PROIECT PRACTICA DE SPECIALITATE

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Centrul Teritorial pentru Invatamant Deschis la Distanta Buzau

PROIECT

PRACTICA DE SPECIALITATE

I. ASPECTE GENERALE DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

SC CONSTRUCTII COMPLEXE SA este o societate pe actiuni, ce se desfasoara pe raza a trei judete: Galati, Buzau, Vrancea, in care regasim doua puncte de lucru, "Santier Buzau", "Santier Adjud".

Durata de functionare a societatii este nedeterminata.

II. ASPECTE LEGISLATIVE IN DESFASURAREA ACTIVITATII

-Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale

-Legea nr.82/1991 cu privire la organizarea si conducerea contabilitatii;

-Legea nr.15/1994 cu privire la amortizarea imobilizarilor corporale;

-Legea nr. 414/2002 cu privire la stabilirea impozitului pe profit;

-Legea nr. 345/2002 cu privire la taxa pe valoarea adaugata;

-Legea nr. 7/ 2001 cu privire la impozitul pe venit al salariatilor;

-Legea nr.19/2000 cu privire la sistemul de pensii si asigurari sociale;

-Legea nr 77/2002 cu privire la ajutorul de somaj;

-Legea nr.145/1997 cu privire la asigurarile sociale de sanatate.

III. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

A. ANALIZA PE BAZA BILANTULUI FINANCIAR

Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza patrimoniala studiaza, in vederea confruntarii, gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv (insusirea de a deveni scadente) si cel de lichiditate al elementelor de activ (posibilitatea acestora de a fi transformate in bani).

Analiza lichiditate-exigibilitate se sprijina, pe de o parte, pe conceptia patrimoniala a societatii comerciale, iar, pe de alta parte pe criteriile de clasificare a posturilor bilantiere.

Datele necesare analizei financiare sunt preluate din bilantul financiar.

Constructia bilantului financiar, pornind de la bilantul contabil incheiat la data de 31 decembrie 2002, necesita o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate - exigibilitate.

Elementele de activ sunt structurate in functie de cresterea gradului de lichiditate incepand din partea de sus a activului bilantier. Astfel in activ se vor inscrie mai intai elementele cele mai putin lichide, respectiv imobilizarile corporale numite si nevoi sau intrebuintari permanente datorita rotatiei lente a capitalurilor investite. Se inscriu apoi activele circulante, avand un grad de lichiditate mult mai mare decat imobilizarile, motiv pentru care sunt numite si nevoi sau intrebuintari temporare.

Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul crescator de exigibilitate. Astfel se vor inscrie mai intai capitalurile proprii provenite de la asociat cat si din reinvestiri ale acumularilor anterioare(rezerve) iar apoi capitalurile din surse publice(subventii). Aceste resurse nu au o anumita scadenta deci, nu sunt exigibile (decat in situatii extreme de faliment) si de aceia pot fi numite si resurse permanente sau capitaluri permanente. Datoriile pe termen scurt regrupeaza ansamblul datoriilor cu scadenta mai mica de un an, numite si resurse temporare.

Pe orizontala, schema bilantului redata mai jos, are doua parti: partea de sus (nevoi respectiv capitaluri permanente) care reflecta structura financiara prin elementele care-l compun si partea de jos (nevoi, resurse temporare) care evidentiaza dimpotriva conjuctura, ciclul de activitate.

Bilantul financiar

Activitatea financiara este in asa fel structurata incat sa asigure in principal urmatoarele: informarea completa si corecta a conducerii; observarea in timp util a tendintelor noi in derularea fenomenelor si pregatirea deciziilor favorabile pentru viitor; conditii optime pentru apararea si consolidarea patrimoniului si indepandentei intreprinderii.

Cu toate acestea conducerea generala isi asuma cea mai mare parte din politica financiara a intreprinderii.

Activitatea financiara vizeaza numeroase aspecte cu privire la previziune si executie, analiza, control si coordonare, cele mai inportatnte fiind:

- elaborarea si executarea bugetului de venituri si cheltuieli si a altor planuri financiare pe termen lung, mediu si scurt , preocupandu-se in permanenta de asigurarea resurseloer necesare finantarii complete si la timp a tuturor actiunilor;

- fundamentarea necesarului de active circulante si asigurarea structurii optime de finantare a ciclului de exploatare. In faza de executie, preocuparile in acest domeniu vizeaza folosirea rationala si accelerata a vitezei de rotatie a activelor circulante, prevenirea imobilizarilor de resurse, asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt;

- stabilirea si negocierea preturilor si tarifelor (impreuna cu specialistii din compartimentul de management);

- organizarea tuturor operatiilor banesti de incasari si plati (decontari cu agentii economici, cu bugetul statului, cu personalul, cu bugetul asigurarilor socilale, cu actionarii, cu bancile);

- analiza privind mobilizarea, alocarea si utilizarea capitalurilor, precum si exercitarea actiunilor de control financiar;

- indeplinirea unor masuri in scopul asigurarii echilibrului financiar, rentabilitatii financiare, cresterii economice si felxibilitatea intreprinderii.

Masura atingerii acestor scopuri este apreciata cu ajutorul unor criterii care pot fi marimi absolute precum fondul de rulment, trezoreria neta, cifra de afaceri, capacitatea de autofinantare, marja asupra cheltuielilor variabile, sau marimi relative, precum rata indatoririi.

Viabilitatea intreprinderii depinde, in cea mai mare parte de buna organizare a activitatii financiare. In intreprinderi, activitatea finaciara este organizata pe compartimente (birouri sau servicii in functie de marimea intreprinderii). In cazul de fata activitatea financiara este organizata in "Departament financiar, contabilitate, analiza economice", care la randul sau este impartit in "Biroul financiar" si "Biroul contabilitate" (vezi anexa ORGANIGRAMA).

BILANT FINANCIAR LA 31.12.2002

- mii lei

Determinarea indicatorilor de echilibru financiar patrimonial la inceputul si sfarsitul anului 2002 si interpretarea variatiei rezultatelor obtinute.

Situatia neta (SN)

SN = Activ - Datorii totale

SN₂₀₀₁= 9.025.190 - = 2.694.582 mii lei

SN₂₀₀₂= 14.241.092 - 11.097.923 = 3.143.169 mii lei

Situatia neta a societatii la inceputul exercitiului 2002 este egala cu capitalurile proprii.

Situatia neta la sfarsitul exercitiului 2002 este egala cu capitalurile proprii initiale (2.694.582 mii lei) majorate cu rezultatul exercitiului (profit = 448.587 mii lei).

∆SN = 3.143.169 - 2.694.582 = 448.587 mii lei

Cresterea situatiei nete la sfarsitul exercitiului 2002, fata de sfarsitul exercitiului 2001, indica o imbogatire patrimoniala a societatii, o crestere a valorii acesteia pe seama cresterii capitalurilor proprii..

Fondul de rulment financiar (FRF)

a.      FRF = Capitaluri permanente - Nevoi permanente

FRF₂₀₀₁= 2.694.583 - 4.850.302= - 2.155.719 mii lei

FRF₂₀₀₂= 3.143.169 - 3.900.555= - 757.386 mii lei

∆FRF = - 757.386 - (-2.155.719) = 1.398.333 mii lei

b.     FRF = Nevoi temporare - Resurse temporare

FRF₂₀₀₁= 4.174.888 - = - 2.155.720 mii lei

FRF₂₀₀₂= 10.340.537 - 11.097.923= - 757.386 mii lei

La inceputul exercitiului 2002, fondul de rulment financiar a inregistrat o valoare negativa in suma de 2.155.719 mii lei aspect care la prima vedere reflecta o stare de dezechilibru, o situatie defavorabila sub aspectul solvabilitatii.

Din analiza detaliata a structurii activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt (anexa situatia creantelor si a datoriilor) rezulta ca scadenta medie a activelor circulante a fost mai apropiata decat a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar fiind asigurat chiar in conditiile unui fond de rulment financiar negativ.

Fondul de rulment financiar negativ de la sfarsitul exercitiului 2002 (in suma de 757.386 mii lei) este expresia aceluias dezechilibrului financiar pe termen scurt.

Aceasta marja de securitate financiara constituie o garantie a solvabilitatii societatii cu atat mai mult cu cat fondul de rulment financiar inregistrat la 31.12.2002 reprezinta in totalitate fond de rulment propriu, adica excedentul capitalurilor proprii in raport cu imobilizarile nete.

Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = (Nevoi temporare - Active de trezorerie) - (Resurse temporare - Pasive de trezorerie)

NFR₂₀₀₁= ( 4.174.888 - 32.510) - 6.330.608 = - 2.188.230 mii lei

NFR₂₀₀₂= (10.340.537 - 343.830) - 11.097.923 = - 1.101.216 mii lei

∆NFR =- 1.101.216 - (-2.188.230) = 1.087.014 mii lei

Scaderea stocurilor (836.083 mii lei), cresterea creantelor ( 8.937.458 mii lei) reflecta faptul ca exista un surplus de resurse temporare in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. Aceasta situatie este apreciata favorabil deoarece este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai mari, urgentarea incasarilor, evidentiaza cresterea activul de trezorerie, si relaxarea platilor.

Trezoreria neta (TN)

TN = Fondul de rulment financiar - Nevoia de fond de rulment

TN₂₀₀₁= -2.155.720 - (-2.188.230) = 32.510 mii lei

TN₂₀₀₂= - 757.386- (-1.101.216) = 343.830 mii lei

Trezoreria neta pozitiva este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. In cazul nostru excedentul de finantare se regaseste sub forma disponibilitatilor in casa si in banca, concretizandu-se prin "imbogatirea trezoreriei", ce duce la o autonomie financiara pe termen scurt.

Cash - flow-ul perioadei (CF)

CF = TN₂₀₀₂ - TN₂₀₀₁

CF = 343.830 - 32.510 = 311.320 mii lei

Aceasta crestere a trezoreriei nete semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, o confirmare a majorarii valorii patrimoniale a societatii (SN = 448.587 mii lei).

B. ANALIZA PE BAZA BILANTULUI FUNCTIONAL

Conceptia functionala defineste societatea ca o entitate economica si financiara asigurand, in raport cu dezvoltarea sa, anumite functii cum sunt:

-functia de productie (fabricarea produselor finite si serviciilor livrate pietelor situate in aval);

-functia de investire si dezinvestire (achizitionarea, crearea si cesiunea elementelor de activ imobilizat);

-functia de finantare (stabilirea resurselor financiare dezvoltarii societatii).

Analiza functionala presupune o grupare prealabila a diferitelor operatii realizate de societate in raport cu natura, destinatia sau functia lor.

Functia de investitie grupeaza imobilizarile necorporale, corporale si financiare pe cele doua categorii (de exploatare si in afara exploatarii) indiferent de durata lor de viata.

Imobilizarile regrupate prin functia de investitie, constituie nevoi (alocari) stabile (aciclice) care in mod necesar sunt finantate din resursele durabile (aciclice) existente in pasivul bilantului.

Functia de finantare regrupeaza posturile privind capitalurile proprii, datoriile financiare indifferent de scadenta lor.

Functiei de exploatare ii corespund fluxurile de aprovizionare, productie si vanzari, generatoare de stocuri reale si financiare, care se reinoiesc cu o anumita regularitate. Posturile de active legate direct de operatiile fluxului de exploatare (creante, stocuri, cheltuieli de exploatare constatate in avans) constituie active circulante de exploatare (ACE) care sunt finantate din datoriile de exploatare (DE) (datorii furnizori si asimilate, venituri din exploatare constatate in avans).

Toate celelalte posturi, reflectand operatiuni diverse (creante diverse, datorii fiscale, datorii diverse) sunt regrupate in categoria activ circulant in afara exploatarii (DAE), iar cele privind disponibilitatile banesti (casa, banca si creditele bancare curente) formeaza activul si respective pasivul de trezorerie.

BILANTUL FUNCTIONAL LA 31.12.2002

- mii lei

1.Fondul de rulment net global (FRNG)

a.FRNG = Resurse durabile - Activ imobilizat brut

Resurse durabile = Capital permanent + Amortizari

Resurse durabile = 3.143.169 + 2.183.529 = 5.326.698 mii lei

FRNG = 5.326.698 - 6.307.249= - 710.551 mii lei

b.FRNG = Capitaluri permanente - Activ imobilizat net

FRNG = 3.143.169 - 4.123.720= - 980.551 mii lei

c.FRNG =( ACE + ACAE + AT) - (DE + DAE +PT)

FRNG = 10.117.371 - 11.097.923 = - 980.551 mii lei

2.Nevoia de fond de rulment (NFRT)

NFRT = (ACE + ACAE) - (DE + DAE)

NFRT = 9.773.541 - 11.097.923 = - 1.324.382 mii lei

3.Trezoreria neta (TN)

TN = Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie

TN = 343.830 - 0 = 343.830 mii lei

Constatam ca FRNG, NFRT si TN au inregistrat valori identice ca in analiza patrimoniala.

Calculul indicatorilor NFRE si NFRAE

NFRE = ACE - DE

NFRE = 9.773.541 - 611.631 = 9.161.910 mii lei

NFRAE = ACAE - DAE

NFRAE = 0 -10.486.292= -10.486.292 mii lei

NFRE de 9.161.910 mii lei este finantata de DAE (10.486.292mii lei) si partial disponibilitati (TN pozitiv 343.830 mii lei).

IV.            ANALIZA REZULTATELOR SOCIETATII

Societatea concentreaza o complexitate de operatiuni economice si financiare, care se regasesc in documentele contabile de sinteza sub forma fluxurilor si stocurilor.

Contul de profit si pierdere regrupeaza, pentru perioada de activitate a anului 2002, ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri (ca surse de imbogatire) si cheltuieli (ca surse de saracire).

In cadrul contului de rezultate se disting doua categorii de fluxuri: fluxuri de venituri incasabile/cheltuieli platibile si fluxuri calculate. Prima categorie majoreaza/diminueaza rezultatul net si trezoreria, iar fluxurile din categoria a doua nu au influienta asupra rezultatului, fara a afecta trezoreria societatii (amortizare calculata si valoarea net contabila a elementelor de active cedate)

A. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE (SIG)

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile anului 2002, rezultate din activitatea de exploatare, financiara si exceptionala.

Fiecare tip de activitate degaja un anumit rezultat calculat conform relatiilor:

1. Venituri din exploatare    = 18.994.012 mii lei

2. Cheltuieli pentru exploatare    = 16.175.158 mii lei

a) Rezultatul din exploatare(1 - 2)= 2.818.854 mii lei

3. Venituri financiare = 16.946 mii lei

4. Cheltuieli financiare    = 0

b) Rezultatul financiar (3 - 4) = 16.946 mii lei

c) Rezultatul curent al

exercititiului (1+3-2-4) = 2.835.800 mii lei

5. Venituri exceptionale = 355.054 mii lei

6. Cheltuieli exceptionale    = 2.527.105 mii lei

d) Rezultatul exceptional (5 - 6) = - 2.172.051 mii lei

7. Venituri totale (1 + 3 + 5)    = 19.366.012 mii lei

8. Cheltuieli totale (2 + 4 + 6)    = 18.702.263 mii lei

e) Rezultatul brut al exercitiului = 663.749 mii lei

(7 - 8)

9. Impozit pe profit    = 215.160 mii lei

f) Rezultatul net al exercitiului = 448.589 mii lei

(e. - 9)

Structura contului de profit si pierdere pe cele trei domenii de activitate ofera posibilitatea determinarii unor marje de acumulari banesti potentiale, destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune. Aceste solduri reprezinta de fapt palierele succesive in formarea rezultatului final al exercitiului.

- mii lei -

Valoarea adaugata (primul sold intermediar de gestiune) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a fortei de munca si a capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti in cadrul activitatii curente a societatii. Valoarea adaugata prezinta o deosebita semnificatie in perspectiva distribuirii veniturilor societatii. In fapt, valoarea adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti pe care societatea o poate utiliza pentru remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a sa: salariati, stat, creditori, actionar, societate.

Excedentul brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare si reprezinta o resursa financiara fundamentala pentru societate ce a fost utilizata pentru cresterea capacitatii de productie a societatii, plata cheltuielilor financiare si a impozitului pe profit. Asa cum decurge din metodologia de calcul a excedentului brut de exploatare aceasta resursa financiara fundamentala nu este decat o resursa potentiala, un cash-flow potential degajat de exploatare (cash-flow brut al exploatarii), susceptibil de a se transforma in disponibilitati pe masura reglementarii dintre nevoile si resursele exploatarii.

Rezultatul exploatarii (profitul) exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, obtinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si calculate).

Rezultatul curent (profitul) este determinat atat de rezultatul activitatii normale si curente cat si de cel al activitatii financiare. Societatea desfasoara o activitate generatoare de lichiditati (stocuri cu o rotatie rapida si credite-clienti limitate).

Profitul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare. Profitul net al exercitiului analizat urmeaza sa se reinvesteasca in societate.

B. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a societatii, la sfarsitul exercitiului financiar al anului 2002 destinat sa finanteze investitiile de expansiune si de mentinere a acestora in exercitiile viitoare.

Capacitatea de autofinantare se calculeaza pornind de la veniturile si cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma imediat sau la termen in fluxuri de trezorerie.

Metoda deductiva.

EBE    4.528.483 mii lei

+ Alte venituri din exploatare 315.515 mii lei

- Alte cheltuieli pentru exploatare 1.031.183 mii lei

+ Venituri exceptionale 355.054 mii lei

- Cheltuieli exceptionale 2.527.105 mii lei

- Impozitul pe profit 215.160 mii lei

= CAF a exercitiului 1.425.604 mii lei

Metoda aditionala.

Profitul net 448.589 mii lei

+ Amortizari calculate 977.015 mii lei

= CAF a exercitiului 1.425.604 mii lei

C.        ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE

Activitatea societatii este supusa riscului economic (sau operational) intrucat aceasta nu poate sa prevada cu certitudine diferitele componente ale rezultatului sau (cost, cantitate, pret) si ale ciclului de exploatare (cumparari, prelucrari, vanzari). Riscul economic evalueaza posibilitatea inregistrarii (obtinerii)unui rezultat insuficient sau chiar a unor pierderi. Aceasta eventualitate este legata de importanta cheltuielilor fixe care diminueaza fflexibilitatea societatii, respective capacitatea acesteia de a se adapta la variatia cifrei de afaceri.

Structura cheltuielilor si in special repartitia intre cheltuielile fixe si cheltuielile variabile in raport cu cifra de afaceri, exercita o influienta marcanta asupra rentabilitatii ceea ce justifica determinarea unui ,,efect de levier al exploatarii" si mai mult formularea nivelului de analiza al ,,punctului mort".

Cheltuielile variabile sunt direct proportionale cu nivelul productiei (materiile prime si materiale directe, salariile personalului direct productive, etc.).

Cheltuielile fixe, independente de nivelul activitatii, sunt angajate in scopul functionarii normale a societatii, fiind platite chiar si in absenta cifrei de afaceri (apa, electricitate, intretinere, personal administrativ, cheltuieli cu amortizarea, etc.).

Importanta cheltuielilor fixe nu poate fi apreciata in valoarea absoluta, ci numai in raport cu marja generate de societate. Sinteza intre volumul cheltuielilor fixe si cel al marjei o realizeaza punctul mort, evidentiat prin analiza cost - volum - profit.

Punctul mort sau punctul critic reprezinta nivelul de activitate (cifra de afaceri) care absoarbe in totalitate cheltuielile de exploatare ale unei perioade iar rezultatul este nul. Punctul mort, denumit si ,,prag de rentabilitate" evidentiaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze societatea pentru a nu lucra in pierdere. Depasind acest nivel activitatea societatii devine rentabila, Riscul economic va fi cu atat mai mic cu cat nivelul punctului mort va fi mai redus.

Cheltuielile fixe si variabile ale societatii in anul 2002 :

- mii lei -

Cifra de afaceri realizata in anul 2002 este de 10.009.466 mii lei si corespunde vanzarii a 5 articole.

Analiza pragului de rentabilitate

- mii lei -

Cifra de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate (CA_PR)

CF(absolute) 4.165.503

(CA_PR)= = = 13.437.107 mii lei

MCV(%) 31,00 %

Pragul de rentabilitate in zile (Pr_zile) evidentiaza data calendaristica la care a fost realizata cifra de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate si se determina pe baza relatiei:

CA_PR 13.437.107

Pr_zile = = * 360 zile = 299 zile

CA_realizata 16.096.188

Pragul de rentabilitate a fost atins in a 299 -a zi a anului, respectiv pe data de 25 octombrie 2002.

Aprecierea riscului de exploatare structural pornind de la modul de calcul al pragului de rentabilitate se realizeaza in doua moduri complementare:

calculand rata care exprima direct riscul de exploatare (R_PR)

CA_PR 13.437.107

R_PR = * 100 = * 100 = 83,48 %

CA_reala 16.096.188

- calculand indicele de securitate (I_S) care evidentiaza marja de securitate de care dispune societatea.

CA_reala - CA_PR 16.096.188- 13.437.107

I_S =    = = 16,52 %

CA_reala 16.096.188

Aprecierea riscului de exploatare structural poate fi facuta si cu ajutorul unui ,,indicator de pozitie" fata de pragul de rentabilitate, indicator exprimat atat in marimi absolute (α), cat si in marimi relative (α^') potrivit relatiilor:

α = CA_reala - CA_PR = 16.096.188- 13.437.107= 2.659.081 mii lei

CA_reala - CA_PR 16.096.188- 13.437.107

CA_PR 13.437.107

Pozitia absoluta (α) denumita si flexibilitate absoluta este mare si evidentiaza o flexibilitate ridicata a societatii, respectiv un risc redus de exploatare.

Indicatorul de pozitie relativ (α^') denumit si coeficientul de volatilitate, inregistreaza valoare mare, riscul fiind minim. El are aceiasi valoare informationala ca si indicatorul absolut.

D.        EVALUAREA RISCULUI ECONOMIC SI A RISCULUI GLOBAL

Cunoasterea pragului de rentabilitate permite fixarea obiectivului minim de realizat (CA_min) pentru ca societatea sa fie profitabila. Dar, masura riscului, determinat de atingerea punctului critic, este evidentiata de coeficientul efectului de levier al exploatarii, componenta a riscului global. Riscul global al societatii asumat de proprietar, definit ca sensibilitate a rezultatului net in raport cu CA, se exprima sub forma coeficientului de elasticitate global (coeficientul efectului de levier combinat CELC), interpretat ca produsul altor trei coeficienti: e_g = e₃ * e₂ * e₁

Riscul global combina riscul financiar dependent de structura de finantare cu riscul pur economic, generat de rezultatul exploatarii neinfluientat de cheltuielile financiare si impozitul pe profit.

. Coeficientul de elasticitate e₁ dnumit si coeficientul efectului de levier (CELE) masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia cifrei de afaceri, si are la baza repartitia cheltuielilor societatii in fixe si variabile.

∆R_e /R_e (R_eN - R_{eN - 1}) / R_{eN - 1}

a)     CELE =    =

∆CA/CA (CA_N - CA_{N - 1}) / CA_{N - 1}

CA_{N - 1}

b)    CELE =

CA_{N - 1} - PR_{N - 1}

MCV_{N - 1}

c)     CELE =

R_{eN - 1}

. Coeficientul efectului de levier este o componenta a riscului global al societatii (CELC), alaturi de coeficientul efectului de levier financiar (CELF). Relatia de interdependenta este:

CELC = CELE * CELF

-Coeficientul de elasticitate global (CELC) reflecta sensibilitatea rezultatului net (R_n) in raport cu cifra de afaceri.

∆R_n /R_n

CELC =

∆CA/CA

-Coeficientul efectului de levier financiar (CELF) exprima sensibilitatea rezultatului curent inainte de impozitare (R_i).

∆R_i /R_i

CELF =

∆R_e /R_e

. Luarea in calcul a cheltuielilor financiare, care la un nivel dat de activitate sunt considerate fixe, conduce la determinarea unui prag de rentabilitate global (CA_PRG ), conform relatiei:

CF + Ch fin

CA_PRG =

MCV %

Pozitia societatii in raport cu punctual critic global se stabileste prin intermediul indicatorului de pozitie fata de CA_PRG exprimat in valoare absoluta si relativa.

- mii lei -

Dependenta riscului economic de cheltuielile fixe si de pozitia cifrei de afaceri realizata fata de pragul de rentabilitate este mai relevanta in anul 2002, intrucat la o crestere a cifrei de afaceri si al rezultatului exploatarii, riscul societatii este mai redus decat in anul 2001.

V.       BUGETELE SOCIETATII

Bugetul reprezinta previziunea cifrata a afectarilor de resurse si de responsabilitati pe centre de activitati, in vederea realizarii cat mai eficiente a obiectivelor strategice ale societatii (rentabilitate, lichiditate si diminuarea riscurilor).

In totalitatea sistemului bugetar, bugetul trezoreriei are o importanta deosebita, fiind bugetul rezultativ si deci masura realismului prevederilor in toate celelalte bugete. Daca la nivelul acestui buget nu se realizeaza echilibrul dintre incasari si plati, atunci el determina corectii asupra prevederilor din celelalte bugete. Bugetul trezoreriei, fiind consecinta tuturor bugetelor, el constituie o restrictie in procesul de planificare financiara, restrictie datorata necesitatii de asigurare permanenta a capacitatii de plata a societatii.

A.      BUGETUL PRODUCTIEI

Bugetul productiei se constituie ca buget principal , esential pentru previziunea activitatii din anul viitor, iar prevederile lui sunt determinate pentru dimensionarea celorlalte bugete.

In elaborarea bugetului productiei se parcurg trei etape:

- previziunea cantitatilor de productie a se fabrica (planul de productie);

- previziunea costurilor de productie (antecalculatie);

- defalcarea prevederilor bugetare pe perioade de timp mai mici de un an .

Planul de productie urmareste armonizarea prevederilor comerciale (cantitatile prevazute a se vinde) cu capacitatea productiva a societatii, in conditiile satisfacerii cat mai complete a prevederilor comerciale si a utilizarii depline a capacitatii factorilor de productie.

In planul de productie se stabilesc cantitatile de productie previzionate a se fabrica in anul viitor, in functie de cantitatea prevazuta a se vinde si de variatia previzibila a stocurilor de produse in curs de fabricatie si de produse finite la inceputul si la sfarsitul perioadei.

Programul de productie al societatii, trebuie realizat intr-o solutie optimala. Functia de optimizare este cea care evidentiaza cum anume sa se imbine, sa se armonizeze, utilizarea factorilor de productie pentru a atinge obiectivul major al societatii (cresterea rentabilitatii si implicit maximizarea valorii societatii)

Antecalculatia costurilor reflecta dimensiunea efortului financiar pentru realizarea produselor stabilite in programul de productie, in conditiile normelor de consum ale factorilor de productie ai societatii si in conditiile unor cheltuieli generale planificate pentru anul viitor.

B.      BUGETUL DE TREZORERIE

Bugetul de trezorerie urmareste asigurarea permanenta a capacitatii de plata a societatii, prin sincronizarea incasarilor cu platile.

Elaborarea bugetului de trezorerie, prin metoda ,,incasari - plati", presupune doua faze mai importante:

previziunea incasarilor si platilor;

determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea incasarilor cu platile.

Bugetul de trezorerie se elaboreaza pe baza a trei documente de evidenta si previziune, respectiv: bilantul exercitiului incheiat, care reprezinta bilantul de deschidere al perioadei de previziune, contul de rezultate previzional si bilantul previzional.

Previziunea incasarilor, fiind fundamentata pe cifra vanzarilor va tine cont in permanenta de repartizarea acesteia pe luni cat si de modificarile ce vor avea loc in structura vanzarilor si in gradul de solvabilitate al clientilor societatii care vor influienta decalajul intre termenele vanzarilor si cele ale incasarilor.

Previziunea platilor se face pornind de la previziunea cheltuielilor anuale si de la esalonarea previzibila a platilor aferente acestor cheltuieli tinand cont atat in privinta previziunii marimii lor anuale, cat si a esalonarii scadentelor de plata.