

42. Sa se determine costul fix mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de 100

de bucati iar costul fix global (CF) este de 10 000 u.m.:

a. 100 u.m.

Rezolv :

Q = 100

CF = 10 000 u.m

CMF CF / Q = 10 000 / 100 = 100 u. m.

R = a.

43. Sa se determine costul variabil mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de

200 de bucati iar costul variabil global (CV) este de 20 000 u.m.:

a. 100 u.m.

Rezolv :

Q = 200

Cv = 20 000 u.m

CMV = Cv / Q 100 u. m.

R = a.

44. Expresia baneasca a uzurii capitalului fix este:

c. amortizarea

45. In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu:

a. materii prime

b. materiale

c. combustibil

d. salariile personalului administrativ

R = d.

46. Ce modificari apar in componentele unei mase monetare de 500 mld. u.m., din

care 30% reprezinta numerar, in cazul in care se creaza un depozit bancar de 10 mld. u.m.:

b. numerarul va fi de 140 mld. u.m. iar moneda scripturala de 360 mld. u.m.

47. In cazul in care pretul unicului substituent al bunului X a scazut, in mod

normal:

b. va scadea cererea pentru bunul X

48. Se afla in raport invers proportional:

d. rata dobanzii si cererea de credite.

49. Printre particularitatile pietei muncii nu se numara:

a. este eterogena si segmentata

b. reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice si cele ale dezvoltarii economico-sociale;

c. este mai putin reglementata decat celelalte piete;

d. piata muncii este piata derivata.

R = c.

50. Substituirea factorului munca in anumite proportii cu factorul capital va

genera, pe termen scurt:

a. o reducere a cererii de munca;

51. Printre factorii principali care influenteaza oferta de munca pe termen scurt nu

se numara:

d. programele de investitii.

52. Existenta tensiunii nevoi-resurse il determina pe individ:

d. sa aleaga in conditiile constrangerilor existente.

53. In conditii perfect concurentiale:

a. cererea firmei si cererea pietei sunt egale;

54. Obiectivul principal al producatorului este:

c. maximizarea profitului

55. Profitul anual si viteza de rotatie a capitalului (exprimata prin numarul de

rotatii) sunt in relatie:

b. directa

56. Carui tip de piata ii este caracteristica vanzarea de produse diferentiate de catre

un numar mare de producatori:

d. oligopolului???

57. Pe masura ce se inregistreaza cresterea cantitatii consumate din bunul

economic X, se observa ca:

c. utilitatea totala creste, in timp ce utilitatea individuala descreste

d. utilitatea marginala si utilitatea individuala cresc

R = c. sau d.

58. Cand pretul unei marfi este la un moment dat de 100 u.m. si ajunge la 230

u.m., inseamna ca:

c. a crescut cu 130%

59. Consumul de capital fix se include in costul de productie:

d. prin amortizare

60. Productia a 4000 de bunuri necesita 80 de salariati. Angajarea a inca 40 de

salariati determina un spor de productie de 1640 de bunuri. Cat este productivitatea marginala a muncii?

c. 41

Rezolvare:

WmL = ΔQ/ ΔL (productivitatea marginala a muncii

ΔQ = Q - Q (productia suplimentara, Q = productia

ΔL = L - L (ΔL = schimbare in factorul de productie, L = munca

WmL = ΔQ/ ΔL = 5640 - 4000

R = c.

61. O activitate economica eficienta inseamna:

c. a satisface nevoi mai multe cu aceleasi resurse sau cu resurse mai putine

62. Cand oferta creste, pretul si cantitatea de echilibru:

d. pretul scade, cantitatea creste

63. Cand oferta scade, pretul si cantitatea de echilibru:

c. pretul creste, cantitatea scade

64. Cand cererea scade, pretul si cantitatea de echilibru:

b. scad

65. Cand cererea creste, pretul si cantitatea de echilibru:

a. cresc

66. In raport cu evolutia nevoilor umane, resursele sporesc si se diversifica:

d. nu exista o legatura

67. Oamenii saraci calatoresc mai mult cu autobuzul, dar oamenii bogati calatoresc

de obicei cu avionul, deoarece:

d. nu exista o legatura

68. Analiza comportamentului economic al entitatilor individuale se realizeaza la

nivel:

c. microeconomic

69. La baza diviziunii muncii se afla:

c. teoria economica clasica

70. Care din definitiile de mai jos nu definesc stiinta economica si rolul ei?

a. ofera agentilor economici puterea de anticipare

b. studiaza comportamentul uman in activitatea de alocare si utilizare a resurselor

c. accelereaza schimbul de marfuri

d. ofera modul in care decidem sa folosim resursele rare, cu intrebuintari alternative

R = c.

71. De regula pretul bunurilor economice, in conditii de libertate economica, se

formeaza:

a. prin negociere

72. Delimitarea tipurilor de economie de piata se face, printre altele, si in raport de:

b. rolul si functiile reale pe care le indeplineste piata

73. Avantajul economic comparativ (relativ) are in vedere:

b. costul de oportunitate al alegerii specializarii economice

74. Activitatea economica in economiile moderne este reglata prin:

c. existenta unui sistem concurential

75. Modelul economiei de piata "directionata spre consum" se caracterizeaza prin:

a. acorda un rol major pietelor si un rol minim statului:

76. Daca utilitatea marginala a ultimei unitati din bunul X este de doua ori mai mare fata de cea a ultimei unitati din bunul Y, atunci un consumator rational isi asigura starea de echilibru doar daca:

a. pretul unitar a lui X este dublu fata de pretul unitar a lui Y

77. Pe masura ce un individ decide sa consume tot mai mult dint-un bun sau serviciu:

c. utilitatea totala creste

78. In general, pe masura ce se cumpara o cantitate tot mai mare dintr-un bun sau

serviciu:

d. utilitatea marginala si cea totala scad

legea lui Gossen (a utilitatii marginale descrescatoare): suplimentul de utilitate furnizat de cantitati crescande dintr-un bun se va diminua pana la a deveni nul in punctul de satietate

79. Maximizarea utilitatii desemneaza situatia in care:

c. indivizii aleg combinatia de consum care le poate permite obtinerea satisfactiei maxime, in raport cu constrangerea bugetara

80. In populatia ocupata sunt inclusi:

d. intreprinzatorii

81. Afirmatiile mentionate mai jos referitoare la pamant (sol) nu sunt corecte:

a. factor de productie limitat

b. factor de productie neregenerabil

c. factor de productie originar

d. factor de productie primar

R = b.

82. In capitalul fix al unei firme industriale nu intra:

a. cladirile sectiilor de productie

b. masinile si utilajele

c. magaziile si depozitele

d. materiale si semifabricate

R = d.

83. La baza combinarii factorilor de productie nu sta:

a. amortizarea

b. adaptabilitatea

c. complementaritatea

d. substituibilitatea

R = a.

84. Combinarea factorilor de productie se reprezinta grafic prin:

b. Curba isocuantei (isoproductiei)

85. Cand productivitatea medie a muncii este egala cu cea marginala, atunci

productivitatea medie este:

b. maxima

86. Renta este un venit pentru:

c. proprietarul funciar

87. Cand salariul real scade cu 20%, iar preturile scad cu 5%, salariul nominal se

reduce cu:

b. 15%

(87.-d
ISR = ISN/IP*100
ISN = ISR*IP/100
T0 T1
ISR = 100% -20 % = 80%
IP = 100% - 5% = 95%
ISN = 80*95/100 = 7600/100 = 76%
100% - 76% = 24% )

RASPUNS NUMERIC`

1. Un consumator cu un buget disponibil de 2 milioane de lei poate cumpara 2

bunuri X sau 4 bunuri Y. In cazul in care se decide sa cumpere bunul X, determinati cate bunuri Y reprezinta costul de oportunitate al unei unitati din bunul X.

Rezolvare :

R = 2

Exp : - pt desen grafic - cand bunul X creste si bunul Y scade

Reprezentat grafic este modelul invers (cand bunul X scade si bunul Y creste )

Exp : ( invers ) - pt desen grafic - bunul X scade si bunul Y creste

2. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in cazul in care

pretul unui bun scade cu 10%, iar cantitatea ceruta din acel bun creste cu 20%.

Rezolvare :

Ecp = C / % P =

- se aplica formula b)

b) Ecp = C % P

in care:

C = variatia in procente a cererii;

P = variatia in procente a pretului.

variatia cererii este, in sens contrar, mai mare decat variatia pretului.

R = 2

3. Coeficientul elasticitatii incrucisate a doua produse substituibile (berea si

vinul) este 2. Precizati cu cate procente se modifica cantitatea de bere ceruta daca pretul vinului creste cu 25%.

Rezolvare :

In cazul bunurilor substituibile, are loc si fenomenul elasticitate incrucisata a cererii (Eic); ea masoara sensibilitatea cererii consumului la bunul "A", cand pretul bunului "B" se modifica. Se

calculeaza dupa formula:

Eic Variatia in % a cererii la bunul "A" / Variatia in % a cererii la bunul "B"

Eic > 0

in care:

Δ"A" = variatia in procente a berii;

Δ"B" = variatia in procente a vinului.

Eic = 2

"A" = berea

"B" = vinului

Eic Δ"A" / %Δ"B" Δ"A" / %Δ"A" =

R =

4. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in cazul in care

pretul unui bun creste de la 100 la 150 u.m. iar cantitatea ceruta din acel bun scade de la 400 la 300 buc.

Rezolvare :

- se aplica formula a).

a) Ecp = C C C P P P C / C P/ P

in care:

Ecp = coeficientul de elasticitate a cererii functie de pret

C = cererea din perioada curenta;

C = cererea din perioada anterioara;

P = pretul din perioada curenta;

P = pretul din perioada anterioara;

ΔC = variatia (modificarea) cererii pentru un produs;

ΔP = variatia (modificarea) pretului acelui produs.

Ecp se mai poate determina si prin relatia:

a) Ecp = C C C P P P C / C P/ P

= (300 - 400 / 300 : 150 - 100 / 100) =

=

( - 13 : 5 /10 ) = 1/3 x - 10/5 = 1/3 x - 2 = - 2/3 = - 0,66

R R = R =

Ecp < 1 => cerere inelastica, atunci cand variatia cererii este mai mica decat variatia pretului:

4.
Ecp = -(C1-C0)/(P1-P0)
100 =100%; 150 = 150%
400 = 100% 300 = 75%
Ecp =- (75-100)/(150-100)= 25/50=0.5

5. In cazul in care coeficientul de elasticitate a ofertei in raport de pret este 2, iar

pretul bunului scade de la 200 la 150 u.m., cu cat va scadea cantitatea oferite din acel bun stiind ca initial a fost de 500 buc.?

Rezolvare :

- se aplica formula a).

a) Ecp = C C C P P P C / C P/ P

Ecp C C C P P P

Ecp

C

ð     C = 750 = > cantitatea oferita din acel bun va scadea cu 250 de bucati

R = 2

6. Cu cate procente ar fi necesar sa creasca pretul pentru o crestere a ofertei cu

30%, in situatia in care coeficientul elasticitatii ofertei in raport de pret este egal cu 1.

Rezolvare :

Oferta - creste cu

Eop (coeficientul elasticitatii ofertei in raport de pret)

Q / Q P / P

Oferta cu elasticitatea unitara - variatia ofertei este egala cu variatia pretului: Eop

coeficientul de elasticitate a ofertei (Eop), care se calculeaza prin raportarea modificarii cantitatilor oferite (ΔQ) la modificarea pretului de vanzare (ΔP).

a) Eop = Q Q Q P P P Q / Q P/ P

b) Ecp = Q P

Q =

Ecp = 1

P = ?

P

P =

R =

7. Stiind ca functia cererii in raport de pret este: C(px) = 40 - 2px, iar functia

ofertei in raport de pret este O(px) = 10 + px, sa se calculeze pretul de echilibru.

Rezolvare : Intersectia celor doua curbe indica punctul de echilibru (E) in care cererea este egala cu oferta, se formeaza si pretul de echilibru (Pe) (la care cantitatea oferita si cantitatea ceruta sunt egale) si cantitatea de echilibru (QE).

C(px) = 40 - 2px

O(px) = 10 + px

pretul de echilibru (Pe) = ?

=> C(px) = O(px 40 - 2px = 10 + px

40 - 10 = 2px + px   

30 = 3 px    => px = 30 / 3 => px = 10

(Pe) =

R =

8. Cu cate procente creste productivitatea medie a muncii daca productia creste

cu 200% iar numarul salariatilor cu 150%?

Rezolvare :

WL productivitatea medie a muncii )

Q = productie

L factorul munca

WL = Q/L =

WL = L/Q =

R WL R =

WL

9. Cate u.m. (unitati monetare) este costul fix, daca costul total la nivelul

productiei "zero" este 70 u.m.?

Rezolvare :

CF = ? u.m

Q = 0

CT = 70 u.m

CV = f (Q) => CV = 0

CT = CF + CV => CF = CT - CV = 70 - 0 = 70

CF = 70 u.m

R =

10. La o firma pretul de vanzare al produselor este de 5.000 lei/bucata, costul fix

global este de 20.000 lei si costul variabil mediu este 4000 lei. Care este nivelul productiei la pragul de rentabilitate ?

Rezolvare :

Se observa ca in intervalul in care costurile totale depasesc incasarile totale se inregistreaza pierderi; intersectia celor doua drepte - a incasarilor si cea a costurilor totale - marcheaza pragul de rentabilitate (cand profitul este nul); de la punctul in care incasarile depasesc cheltuielile, intreprinderea obtine profit.

pragul de rentabilitate sau punctul mort al intreprinderii -- indica volumul de productie sau cifra de afaceri de la care, pornind, producatorul poate sa obtina profit. In acest "punct", incasarile totale (It) ale intreprinderii, obtinute prin vanzarea bunurilor respective, sunt egale cu costul total (CT), iar profitul este nul. Astfel, pragul de rentabilitate poate fi exprimat prin relatia:

It = CT, iar Pr = 0.

Profitul (Pr) intreprinderii se determina ca diferenta intre totalul incasarilor (sau veniturilor) si totalul costurilor: Pr = It - CT.

CV = f (Q).

CT = CF + CV =

Conditia pt pragul de rentabilitate este ca:

Pr = 0 (profitul este nul) iar

It = CT = incasarile totale sunt egale cu costul total

pragul de rentabilitate cand It = 24.000 lei ? ? ? R =

11. Dependenta cererii si ofertei pentru bunul "A" in raport cu pretul unitar al

acestuia (PA) se exprima prin functiile: CA = 50 - 2PA si OA = 20 +PA. Sa se determine pretul de echilibru pentru acest bun.

Rezolvare :

R =

12. In perioada T0 salariul nominal era de 25000 u.m. (unitati monetare). Cu cate

u.m. trebuie marit salariul nominal pentru ca salariul real sa creasca cu 30%, in conditiile sporirii preturilor cu 40%?

Rezolvare :

R =

12.
ISR = ISN/IP*100
ISN = ISR*IP/100
T0 T1

ISR = 100% + 30% = 130%
IP = 100% + 40% = 140%
ISN = 130*140/100 = 18200/100 = 182%
182% - 100% = 82%
25000*82% = 20500

13. Un teren genereaza o renta anuala in valoare de 100 u.m. (unitati monetare), iar

nivelul ratei dobanzii bancare este de 10%. Cate u.m. este pretul acestui teren?

Rezolvare :

R =

14. O banca acorda un credit de 1000 u.m. (unitati monetare) cu o rata a dobanzii

de 10% pe termen de 3 luni.Cate u.m. reprezinta dobanda incasata de banca?

Rezolvare :

R =

15. Cuponul unei obligatiuni este de 8000 u.m. (unitati monetare), iar rata anuala a

dobanzii este 20%. Determinati cate u.m. reprezinta cursul obligatiunii.

Rezolvare :

R =

P = D/p * 100
P = 8000/20 * 100 = 400*100=40000

16. Cantitatea ceruta si pretul pentru bunul X evolueaza astfel:

Saptamana Cantitate ceruta (buc.) Pret unitar (u.m.)

T0 50 12

T1 80 10

Determinati coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret.

Rezolvare :

R =

17. Referitor la activitatea unei intreprinderi se dau urmatoarele date:

Productie (buc.) 0 7 10

Cost Total (u.m.) 200 1100 1500

In cazul productiei de 10 buc., determinati costul variabil mediu.

Rezolvare :

R =

18. Fie datele din tabelul urmator:

(unde Qx = cantitatea consmata din bunul X, Utx = utilitatea totala si Umx = utilitatea

marginala)

Qx 1 2

Utx 30 ?

Umx 30 20

Cu ce valoare a Utx completati tabelul?

Rezolvare :

R =

19. Costurile fixe ale unei firme sunt CF=150 u.m., iar cele variabile medii sunt

CVM=30 u.m. Stiind ca firma vinde o unitate de produs cu pretul de 45 u.m. care este nivelul productiei de la care firma incepe sa obtina profit?

Rezolvare :

R =

20. Fie urmatoarea situatie a fortei de munca in Romania intr-un anumit an:

Populatia

totala

Populatia

in varsta de

munca (15-

65 ani)

Populatia

activa

Populatia

ocupata

Populatia

ocupata

civila

Someri

inregistrati

(la sfarsitul

anului)

TOTAL 21000000 16500000 10000000 9000000 8000000 550000

Care este gradul de ocupare (in procente)?

Rezolvare :

R =

21. Daca profitul creste cu 20% iar costurile scad cu 20%, cu cate procente creste

rata profitului raportata la cost?

Rezolvare :

R =

21.
P' = P/C *100
P' = 120%/80% *100 = 3/2*100=300/2=150%
150%-100% = 50% crestere rata profitului

22. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit

bun la diferite valori ale pretului acestuia. Cat este pretul de echilibru?

Pret unitar (mii lei) Cantitate ceruta (buc.) Cantitate oferita (buc.)

Rezolvare :

R =

23. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit

bun la diferite valori ale pretului acestuia. Cat este cantitatea de echilibru?

Pret unitar (mii lei) Cantitate ceruta (buc.) Cantitate oferita (buc.)

Rezolvare :

R =

24. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit

bun la diferite valori ale pretului acestuia. Calculati deficitul de oferta la nivelul pretului de 6

mii de lei.

Pret unitar (mii lei) Cantitate ceruta (buc.) Cantitate oferita (buc.)

Rezolvare :

R =

25. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit

bun la diferite valori ale pretului acestuia. Calculati excedentul de oferta la nivelul pretului de

10 mii de lei.

Pret unitar (mii lei) Cantitate ceruta (buc.) Cantitate oferita (buc.)

Rezolvare :

R =

26. O firma are 150 de salariati si realizeaza 3000 de produse. Cati salariati ar fi

nevoie sa mai angajeze firma pentru a-si dubla productia in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu 25%?

Rezolvare :

R =

27. Daca o firma realizeaza o productivitate medie a muncii de 1500

produse/salariat, sa se detremine productivitatea marginala a muncii, in cazul sporirii cu 80% a productiei si cu 40% a numarului de salariati.

Rezolvare :

R =

27.Wm = ΔQ/ΔXi = dQ/dXi
Wm = (180-100)/(140-100)
Wm =80/40=

28. Valoarea ramasa de amortizat a unui echipament de productie, dupa 4 ani de

utilizare, este de 20 mil u.m. Care a fost valoarea initiala a produsului (exprimata in mil. u.m.) in situatia in care a mai ramas doar un an de plata pentru amortizare.

Rezolvare :

R =

29. Productivitatea medie a capitalului la momentul T a fost de 2000 de bucati. In

perioada T -T productia totala a crescut cu 30%, iar volumul capitalului cu 20%. Sa se determine productivitatea marginala a capitalului.

Rezolvare :

R =

30. Proprietarul unei suprafete de teren agricol decide sa vanda. Ce pret pretinde

el, daca arenda anuala este de 500 u.m., iar rata dobanzii este de 25%?

Rezolvare :

R =

2000*25% = 500
raspuns gresit 12.500 *25% =3125
In manual este exeplificat pentru o dabanda de 10%
Valoarea ternului este de 10 ori val.dobanzii: 10%*10=100%
In grila este 25%, deci 25% *4 = 100%
Valoarea terenului este 500*4=2000

COMPLETION

1. Nevoile umane reprezinta trebuinte cerinte materiale si spirituale, de bunuri si

servicii, de mediu ecologic etc, ale vietii si activitatii oamenilor.

2. Nevoile oamenilor constientizate, devenite mobiluri ale acestora, reprezinta

interese economice.

3. Totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de bunuri

materiale si servicii destinate satisfacerii nevoilor reprezinta resurse economice.

4. Activitatea economica este o componenta fundamentala a actiunii umane, in

cadrul careia, prin alocarea si folosirea resurselor economice, au loc procese de productie, circulatie, distributie si consum de bunuri materiale si servicii, in vederea satisfacerii trebuintelor.

5. Componenta esentiala a activitatii economice o reprezinta productia.

6. Microeconomia reprezinta activitatea economica la nivelul intreprinderii.

7. Mezoeconomia reprezinta activitatea economica la nivel de ramura

economica si zona economica.

8. Macroeconomia reprezinta activitatea economica la nivelul economiei

nationale.

9. Mondoeconomia reprezinta ansamblul economiilor nationale in interdependenta lor.

10. Activitatea din ramura constructiilor se incadreaza in sectorul secundar.

11. Activitatea din ramurile piscicultura si apicultura se incadreaza in sectorul

primar

12. Activitatea din servicii se incadreaza in sectorul tertiar.

13. Activitatile legate de informatica se incadreaza in sectorul cuaternar

14. Autorul lucrarii de referinta din anul 1936: "Teoria generala a folosirii mainii

de lucru, a dobanzii si a banilor" a fost John Maynard Keynes

15. Economia de piata se caracterizeaza prin mai multe trasaturi printre care si

aceea ca concurenta este regulatorul principal.

16. Totalitatea fluxurilor economice reale si monetare formeaza circuitul economic.

17. Piata exprima relatiile economice dintre oameni, dintre agentii economici, ce

se desfasoara intr-un anumit spatiu, in cadrul carora se confrunta cererea cu oferta de marfuri, se formeaza preturile, au loc negocieri si acte de vanzare - cumparare, in conditii de concurenta.

18. Cererea se afla in raport invers proportional fata de pret: cand pretul creste,

cantitatea ceruta scade, deoarece la un venit dat posibilitatea de cumparare se micsoreaza, si invers, cand pretul scade, cantitatea ceruta creste.

19. Cererea atipica exprima exceptiile de la legea cererii, adica situatiile in care

cererea de marfuri evolueaza in acelasi sens cu pretul.

20. Oferta reprezinta cantitatea de bunuri si servicii destinata vanzarii, pe piata,

la un moment dat.

21. Paradoxul ofertei exprima o exceptie de la legea ofertei cand oferta creste

chiar si in cazul scaderii pretului de vanzare.

22. Echilibrul pietei reflecta situatia in care cantitatile oferite si cele cerute sunt

egale, la pretul pietei.

23. Cand cantitatea oferita scade, presupunand cererea constanta, curba ofertei se

deplaseaza spre stanga si pretul de echilibru creste.

24. Utilitatea economica reprezinta satisfactia pe care o resimte o persoana ca

urmare a consumului unei cantitati determinate dintr-un bun, in anumite conditii de timp si spatiu.

25. Teoria utilitatii cardinale presupune atasarea unor valori numerice care

descriu utilitatea.

26. Legea formulata de Gossen arata ca atunci cand cantitatea consumata dintr-un

bun creste, utilitatea marginala a bunului respectiv tinde sa se diminueze, pana in punctul de saturatie cand devine nula. ( legea utilit marginale descrescatoare )

27. Teoria utilitatii ordinale considera ca nu este necesara masurarea precisa

a utilitatii si ca este suficienta doar o ordonare a utilitatilor.

28. Conditia matematica a optimului unui consumator care are de ales intre doua

bunuri este ca raportul utilitatilor marginale sa fie egal cu raportul preturilor celor doua bunuri.

29. Capitalul este factorul de productie derivat.

30. Uzura fizica reprezinta deprecierea treptata a masinilor, echipamentelor,

instalatiilor ca urmare a folosirii lor in activitatea economica sau a actiunii factorilor naturali.

31. Functia de productie exprima relatia dintre factorii de productie si rezultate.

32. Combinarea factorilor de productie se analizeaza pe termen scurt si pe termen

lung

33. Randamentele de scara crescatoare si descrescatoare se explica prin economii

si pierderi interne ale scarii.

34. Productivitatea exprima eficienta combinarii factorilor de productie cu scopul

obtinerii maximului de efecte utile cu minimum de eforturi.

35. Costul de productie exprima, in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor

efectuate si suportate de agentii economici pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii.

36. Costul explicit este insusi costul contabil.

37. Pretul este expresia baneasca a valorii unei marfi.

38. Populatia disponibila activa este reprezentata de populatia ocupata si de

cei care cauta un loc de munca.

39. Salariul este un venit pentru angajat si un cost pentru angajator

40. Efectul de substitutie consta in reducerea timpului liber si cresterea

corespunzatoare a timpului destinat muncii.

41. Efectul de venit consta in micsorarea timpului destinat muncii si

sporirea, corespunzatoare a timpului liber.

42. Profitul net reprezinta partea din profitul brut care ramane dupa ce au fost

deduse dobanda la capitalul propriu, salariul ca recompensa pentru activitatea depusa, arenda si chiria pentru terenul si cladirea care ii apartin intreprinzatorului, impozitele si taxele suportate direct din profit.

43. Renta reprezinta plata pentru folosirea unei resurse economice nesubstituibile,

a carei oferta este insuficienta in raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul acesteia.

44. Dobanda reprezinta suma de bani platita pentru dreptul de folosinta

temporara a unei sume de bani imprumutata.

45. Obligatiunile ipotecare sunt titluri de valoare, emise de banci, cu scopul

acordarii de imprumuturi agentilor economici, care le garanteaza cu terenuri sau imobile.

46. Piata primara a capitalului cuprinde totalitatea tranzactiilor al caror obiect il

reprezinta titlurile de valoare nou emise.

47. Piata secundara a capitalului include totalitatea tranzactiilor efectuate cu

titlurile de valoare emise si plasate anterior.

48. Valutele ce se pot preschimba liber cu alte valute, fara restrictii vizand sumele

solicitate, scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze schimbul se numesc valute convertibile.

49. Ratele anuale scadente ale imprumutului extern si dobanda anuala reprezinta

serviciul datoriei externe.

50. In cazul externalitatilor pozitive, beneficiile private sunt mai mici decat

beneficiile sociale.

51. Notiunea de utilitate are caracter eminamente subiectiv.???? (economic)

52. Conform teoriei utilitatii cardinale, fiecarei unitati consumate dintr-un bun i se

poate atasa un numar (cardinal) ca masura a utilitatii.

53. La preturi situate peste pretul de echilibru se manifesta excedent de oferta si o

presiune de reducere asupra pretului.

54. Capitalul fix reprezinta acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie, consumandu-se treptat si inlocuindu-se la intervale mai mari de timp.

55. Capitalul circulant reprezinta acea parte a capitalului care se consuma integral

intr-un singur ciclu de fabricatie si se inlocuieste dupa fiecare ciclu de productie.

56. Bursa de valori este o institutie infiintata pe baza de lege si supravegheata de stat, ce are ca scop incheierea de tranzactii cu titluri de valoare anterior emise, dar poate mijloci si tranzactii cu valute si metale pretioase.

57. Diferenta intre venitul total si costul de productie reprezinta masa (marimea) profitului.

58. Piata de tip monopson este piata caracterizata prin existenta unui singur

cumparator si a numerosi vanzatori.

59. Masa monetara este constituita din totalitatea instrumentelor necesare

circuitului bunurilor economice si platilor la un moment dat.

60. Specific operatiunilor bursiere la termen este caracterul lor speculativ.

61. Tranzactiile unilaterale sunt miscari sau transferuri univoce de bunuri, fara a se

primi in schimb contraprestatii.

62. Cererea are drept suport puterea de cumparare a oamenilor.

63. Cererea agregata ( globala ) exprima ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor la toate bunurile si serviciile existente.

64. Efectul Giffen este o situatie de cerere atipica.

65. Utilitatea marginala reprezinta sporul utilitatii totale resimtite de o persoana ca urmare a consumarii unei unitati suplimentare dintr-un bun oarecare, ceilalti factori fiind considerati constanti.

66. Utilitatea marginala scontata a se obtine prin consumul unor unitati

suplimentare din orice bun este descrescatoare.

67. Restrictie (dreapta, constrangerea(vezi pag.158), bugetara arata care este ansambul combinatiilor bunurilor pe care un consumator poate sa-si permita sa le consume, in limita venitului de care dispune si in raport cu preturile practicate pe piata, la un moment dat.

68. Costul mediu este minim atunci cand este egal cu costul marginal.

69. Adaptabilitatea reprezinta posibilitatea de asociere a unei fractiuni dintr-un

factor cu o cantitate din alt factor.

70. Complementaritatea reprezinta procesul prin care se stabilesc raporturile

cantitative ale factorilor de productie ce participa la producerea unui anumit bun economic.

71. Substituibilitatea reprezinta posibilitatea de a inlocui o cantitate dintr-un factor

de productie printr-o cantitate determinata dintr-un alt factor in conditiile mentinerii aceluiasi nivel al productiei.

72. Productivitatea muncii exprima eficienta cu care este consumat factorul

munca.

MATCHING

Corelati tipul cererii cu valoarea coeficientului de elasticitate a cererii in raport de pret (Ecp ):

a. Ecp < 1; ---- pct. 3.

b. Ecp = 0 ; ---- pct. 4.

c. Ecp = 1 ; ---- pct. 5.

d. Ecp > 1; ---- pct. 1.

e. Ecp→∞ ---- pct. 2.

1. cerere elastica
2. cerere perfect elastica
3. cerere inelastica
4. cerere perfect inelastica
5. cerere cu elasticitate unitara

a=3,b=4,c=5,d=1,e=2

cerere elastica    C / C > P/ P si,    Ecp > 1;

- atunci cand variatia cererii este mai accentuata decat variatia pretului

2. cerere perfect elastica P/ P si, Ecp→∞;

atunci cand, la un nivel al pretului dat, cererea creste continuu

3. cerere inelastica Δ C / C < P/ P si,    Ecp < 1;

atunci cand variatia cererii este mai mica decat variatia pretului

4. cerere perfect inelastica C / C si,    Ecp = 0

total insensibila la variantele de pret,

5. cerere cu elasticitate unitara C / C P/ P si,    Ecp = 1;

cand variatia cererii este egala cu variatia pretului

Elasticitatea cererii inseamna sensibilitatea acesteia fata de variatia pretului sau a venitului. Intensitatea modificarii cererii se masoara prin coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret sau de venit.

Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in principiu, este negativ, deoarece atunci cand pretul se mareste, cererea se diminueaza, iar raportul dintre doua semne diferite da semnul negativ.

a) Ecp = C C C P P P C / C0 : P/ P0

in care:

Ecp = coeficientul de elasticitate a cererii functie de pret

C = cererea din perioada curenta;

C = cererea din perioada anterioara;

P = pretul din perioada curenta;

P = pretul din perioada anterioara;

ΔC = variatia (modificarea) cererii pentru un produs;

ΔP = variatia (modificarea) pretului acelui produs.

Ecp se mai poate determina si prin relatia:

b) Ecp = C P

in care: variatia cererii este, in sens contrar, mai mare decat variatia pretului.

C = variatia in procente a cererii;

P = variatia in procente a pretului.

Exp: pretul bunului "X" scade de la 40 de unitati monetare (P0) la 30 unitati monetare (P1), iar cererea la acest produs creste de la 400 de bucati (C0) la 600 de bucati (C1), atunci coeficientul de elasticitate va fi:

a) Ecp = _( 600 - 400 / 400 : 30 - 40 / 40 ) = _( 200 / 400 x 40 / 10 ) =

= 8000

b).Ecp = _ 50%

Rezulta ca cererea pentru bunul respectiv este elastica in raport cu pretul; o scadere a pretului de 25% antreneaza o crestere a cererii de 50%; variatia cererii este, in sens contrar, mai mare decat variatia pretului.

Alegeti tipul de oferta corespunzator definitiei urmatoare:

a. individuala; ---- pct. 6.

b. totala; ---- pct. 8.

c. agregata. ---- pct. 7.

6. oferta dintr-un bun din partea unui producator;

7. toate bunurile si serviciile, din tara respectiva, destinate pietei, exprimate in bani;

8. intreaga cantitate dintr-un bun pe care producatorii o ofera spre vanzare.

a=6,b=8,c=7

Alegeti tipul ofertei potrivit definitiei urmatoare:

a. elastica; ---- pct. 10.

b. cu elasticitate unitara; ---- pct. 12.

c. inelastica; ---- pct. 9.

d. perfect elastica; ---- pct. 13 .

e. perfect inelastica. ---- pct. 11.

9. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului;

10. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului;

11. la orice variatie a pretului oferta nu se modifica;

12. variatia ofertei este egala cu variatia pretului;

13. la un nivel dat al pretului cantitatea oferita creste continuu, tinzand spre infinit.

a=10,b=12,c=9,d=13,e=11

Alegeti tipul de utilitatea potrivit cu urmatoarea definitie:

a. individuala; ---- pct. 14.

b. totala; ---- pct. 16.

c. marginala. ---- pct. 15.

14. reprezinta satisfactia pe care o resimte o persoana in urma consumarii unei unitati dintr-un bun;

15. reprezinta sporul utilitatii totale resimtite de o persoana ca urmare a consumarii unei cantitati suplimentare dintr-un bun;

16. reprezinta utilitatea pe care o resimte o persoana in urma consumarii unor

cantitati succesive dintr-un bun intr-o perioada data.

a=14,b=16,c=15

Alegeti definitia corespunzatoare tipului de piata mentionat:

a. numar relativ mic de producatori si multi consumatori; ---- pct. 19.

b. un singur producator si multi cumparatori;    ---- pct. 17.

c. doi producatori si multi cumparatori; ---- pct. 18.

d. numerosi producatori si un singur cumparator;    ---- pct. 21.

e. multi producatori si cativa cumparatori.    ---- pct. 20.

17. piata monopolista

18. piata duopolista

19. piata oligopolista

20. piata de tip oligopson

21. piata de tip monopson

a=19,b=17,c=18,d=21,e=20

Alegeti definitia pentru tipul de salariu mentionat:

a. remuneratia primita de salariat, corespunzatoare salariului net si sumele pentru

concediul legal, eventual si al 13 -lea salariu.    ---- pct. 22.

b. cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal, la un

anumit nivel al preturilor;    ---- pct. 24.

c. salariul din care s-au scazut impozitul si alte retineri prevaz de lege;---- pct. 23.

d. salariul fixat prin lege, in urma negocierilor sindicate-guvern;    ---- pct. 25.

e. acele venituri care completeaza salariul nominal si care provin de la bugetul de stat sus forma alocatiei pentru copii sau a altor ajutoare sociale;    ---- pct. 27.

f. salariul atribuit tuturor angajatilor unei firme cand rezultatele economice ale

acesteia sunt deosebit de bune;    ---- pct. 26.

22. salariul direct

23. salariul net

24. salariul real

25. salariul minim garantat

26. salariul colectiv

27. salariul social

a=22,b=24,c=23,d=25,e=27,f=26

Corelati urmatoarele relatii cu urmatoarele tipuri de externalitati:

a. beneficiul social = beneficiul privat + beneficiul extern ---- pct. 28.

b. costul social = costul privat + costul extern    ---- pct. 29.

28. externalitati pozitive

29. externalitati negative

a=28,b=29