| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
OFERTA
INTRODUCERE
Aparitia schimbului de bunuri si evolutia acestuia a dat nastere la piata.Ea a aparut ca urmare a dezvoltarii diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care sa realizat intre producator si consumator.Aceasta separare a determinat ca bunurile produse sa ajunga de la producator la consumator prin intermediul pietei. Piata, este asadar o categorie economica complexa, ce reflecta totalitatea relatiilor de vinzare - cumparare care au loc in societate, in interactiunea lor, in strinsa legatura cu spatiul economic in care au loc. Piata este locul intilnirii a ofertei vinzatorilor si cererii consumatorilor, a confruntarii dintre ele. Deci, pe piata se reflecta raporturile reale dintre productie si consum, prin intermediul categoriilor relative de cerere si oferta si a categoriilor de pret.
Participantii la piata, la relatiile pe care le reflecta sunt producatorii in calitate de ofertanti de factori de productie, bunuri de consum si servicii si consumatorii productivi si individuali in calitate de cumparatori, care se opun unui altora prin urmarirea propriului interes. In acelasi timp este de remarcat faptul ca intre ofertanti si consumatori exista o puternica legatura ce pune in evidenta 'solidaritatea functionala a pietiei.
Analiza cererii pe piata reprezinta continuarea problemelor privitoare la nevoile umane si la caracteristicile lor, la interesele economice. In acelasi timp, teoria cererii constituie baza alocarii veniturilor limitate de catre consumatorii rationali.
Analiza problemelor referitoare la oferta este o continuare a analizei resurselor economice si a factorilor de productie, si respectiv o continuare a analizei bunurilor economice.
Oferta ca forma de legatura si coordonare activitatii a agentilor economici
Subiectii vietii economice sunt consumatorul si producatorul. Societatea poate avea unul din urmatoarele sisteme economice gospodaria naturala, adica traditionala si de schimb, adica economia de piata, planificata centralizat si mixta. Aceste forme generale de organizare a vietii economice se deosebesc prin modalitatile de legatura dintre producator si consumator. In economia naturala exista o legatura nemijlocita dintre producator si cosumator resursele sunt alocate, iar bunurile sunt distribuite in conformitate cu traditia stabilita. Economia traditionala este specificata grupurilor sociale izolate. Actualmente aria acestei economii s-a ingustat substantial , deoarece predomina sistemele economice specifice economiei de schimb.
In economia centralizat-planificata solutiile pentru intrebarile ce? cum?cine? pentru cine? sunt determinate din centru de catre guvernanti. Agentii economici trebuie doar sa indeplineasca aceste directive.
Economia
de piata se mai numeste si economia liberei initiative. Care este mecanismul
legaturii dintre producator si consumator in economia de piata Pentru identificarea acestuia este necesar, in primul
rinda, de evidentiat faptul ca reproductia, conform teoriei marxiste, este un
element fundamental al oricarui sistem economic.
Reproductia
Consumul
Schimbul
Productia
Repartitia
In al doilea rind, pentru a-si satisface necesitatile, consumatorul terebuie sa-si procure marfurile necesare. Prin urmare, la baza cererii se afla nevoile consumatorului, iar cererea si oferta devin forme economice de manifestare a consumatorilor si producatorilor.
Prin urmare, pentru ca economia de piata sa prospere, este necesar sa existe un mecanism eficient de votare cu banul, atunci impulsul va trece de la consumator la producator si viceversa. In caz contrar, votarea cu banul este zadarnica.
Concept. Legea ofertei
Oferta reprezinta cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent economic este dispus sa o ofere spre vinzare intr-o anumita perioada de timp. Oferta ca si cererea se refera la un pret anume, si poate fi privita ca oferta a unui bun, a unei industrii, a unei firme si ca oferta totala de piata. Desigur,in functie de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate sa difere de cantitatea oferita.
Oferta, ca si cererea, este si ea functie de pret. Ea pune in evidenta diversele cantitati de bunuri pe care vinzatorii sunt dispusi sa le vinda la diverse preturi date. Deci, intre evolutia pretului unitar al unui bun si oferta pentru bunul respectiv exista o relatie de cauzalitate. Aceasta relatie este exprimata sintetic de legea ofertei, ea arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o ofera spre vinzare intr-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde.
Legea ofertei arata ca ofertantii sunt dispusi sa ofere o cantitate mai mare dintr-un bun oarecare, la un pret mai mare, de cit la unul mai mic. Curba ofertei arata ca nivelul de pret este necesar pentru a-l determina pe ofertant sa ofere o anumita cantitate de bun.
Asadar, curba ofertei pune in evidenta cantitatea de bunuri pe care un ofertant este dispus sa o ofere, intr-o anumita perioada de timp, la diferite niveluri de preturi. Altfel, se poate spune, ca ea arata care este pretul la care ofertantul este dispus sa ofere diferite cantitati dintr-un bun oarecare, intr-o anumita perioada.
Forma curbei arata clar ca daca pretul bunurilor creste, ofertantii vor aduce mai multe bunuri pe piata si invers, daca pretul scade, ofertantii vor aduce mai putine bunuri pe piata. Cresterea pretului influenteaza profitul si ofertantul este motivat in a produce mai mult si a oferi spre vinzare mai mult. Acesta este un motiv important care face ca inclinatia curbei ofertei sa fie in sus si spre dreapta. Un alt motiv este faptul ca de la un anumit punct, cresterea productiei determina majorarea costului pe unitate de produs. Acest lucru se datoreste faptului ca unii factori (cladri, utilaje, masini, etc.) nu pot sa creasca intr-o perioada scurta de timp. De aceea, orice crestere a productiei prin atragerea de mai multi factori variabili (munca, materiale, etc.) suprasolicita factorii fizici (cladiri, utilaje, etc.) cauzind congestionari si gituiri ale productiei. Productivitetea muncii se reduce si costul pe unitate de produs aditional creste. Este firesc, ca pretul sa fie mai mare astfel ca producatorii sa fie motivati sa produca aceste bunuri aditionale.
Curba ofertei, ca si curba cererii, se poate determina pentru un ofertant anume, cit si pentru toti ofertantii unui anumit produs .
Oferta este adesea identificata cu productia si factorii care influenteaza nivelul, structura si calitatea acesteia vor influenta nuvelul, structura si calitatea ofertei. Oferta poate fi analizata prin caracteristici asemanatoare celor ale cererii. Ea poate fi prezentata grafic, tabelar si cu ajutorul functiei. Intre oferta si pret exista o relatie directa in sensul ca oferta creste pe masura ce sporeste pretul. Deplasarea curbei ofertei spre stinga semnifica reducerea cantitatii de produse vindute si, invers, deplasarea curbei ofertei spre dreapta are ca rezultat reducerea preturilor pentru cantitatea data de bunuri.
Realizarea ofertei are loc prin confruntarea sa cu cererea in cadrul tranzactiilor comerciale. Oferta apare sub diferite forme. Pe baza unor criterii complexe, ea poate fi de marfuri corporale si de servicii ferma sau facultativa angajament sau cu termen fix cu grad mediu de complexitate si de complexitate superioara interna sau externa, etc. In functie de continutul bunurilor, oferta poate fi de bunuri independente (confectii), bunuri complementare (miere si propolis), mixta.
Oricare ar
fi forma si tipul ei, oferta se afla in relatie directa cu nivelul si modificarea
pretului. Daca pretul unei marfi creste, celelalte conditii raminind
neschimbate, vinzatorul este dispus sa cedeze cantitati in plus pe piata;
evident, in limitele stocului existent la bunul sau la bunurile in cauza.
Dimpotriva, in situatia in care pretul scade, vinzatorul tinde sa reduca
oferta.
P
Cresterea ofertei o data cu sporirea pretului are loc numai daca vinzatorul dispune de stocuri in depozit (pe termen scurt) sau daca el dispune de resurse cu care sa suplementeze loturile de marfuri oferite (pe termen mediu). Pe de alta parte, oferta nu poate fi redusa substantial atunci cind preturile scad notabil. Aceasta mai ales daca marfa este perisabila sau nedepozitabila. Comportamentul producatorului in raport de modificarea pretului nu este legat doar de posibilitatile lui de a produce, ci si de costurile de productie pe care acesta le are sau le poate avea.
Factorii ce influenteaza asupra ofertei
Invers, daca pretul unuia sau a mai multor factori de productie creste, atunci va creste costul de productie si ofertantul nu va fi dispus a produce o cantitate mai mare. Drept consecinte, curba ofertei se va deplasa spre stinga.
b) Pretul altor bunuri. Factorii de productie sint atrasi spre acele activitati de productie unde ei sint platiti la un pret ridicat. Daca pretul productiei X creste, este firesc ca sa se inregistreze o atragere a factorilor de productie spre acest produs, deci curba ofertei la acest produs se va deplasa spre drearta, si invers.
c) Tehnologia. Introducerea tehnologiei noi, are ca efect cresterea productivitatii muncii si, implicit, reducerea costului de productie. In acest caz, curba ofertei se va deplasa spre dreapta, deoarece producatorii sint motivati a produce mai mult. Descresterea productivitatii muncii, duce la cresterea costurilor de productie si evident efectul va fi negativ asupra ofertei, deci curba ofertei se va deplasa spre dreapta.
d) Numarul de ofertanti. Curba ofertei pietei ( a tuturor firmelor dintr-o anumita ramura care produc acelasi produs ) se va deplasa spre dreapta, daca in ramura vor intra noi firme si invers.
e) Perspectivele pietei. Daca in perspectiva se asteapta, intr-o anumita ramura, la scaderea sau chiar la oprirea productiei ( o greva ), in prezent ofertantii vor produce mai mult pentru a contracara efectele actiunilor viitoare. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta. Daca ofertantii se asteapta la o crestere a pretului in viitor, atunci in prezent vor reduce productia pentru a o creste in viitor. Deci, curba ofertei se va deplasa spre stinga.
f) Costul productiei. Daca costul productiei scade, oferta pentru bunurile respective va creste si invers, cresterea costului va aduce la scaderea ofertei. Specialistii considera ca evolutia costului reprezinta unul din factorii principali care actioneaza asupra ofertei. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta daca costul scade si invers.
g) Taxele si subsidiile. Firmele platesc taxe asupra profitului obtinut. Daca taxele pe profit se majoreaza, atunci apare tendinta de reducere a ofertei si deci curba ofertei se va deplasa spre stinga. Invers, daca se inregistreaza o reducere a taxelor pe profit, se va inregistra o crestere a ofertei si deci deplasarea curbei ofertei spre dreapta. Statul poate interveni sa sustina unele firme sau o industrie sau alta. Acest lucru se poate realiza cu alocatii de la bugetul statului, respectiv cu subsidii. In aceasta situatie, oferta va creste si evident curba acesteia se va deplasa spre dreapta.
h) Conditiile naturale reprezinta un factor important care, in multe ramuri, influenteaza marimea ofertei. De asemenea, anumite evenimente naturale intimplatoare actioneaza, de regula, in directia reducerii ofertei. Conditiile social-politice isi pun si ele amprenta asupra intregii activitati economice. Daca acestea sint favorabile ( stabilitate politica, cadru juridic adecvat, etc.) atunci oferta va creste, daca nu, oferta va inregistra o reducere.
Insumarea algebrica a influentei absolute sau relative a fiecarui factor de actiune, in conditiile aceluiasi pret, da ca rezultat modificarea totala a ofertei.
Orice modificare de-a lungul curbei ofertei pune in evidenta schimbarea pretului bunului respectiv, asociata cu schimbarea in cantitatea de bun oferita. Deci, schimbarea in cantitate se vede pe curba fixa. Modificarile determinate de factorii amintiti mai sus, duc la schimbarea pozitiei curbei, spre stinga sau spre dreapta. Deci, schimbarea in oferta are ca efect modificarea pozitiei curbei.
Notiuni despre elasticitatea ofertei. Factorii care determina elasticitatea ofertei.
Ca si in cazul cererii, elasticitatea ofertei pune in evidenta gradul de modificare a ofertei in conditiile schimbarii pretului, sau a oricareia din conditiile ofertei.
Oferta este mai elastica cu cit este mai mare modificarea in cantitatea produsa de ofertanti. Deci, cu cit este mai mare elasticitatea ofertei, cu atit va fi mai mare raspunsul in cantitate la modificarea pretului. Oferta este elastica atunci cind coeficientul de elasticitate (Ceo) este mai mare decit 1. Oferta este inelastica atunci cind coeficientul de elasticitate este mai mic decit 1. Elasticitatea este unitara atunci cind Ceo= 1.
Ccunoasterea elasticitatii ofertei prezinta interes pentru agensii economici deoarece, pornind de la preturile de piata ale bunurilor, ea reflecta posibilitatea adaptarii ofertei la cerere. Factorii cei mai importanti care determina elasticitatea sint:
1) Gradul de substituire. Cind pretul unui produs creste, este profitabil a se produce o cantitate mai mare din bunul respectiv. Cresterea cantitatii oferite dintr-un bun, cind pretul lui creste, depinde, intr-o anumita masura, de cit de usor se pot atrage factorii de productie de la alte utilizari. Aceasta este in functie de usurinta adaptarii factorilor de productie respectivi la productia bunului fara discutie, deci de usurinta trecerii lor de la producerea unor bunuri anumite la producerea bunului respectiv. Cu cit este mai mare gradul de substituire a factorilor de productie de la productia unui bun la productia altor bunuri, cu atit va fi mai mare elasticitatea ofertei bunului respectiv;
2) Costul productiei. Daca pe piata pentru un bun oarecare se inregistreaza o crestere a cererii la acelasi nivel de pret, oferta va creste numai daca costul total mediu nu creste. Acesta depinde de pretul factorilor de productie. Cresterea pentru bunul respectiv a ofertei va duce inevitabil la cresterea cererii pentru factorii de productie utilizati la producerea lui, ceea ce va antrena cresterea pretului la acesti factori si implicit cresterea costului total mediu a produsului in discutie. In acest caz, oferta va scsdea. Deci, atunci cind costul creste se va inregistra o scadere a elasticitatii ofertei, iar atunci cind costul scade se va inregistra o crestere a elasticitatii ofertei;
3)
Timpul, respectiv perioada de timp de la modificarea pretului. Acest
factor se afla intr-o relatie strinsa cu gradul de substituire. Cu cit aceasta
perioada de timp este mai mare, cu atit pot fi mutati mai multi factori de
productie de la o activitate productiva la alta.
In general, in economie distingem doua perioade de timp, respectiv perioada scurta si perioada lunga. In perioada scurta, cantitatile a cel putin o parte din factorii de productie utilizati la producerea unui bun sint date, respectiv fixe. Deci, perioada scurta de timp nu este suficient de mare ca sa permita schimbarea cantitatii tuturor factorilor de productie. Perioada scurta de timp in care nici unul din factorii de productie nu se modifica se numeste perioada pietei. In aceasta perioada nu se poate modifica cantitatea oferita in raspuns la modificarea pretului. In consecinta, cantitatea oferita dintr-un bun ramine aceeasi, deci oferta este perfect inelastica. Iar curba ofertei este sub forma unei drepte verticale.
In perioada scurta, unii dintre factorii de productie pot fi schimbati si, prin urmare, cantitatea oferita dintr-un bun, poate spori in anumite limite, ca raspuns la modificarea pretului. Oferta este inelastica, dar nu perfect inelastica ca in perioada de.
In perioda lunga, exista suficient timp pentru modificarea cantitativa a tuturor factorilor de productie. Deci, cantitatea oferita in raspuns la modificarea pretului este mult mai mare decit in perioada scurta. In aceasta perioada se asigura posibilitatea unei oferte elastice, respectiv procentul cresterii cantitatii oferite este mai mare decit cel de crestere a pretuluifig.
4) Stocarea bunurilor. In cazul bunurilor care se pot stoca o perioada de timp, elasticitatea ofertei acestora creste si invers, daca posibilitatile de stocare sint reduse sau lipsesc. Cheltuielile de stocare se adaoga la costul produsului, astfel incit costul total se mareste. In acest caz elasticitatea ofertei se va reduce.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1041
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
